Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (95)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Sub semnul conceptului de  „modele”, Theodor Codreanu publică în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 10 din 2022 eseul „Canonul literar şi avatarurile politicii”, o cronică la cartea criticului Adrian Dinu Rachieru „Politică şi canon literar” (2021).  Reţin din conţinutul cronicii referirile la Eminescu:

  1. „Adrian Dinu Rachieru dedică un întreg capitol locului central în sânul canonului literar şi cultural românesc ocupat de Eminescu. A elimina canonul estetic dintr-o cultură înseamnă, în cazul românesc, a-l izgoni pe autorul „Luceafărului” din centrul spiritualităţii noastre, simultan cu geniul lui Shakespeare, cum poruncesc cutumele universitare „corect politice” din Statele Unite şi de aiurea. Iată şi replica nimicitoare a unui scriitor de talia lui Dumitru Radu Popescu: „Cine poate trăi în România fără să-l iubească pe Eminescu este un om liber, foarte puternic, fiindcă el poate trăi şi fără Biblia numită Shakespeare!” S-a ajuns până acolo încât Adrian Dinu Rachieru vorbeşte de o „cruciadă” antieminescu, facilă şi zgomotoasă care nu poate emite decât etichetări precum „terorism cultural”, menit să distrugă confortul noilor „progresişti”: „Eminescu, devenit simbolul identitar, reprezintă, neîndoielnic, o ţintă „privilegiată” în această cruciadă. Acuzele curg: instituţia criticii literare e condamnată, failibilitatea unor „Istorii” e de ordinul evidenţei, clasicii ar practica (post-mortem, fireşte) terorismul cultural. Previzibil, „teroristul” Eminescu e primul pe lista acuzaţilor. Aşadar, pentru cultura română, problema Eminescu rămâne un nesfârşit război imagologic. Admirat sau contestat, considerat un reper axial, intangibil sau, dimpotrivă, un scriitor alternativ, expirat, Eminescu trebuie citit din perspectivă holistică, îmbrăţişând – deopotrivă –  lirica şi jurnalistica sa. Or, tocmai dualismul eminescian întreţine vrajba. Eminescu a fost „un organ complet”, constatase însă G. Ibrăileanu şi vocaţiile sale paralele (dualismul poezie / „ziarism”) păreau unora inexplicabile (cazul lui Lovinescu), deplângând „irosirea de energie”.
  2. “Ca şi limba română, în viziunea lui Emil Cioran, Eminescu răzbună “neantul valah” dovedind şi din acest punct de vedere că Dumnezeu le-a dăruit românilor o minte inaccesibilă mediocrităţilor cu fumuri elitare, dar şi unor intelectuali atinşi de doctrine transnaţionale. Pe de altă parte, “vrajba” pe care ar întreţine-o “dualismul eminescian” este una dintre hibele obscure ale reducţionismului logic de tip cartezian, specific doctrinelor partizane, în vreme ce Eminescu gândea într-o logică dinamică a contradictoriului, cum a numit-o Ştefan Lupaşcu, cel care, în ultimii ani ai vieţii, a recunoscut că filosofia “Stării T” vine din Eminescu, din ontologia lui Archaeus. Eminescologia românească (mai puţin cea străină) suferă de o boală grea, trufaşă, supusă la ceea ce Constantin Barbu numea “codul invers”, iar Nicolae Georgescu – “nodul gordian”, de nedezlegat fără sabia logicii carteziene. Comentatorii poetului au căzut mai mereu în capcanele oglinzii care ispitesc minţile slabe în ghicitură, ca în oglindă, cum spune Evanghelistul, înfricoşându-se să stea cu Adevărul faţă în faţă. În consecinţă, exegeţii tind să creadă că adevărul este imaginea inversă, din oglindă, pe când acolo se află totdeauna o anamorfoză.  Doar două exemple, vechi, încă din timpul când trăia Eminescu, consecinţele durând până azi. Eminescu a fost etichetat ca reacţionar, de către scribii de la ziarul advers, „Românul”, şi aşa a rămas până la  Ovid S. Crohmălniceanu (în proletcultism) şi până la Lucian Boia sau Ioan Petru Culianu (în luminoasa democraţie!). Zadarnic a încercat să spună poetul că eticheta nu are nimic negativ, în ce-l priveşte, ci, dimpotrivă, e supremă laudă. La această concluzie s-a ajuns abia recent, epitetul reacţionar însemnând drumul către adevărata modernitate (Virgil Nemoianu, Antoine Compagnon, Jean Sevillia ş. a.).

Din “Timpul” din 17 august 1789,  Theodor Codreanu reia, la subsolul eseului său,  răspunsul lui Eminescu faţă de acuzaţia de a fi “reactionar” de către cei de la ziarul “Românul”: “Maniera noastră de-a vedea e pe deplin modernă: pentru noi statul e un obiect al naturii care trebuie studiat în mod individual, cu istoria, cu obiceiurile, cu rasa, cu natura teritoriului său, toate acestea deosebite şi neatârnând câtuşi de puţin de la liberul arbitru al indivizilor din cari, într-un moment dat, se compune societatea.  De aceea, dacă tendinţele şi ideile noastre se pot numi reacţionare epitet cu care ne gratifică adversarii nostri, această reacţiune noi n-o admitem decât în înţelesul pe care i-l dă fiziologia, reacţiunea unui corp capabil de a redeveni sănătos contra influenţelor stricăcioase a elementelor străine introduce înlăuntrul său”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

AEP: Începând de luni, alegătorii români din străinătate se pot înregistra online pentru votul la prezidențiale

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunță că, începând de luni, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro.

