Connect with us
Publicitate

Eveniment

Mulți mor, puțini se nasc. Declinul demografic continuă, confirmă Institutul Naţional de Statistică

Publicat

Publicitate

Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ şi în luna februarie a acestui an, la minus 17.688 de persoane, comparativ cu minus 11.904 de persoane în februarie 2021, relatează alba24.ro. Potrivit sursei citate, numărul născuţilor-vii înregistrat în februarie 2022 a fost mai mare cu 1 comparativ cu aceeaşi luna din 2021.

Mai multe decese în februarie 2022 față de februarie 2021

Datele Institutul Naţional de Statistică (INS) relevă că numărul persoanelor care au decedat în luna a februarie 2022 a fost cu 5.785 mai mare faţă de luna februarie 2021. Astfel, după primele trei cauze principale de deces, în luna februarie 2022 faţă de luna februarie 2021, s-au înregistrat cu 3.584 mai multe decese din cauza bolilor aparatului circulator, cu 1.919 decese mai multe din cauza bolilor aparatului respirator şi cu un deces mai mult având cauză principală tumorile.

Totodată, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 5 mai mic în luna februarie 2022 decât cel înregistrat în luna februarie 2021.

În luna februarie 2022, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 14.003 persoane (7.376 bărbaţi şi 6.627 femei), iar în mediul rural decesul a 15.502 persoane (8.227 bărbaţi şi 7.275 femei).

Faţă de aceeaşi lună din anul 2021, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 2.198 persoane (1.185 bărbaţi şi 1.013 femei) în mediul urban şi cu 3.587 persoane (1.920 bărbaţi şi 1.667 femei) în mediul rural.

În plus, numărul căsătoriilor a fost, în luna februarie 2022, cu 212 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent.

Publicitate

Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna februarie 2022 s-au pronunţat cu 77 divorţuri mai puţine decât în luna februarie 2021.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în special în cazul deceselor care, din luna iunie 2020, au înregistrat un trend crescător faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent, lunile iulie şi august 2021 fiind primele luni de scădere a numărului de decese faţă de aceleaşi luni din anul precedent, iar în lunile septembrie-noiembrie creşterile faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent au fost semnificative, luna octombrie înregistrând cea mai mare creştere a numărului de decese.

Luna decembrie 2021 a înregistrat, de asemenea, o scădere a numărului de decese faţă de luna decembrie 2020, iar luna ianuarie 2022 a înregistrat o scădere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna decembrie 2021. Luna februarie 2022 a înregistrat o creştere a numărului de decese faţă de aceeaşi lună din anul precedent, dar şi faţă de luna ianuarie 2022”, notează INS.

Publicitate

Conform statisticii oficiale, în 2020, numai în lunile februarie, iunie, septembrie, octombrie şi noiembrie s-au înregistrat creşteri ale numărului de născuţi-vii faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent.

Totodată, în 2021, lunar s-a înregistrat o scădere a numărului de născuţi-vii faţă de aceeaşi lună din anul precedent, excepţie făcând numai lunile august şi decembrie.

În lunile ianuarie-februarie 2022, s-a înregistrat o creştere a numărului de născuţi-vii faţă de aceleaşi luni din anul 2021.

În cazul căsătoriilor, începând cu luna martie 2020, s-au înregistrat scăderi ale numărului de evenimente faţă de lunile corespunzătoare din anul precedent timp de 12 luni consecutiv, luna martie 2021 fiind prima lună de creştere a numărului de căsătorii faţă de aceeaşi lună din anul 2020, situaţie care s-a menţinut în perioada martie-decembrie 2021, excepţie făcând doar luna noiembrie, faţă de aceeaşi lună a anului precedent. În lunile ianuarie-februarie 2022 s-a înregistrat o creştere a numărului de căsătorii faţă de aceleaşi luni din anul 2021.

„Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – februarie 2022, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă.

De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi ori s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise.

Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, notează sursa citată.

Raportat la intervalul februarie 2022 faţă de luna ianuarie 2022, în luna februarie 2022 s-a înregistrat naşterea a 11817 copii, cu 2352 mai puţini copii decât în luna ianuarie 2022.

Numărul deceselor înregistrate în luna februarie 2022 a fost de 29505 (15.603 bărbaţi şi 13.902 femei), cu 3.190 decese (1.909 bărbaţi şi 1.281 femei) mai multe decât în luna ianuarie 2022.

Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna februarie 2022, a fost de 78 copii, în scădere cu 25 faţă de luna ianuarie 2022.

Conform statisticii, în anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent.

În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august). În ultimele două luni din 2021 şi în prima lună din 2022 s-a înregistrat, de asemenea, un trend descrescător al numărului de decese de la o lună la alta, iar în luna februarie 2022 se observă o creştere a numărului de decese.

În luna februarie 2022, peste 70% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani, astfel: 14.142 decese, reprezentând 47,9%, la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste; 7.332 decese, reprezentând 24,9% la persoanele de 70-79 ani şi 4.755 decese reprezentând 16,1% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (49 decese), 20-29 ani (74 decese) şi 0-4 ani (96 decese).

După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna februarie 2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (16.583 persoane, reprezentând 56,2%); boli ale aparatului respirator (5.771 persoane, reprezentând 19,6%); tumori (3.393 persoane, reprezentând 11,5%).

Sporul natural s-a menţinut negativ (-17.688) în luna februarie 2022, numărul persoanelor decedate fiind de 2,5 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

În luna februarie 2022, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 5.071 căsătorii, cu 644 mai multe decât în luna ianuarie 2022. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2.137 în luna februarie 2022, cu 1.527 mai multe decât în luna ianuarie 2022.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Temperaturile se prăbușesc începând de duminică: De la 34 de grade la cel mult 15 grade. Vin ploile

Publicat

Publicitate

Directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a declarat, joi seară, că, începând de duminică, se va înregistra o prăbuşire a regimului de temperaturi, de la 34 de grade, la cel mult 15 grade în regiunile intracarpatice, cele mai mari cantităţi de precipitaţii fiind aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură, relatează agerpres.ro.

“Dacă astăzi, mâine, vineri, şi sâmbătă contăm pe o vreme deosebit de caldă, vineri, mâine, vom înregistra cea mai călduroasă zi din această săptămână cu 33 – 34 de grade Celsius în sudul extrem (…), chiar şi sâmbătă 26 – 33 de grade în sudul ţării, situaţia se va schimba începând de duminică când, de la 34 de grade, practic o prăbuşire a regimului de temperaturi la cel mult 15 în regiunile intracarpatice, posibil doar 22 în partea de sud-est a ţării”, a afirmat directorul ANM, la şedinţa convocată, la Palatul Victoria, de premierul Marcel Ciolacu pentru a analiza măsurile ce se impun în condiţiile avertizărilor meteorologice emise de specialişti.

 

Elena Mateescu a explicat că acest lucru înseamnă că urmează fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor.

“Ce înseamnă acest lucru, o spunem de fiecare dată – un schimb de masă de aer foarte rece pe un fond preexistent de masă de aer foarte cald înseamnă fenomene meteo extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor”, a punctat ea.

Publicitate

Potrivit directorului general al ANM, pe baza următoarelor date, în cadrul Consilului de prognoză se va emite o alertă generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării.

“La început în partea de vest, nord-vest probabil cu siguranţă un Cod galben având în vedere cantităţile de precipitaţii prognozate la acest moment de până la 30 – 40 l/mp, după care, începând de duminică şi până luni, aici contăm pe un vârf în ceea ce priveşte acest episod de vreme instabilă deosebit de accentuat să avem zone în ţară de Cod galben, posibil toată ţara, şi chiar şi aereale de Cod portocaliu”, a explicat Elena Mateescu.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură, a spus ea.

Publicitate

“Cele mai mari cantităţi de 60 – 80 litri/mp, posibil de peste 90 de litri/mp le aşteptăm, aşa cum arată datele de azi, în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Cu siguranţă, mâine dimineaţă, în funcţie de ultimele informaţii, vom interveni conform datelor, astfel încât, dacă există o probabilitate foarte mare de a avea cantităţi care să depăşească pe secvenţe scurte de timp sau prin acumulare în 24 de ore valori de peste 100 litri/mp, fie să dublăm avertizarea generală de avertizări meteorologice de Cod roşu de tip nowcasting, fie Cod roşu de la început, dacă aria în care anticipăm aceste cantităţi este una destul de extinsă şi mă refer aici la zone din Oltenia şi Muntenia în mod deosebit şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură”, a adăugat directorul general ANM.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 26 septembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 26 septembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 26 septembrie 2024:

Loto 6 din 49: 32, 15, 1, 39, 41, 40

Loto 5 din 40: 30, 2, 24, 32, 10, 27

Noroc: 5 7 9 3 8 1 2

Noroc Plus: 1 1 8 5 9 1

Publicitate

Super Noroc: 8 4 2 2 3 5

Joker: 29, 20, 27, 31, 36 + 4

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Valeriu Iftime continuă întâlnirile cu locuitorii din cartierele din Botoșani

Publicat

Publicitate

Noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, alături de candidații PNL la Parlamentul României, continuă întâlnirile cu botoșănenii în cartierele din municipiul reședință de județ Botoșani, iar astăzi, a transmis un nou mesaj către electorat.

“Astăzi vreau să vă pun și vouă aceeași întrebare pe care le-am pus-o botoșănenilor care au fost alături de mine, în stradă, zilele acestea. Voi ce așteptări aveți de la președintele Consiliului Județean? Ce ar trebui, concret, să facă un lider care ar trebui să vă reprezinte interesele?

Pentru mine, un președinte trebuie să fie constant printre oameni, pe stradă, de vorbă cu ei, la curent cu tot ce mișcă în comunitate. Ar trebui să dea dovadă de transparență, muncă lipsită de interese ascunse, onestitate și autenticitate, să încurajeze discuții și întâlniri cu botoșănenii înainte de luarea oricăror decizii.

Vreau să promovăm județul, să atragem atenția investitorilor asupra potențialului nostru și să facem din Botoșani un adevărat punct de interes pe harta României”, a transmis noul președinte ales al Consiliului Județean Botoșani,  Valeriu Iftime.

Citeste mai mult

Educație

În sfârșit: Din anul școlar 2024-2025 și ELEVII din clasele PRIMARE vor putea primi PREMII

Publicat

Publicitate

O nouă prevederea inclusă în noul Statut al Elevului arată că și elevii din clasele primare vor putea primi premii, din anul școlar 2024-2025.  Condiția este ca acești elevi să aibă calificativul ”Foarte bine”, relatează alba24.ro.

 

Până acum, luau premii doar elevii claselor gimnaziale, liceale și profesionale, potrivit edupedu.ro.

”Elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal, profesional pot obține premii dacă:

  • au obținut primele medii generale pe clasă și acestea nu au valori mai mici de 9.00, respectiv calificativul Foarte bine — în cazul elevilor din ciclul primar; pentru următoarele medii se pot acorda mențiuni conform reglementărilor interne ale unității de învățământ
  • s-au distins la una sau la mai multe discipline/module de studiu
  • au obținut performanțe la concursuri, festivaluri, expoziții și la alte activități extrașcolare desfășurate la nivel local, județean/al municipiului București, național sau internațional
  • s-au remarcat prin fapte de înaltă ținută morală și civică”, se arată în document.

Excepție vor fi elevii din clasele pregătitoare, pentru că aceștia nu primesc calificative.

Cum se stabilesc calificativele

Potrivit ROFUIP 2024, la clasele I-IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Publicitate

Se aleg două calificative cu frecvența cea mai mare, acordate în timpul anului școlar

În perioadele de recapitulare și de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

  • progresul sau regresul elevului
  • raportul efort-performanță realizată
  • creșterea sau descreșterea motivației elevului
  • realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic și care au fost aduse la cunoștința părintelui/reprezentantului legal.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending