O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 10 din 2022.  Printre cei care răspund anchetei literare a acestei reviste este şi Gellu Dorian.  Reţinem secvenţe din răspunsurile date la cele  două întrebări: 1. „Ucenicia literară” nu este câtuşi de puţin asemănătoare cu „ucenicia în pictură”, însă fiecare în parte intră, într-un fel sau altul, în etapa de început a oricărui scriitor sau pictor. „Maestrul”, un cuvânt ce nu pare a fi agreat de marii scriitori, aşa cum este însuşit de pictori, în domeniul scrisului literar, nu caută ucenici, ci este căutat de aceştia. În începuturile mele în ale scrisului, pe la finele deceniului şase, când eram la Câmpulung Moldovenesc, unde pe acele vremuri nu exista un scriitor sau un cenaclu literar, ci doar unele cărţi de poezie şi unele reviste literare pe care le descopeream atunci au făcut parte din orientările mele spre scris, după ce am renunţat la ideea de a mă face actor. Abia atunci când am venit la Botoşani, spre finalul liceului, am intrat în contact cu unii scriitori veniţi de la centru, la o întâlnire cu elevii. Printre ei era şi Laurenţiu Ulici, care a invitat elevii din aulă să citească din creaţiile lor. Singurul care a îndrăznit am fost eu. Şi astfel am intrat în cercul literaţilor botoşăneni, în centrul căruia gravita cu autoritate şi farmec aparte poetul Lucian Valea. Nu mi-a fost „maestru”, ci un bun mentor, mai ales în orientarea lecturilor. (…)Filtrele prin care am trecut la Cenaclul Mihai Eminescu din Botoşani, devenit din 1982 al Uniunii Scriitorilor din România, m-au format, m-au stimulat, încât atunci când i-am cunoscut pe mai toţi poeţii optzecişti, şi ei în formare, eram deja zidit pe ceea ce a devenit apoi poezia mea”;  2. „Însă de la o bună bucată de vreme, când reţelele de socializare au devenit adevăraţii „maeştri” ai celor furaţi de tentaţia scrisului şi facilitatea de promovare oferită de acestea, e o raritate să-ţi mai deschidă cineva uşa, să-ţi ceară o părere. Mai curând aş spune că, în spatele peretelui de sticlă şi pixeli, îţi cer socoteală sau te trec pe lista expiraţilor, însuşindu-şi chiar unele proiecte ale tale ca şi cum ar fi fost ale lor.  Şi asta se simte cu atât mai mult când locuieşti într-un oraş de provincie, în care reperele culturale s-au modificat şi au luat chipul şi asemănarea celor care administrează politic comunitatea, ţara, o clică alterată moral, fără minime criterii de valoare.  Te simţi astfel izolat, înlăturat, singur şi sprijinit doar pe modelele pe care ţi le-ai ales în tinereţea ta, când a scrie şi a publica o poezie însemna chiar un eveniment iar Magistrul, să-l amintesc aici pe Mihai Ursachi, era chiar modelul de urmat”.

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022. Cristian Pătrăşconiu realizează o anchetă cu două  întrebări: „cum a fost anul literar 2022?” şi „ce aţi făcut ca scriitor?” Reţin din răspunsurile date de Gellu Dorian: 1. „Eu, trăind la Botoşani, unde timp de peste treizeci de ani am organizat astfel de evenimente culturale, am editat cărţi şi revista „Hyperion”, anul acesta am fost pus în faţa unui nedorit eveniment, acela de a vedea dus în derizoriu sau chiar desfiinţat  Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ori să constat că alte proiecte, luate în grijă de alţii, au fost pur şi simplu duse într-un provincialism trist ori fals elitism universitar, lipit ca nuca de perete de o instituţie care are altă menire”; 2. „… şi anul acesta se menţine „schisma” între grupările literare din ţară, ceea ce dă un aspect de existenţă a două „literaturi”, care par a nu se uni sau a nu fi ale uneia singure, cum ar fi firesc. Asta anunţă un viitor în care cele două „literaturi” române nu se vor putea topi în una singură.  „Istoriile” care apar de o parte şi de alta se autoelimină, se exclud, încât, privite separat, dau impresia unei literaturi sărace, care se devoră reciproc, ceea  ce nu este deloc atractiv, de interes pentru alte spaţii literare de aiurea.  Chiar şi promovarea literaturii române contemporane în lume este una ruptă în bucăţi, cu evenimente, cum ar fi FILIT, care exclud din capul locului colaborarea”:

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Ioan Holban scrie despre volumul „La locul meu” al lui Gellu Dorian.  Reţin: 1. „Începând cu anul 1996, poetul Gellu Dorian alternează volumele de poezie cu cele de proză, marcând izbânzi estetice semnificative în ambele genuri.  Faptul a creat un fel de intertextualitate internă, să spun aşa.  Modulele de proză (povestea, personajele, evenimente, decoruri etc.) trecând, filtrate în discursul liric, în vreme ce proza a adoptat, fără excese, secvenţe lirice, nuclee tonale. Ca peste tot în lirica lui Gellu Dorian, poemele din cel mai recent volum, „La locul meu”, spun o poveste de dincolo sau de după rostirea lirică, creată, însă, adesea, în chiar curgerea versurilor”; 2. „Ţara nimănui, unde „înfloreşte nimicul peste tot ca păpădia” este locul poetului, nimeni şi nimic sunt cuvintele poeziei şuoi Gellu Dorian”; 3. „Într-o vreme când poezia nu se mai scrie, ci se butonează şi apare „pe un ecran în milioane de pixeli, ejectată, în milioane de biţi, când rămâne orfană, pentru că, iată,  nu mai are poet şi când oamenii pare că au uitat calea cărţilor, a regăsirii timpului pierdut, Gellu Dorian regăseşte, şi el, plapuma sângerie a poeziei”.

„Evenimentul” (de Iaşi) din 28 martie 2022 anunţa că scriitorul Cassian Maria Spiridon a trimis către Consiliul Local  Iaşi lista cu propuneri pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Erau pe listă patru membri ai Uniunii Scriitorilor din România: Nichita Danilov, Gellu Dorian, Valeriu Stancu şi Pavel Florea. Lor li se acordă titlul pentru că: „sunt autori a numeroase volume de proză, eseistică, teatru, publicistică şi critică literară, câştigători a numeroase  şi prestigioase premii şi distincţii care fac cinste Iaşului”. Una din propuneri, cea a lui Pavel Florea, a provocat vii dezbateri pro şi contra, astfel că  prin Hotărârea nr. 77 din 31 martie 2022, Consiliul Local al Municipiului Iaşi acordă titlul doar celorlalţi trei. Aceştora, printre care şi lui  Gellu Dorian, li s-au decernat titlurile zilele acestea (noiembrie 2022) la Primăria Municipiului Iaşi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News