Datoria externă a României a înregistrat o creștere de 514 milioane de euro în primele trei luni ale anului, ajungând la peste 205 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR), scrie alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025: Aproape 18 milioane de alegători sunt așteptați duminică la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii cinci ani dintre cei doi candidați ajunși în cursa finală pentru Cotroceni.

Pe teritoriul țării sunt organizate 18.979 de secții de votare, potrivit Autorității Electorale Permanente. În Capitală vor fi deschise 1.289 de secții. Românii cu drept de vot din diaspora vor vota în 965 de secții.

În țară, votarea se desfășoară duminică, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea ”VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele unuia dintre cei doi candidați pentru care optează.

Cel care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta.

Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.

Alegeri prezidențiale 2025: cum se desfășoară votul

După ce a votat, alegătorul are obligația de a introduce buletinul de vot în urnă. Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta.

Tentativa unei persoane de a vota de mai multe ori sau fără a avea acest drept se pedepsește conform legii penale.

Totodată, alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secției de votare organizate în țară, denumit alegător netransportabil, poate depune cerere pentru a vota prin intermediul urnei speciale.

Potrivit BEC, operațiunile electorale în al doilea tur de scrutin se desfășoară în aceleași secții de votare organizate pentru primul tur.

În situații temeinic justificate, sediile secțiilor de votare utilizate la al doilea tur pentru alegerea președintelui României pot fi diferite față de cele folosite la primul tur, cu condiția asigurării accesibilității și publicității acestora cu cel puțin trei zile înaintea zilei votării.

Dacă schimbarea sediului secției de votare intervine cu mai puțin de trei zile înaintea zilei votării, publicitatea este asigurată de îndată.

Au dreptul să voteze cetățenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

La alegerile din 18 mai, alegătorul își poate exprima dreptul constituțional la una dintre următoarele secții de votare:

• în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii; alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de a alege la orice secție de votare aflată în alt județ;
• în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;
• în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;
• în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare sau de operator de calculator al unei secții de votare ori asigură menținerea ordinii, votează la secția unde își desfășoară activitatea;
• în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție care îi asigură accesul la urne.

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, și anume:

• cartea de identitate;
• cartea electronică de identitate;
• cartea de identitate provizorie;
• buletinul de identitate;
• pașaportul diplomatic;
• pașaportul diplomatic electronic;
• pașaportul de serviciu;
• pașaportul de serviciu electronic;
• carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Biroul Electoral Central a venit cu precizări în cazul alegătorilor care dețin cărți electronice de identitate de pe care a fost eliminată mențiunea referitoare la adresa de domiciliu, fiind vizați cetățenii care vor fi trecuți în lista electorală suplimentară.

Prin art. II pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români a fost eliminată de pe cărțile electronice de identitate în format tipărit mențiunea referitoare la adresa de domiciliu.

”Astfel, în cazul persoanelor care își vor exercita dreptul de vot în baza unei asemenea cărți electronice de identitate la o secție de votare unde sunt înscriși în lista electorală suplimentară, membrii biroului electoral al secției de votare se află în imposibilitatea de a completa cu informații probate de un înscris oficial rubrica destinată domiciliului alegătorului din respectiva listă electorală.

În aceste situații, în vederea identificării corecte a adresei de domiciliu a alegătorului, președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să apeleze Centrul de suport tehnic asigurat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, de unde va fi redirecționat către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, care îi va comunica informațiile privind domiciliul alegătorului necesare corectei completări a listei electorale suplimentare”, precizează BEC, citat de Agerpres.

În cursa finală pentru Cotroceni au rămas doi candidați din cei 11 înscriși în competiția electorală – George Simion (AUR) și Nicușor Dan (independent).

George Simion, candidatul AUR, a obținut 3.862.761 voturi (40,96%) la primul tur de scrutin din 4 mai, fiind urmat de candidatul independent Nicușor Dan, cu 1.979.767 voturi (20,99%), potrivit rezultatelor finale anunțate de Biroul Electoral Central.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur de scrutin a fost de 9.571.899, reprezentând 53,19% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

George Simion, depășit de Nicușor Dan într-un sondaj IRSOP dat publicității joi. Dan ar avea 52%, pe când Simion 48%. Asta după ce, în primul tur, candidatul AUR a obținut un procent dublu de voturi față de candidatul independent. De asemenea, 51% dintre români preferă tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan pentru conducerea țării, față de tandemul George Simion – Călin Georgescu, scrie alba24.ro. 

Candidatul independent Nicușor Dan este cotat peste George Simion, candidatul AUR, într-un sondaj de opinie realizat de IRSOP și prezentat joi, 15 mai 2025.

George Simion, depășit de Nicușor Dan: Potrivit rezultatelor, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum, 52% dintre românii cu intenția fermă de a vota l-ar susține pe Nicușor Dan, în timp ce George Simion ar obține 48% din voturi.

Estimarea privind prezența la urne este de peste 60%, conform analizei IRSOP, prezentate de G4Media.

Sondajul oferă și o perspectivă asupra preferințelor legate de echipa care ar trebui să conducă România.

51% dintre respondenți susțin tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan, în timp ce 42% ar opta pentru o conducere George Simion – Călin Georgescu.

Cercetarea a fost realizată telefonic, în perioada 10–13 mai 2025, pe un eșantion de 951 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.

Sondajul a fost finanțat integral de IRSOP, institut independent de cercetare și consultanță cu o activitate continuă din 1990.

Reprezentanții IRSOP au subliniat că acest studiu are caracter exclusiv informativ, în sprijinul unei dezbateri democratice transparente.

Echipa comună de control formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali a descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui autoturism condus de un bărbat cu cetățenie română, o cutie ce conținea o butelie de freon precum și cantitatea totală de 48 de litri de alcool.

În data de 14 mai a.c., în jurul orei 15.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți, s-a prezentat la controlul de frontieră un bărbat cu cetățenie română, în vârstă de 27 de ani, aflat la volanul unui autoturism ce se deplasa către Franța.

În baza profilului de risc, echipa comună de control a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport, ocazie cu care a fost descoperită o cutie ce conținea o butelie cu freon, cantitatea de 18 litri de vin spumant și 30 litri de băuturi spirtoase.

Persoana în cauză nu deținea autorizație de transport pentru butelia cu freon transportată, iar întreaga cantitate de bunuri, în valoare de aproximativ 3.500 lei, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la transportul și tranzitul de substanțe și preparate periculoase, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, urmând ca, la finalizarea acestora, să fie propuse soluții legale prin unitatea de parchet.

Conform prevederilor legale, pentru bunurile transportate ilegal, persoana a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 10.000 de lei, iar autoturismul a fost reținut până la plata amenzii.