Connect with us

Eveniment

Ne prăbușim. Se taie iar salariile bugetarilor? România ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile de la bugetul de stat

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări, iar o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor, conform unei analize realizate de un grup de lucru al Consiliului Fiscal, scrie Agerpres.

Potrivit autorilor analizei, la începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB, de la circa 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la circa 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni etc.

„România are de realizat, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară mai mare, pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară şi pentru a face faţă la noile provocări. Este evident că o pondere mare a acestei ajustări de amploare trebuie să vină din creşterea veniturilor fiscale şi bugetare, cheltuielile bugetare fiind pe un trend crescător. Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) şi chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor datorate; o multitudine de exceptări şi scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparaţie cu ale statelor din Europa Centrală şi de Est”, menţionează analiza.

Aceasta semnalează şi deficitele gemene, existenţa unor deficite externe (de cont curent) în creştere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 şi 2020 şi s-a majorat la circa 7% în 2021, iar deficitul comercial a fost în creştere constantă, ilustrând şi o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în exces.

Totodată, sursa citată subliniază că este necesară corecţia bugetară şi pentru că politica monetară nu poate menţine singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale şi de natura lipsei reformelor structurale.

„Cu cât mai neclară şi neconvingătoare ar fi corecţia dezechilibrului bugetar, cu atât mai dificilă ar fi sarcina BNR de a asigura stabilitatea macroeconomică şi protejarea monedei”, se arată în analiza publicată de CF.

Publicitate

Autorii susţin că nu procedura de deficit excesiv este prima raţiune pentru care este necesară corecţia dezechilibrului bugetar, ci situaţia economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecţie, fie şi graduală, având în vedere amploarea şocurilor adverse.

Astfel, este evident că ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, însă ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid şi sprijinul unor largi cercuri economice şi sociale – inclusiv al mediului de afaceri. În acest context, este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic şi administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite şi taxe, ca şi creşterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.

„Este de notat că unul din avantajele cotei unice de impozitare (pierdut în timp prin numeroase exceptări şi derogări) este tratamentul fiscal similar aplicat contribuabililor. Tocmai de aceea, reforma fiscalităţii ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii şi inechităţi în taxare, astfel încât impozitarea să fie uniformă şi proporţională, indiferent de natura activităţii şi de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creşteri ad-hoc de impozite şi taxe, impuse de constrângerile de finanţare a deficitelor gemene, ceea ce ar lăsa neabordate tratamentele inechitabile asupra contribuabililor”, se mai menţionează în analiză.

Autorii analizei nu contestă necesitatea unor politici sectoriale şi a unor intervenţii punctuale ale statului în economie, mai ales că actualul context internaţional face inevitabile astfel de politici în domenii precum industria energetică, sectorul agro-industrial, sectorul apărării, în plus faţă de provocările generate de modificările climatice, pandemie, refugiaţii ucraineni etc.

Ei semnalează însă că intervenţiile statului în economie ar trebui să respecte o serie de principii, care în ultimii ani au fost ignorate, respectiv: cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public şi un sistem transparent şi eficient de cheltuire a banului public ar trebui să fie implementat concomitent cu măsurile de creştere a veniturilor fiscale; cota unică de impozitare se bazează pe principiul impozitării proporţionale a muncii şi, prin numeroase derogări de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung sa fie impozitaţi regresiv, în timp ce alţi contribuabili sunt impozitaţi proporţional, ceea ce erodează spiritul de echitate şi solidaritatea din societate; firmele nu ar trebui să beneficieze de privilegii fiscale multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui sa vizeze creşterea capacităţii investiţionale şi productive a acestora şi nu doar păstrarea unui anumit nivel al puterii de cumpărare sau al consumului; nu se pot finanţa cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.

Autorii analizei mai subliniază că primul front de acţiune urgentă priveşte reducerea semnificativă a evaziunii fiscale şi eliminarea de excepţii şi scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor şi impozitelor în următorii ani. O asemenea acţiune ţine cont de actualul context, marcat de încetinirea creşterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., context care nu permite majorarea de cote de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiază de scutiri. În funcţie de circumstanţe pot fi examinate şi măsuri suplimentare de echilibrare a bugetului public, respectiv o creştere a unor impozite, precum cele de mediu sau pe proprietate.

„Alternativa la a nu creşte veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce este o ecuaţie pe care membrii Grupului o consideră imposibil de rezolvat. Aceasta nu înseamnă că eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesară/posibilă, dar considerăm că eficientizarea ar putea să însemne o alocare mai bună a acestor cheltuieli (care să genereze creşterea calităţii serviciilor publice, pe care mulţi contribuabili o reclamă ca fiind insuficientă) şi nu neapărat reducerea lor. Avalanşa de noi provocări reclamă considerarea următoarelor aspecte: cea mai mare parte a consolidării bugetare va trebui facută pe partea de venituri bugetare; orice nouă iniţiativă legislativă în sensul relaxării fiscale va face mult mai dificil procesul de ajustare; etapizarea creşterii veniturilor bugetare va trebui actualizată, în sensul legiferării în cursul anului 2022 şi a implementării începând cu ianuarie 2023”, punctează autorii analizei.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: stiripesurse.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Momente de panică la ieșirea din Botoșani: Copil de 11 ani, rănit într-un accident rutier

Publicat

acum 20 de minute

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

O persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unui accident rutier care s-a produs, în urmă cu puțin timp, la ieșirea din municipiul Botoșani spre Suceava. În eveniment au fost implicate două autoturisme și o autoutilitară.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Aceștia au constatat faptul că nu erau persoane încarcerate. Un copil, în vârstă de 11 ani, a fost preluat de echipajul SAJ Botoșani și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor și au deconectat bornele bateriilor .

Citeste mai mult

Eveniment

Rabla Auto 2025: o nouă sesiune a programului pentru persoane fizice începe marți, 16 decembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

acum 25 de minute

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Rabla Auto 2025: Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat o nouă sesiune de înscrieri în program pentru persoane fizice. Aceasta începe marți, 16 decembrie, la ora 10.00, scrie alba24.ro.

Sesiunea de înscrieri este deschisă până în 31 decembrie ora 23.59 sau până la epuizarea fondurilor disponibile.

Persoanele fizice care nu au reușit să se înscrie anterior vor avea posibilitatea de a se înscrie în Programul Rabla Auto 2025.

Cererea de finanțare rămâne activă și este disponibilă în aplicația informatică, potrivit AFM.

Rabla Auto 2025: buget pentru noua sesiune de înscrieri

Bugetul disponibil pentru noile înscrieri provine din dosarele respinse, precum și din sumele rezervate pentru care nu au fost parcurși toți pașii procedurali prevăzuți în ghidul de finanțare, precizează AFM:

  • 22.264.000 lei pentru achiziția de autovehicule noi cu motorizare termică
  • 14.510.000 lei lei pentru achiziția de autovehicule electrice noi.

Rabla Auto 2025: valoarea ecotichetelor

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice este următoarea:

Publicitate
  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou plugin hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Rabla Auto 2025: înscrieri

La finalizarea procesului de înscriere în program a solicitantului, persoană fizică, aplicaţia generează automat un număr de înregistrare şi rezervă valoarea ecotichetelor solicitate, în limita bugetului disponibil.

În termen de 10 zile zile de la obţinerea numărului de înregistrare, solicitantul completează seria de şasiu a autovehiculului uzat şi încarcă în aplicaţie documentele prevăzute în ghidul de finanțare.

De asemenea, în termen de maximum 10 zile de la obţinerea numărului de înregistrare, solicitanţii sunt obligaţi să selecteze un producător validat, prin intermediul aplicaţiei.

Citeste mai mult

Eveniment

Vehicul cu document fals descoperit la Frontiera Stânca

Publicat

acum 54 de minute

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privința unui cetățean R. Moldova care a încercat să intre în țară cu un autoturism având certificat de înmatriculare fals.

 În data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca-ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, pentru a intra în țară, un bărbat, cu cetățenie Republica Moldova, în vârstă de 28 de ani, în calitate de conducător auto al unui microbuz înmatriculat în R. Moldova.

La controlul de frontieră, persoana a prezentat pentru mijlocul de transport un certificat de înmatriculare cu însemnele autorităților din R. Moldova, pentru care polițiștii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea lui.

În urma verificărilor efectuate s-a constatat că documentul nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals. Conducătorul auto a declarat polițiștilor de frontieră că a achiziționat certificatul de înmatriculare în schimbul sumei de 200 de euro, deoarece documentul original a fost reținut de către autoritățile din Italia.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Impozit crescut pe dividende, reguli noi la microîntreprinderi și digitalizare extinsă

Publicat

acum 2 ore

luni, 15.12.2025

de

Publicitate

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: crește impozitul pe dividende, se introduc reguli noi pentru microîntreprinderi și va fi utilizată o digitalizare extinsă, scrie alba24.ro.

Începând cu 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare mai multe modificări fiscale deja adoptate prin lege, care vor avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri.

Noile prevederi vor influența modul în care firmele își planifică bugetele, gestionează fluxurile financiare și analizează profitabilitatea, potrivit MBS Lichidări Judiciare, într-o analiză transmisă Alba24.

Impozitul pe dividende crește la 16%

Dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 vor fi impozitate cu o cotă de 16%, indiferent de anul în care a fost realizat profitul.

În schimb, dividendele distribuite până la 31 decembrie 2025 vor fi taxate cu cota actuală de 10%.

Pentru firme, acest lucru înseamnă că deciziile privind distribuirea profitului devin o prioritate de final de an, fiind necesară o analiză atentă a disponibilităților financiare, a impactului asupra cash-flow-ului și o planificare pe termen lung pentru menținerea stabilității financiare.

Plafonul pentru microîntreprinderi scade la 100.000 de euro

De la 1 ianuarie 2026, plafonul de încadrare în regimul microîntreprinderilor va fi redus la 100.000 de euro.

Publicitate

Firmele care depășesc acest prag vor trece la impozit pe profit, în cotă de 16%, chiar din trimestrul în care plafonul este depășit.

În acest context, planificarea veniturilor și monitorizarea cifrei de afaceri devin esențiale, iar pentru anumite domenii de activitate, trecerea la impozitul pe profit ar putea fi mai avantajoasă, în funcție de modelul de business.

Schimbări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Digitalizarea fiscală devine obligatorie

În anul 2026 se va generaliza utilizarea sistemelor digitale fiscale.

RO e-Factura va deveni obligatorie pentru toate firmele, ceea ce presupune adaptări tehnice, proceduri interne clare și o organizare riguroasă a documentelor.

Totodată, raportarea SAF-T se va extinde treptat către contribuabilii mici și micro. Deși acest sistem contribuie la creșterea transparenței contabile, implementarea lui necesită soluții software adecvate și proceduri bine definite.

Capitalul social minim pentru SRL, în curs de adoptare finală

Parlamentul a adoptat o lege care prevede majorarea capitalului social minim pentru societățile cu răspundere limitată, între 500 și 5.000 de lei, în funcție de cifra de afaceri.

Aplicarea este prevăzută pentru anul 2026, cu un termen de conformare de doi ani. Actul normativ se află în prezent în procedura de control constituțional și promulgare.

Cresc taxele locale pe locuințe, terenuri și mașini, se majorează impozitul pe câștiguri din bursă și apare „taxa Temu”.

  • De reținut: O parte dintre măsurile din Pachetul Fiscal 2 vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026. Reamintim că pachetul amintit s-a transformat din punct de vedere legislativ în șase proiecte, pe mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM, reforma în sănătate, pensiile magistraților și reforma administrației locale.

Cum se pot pregăti firmele pentru 2026: Pentru o tranziție fiscală fără dificultăți, specialiștii recomandă o analiză detaliată a distribuirii dividendelor planificate, simulări privind regimul fiscal optim, evaluarea impactului digitalizării asupra activității contabile, verificarea bugetelor pentru 2026 și monitorizarea evoluțiilor legislative privind capitalul social.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending