Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (90)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 10 din 2022.  Printre cei care răspund anchetei literare a acestei reviste este şi Gellu Dorian.  Reţinem secvenţe din răspunsurile date la cele  două întrebări: 1. „Ucenicia literară” nu este câtuşi de puţin asemănătoare cu „ucenicia în pictură”, însă fiecare în parte intră, într-un fel sau altul, în etapa de început a oricărui scriitor sau pictor. „Maestrul”, un cuvânt ce nu pare a fi agreat de marii scriitori, aşa cum este însuşit de pictori, în domeniul scrisului literar, nu caută ucenici, ci este căutat de aceştia. În începuturile mele în ale scrisului, pe la finele deceniului şase, când eram la Câmpulung Moldovenesc, unde pe acele vremuri nu exista un scriitor sau un cenaclu literar, ci doar unele cărţi de poezie şi unele reviste literare pe care le descopeream atunci au făcut parte din orientările mele spre scris, după ce am renunţat la ideea de a mă face actor. Abia atunci când am venit la Botoşani, spre finalul liceului, am intrat în contact cu unii scriitori veniţi de la centru, la o întâlnire cu elevii. Printre ei era şi Laurenţiu Ulici, care a invitat elevii din aulă să citească din creaţiile lor. Singurul care a îndrăznit am fost eu. Şi astfel am intrat în cercul literaţilor botoşăneni, în centrul căruia gravita cu autoritate şi farmec aparte poetul Lucian Valea. Nu mi-a fost „maestru”, ci un bun mentor, mai ales în orientarea lecturilor. (…)Filtrele prin care am trecut la Cenaclul Mihai Eminescu din Botoşani, devenit din 1982 al Uniunii Scriitorilor din România, m-au format, m-au stimulat, încât atunci când i-am cunoscut pe mai toţi poeţii optzecişti, şi ei în formare, eram deja zidit pe ceea ce a devenit apoi poezia mea”;  2. „Însă de la o bună bucată de vreme, când reţelele de socializare au devenit adevăraţii „maeştri” ai celor furaţi de tentaţia scrisului şi facilitatea de promovare oferită de acestea, e o raritate să-ţi mai deschidă cineva uşa, să-ţi ceară o părere. Mai curând aş spune că, în spatele peretelui de sticlă şi pixeli, îţi cer socoteală sau te trec pe lista expiraţilor, însuşindu-şi chiar unele proiecte ale tale ca şi cum ar fi fost ale lor.  Şi asta se simte cu atât mai mult când locuieşti într-un oraş de provincie, în care reperele culturale s-au modificat şi au luat chipul şi asemănarea celor care administrează politic comunitatea, ţara, o clică alterată moral, fără minime criterii de valoare.  Te simţi astfel izolat, înlăturat, singur şi sprijinit doar pe modelele pe care ţi le-ai ales în tinereţea ta, când a scrie şi a publica o poezie însemna chiar un eveniment iar Magistrul, să-l amintesc aici pe Mihai Ursachi, era chiar modelul de urmat”.

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022. Cristian Pătrăşconiu realizează o anchetă cu două  întrebări: „cum a fost anul literar 2022?” şi „ce aţi făcut ca scriitor?” Reţin din răspunsurile date de Gellu Dorian: 1. „Eu, trăind la Botoşani, unde timp de peste treizeci de ani am organizat astfel de evenimente culturale, am editat cărţi şi revista „Hyperion”, anul acesta am fost pus în faţa unui nedorit eveniment, acela de a vedea dus în derizoriu sau chiar desfiinţat  Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ori să constat că alte proiecte, luate în grijă de alţii, au fost pur şi simplu duse într-un provincialism trist ori fals elitism universitar, lipit ca nuca de perete de o instituţie care are altă menire”; 2. „… şi anul acesta se menţine „schisma” între grupările literare din ţară, ceea ce dă un aspect de existenţă a două „literaturi”, care par a nu se uni sau a nu fi ale uneia singure, cum ar fi firesc. Asta anunţă un viitor în care cele două „literaturi” române nu se vor putea topi în una singură.  „Istoriile” care apar de o parte şi de alta se autoelimină, se exclud, încât, privite separat, dau impresia unei literaturi sărace, care se devoră reciproc, ceea  ce nu este deloc atractiv, de interes pentru alte spaţii literare de aiurea.  Chiar şi promovarea literaturii române contemporane în lume este una ruptă în bucăţi, cu evenimente, cum ar fi FILIT, care exclud din capul locului colaborarea”:

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Ioan Holban scrie despre volumul „La locul meu” al lui Gellu Dorian.  Reţin: 1. „Începând cu anul 1996, poetul Gellu Dorian alternează volumele de poezie cu cele de proză, marcând izbânzi estetice semnificative în ambele genuri.  Faptul a creat un fel de intertextualitate internă, să spun aşa.  Modulele de proză (povestea, personajele, evenimente, decoruri etc.) trecând, filtrate în discursul liric, în vreme ce proza a adoptat, fără excese, secvenţe lirice, nuclee tonale. Ca peste tot în lirica lui Gellu Dorian, poemele din cel mai recent volum, „La locul meu”, spun o poveste de dincolo sau de după rostirea lirică, creată, însă, adesea, în chiar curgerea versurilor”; 2. „Ţara nimănui, unde „înfloreşte nimicul peste tot ca păpădia” este locul poetului, nimeni şi nimic sunt cuvintele poeziei şuoi Gellu Dorian”; 3. „Într-o vreme când poezia nu se mai scrie, ci se butonează şi apare „pe un ecran în milioane de pixeli, ejectată, în milioane de biţi, când rămâne orfană, pentru că, iată,  nu mai are poet şi când oamenii pare că au uitat calea cărţilor, a regăsirii timpului pierdut, Gellu Dorian regăseşte, şi el, plapuma sângerie a poeziei”.

„Evenimentul” (de Iaşi) din 28 martie 2022 anunţa că scriitorul Cassian Maria Spiridon a trimis către Consiliul Local  Iaşi lista cu propuneri pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Erau pe listă patru membri ai Uniunii Scriitorilor din România: Nichita Danilov, Gellu Dorian, Valeriu Stancu şi Pavel Florea. Lor li se acordă titlul pentru că: „sunt autori a numeroase volume de proză, eseistică, teatru, publicistică şi critică literară, câştigători a numeroase  şi prestigioase premii şi distincţii care fac cinste Iaşului”. Una din propuneri, cea a lui Pavel Florea, a provocat vii dezbateri pro şi contra, astfel că  prin Hotărârea nr. 77 din 31 martie 2022, Consiliul Local al Municipiului Iaşi acordă titlul doar celorlalţi trei. Aceştora, printre care şi lui  Gellu Dorian, li s-au decernat titlurile zilele acestea (noiembrie 2022) la Primăria Municipiului Iaşi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut

Publicat

acum 3 minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Publicitate

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat

Publicat

acum 24 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

  • Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
  • Matematică – joi, 17 aprilie 2025.

Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Publicitate

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.

Ordinea de zi:

  1. Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
  2. Diverse.

În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:

-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.

Publicitate

Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending