Primăria Municipiului Botoșani anunță că lucrările pentru construirea a 64 de locuințe nZEB (Near Zero Energy Building) pe amplasamentul fostului Obor sunt în plină desfășurare. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente energetic și sustenabile pentru locuitorii orașului.
Locuințele, destinate tinerilor și specialiștilor sunt realizate conform celor mai noi standarde în domeniul eficienței energetice.
Stadiul și caracteristicile proiectului:
🏗 Lucrările sunt în desfășurare, iar termenul de finalizare este de 18 luni.
🔹 Eficiență energetică ridicată – Clădirile sunt proiectate conform standardului nZEB Plus, ceea ce presupune un consum minim de energie și o eficiență energetică cu peste 20% mai mare față de cerințele actuale.
🔹 Surse de energie regenerabilă – Vor fi integrate panouri solare, asigurând costuri reduse la întreținere și un impact ecologic scăzut.
🔹 Mobilitate electrică – Vor fi instalate 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, sprijinind tranziția către un transport mai puțin poluant.
🔹 Spații comunitare moderne – Proiectul include și un loc de joacă pentru copii, oferind un mediu sigur și prietenos pentru familii.
Proiectul este realizat de asocierea de firme ABC-CON International (lider de asociere), Bahm Construcții Civile și Industriale, General Construct și Arhitectures Projects Development-8, iar lucrările vor continua conform graficului stabilit.
Tot în aceeași zonă se construiește și o creșă modernă cu o capacitate de 40 de copii antepreșcolari, consolidând infrastructura educațională a orașului.
Botoșani investește în viitor!
Acest proiect face parte din angajamentul Primăriei Municipiului Botoșani pentru dezvoltare urbană durabilă, eficiență energetică și modernizare a infrastructurii. Prin investiții strategice, orașul se transformă într-o comunitate mai modernă, adaptată cerințelor actuale, oferind locuitorilor soluții inovatoare pentru un mediu mai verde și mai eficient energetic.

Un cercetător român spune că un asteroid ar putea lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Din primele date, există riscul coliziunii cu Terra.

Este vorba despre cercetătorul român Claudiu Tănăselia. Acesta susține însă că verificările vor continua şi o nouă estimare privind traiectoria va fi prezentată în 2028.

Claudiu Tănăselia este cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică. Acesta a anunţat pe Facebook faptul că un asteroid recent descoperit ar putea lovi Pământul.

„2024 YR4 este un asteroid descoperit recent, în 25 decembrie 2024 şi riscul să lovească Pământul în 22 decembrie 2032 este unul nenul (scor 3/10 pe scara Torino). Asta e vestea proastă”, a scris Claudiu Tănăselia, potrivit Mediafax.

Un asteroid ar putea lovi Pământul. Efecte

Cercetătorul mai susţine că un eventual impact nu va avea consecinţe globale.

„Vestea bună este că diametrul asteroidului este undeva între 50-100 metri, deci impactul său, dacă va avea loc, nu va avea consecinţe globale. Vestea proastă este că 2024 YR4 are un diametru mai mare decât asteroidul care a căzut la Chelyabinsk în 15 februarie 2013 (18-20 metri, foto), fiind comparabil cu obiectul care a cauzat efectele observate în Tunguska, în 1908. Sau cu cel care a cauzat craterul Barringer din Arizona”, a adăugat cercetătorul român.

Specialişti din întreaga lume vor continua să urmărească asteroidul. Date mai exacte vor fi cunoscute în următorii ani.

„În perioada următoare, după ce vor fi efectuate mai multe observaţii (acum că a intrat în colimatorul astronomilor), vom avea o mai bună estimare a traiectoriei sale, ceea ce ne va oferi o mai bună estimare a şanselor de impact şi data/ora acestui eveniment, dacă acesta va avea loc (însă cel mai probabil va trebui să aşteptăm până în 2028 pentru a avea predicţii mai exacte)”, a precizat Claudiu Tănăselia.

Sursa foto: dailygalaxy.com

Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani organizează, în această perioadă, o serie de activități destinate conștientizării opiniei publice cu privire la importanța zonelor umede. Scopul acestor activități este de a marca Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită  în fiecare an, la data de 2 februarie. Tema aleasă pentru acest an de Secretariatul Ramsar ,”Protejând zonele umede pentru viitorul nostru comun”, pune accent pe două concepte: unitatea noastră și viitorul nostru.

Aceste ecosisteme susțin viața și biodiversitatea, furnizează apă și hrană, oferă mijloace de trai, protejează împotriva fenomenelor meteorologice extreme și atenuează schimbările climatice.

Programul stabilit pentru marcarea acestui eveniment cuprinde: campanie de informare și conștientizare prin distribuire de materiale tematice în unitățile de învățământ, acțiune de informare cu tema „Zonele umede din județul Botoșani”, organizată în parteneriat cu Școala gimnazială nr. 8  Botoșani, expoziții tematice.

În județul Botoșani există 6 zone umede declarate situri Natura 2000, incluse în Rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, și anume: Turbăria de la Dersca, Lacul Stânca-Costeşti, Iazurile de pe valea Ibănesei-Başeului-Podrigăi, Acumulările Rogojești-Bucecea, Iazul Mare-Stăuceni-Dracșani, Mlaștina Iezerul Dorohoi. Aici trăiesc specii de păsări ocrotite la nivel european cum ar fi: egreta mare, stârcul de noapte, chira de baltă, acvila mică, codalbul, cormoranul mic, nagâț, prigorie.

“Acest eveniment atrage atenția asupra multiplelor beneficii economice, sociale și culturale ale zonelor umede. Protejarea și conservarea lor este importantă având în vedere faptul că, în prezent, ne confruntăm cu un declin semnificativ al biodiversității la nivel mondial, iar zonele acvatice au o rată a dispariției de trei mai mare decât pădurile.”, au declarat reprezentanții APM Botoşani.

Ministerul Educației pregătește noi schimbări pentru elevi. Ministrul Daniel David spune că ar putea fi schimbată lista de lecturi obligatorii. Acesta a anunțat că ia în calcul o dezbatere pe acest subiect, pentru a vedea câte opere clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane, relatează alba24.ro.

”Trebuie să avem această dezbatere, cât e clasic și cât e contemporan, fiindcă la un moment dat, știți cum se spune, gustul se și formează citind. Pe de altă parte, nici nu poți să mergi numai cu variante clasice, rupte de aspectele contemporane”, a declarat ministrul, potrivit edupedu.ro.

David a precizat că noile planuri-cadru ar urma să fie adoptate în luna mai. Apoi ar trebui discutate conținuturile specifice, inclusiv listele de lecturi pentru elevi.

Programa de Bacalaureat la literatura română nu conține niciun autor din ultimii 50 de ani.

Iar la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a din 2024, textele extrase au fost din Constantin Chiriță, născut în anul 1925 – „Cireșarii” (publicat în 1956) și din Cella Delavrancea, născută în 1887.

FOTO: arhivă