Potrivit unui comunicat al AEP, până la ora 11.00 au fost primite patru cereri de vot prin corespondență, precizează sursa citată.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, adresa de e-mail, precum și opțiunea de transmitere în țară sau la reprezentanța diplomatică a votului exprimat prin corespondență. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate și a documentului care dovedește dreptul de ședere, eliberat de autoritățile străine.

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23,59.

De asemenea, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea și statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Publicitate

Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23,59.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate este cuprinsă în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 373/2024, cu modificările și completările ulterioare, și poate fi accesată la următorele link-uri:
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/2024.03.07_omae_373-2024_mof_al_ro_178_din_07.03.2024.pdf
https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/omae_507-21.03.2024-_mofro_272-29.03.2024_completare_anexa_omae_373-2024_acte_resedinta-cu_bruxelles.pdf

Alegătorii pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își pot exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare.

Întrebări și sesizări legate de procedura de înregistrare pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro, mai precizează AEP. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală. Includ taxa pe stâlp și supra-impozitul pentru instituții de credit

Publicat

Publicitate

Au apărut noile formulare de înregistrare fiscală care includ taxa pe stâlp și impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat „proiectul de ordin pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor și a tipurilor de obligații fiscale care formează vectorul fiscal” potrivit Termene.ro.

Anexele acestuia includ noile variante ale formularelor 010 (pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică), 013 (pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente) și 700 (pentru mențiuni ulterioare înregistrării fiscale).

Noile formulare de înregistrare fiscală au fost modificate astfel încât să reflecte modificările fiscale intrate în vigoare în lunile trecute, mai precis cele două noi impozite ce vor fi achitate de contribuabilii vizați: impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul pe construcții speciale.

În referatul de aprobare se menționează că având în vedere noile prevederi legale, este necesară completarea vectorului fiscal cu două noi categorii de obligații fiscale de declarare, cu caracter permanent, respectiv:

impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit;
impozitul pe construcții.
Noile formulare de înregistrare fiscală
Prevederile art.496 din Codul fiscal reglementează categoriile de contribuabili care sunt obligate la plata impozitului pe construcții, respectiv:

Publicitate

– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare;

– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europen

Patru noi taxe introduse pentru companii în 2024 și 2025

Din cauza deficitului bugetar excesiv, statul a introdus anul trecut și anul acesta patru noi taxe pentru marii contribuabili.

Astfel, introdus de la 1 ianuarie 2024, prin legea 296/2023, impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri a fost impus companiilor cu venituri peste 50 de milioane în cazul cărora impozitul de 16% pe profit este mai mic decât cota de 1% din venituri.

Tot de la 1 ianuarie instituțiile de credit au plătit un impozit de 2% pe veniturile din dobânzi, dividende, taxe și comisioane etc, peste cota de impozit pe profit.

Astfel, după cum prevede legea 296, ”instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare: 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 inclusiv, 1% începând cu data de 1 ianuarie 2026”.

În ceea ce privește impozitul suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze, acesta a fost impus întreprinderilor cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro sub forma unei cote de 0,5% ”suplimentar impozitului pe profit”.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Rezultate la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională 2025

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a centralizat rezultatele obținute de elevii cl. a VIII-a la prima simulare județeană a examenului de Evaluare Națională din acest an școlar.

Simularea s-a desfășurat în zilele de 11 și 12 decembrie 2024, în 104 unități de învățământ.

Ratele de promovare pe discipline sunt următoarele:

  • Limba și literatura română – procent de promovare: 66,08%.  1 elev a obținut nota 10.
  • Matematică – procent de promovare: 59,40%. 3 elevi au obținut nota 10.

„Rezultatele au fost aduse la cunoștința elevilor și a părinților de către profesorii de la clasă. Aceste note nu sunt publice și nu se trec în catalog, însă rezultatele obținute sunt analizate, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții cu elevii și cu părinții, precum și la nivelul Consiliului profesoral.” ne-a transmis Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general.

Din totalul celor 3781 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, la proba de Limba și literatura română s-au prezentat 3605 elevi, absenți fiind 176 de elevi, iar la Matematică au fost prezenți 3576 de elevi, absentând 205.

Următoarea simulare județeană a examenului de Evaluare Națională va avea loc în zilele de  14 și 15 aprilie 2025, precedată de simularea națională care se va desfășura în 17 și 18 martie 2025.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

A furat obiecte de uz casnic și a fost reținut. Isprava unui tânăr de 18 ani din Botoșani

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis odonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 18 ani, din municipiul Botoșani, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat.

 

În urma probatoriului administrat de polițiști s-a stabilit faptul că acesta, la data de 17 ianuarie a.c., ar fi sustras din incinta unei societăți comerciale, mai multe bunuri de uz casnic, în valoare de aproximativ 2.000 de lei. Prejudiciul a fost recuperat integral și restituit victimei.

 

Tânărul a fost ontrodus în Centrul de reținer eși Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate pentru stabilirea întregii situații de fapt.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending