Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (97)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
ZIGZAG E(MI)NESCIAN
Alexandru Surdu, în „Contemporanul-ideea europeană” nr. 2 din 2020, prezintă o întâmplare cu Noica la nivelul anului 1965. Acesta depusese, pentru tipărire, la Editura „Tineretului” o carte despre Eminescu şi Kant. Fiindcă lucrarea nu se mai publica, Noica s-a hotărât să ia manuscrisul şi să-l ducă la Editura „Univers”. Povesteşte Alexandru Surdu: „Înainte de a scoate cartea, Noica mi-a propus ceva neaşteptat, să-i fiu martor când îl va înjura pe Directorul Editurii Tineretului. Credeam că glumeşte, dar am auzit când i-a cerut directorului Georgescu să fie de faţă, împreună cu Ghelmez, când vom veni să retragem cartea. Şi am fost de faţă cu toţii. Noica a luat dosarul, l-a băgat în servietă, după care i-a spus directorului: „Am venit să te înjur. Avem aici şi doi martori. Poţi să mă dai în judecată. Sunt dispus să mai fac zece ani de puşcărie pentru Mihai Eminescu. Futu-ţi mama ta de netrebnic!”. Se făcuse alb la faţă şi tremura. Când am ieşit avea lacrimi în ochi. În ochii aceia atât de trişti şi de speriaţi. Miraţi totuşi că pe lumea aceasta poate să existe cineva împotriva lui Eminescu, pentru care el ar fi fost în stare să se întoarcă la închisoare. Ce le-ar fi zis oare Noica detractorilor lui Mihai Eminescu din zilele noastre?”;
Octavian Goga despre Eminescu: „Mihai Eminescu, poetul, e cel mai echilibrat creier politic al României în creştere. Citiţi articolele lui şi veţi vedea că staţi în faţa unor axiome de valoare permanentă. Ele pot fi invocate la tot pasul ca un îndreptar de pedagogie naţională. Citiţi „Doina” lui, cântecul năzuinţelor noastre eterne: e cea mai categorică evanghelie politică a românismului”;
Toma Grigorie, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, reţine, într-o recenzie, câteva aprecieri ale lui Arghezi pentru Eminescu: 1. „Mă numesc unul dintre oamenii în viaţă care l-a văzut pe Eminescu. (…) L-am zărit pe Calea Victoriei. Trecea prin public un om grăbit, fără să ocolească, impetuos”; 2. „Numeroase au fost moliile şi numeroşi gândacii care au căutat în Eminescu o pricină de celebritate şi s-au pudrat pe aripi şi pe labe cu polen din tezaurul lui”; 3. „Într-un fel, Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un Crucificat (…)Fiind foarte român, Eminescu e universal”;
George Apostoiu, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 5 din 2020, reţine un citat din Eugen Simion despre Mite Kremnitz: „Într-o scrisoare pe care Elena Văcărescu i-o trimitea de la Paris lui Iorga, la 10august 1935, am găsit aceste rânduri care mă surprind. Le iau ca o reacţie de invidie – destul de frecvente printre femeile intelectuale -, fără să le contest ab initio: „În paginile dumitale intuiţia se împleteşte cu deducţia, deopotrivă de exacte. M(ite) K(remnitz) era o spioană pe care însuşirile ei intelectuale o împiedicau să pară suspectă. Şi-apoi, pe vremea aceea, nu se cunoştea adevăratul geniu al rasei germanice, care se aplică mai ales la spionaj… Mite K. lucra pentru Goluchowski ( ministrul de externe al Austro-Ungariei- n.n.) şi Bulow (fost ambasador al Germaniei la Bucureşti – n.n.), după cum desigur arată arhivele de la Viena” (Document semnalat de Andrei Pippidi în „Agenda literară”, 1985);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2020, publică un interviu cu Silviu Lupescu, directorul Editurii „Polirom”, la împlinirea unui sfert de veac. M-am oprit la două afirmaţii: 1. „Profesorul meu de matematică, Traian Cohal, transforma cel puţin o oră pe trimestru într-una de citit poezii – Minulescu, Blandiana, Brumaru, în fine, poezii pentru adolescenţi de liceu. Liceul „Negruzzi” avea un cenaclu, o revistă literară…”; 2. „Degeaba ne lăudăm cu Enescu (deşi nu avem nici măcar o singură integrală a operelor sale muzicale în ultimii 30 de ani), cu Brâncuşi (pentru care nu s-a găsit bani pentru „Cuminţenia pământului”) sau Eminescu (din a cărui poezie, un recent ministru al Culturii, de la o universitate de rang doi, nu a fost în stare să recite nici măcar două versuri). Suntem ultimii în Europa la consumul cultural, nu doar la carte, în oricare dintre statisticile realizate independent, nu în cele ale institutelor aservite politic.”;
Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 25 din 2020, publică un comentariu critic la cartea lui Lucian-Vasile Szabo „Ameninţarea clasicilor. Scriitori şi jurnalişti în dispută cu puterea politică” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2019). Sunt prezente 6 studii ce vizează relaţiile cu puterea, după cum urmează: câte un studiu pentru Ion-Heliade Rădulescu, Alexandru Macedonski, Ioan Slavici şi Constantin Noica; două studii pentru Mihai Eminescu. În ceea ce-l priveşte pe Eminescu, Răzvan Voncu scrie: „Primul este consacrat episodului prin care liberalii i-au arătat, cum se spune, pisica poetului, fabricându-i un dosar penal pentru gestiunea Bibliotecii Universitare din Iaşi. Cel de-al doilea este un episod publicistic care răstoarnă imaginea lui Eminescu anti-modern şi conservator, în sensul rău al termenului: în realitate, atitudinea din „Doina” este una strict lirică. Poetul s-a luptat, ca gazetar, cu corupţia puterii politice, spre a asigura României căi ferate moderne.”;
În revista „Cultura” nr. 4 din 2012, Ioan Bogdan Ştefănescu publică un interviu cu dirijorul Ludovic Bacs. Fiind întrebat cât de dificilă este muzica lui Enescu pentru un dirijor, acesta răspunde: „Foarte dificilă. Enescu nu e de nasul oricui. Este un elitist. Cu toate că a trăit în plină vâltoare componistică, cu schimbări radicale de curente şi opţiuni estetice, în care compozitorii se ghidau după anumite metode, el a rămas credincios principiilor sale estetice, nu a avut ambiţia să fie în pas cu noile tendinţe muzicale. Cred că scria greu, foarte laborios: fiecare nuanţă, agogica sunt minuţios notate. Cvartetele, simfoniile sunt capodopere. Nu mă dumiresc de ce muzica lui Enescu nu este şlagăr în România, aşa cum muzica lui Bartok este în Ungaria. Simfoniile lui ar trebui să fie în repertoriul oricărei orchestre româneşti şi, în fapt, se cântă atât de rar.”;
Costin Tuchilă, în “Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2020, scrie despre “Impresii din copilărie pentru vioară şi pian, op.28” de George Enescu: “Alcătuită din zece secţiuni înlănţuite într-o ordine thematic-afectivă, urmărind ca într-un exerciţiu al contemplării de sine evoluţia sentimentului, suita enesciană s-a impus prin bogăţia ei de imagini şi tonuri, de nuanţe extreme şi rafinamente, de sugestii imitative. E o piesă plină de efecte onomatopeice, făcând din bucuria crepusculară de a “traduce” vraja existenţei primare unul dintre mijloacele de a caracteriza cât mai expresiv satul copilăriei. O abundenţă de cerinţe de virtuozitate inundă textul, în primul rând ân partida violinei, pentru a evidenţia cu cu subtilitate şi nobleţe un evantai de gânduri topite în nostalgia care învăluie treptat fibra cea mai intima a “Impresiilor”. Un interpret are de “înfruntat” de altfel suficiente dificultăţi pentru a găsi sonorităţile cerute de compozitor, acea plasticitate a fiecărui detaliu, care, trecut cu vederea sau redat superficial, poate conduce la o versiune plată, lipsită de sensibilitate. Sunt aici imponderabile legat-ouri, detache-uri energice, duble coarde sever-expresive, dar şi triluri visătoare, accente de culoare şi atmosferă, fără reliefarea cărora sugestiile atât de bogate ar avea de suferit”;
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Educație
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.
Ordinea de zi:
- Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
- Diverse.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.
Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:
-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.
Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.
Botoșaniul, cunoscut drept un adevărat „oraș al geniilor” găzduiește cea de-a 75 ediție a Olimpiadei Naționale de Matematică, pentru nivelul liceal. Participă sute de elevi din toată țara, inclusiv olimpici de top. Este una dintre cele mai puternice ediții din istoria olimpiadei, scrie ADEVĂRUL.
În județul nord-moldav s-au născut printre alții și Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu și Simion Sanielevici, matematici de top, adevărate legende și deschizători de drumuri în lumea științifică. Prima probă a avut loc pe 2 aprilie, dar olimpiada se va prelungi până pe 6 aprilie. Participă sute de elevi din toată țara, de nivel liceal.
„Este ocazia de a arăta ceea ce poate Botoșaniul cu adevărat”
Această ediție organizată în municipiul Botoșani cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, a Primăriei Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani dar și a Societății Științifice Matematice din România reunește 365 de elevi din clasele IX-XIII din toată țara.
Inclusiv olimpici de top care s-au făcut remarcați și la edițiile anterioare. În plus, în orașul nord-moldav sunt prezenți și 64 de profesori din comisia centrală, dar și 47 de profesori însoțitori. Ca să nu mai vorbim de sutele de părinți veniți să-și susțină copiii. Pentru șase zile, Botoșaniul a devenit capitala matematicii în România. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că această ediție istorică a Olimpiadei a fost organizată la Botoșani datorită faimei de care se bucură județul în lumea matematicii românești. Inclusiv prin rezultatele excepționale dobândite, anual, de elevii botoșăneni la concursurile naționale de profil.
„Am fost aleși datorită rezultatelor obținute de-a lungul anilor de elevi dar și fiindcă s-a dorit ca cea de-a 75 a ediție să fie organizată într-un centru cultural al țării, orașul geniilor. Este o chestiune importantă fiindcă astfel vorm avea ocazia să ne confirmăm renumele, dar și ocazia perfectă de a arăta ce poate Botoșaniul cu adevărat”, precizează Sebastian Mihalache, inspector școlar de matematică la Botoșani.
În plus, Botoșaniul este cunoscut în toată țara și pentru profesorii săi de matematică, mulți autori de culegeri folosite la nivel național. „Toată țara știe că la Botoșani există această tradiție la matematică și sunt un exemplu pentru ceilalți copii”, mărturisește mama unui olimpic din județul Hunedoara, venită să-și susțină copilul.
Premii speciale și o locație inedită
Această ediție a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Matematice din România. Prin intermediul acestei societății științifice elevii beneficiază de facilități speciale. Mai precis, cei care vor reuși să obțină premii vor putea intra la facultăți fără examen.
„Parteneriatul constă în elaborarea subiectelor, în resursa umană folosită. În plus, Societatea de Științe Matematice premiază elevii cu diplome și medalii care sunt valabile pentru admiterea la facultate și mulți copii, dintre cei care au premii se bucură de acest avantaj”, precizează Ioan Ciobănașu, președintele filialei Botoșani a Societății Științifice Matematice din România. Pentru organizarea acestui eveniment educațional de top, autoritățile din Botoșani s-au mobilizat și au depus un efort uriaș pentru cazarea, masa elevilor și profesorilor veniți din țară dar și pentru organizarea sălilor de concurs.
În mod inedit, prima probă s-a desfășurat într-o sală uriașă de sport. Este vorba despre Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din municipiul Botoșani, acolo unde suprafața de joc a fost transformată într-o sală de examen, cu bănci individuale dar și toate facilitățile necesare. „Toată lumea a avut grijă de noi aici, să ne fie bine. Proverbiala ospitalitate moldovenească. Până în prezent este foarte bine”, mărturisește și mama unui participant la olimpiadă. „Pentru noi este o onoare că ni s-a dat șansa să organizăm cea de-a 75 a ediție aici la Botoșani. Efortul este extraordinar și ISJ și Consiliul Județean și Primăria și-au adus aportul extraordinar la organizare”, adaugă și profesorul Ioan Ciobănașu.
Subiectele, o provocare pentru olimpici
Această ediție se dovedește a fi una dintre cele mai puternice din istoria competiție. Cel puțin așa o resimt o parte a olimpicilor. Mai ales cei cu mai multe ediții la activ, spun că subiectele au fost mai dificile decât în alți ani. „A fost greu, foarte greu. Nu mă așteptam să fie așa de greu. Cred că subiectele doi și trei au fost cele mai grele”, a precizat una dintre olimpice, la ieșirea din concurs. Un alt elev, din județul Prahova a confirmat, pentru subiectele de la clasa a X a.
„Destul de dificile. Toate au fost dificile, și problemele de combinatorică și cele de geometrie au fost mai grele față de cele din anii anteriori”, precizează acesta.
Părinții elevilor olimpici spun însă că până și un eșec reprezintă o experiență pozitivă, dacă reușești să înveți ceva din aceasta. „Olimpic la matematică ajungi cu foarte multă perseverență și după fiecare eșec trebuie să știi să te ridici. Nu toți copii au doar succese, trebuie să fie un talent special, o ambiție deosebită, să aibă mentorii potriviți, și nu întotdeauna succesul este garantat. Dacă ai un eșec trebuie să continui, dacă iubești matematica”, adaugă hunedoreanaca venită să-și susțină copilul.
Sursa: ADEVĂRUL
Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat
3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor
Botoșani: „Orașul geniilor” din România și concursul suprem al minților luminate
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul
COMUNA DÂNGENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC: Licitație publică
Salariu majorat la cerere! Când și cum să ceri o mărire de salariu la orice firmă din România, ca să nu fii refuzat niciodată
O nouă regulă pentru obținerea vizelor SUA, anunțate de ambasada de la București. Intră în vigoare în 7 aprilie
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (339)
Botoșani: Bani pentru consolidarea seismică a unei unități medicale din județul Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gelu Graur, președinte Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Primarul comunei Roma, Cosmin Cîșlariu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, primarul comunei Mihai Eminescu
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: George Telișcă, viceprimarul comunei Avrămeni
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
