LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 8 decembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 8 decembrie 2024:

Loto 6/49: 5, 49, 37, 40, 2, 44

Loto 5/40: 35, 17, 28, 24, 40, 38

Joker: 44, 24, 3, 1, 13 + 9

Noroc: 8 6 4 1 5 0 3

Noroc Plus: 4 0 7 6 1 8

Super Noroc: 5 8 0 0 0 3

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DESPRE  CONSTANTIN  PILIUŢĂ (2)

Dan Stanca, în „România liberă” din  4 februarie  2009 , scrie eseul  „Un univers artistic distinct”, cu referire la  Constantin Piliuţă. Reţin: 1. „Sunt picturi şi desene, toate întregind universul unui artist graţios, fără obsesii megalomanice ori teribiliste. Cel puţin lucrările din `97, `98 şi chiar `99 propun privitorului sufletul unui artist care lucrează mai mult prin haşură şi sugestie şi – ceea ce caracterizează în primul rând pe artiştii adevăraţi şi nu pe meseriaşii fără vocaţie – care dovedeşte că orice ar înfăţişa, un ghiveci de flori sau o masă la o cârciumă asupra  căreia se apleacă un ponosit scripcar, cuplul mitic Don Quijote, Sancho Panza sau o livadă de cireşi, exprimând o  perfectă unitate stilistică, semn că prin  creaţiile sale circulă acelaşi sânge al iubirii artistice şi nicidecum nu poate fi vorba de juxtapunere de produse fără nici o legătură a unuia cu celălalt”;  2. „Albul e culoarea dominantă. (…) De altminteri, orice lucrare semnată Constantin Piliuţă lasă această impresie, a unei realizări nefinalizate, nedesăvârşite, ştiind că mai presus de desăvârşire şi de perfecta închegare se află tocmai această manieră de a ne sugera, de a nu spune tot, deschizând astfel un spaţiu providenţial al neîmplinirii ce, la urma urmei, poate invoca şi o instanţă superioară”; 3. „Privind lucrările şi meditând asupra lor începi să înţelegi de ce până la urmă nici un artist autentic nu insistă asupra titanismului şi a ipostazei demiurgice, ci preferă, ca un gest binefăcător, să lucreze având sentimentul că descoperă urme ale unei scrieri străvechi. Între naivitate şi înţelepciune, pictura lui Constantin Piliuţă e un prilej fericit pentru purificarea privirii”; 

Câteva aprecieri despre Constantin Piliuţă (vezi suplimentul „Jurnalului Naţional” din 4 februarie 2009).  Petru Comarnescu: „Constantin Piliuţă posedă cele mai de preţ însuşiri: pătrunderea sufletului uman, putinţa de a reda omul în acţiune, îndrăzneala de a găsi mereu expresia adecvată”;  Tudor Octavian: „Generosul, senzualul, inimosul meşter pictor Piliuţă, omul viu şi prezent în tot ce zice ţi întreprinde, încât viul ajunge să ne pară neverosimil, este cel mai programatic dintre pictorii majori”; Alexandra Titu: „Picturile  lui Constantin Piliuţă au faţă de natură, avantajul parcului faţă de pădure: se parcurge lesne şi fără primejdii”; Dan Grigorescu: „Constantin Piliuţă e unul dintre cei care, într-o artă prin tradiţie lirică, au introdus valorile narativului”; Grigore Hagiu: „În aparenţa cărnii, Piliuţă străvede vaporoase cristalizări vegetale, de parcă scheletul nostru adevărat ar fi o floare atotputernică”; Dan Hăulică: „Constantin Piliuţă are ceva net şi acut. El este pictorul florilor exploziv simplificate, al verdelui fraged care punctează negrul pământului”; 

Astăzi, 8 decembrie 2024, sala de sport a Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare” din Botoșani a fost gazda unei activități speciale în cadrul proiectului educațional „Să socializăm prin sport”.

Activitatea a fost organizată de Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani, în parteneriat cu Asociația Down Activ Moldova (ADAM), condusă de președintele Dan-Theodor Palimariu, și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani, reprezentată de inspectorul sportiv Ana Țepeș.

Evenimentul a reunit elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 11 cu copii și tineri cu dizabilități din cadrul ADAM Botoșani, demonstrând că prin cooperare și empatie pot depăși orice bariere. Într-un cadru plin de energie și voie bună, participanții au jucat împreună, au colaborat și au învățat unii de la alții, arătând că spiritul de echipă contribuie nu doar la succesul în activitățile sportive, ci și la construirea unor relații armonioase în comunitate.

Finalul a fost marcat de bucuria celor mici, care au primit diplome, tricouri și dulciuri, drept recunoaștere a implicării și entuziasmului lor. Activitatea a fost o lecție de solidaritate și prietenie, dovedind încă o dată că sportul poate fi un liant puternic între oameni.

Iată și câteva imagini surprinse cu această ocazie:

De la 1 ianuarie 2025, pensionarii cu venituri reduse vor beneficia de un sprijin financiar suplimentar. Indemnizația socială minimă garantată, cunoscută drept pensia minimă, va fi majorată semnificativ, aducând un plus important pentru cei mai vulnerabili. Cu alte cuvinte, cresc toate pensiile mici, relatează alba24.ro.

Indemnizația socială va crește cu 10,4%. După majorare, va ajunge la 1.415 lei. 

Potrivit CNPP, în anul 2024, valoarea acestei pensii a fost de 1.281 lei.

Indemnizația socială reprezintă sprijinul acordat pensionarilor ale căror pensii calculate pe baza contribuțiilor sociale nu ating un nivel minim. Practic, sunt cele mai mici pensii din România, de care au parte foarte mulți pensionari.

Câți beneficiari de indemnizații sociale sunt în România

Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în octombrie 2024, de 925.865 persoane, cu 2.322 mai mic în comparaţie cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceştia, 832.693 erau pensionari din sistemul public, iar 93.172 pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 527 de lei.

Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti – respectiv 38.782 – şi în judeţele Suceava (34.808 pensionari), Iaşi (30.799), Dolj (29.771), Prahova (27.550) şi Bacău (26.939).

În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 343 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (483 lei), Gorj (441 lei), Hunedoara (420 lei) şi în Sectorul 2 al Capitalei (432 lei).

Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţul Iaşi (6.387 persoane), urmat de judeţele Botoşani (6.156), Dolj (5.863), Olt (5.477) şi Teleorman (5.401).

CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar acest cuantum, denumit „Indemnizaţie socială pentru pensionari”, conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Pensiile mici cresc de la 1 ianuarie: Îndemnizația socială este corelată cu creșterea valorii punctului de referință

Majorarea indemnizației sociale este parte integrantă a noii Legi a pensiilor (Legea 360/2023), care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Aceasta introduce un sistem predictibil de actualizare a pensiilor, stabilind că:

Valoarea punctului de referință (VPR), element esențial în calculul pensiilor, se va ajusta anual în luna ianuarie. Indemnizația socială și alte beneficii pentru pensionari vor fi corelate cu creșterile punctului de referință.

Conform noilor reglementări, indemnizația socială va crește în funcție de rata medie anuală a inflației, completată de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Valoarea punctului de referință va crește cu 12,1% în 2025

În paralel cu majorarea indemnizației sociale, valoarea punctului de referință va crește cu 12,1%, de la 81 de lei la 91 de lei. Această ajustare va influența pozitiv toate pensiile calculate pe baza contribuțiilor, contribuind la creșterea generală a veniturilor pensionarilor.

Noua legislație stabilește clar momentul majorărilor, garantând creșterea anuală a pensiilor în luna ianuarie.