Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (90)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 10 din 2022.  Printre cei care răspund anchetei literare a acestei reviste este şi Gellu Dorian.  Reţinem secvenţe din răspunsurile date la cele  două întrebări: 1. „Ucenicia literară” nu este câtuşi de puţin asemănătoare cu „ucenicia în pictură”, însă fiecare în parte intră, într-un fel sau altul, în etapa de început a oricărui scriitor sau pictor. „Maestrul”, un cuvânt ce nu pare a fi agreat de marii scriitori, aşa cum este însuşit de pictori, în domeniul scrisului literar, nu caută ucenici, ci este căutat de aceştia. În începuturile mele în ale scrisului, pe la finele deceniului şase, când eram la Câmpulung Moldovenesc, unde pe acele vremuri nu exista un scriitor sau un cenaclu literar, ci doar unele cărţi de poezie şi unele reviste literare pe care le descopeream atunci au făcut parte din orientările mele spre scris, după ce am renunţat la ideea de a mă face actor. Abia atunci când am venit la Botoşani, spre finalul liceului, am intrat în contact cu unii scriitori veniţi de la centru, la o întâlnire cu elevii. Printre ei era şi Laurenţiu Ulici, care a invitat elevii din aulă să citească din creaţiile lor. Singurul care a îndrăznit am fost eu. Şi astfel am intrat în cercul literaţilor botoşăneni, în centrul căruia gravita cu autoritate şi farmec aparte poetul Lucian Valea. Nu mi-a fost „maestru”, ci un bun mentor, mai ales în orientarea lecturilor. (…)Filtrele prin care am trecut la Cenaclul Mihai Eminescu din Botoşani, devenit din 1982 al Uniunii Scriitorilor din România, m-au format, m-au stimulat, încât atunci când i-am cunoscut pe mai toţi poeţii optzecişti, şi ei în formare, eram deja zidit pe ceea ce a devenit apoi poezia mea”;  2. „Însă de la o bună bucată de vreme, când reţelele de socializare au devenit adevăraţii „maeştri” ai celor furaţi de tentaţia scrisului şi facilitatea de promovare oferită de acestea, e o raritate să-ţi mai deschidă cineva uşa, să-ţi ceară o părere. Mai curând aş spune că, în spatele peretelui de sticlă şi pixeli, îţi cer socoteală sau te trec pe lista expiraţilor, însuşindu-şi chiar unele proiecte ale tale ca şi cum ar fi fost ale lor.  Şi asta se simte cu atât mai mult când locuieşti într-un oraş de provincie, în care reperele culturale s-au modificat şi au luat chipul şi asemănarea celor care administrează politic comunitatea, ţara, o clică alterată moral, fără minime criterii de valoare.  Te simţi astfel izolat, înlăturat, singur şi sprijinit doar pe modelele pe care ţi le-ai ales în tinereţea ta, când a scrie şi a publica o poezie însemna chiar un eveniment iar Magistrul, să-l amintesc aici pe Mihai Ursachi, era chiar modelul de urmat”.

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022. Cristian Pătrăşconiu realizează o anchetă cu două  întrebări: „cum a fost anul literar 2022?” şi „ce aţi făcut ca scriitor?” Reţin din răspunsurile date de Gellu Dorian: 1. „Eu, trăind la Botoşani, unde timp de peste treizeci de ani am organizat astfel de evenimente culturale, am editat cărţi şi revista „Hyperion”, anul acesta am fost pus în faţa unui nedorit eveniment, acela de a vedea dus în derizoriu sau chiar desfiinţat  Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ori să constat că alte proiecte, luate în grijă de alţii, au fost pur şi simplu duse într-un provincialism trist ori fals elitism universitar, lipit ca nuca de perete de o instituţie care are altă menire”; 2. „… şi anul acesta se menţine „schisma” între grupările literare din ţară, ceea ce dă un aspect de existenţă a două „literaturi”, care par a nu se uni sau a nu fi ale uneia singure, cum ar fi firesc. Asta anunţă un viitor în care cele două „literaturi” române nu se vor putea topi în una singură.  „Istoriile” care apar de o parte şi de alta se autoelimină, se exclud, încât, privite separat, dau impresia unei literaturi sărace, care se devoră reciproc, ceea  ce nu este deloc atractiv, de interes pentru alte spaţii literare de aiurea.  Chiar şi promovarea literaturii române contemporane în lume este una ruptă în bucăţi, cu evenimente, cum ar fi FILIT, care exclud din capul locului colaborarea”:

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Ioan Holban scrie despre volumul „La locul meu” al lui Gellu Dorian.  Reţin: 1. „Începând cu anul 1996, poetul Gellu Dorian alternează volumele de poezie cu cele de proză, marcând izbânzi estetice semnificative în ambele genuri.  Faptul a creat un fel de intertextualitate internă, să spun aşa.  Modulele de proză (povestea, personajele, evenimente, decoruri etc.) trecând, filtrate în discursul liric, în vreme ce proza a adoptat, fără excese, secvenţe lirice, nuclee tonale. Ca peste tot în lirica lui Gellu Dorian, poemele din cel mai recent volum, „La locul meu”, spun o poveste de dincolo sau de după rostirea lirică, creată, însă, adesea, în chiar curgerea versurilor”; 2. „Ţara nimănui, unde „înfloreşte nimicul peste tot ca păpădia” este locul poetului, nimeni şi nimic sunt cuvintele poeziei şuoi Gellu Dorian”; 3. „Într-o vreme când poezia nu se mai scrie, ci se butonează şi apare „pe un ecran în milioane de pixeli, ejectată, în milioane de biţi, când rămâne orfană, pentru că, iată,  nu mai are poet şi când oamenii pare că au uitat calea cărţilor, a regăsirii timpului pierdut, Gellu Dorian regăseşte, şi el, plapuma sângerie a poeziei”.

„Evenimentul” (de Iaşi) din 28 martie 2022 anunţa că scriitorul Cassian Maria Spiridon a trimis către Consiliul Local  Iaşi lista cu propuneri pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Erau pe listă patru membri ai Uniunii Scriitorilor din România: Nichita Danilov, Gellu Dorian, Valeriu Stancu şi Pavel Florea. Lor li se acordă titlul pentru că: „sunt autori a numeroase volume de proză, eseistică, teatru, publicistică şi critică literară, câştigători a numeroase  şi prestigioase premii şi distincţii care fac cinste Iaşului”. Una din propuneri, cea a lui Pavel Florea, a provocat vii dezbateri pro şi contra, astfel că  prin Hotărârea nr. 77 din 31 martie 2022, Consiliul Local al Municipiului Iaşi acordă titlul doar celorlalţi trei. Aceştora, printre care şi lui  Gellu Dorian, li s-au decernat titlurile zilele acestea (noiembrie 2022) la Primăria Municipiului Iaşi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Biserica Ortodoxă este din nou în doliu. Preotul Tiberiu Mihăiță Mechno, paroh la o biserică din Suceava, a murit la 42 de ani

Publicat

Publicitate

Preot decedat pe loc. Dascălul a scăpat cu viață ca prin minune. Autoturismul de teren în care se afla fața bisericească  din Izvoarele Suceavei s-a răsturnat în albia râului. Comunitatea de credincioși este în doliu. Preotul Mechno Tiberiu Mihăiță de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Bobeica a murit la locul accidentului. Echipajul SMURD a incercat resuscitarea potrivit protocolului însă fără vreun rezultat, scrie stiridinbucovina.ro.

Sâmbăta neagră pentru IZvoarele Sucevei

 Sambata , la  ora 16.00, pe DJ 175, în com. Izvoarele Sucevei, a avut loc un eveniment rutier în urma căruia un autoturism de teren a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat în albia unui râu.

Din verificări, s-a stabilit că la data de 22.02.2025, ora 15.58, un bărbat de 41 de ani, preot  din com./sat Izvoarele Sucevei, în timp ce conducea autoturismul pe DJ 175, având direcția de deplasare spre com. Izvoarele Sucevei, într-o curbă la stânga, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, intrând pe spațiul verde din partea dreaptă, iar mai apoi în parapetul metalic. În urma impactului autoturismul a fost proiectat și s-a răsturnat în albia râului Suceava.

În urma evenimentului rutier, conducătorul auto de 41 de ani a suferit grave leziuni grave în urma căroara a survenit decesul acestuia.

De asemenea, în autoturism  se mai afla și un pasager din com/sat Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, care a suferit leziuni ușoare.

Publicitate

A fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „ucidere din culpă” prev. de art. 192 alin. 1 şi 2 din Codul Penal și ”vătămare corporală din culpă„ prev. de art. 196 alin. 2 și 3 din Codul Penal.

Citeste mai mult

Eveniment

2025, anul în care marcăm 100 de ani de la inițiativa care ridica la Botoșani grupul statuar „Compania de mitraliere Maior Ignat în Atac”

Publicat

Publicitate

Se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea celui mai mare și important monument din municipiul Botoșani, pe care îl vedem în Centrul Istoric al municipiului, un simbol al eroismului local în Primul Război Mondial.

Monumentul, un grup statuar dedicat companiei de mitraliere conduse de maiorul Grigore Ignat, a fost amplasat la câțiva ani după sfârșitul conflictului, pentru a onora sacrificiile botoșănenilor care au contribuit semnificativ la victoria împotriva Puterilor Centrale și la realizarea României Mari.

Înainte de acest monument, orașul Botoșani avea doar un singur monument public – bustul poetului Mihai Eminescu, amplasat în 1890. Totuși, realizarea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial a devenit un obiectiv firesc, având în vedere sacrificiile imense ale locuitorilor județului, care s-au jertfit în bătălii dramatice, cum ar fi cele din Carpații Meridionali și de la Mărășești.

Inițiativa de a ridica monumentul a fost demarată în 1925, sub conducerea avocatului Ramiro Savinescu, un cunoscut om politic local.

În urma unui apel publicat în ziarul local Semănătorul Botoșanilor, botoșănenii au fost chemați să contribuie financiar la realizarea acestui proiect important. Contribuțiile au fost susținute și de autoritățile locale, Consiliul Comunal aprobând alocarea unor fonduri considerabile pentru monument.

Monumentul a fost realizat de tânărul sculptor botoșănean Horia Miclescu, ale cărui lucrări au fost supuse unui examen detaliat de o comisie de specialiști.

Publicitate

Alături de fascinantul monument, pe soclul acestuia sunt prezente și patru scuturi, simbolizând cele patru provincii istorice care s-au unit cu România în urma Primului Război Mondial: Transilvania, Bucovina, Basarabia și Banat. Mai mult, se regăsesc și două simboluri reprezentative pentru județul Botoșani și pentru regiunea Moldovei: coasa, un element din stema județului Botoșani, și capul de bour, simbol al Moldovei. Aceste elemente adaugă o semnificație suplimentară monumentului, subliniind legătura profundă dintre eroismul local și unitatea națională realizată în urma războiului.

După aprobarea machetei, aceasta a fost expusă publicului în foaierul Teatrului „Mihai Eminescu”, pentru ca locuitorii orașului să își exprime opiniile. Proiectul a fost bine primit, iar monumentul a fost ridicat în centrul orașului pentru a cinsti memoria celor căzuți pe câmpul de luptă.

Simbolul eroismului botoșănean este reprezentat de maiorul Grigore Ignat, care a condus compania de mitraliere în bătălia eroică de la Răzoare, unde și-a pierdut viața, alături de toți subordonații săi. Actul său de curaj și sacrificiul suprem au fost recunoscute printr-un ordin de zi care a subliniat eroismul său: „A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Acest sfârșit ostășesc îi va cinsti pururea memoria și-l va aduce la conștiința ostașilor țării drept pildă de înălțător avânt patriotic.”

Astăzi, monumentul care îl omagiază pe maiorul Ignat și pe toți eroii botoșăneni ai Primului Război Mondial este un simbol al dăruirii și curajului, iar Botoșaniul sărbătorește 100 de ani de la inițiativa de a ridica un moment istoric foarte important în memoria națională.

Citeste mai mult

Economie

Poate află și patronii de la Botoșani: Angajatorii pot oferi 300 de lei vouchere CADOU de 8 martie pentru femei

Publicat

Publicitate

Vine primăvara iar angajatorii din România și implicit oamenii de afaceri din Botoșani, trebuie să știe că au posibilitatea de a oferi angajatelor tichete cadou cu ocazia zilei de 8 Martie, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, relatează alba24.ro.

Aceste tichete sunt scutite de impozit pe venit și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita a 300 de lei per angajată.

Este al doilea an în care angajatorii au această posibilitate, după intrarea în vigoare a legii.

8 Martie este cunoscută în întreaga lume ca sărbătoarea internațională a femeii. Acesta este motivul pentru care femeile ar trebui să fie răsfățate în această zi.

Vouchere cadou de 8 martie. Fundamentul legal:

  • Codul Fiscal prevede că angajatorii pot acorda angajatelor cadouri în bani, inclusiv tichete cadou, cu ocazia zilei de 8 Martie, fără ca acestea să fie supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea pentru fiecare persoană, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 de lei.
  • Potrivit art. 76 alin. (4 ) lit. a) din Codul fiscal, în cazul cadourilor în bani şi/sau în
    natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 300 lei:
  • Acordarea de vouchere pentru angajate este prevăzută în OUG 130/2001, potrivit documentelor.
  • DOCUMENT: vezi aici precizările ANAF legate de acordarea de vouchere de 8 martie.

Vouchere cadou de 8 martie: pot fi acordate exclusiv angajatelor

Este important de menționat că această facilitate fiscală se aplică strict angajatelor și numai cu ocazia zilei de 8 Martie.

Publicitate

Depășirea plafonului de 300 de lei sau acordarea tichetelor în alte condiții poate atrage obligații fiscale suplimentare pentru angajator, precizează ANAF.

În concluzie, oferirea de tichete cadou de până la 300 de lei angajatelor de 8 Martie reprezintă o modalitate prin care angajatorii pot manifesta aprecierea față de acestea.

În același timp, angajatul beneficiază și de avantaje fiscale.

Precizare importantă pentru contabili: Cadourile oferite salariatilor nu pot fi tratate fiscal si contabil drept cheltuieli de protocol. În această categorie intră alte tipuri de cheltuieli și este nevoie de documente justificative pentru a le trata contabil.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănean dispărut în Marea Britanie. Autoritățile și familia cer ajutorul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Un bărbat din Dorohoi, județul Botoșani, este căutat de autorități după ce a dispărut în Marea Britanie.

Neghina Ionuț Bogdan, în vârstă de 37 de ani, a plecat la muncă în Anglia pe 1 decembrie 2024, însă contactul cu familia sa s-a pierdut la scurt timp după ce le-a spus că a ajuns la destinație. De atunci, nu s-au mai primit informații despre el.

Ionuț Bogdan are o înălțime de 1,80 m, cântărește aproximativ 50 kg și are o constituție slabă. Este posibil să fi lucrat ca șofer în perioada în care a mai fost plecat în Marea Britanie între 2020 și 2023, însă nu se cunosc detalii precise despre angajatorul sau zona în care ar putea lucra.

Oricine îl vede sau are informații despre locul în care se află este rugat să sune la numărul de urgență 112. Autoritățile colaborează cu poliția din Marea Britanie pentru a-l găsi pe bărbatul dispărut.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending