Connect with us

Eveniment

Ne prăbușim. Se taie iar salariile bugetarilor? România ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile de la bugetul de stat

Publicat

Publicitate

România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări, iar o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor, conform unei analize realizate de un grup de lucru al Consiliului Fiscal, scrie Agerpres.

Potrivit autorilor analizei, la începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB, de la circa 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la circa 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni etc.

„România are de realizat, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară mai mare, pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară şi pentru a face faţă la noile provocări. Este evident că o pondere mare a acestei ajustări de amploare trebuie să vină din creşterea veniturilor fiscale şi bugetare, cheltuielile bugetare fiind pe un trend crescător. Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) şi chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor datorate; o multitudine de exceptări şi scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparaţie cu ale statelor din Europa Centrală şi de Est”, menţionează analiza.

Aceasta semnalează şi deficitele gemene, existenţa unor deficite externe (de cont curent) în creştere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 şi 2020 şi s-a majorat la circa 7% în 2021, iar deficitul comercial a fost în creştere constantă, ilustrând şi o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în exces.

Totodată, sursa citată subliniază că este necesară corecţia bugetară şi pentru că politica monetară nu poate menţine singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale şi de natura lipsei reformelor structurale.

„Cu cât mai neclară şi neconvingătoare ar fi corecţia dezechilibrului bugetar, cu atât mai dificilă ar fi sarcina BNR de a asigura stabilitatea macroeconomică şi protejarea monedei”, se arată în analiza publicată de CF.

Publicitate

Autorii susţin că nu procedura de deficit excesiv este prima raţiune pentru care este necesară corecţia dezechilibrului bugetar, ci situaţia economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecţie, fie şi graduală, având în vedere amploarea şocurilor adverse.

Astfel, este evident că ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, însă ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid şi sprijinul unor largi cercuri economice şi sociale – inclusiv al mediului de afaceri. În acest context, este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic şi administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite şi taxe, ca şi creşterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.

„Este de notat că unul din avantajele cotei unice de impozitare (pierdut în timp prin numeroase exceptări şi derogări) este tratamentul fiscal similar aplicat contribuabililor. Tocmai de aceea, reforma fiscalităţii ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii şi inechităţi în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă şi proporţională, indiferent de natura activităţii şi de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creşteri ad-hoc de impozite şi taxe, impuse de constrângerile de finanţare a deficitelor gemene, ceea ce ar lăsa neabordate tratamentele inechitabile asupra contribuabililor”, se mai menţionează în analiză.

Autorii analizei nu contestă necesitatea unor politici sectoriale şi a unor intervenţii punctuale ale statului în economie, mai ales că actualul context internaţional face inevitabile astfel de politici în domenii precum industria energetică, sectorul agro-industrial, sectorul apărării, în plus faţă de provocările generate de modificările climatice, pandemie, refugiaţii ucraineni etc.

Ei semnalează însă că intervenţiile statului în economie ar trebui să respecte o serie de principii, care în ultimii ani au fost ignorate, respectiv: cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public şi un sistem transparent şi eficient de cheltuire a banului public ar trebui să fie implementat concomitent cu măsurile de creştere a veniturilor fiscale; cota unică de impozitare se bazează pe principiul impozitării proporţionale a muncii şi, prin numeroase derogări de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung sa fie impozitaţi regresiv, în timp ce alţi contribuabili sunt impozitaţi proporţional, ceea ce erodează spiritul de echitate şi solidaritatea din societate; firmele nu ar trebui să beneficieze de privilegii fiscale multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui sa vizeze creşterea capacităţii investiţionale şi productive a acestora şi nu doar păstrarea unui anumit nivel al puterii de cumpărare sau al consumului; nu se pot finanţa cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.

Autorii analizei mai subliniază că primul front de acţiune urgentă priveşte reducerea semnificativă a evaziunii fiscale şi eliminarea de excepţii şi scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor şi impozitelor în următorii ani. O asemenea acţiune ţine cont de actualul context, marcat de încetinirea creşterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., context care nu permite majorarea de cote de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiază de scutiri. În funcţie de circumstanţe pot fi examinate şi măsuri suplimentare de echilibrare a bugetului public, respectiv o creştere a unor impozite, precum cele de mediu sau pe proprietate.

„Alternativa la a nu creşte veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce este o ecuaţie pe care membrii Grupului o consideră imposibil de rezolvat. Aceasta nu înseamnă că eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesară/posibilă, dar considerăm că eficientizarea ar putea să însemne o alocare mai bună a acestor cheltuieli (care să genereze creşterea calităţii serviciilor publice, pe care mulţi contribuabili o reclamă ca fiind insuficientă) şi nu neapărat reducerea lor. Avalanşa de noi provocări reclamă considerarea următoarelor aspecte: cea mai mare parte a consolidării bugetare va trebui facută pe partea de venituri bugetare; orice nouă iniţiativă legislativă în sensul relaxării fiscale va face mult mai dificil procesul de ajustare; etapizarea creşterii veniturilor bugetare va trebui actualizată, în sensul legiferării în cursul anului 2022 şi a implementării începând cu ianuarie 2023”, punctează autorii analizei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: stiripesurse.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Un incendiu a izbucnit, luni, într-o gospodărie din localitatea Românești din cauza unui coș de fum neprotejat termic

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Românești. Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

La caz a ajuns, în cel mai scurt timp, un echipaj din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere. Pompierii au constatat că ardea acoperișul casei, pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați, existând pericolul de propogare a flăcărilor la întreaga locuință, dar și la alte două construcții. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor salvatorii au acționat aproximativ trei ore.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

– verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

Publicitate

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Muncii propune impozitarea progresivă. Majorarea impozitelor a afectat în special românii cu venituri mici

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Florin Manole, a readus în discuție posibilitatea introducerii impozitării progresive, în contextul în care majorarea impozitelor pe proprietate a afectat în special românii cu venituri mici. „Singura soluție este impozitarea progresivă”, a spus Florin Manole, în cadrul unei intervenții la Digi24, scrie alba24.ro

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că majorarea impozitelor pe proprietate s-a resimțit cel mai puternic în rândul persoanelor cu venituri reduse. Acesta a precizat că problema reală nu este impactul asupra familiilor cu venituri mari, ci efectul disproporționat asupra celor cu resurse financiare limitate.

În acest context, ministrul a reiterat necesitatea introducerii impozitării progresive, pe care o consideră o soluție aplicată „în orice țară civilizată din Uniunea Europeană”.

„Este soluția pentru a nu pune presiune egală pe cei cu venituri mici și pe cei cu venituri mari. (…) Nu se exclud. Pentru că sunt și companii de stat cu profituri foarte bune. E oficial asta. Sunt și companii cu cifre îngrozitoare și asta este o o problemă reală. Sunt și zone în care colectăm, zone în care nu colectăm TVA. Deci, într-adevăr, inclusiv în zona de muncă, inspecția muncii trebuie să fie și mai activă decât a fost până acum și să găsească, acolo unde e cazul, mai multe nerespectări ale legii și să le sancționeze. Au crescut amenzile pentru munca la negru și e bine că au crescut și trebuie să crească atunci când se încalcă legea. Inclusiv pentru dreptul antreprenorilor care lucrează cinstit și care au de la cei care nu lucrează cinstit o concurență neloială. Deci e foarte important să existe într-adevăr și această mână forte a aplicării legii de către stat”, a spus ministrul.

Potrivit lui Florin Manole, impozitarea progresivă „are în spate rapoarte ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale și analize care arată cât de mulți bani am putea colecta în plus. Este extrem de importantă”, a mai spus acesta.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O nouă promoție de agenți de poliție a fost încadrată la IPJ Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și-a mărit efectivele cu 27 de agenți de poliție, absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, promoția ianuarie 2026. Noii polițiști au fost încadrați după ce au depus jurământul de credință, marcând astfel începutul carierei lor în slujba legii.

Repartizarea acestora s-a realizat în funcție de mediile obținute, specializarea urmată în timpul școlarizării și nevoile operative ale unităților din județ. Totodată, conducerea IPJ Botoșani a avut în vedere consolidarea structurilor cu deficit de personal și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor.

Noii agenți își vor desfășura activitatea pe funcțiile vacante existente, contribuind la întărirea capacității de intervenție a poliției botoșănene.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani le-au urat bun venit noilor colegi și mult succes în cariera de polițist, subliniind importanța profesionalismului, integrității și dedicării față de comunitate.

Citeste mai mult

Eveniment

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Ce trebuie să știe șoferii români

Publicat

Publicitate

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Potrivit Registrului Auto Român, legea obligă șoferii să monteze pe mașini anvelope de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, informează alba24.ro.

Potrivit reprezentanților RAR, toate anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M și S (însemnând noroi și zăpadă), sub forma: M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condițiile specifice de iarnă prevăzute în legislația națională rutieră.

Ce spune legislația

Obligativitatea utilizării anvelopelor de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei a fost introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2011 de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în 2006.

Aspectele privitoare la utilizarea anvelopelor de iarnă nu au suferit modificări de la acel moment.

„Noi nu știm cum stă treaba cu „Blue Monday”, dar suntem siguri că circulația fără anvelope de iarnă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei poate transforma orice zi într-una cu adevărat deprimantă pentru orice șofer.

Dincolo de sancțiuni, trebuie să știi că poți pierde mult mai ușor controlul autovehiculului chiar și la viteze mici, iar distanța de frânare crește considerabil.

Publicitate

Anvelopele specifice sezonului rece au un comportament mult îmbunătățit în condiții de aderență scăzută, iar câțiva metri pot face diferența dintre o oprire în siguranță și un accident”, au scris reprezentanții Registrului Auto Român, pe Facebook.

RAR, clarificări despre anvelopele de iarnă. Criteriul esențial: marcajul M și S

Potrivit legii, anvelope de iarnă sunt considerate cele care au marcajul format din literele M și S sub diferite forme M.S., M+S sau M & S.

Anvelopele de iarnă sunt cele care respectă şi sunt omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului Europei din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite CEE-ONU nr. 54, după caz.

Anvelopele de iarnă sunt construite din cauciuc special pentru a oferi o aderenţă adecvată atunci când temperatura scade sub 7 grade sau carosabilul este acoperit de zăpadă, gheaţă ori polei.

Anvelope „all-season” – clarificări importante

„Nu da crezare zvonurilor despre interzicearea anvelopelor <all seasons>. Aceasta este doar o denumire comercială, fără a avea niciun corespondent în legislația din România”, au mai precizat reprezentanții RAR.

Denumirea de anvelopă all-season este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pe timp de iarnă conform Ordonanţei de Guvern nr. 5 /2011.

Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată şi legală este inscripţia literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S.

Reprezentanții RAR au menționat însă că din punct de vedere tehnic anvelopa all-season nu este recomandată pentru utilizarea pe tot parcursul anului în ţări cu o climă ca a României, acestea fiind destinate mai degrabă unor ţări cu o climă mai temperată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending