Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (90)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 10 din 2022.  Printre cei care răspund anchetei literare a acestei reviste este şi Gellu Dorian.  Reţinem secvenţe din răspunsurile date la cele  două întrebări: 1. „Ucenicia literară” nu este câtuşi de puţin asemănătoare cu „ucenicia în pictură”, însă fiecare în parte intră, într-un fel sau altul, în etapa de început a oricărui scriitor sau pictor. „Maestrul”, un cuvânt ce nu pare a fi agreat de marii scriitori, aşa cum este însuşit de pictori, în domeniul scrisului literar, nu caută ucenici, ci este căutat de aceştia. În începuturile mele în ale scrisului, pe la finele deceniului şase, când eram la Câmpulung Moldovenesc, unde pe acele vremuri nu exista un scriitor sau un cenaclu literar, ci doar unele cărţi de poezie şi unele reviste literare pe care le descopeream atunci au făcut parte din orientările mele spre scris, după ce am renunţat la ideea de a mă face actor. Abia atunci când am venit la Botoşani, spre finalul liceului, am intrat în contact cu unii scriitori veniţi de la centru, la o întâlnire cu elevii. Printre ei era şi Laurenţiu Ulici, care a invitat elevii din aulă să citească din creaţiile lor. Singurul care a îndrăznit am fost eu. Şi astfel am intrat în cercul literaţilor botoşăneni, în centrul căruia gravita cu autoritate şi farmec aparte poetul Lucian Valea. Nu mi-a fost „maestru”, ci un bun mentor, mai ales în orientarea lecturilor. (…)Filtrele prin care am trecut la Cenaclul Mihai Eminescu din Botoşani, devenit din 1982 al Uniunii Scriitorilor din România, m-au format, m-au stimulat, încât atunci când i-am cunoscut pe mai toţi poeţii optzecişti, şi ei în formare, eram deja zidit pe ceea ce a devenit apoi poezia mea”;  2. „Însă de la o bună bucată de vreme, când reţelele de socializare au devenit adevăraţii „maeştri” ai celor furaţi de tentaţia scrisului şi facilitatea de promovare oferită de acestea, e o raritate să-ţi mai deschidă cineva uşa, să-ţi ceară o părere. Mai curând aş spune că, în spatele peretelui de sticlă şi pixeli, îţi cer socoteală sau te trec pe lista expiraţilor, însuşindu-şi chiar unele proiecte ale tale ca şi cum ar fi fost ale lor.  Şi asta se simte cu atât mai mult când locuieşti într-un oraş de provincie, în care reperele culturale s-au modificat şi au luat chipul şi asemănarea celor care administrează politic comunitatea, ţara, o clică alterată moral, fără minime criterii de valoare.  Te simţi astfel izolat, înlăturat, singur şi sprijinit doar pe modelele pe care ţi le-ai ales în tinereţea ta, când a scrie şi a publica o poezie însemna chiar un eveniment iar Magistrul, să-l amintesc aici pe Mihai Ursachi, era chiar modelul de urmat”.

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022. Cristian Pătrăşconiu realizează o anchetă cu două  întrebări: „cum a fost anul literar 2022?” şi „ce aţi făcut ca scriitor?” Reţin din răspunsurile date de Gellu Dorian: 1. „Eu, trăind la Botoşani, unde timp de peste treizeci de ani am organizat astfel de evenimente culturale, am editat cărţi şi revista „Hyperion”, anul acesta am fost pus în faţa unui nedorit eveniment, acela de a vedea dus în derizoriu sau chiar desfiinţat  Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ori să constat că alte proiecte, luate în grijă de alţii, au fost pur şi simplu duse într-un provincialism trist ori fals elitism universitar, lipit ca nuca de perete de o instituţie care are altă menire”; 2. „… şi anul acesta se menţine „schisma” între grupările literare din ţară, ceea ce dă un aspect de existenţă a două „literaturi”, care par a nu se uni sau a nu fi ale uneia singure, cum ar fi firesc. Asta anunţă un viitor în care cele două „literaturi” române nu se vor putea topi în una singură.  „Istoriile” care apar de o parte şi de alta se autoelimină, se exclud, încât, privite separat, dau impresia unei literaturi sărace, care se devoră reciproc, ceea  ce nu este deloc atractiv, de interes pentru alte spaţii literare de aiurea.  Chiar şi promovarea literaturii române contemporane în lume este una ruptă în bucăţi, cu evenimente, cum ar fi FILIT, care exclud din capul locului colaborarea”:

„România literară” nr. 48 – 49 din 18 noiembrie 2022.  Ioan Holban scrie despre volumul „La locul meu” al lui Gellu Dorian.  Reţin: 1. „Începând cu anul 1996, poetul Gellu Dorian alternează volumele de poezie cu cele de proză, marcând izbânzi estetice semnificative în ambele genuri.  Faptul a creat un fel de intertextualitate internă, să spun aşa.  Modulele de proză (povestea, personajele, evenimente, decoruri etc.) trecând, filtrate în discursul liric, în vreme ce proza a adoptat, fără excese, secvenţe lirice, nuclee tonale. Ca peste tot în lirica lui Gellu Dorian, poemele din cel mai recent volum, „La locul meu”, spun o poveste de dincolo sau de după rostirea lirică, creată, însă, adesea, în chiar curgerea versurilor”; 2. „Ţara nimănui, unde „înfloreşte nimicul peste tot ca păpădia” este locul poetului, nimeni şi nimic sunt cuvintele poeziei şuoi Gellu Dorian”; 3. „Într-o vreme când poezia nu se mai scrie, ci se butonează şi apare „pe un ecran în milioane de pixeli, ejectată, în milioane de biţi, când rămâne orfană, pentru că, iată,  nu mai are poet şi când oamenii pare că au uitat calea cărţilor, a regăsirii timpului pierdut, Gellu Dorian regăseşte, şi el, plapuma sângerie a poeziei”.

„Evenimentul” (de Iaşi) din 28 martie 2022 anunţa că scriitorul Cassian Maria Spiridon a trimis către Consiliul Local  Iaşi lista cu propuneri pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Erau pe listă patru membri ai Uniunii Scriitorilor din România: Nichita Danilov, Gellu Dorian, Valeriu Stancu şi Pavel Florea. Lor li se acordă titlul pentru că: „sunt autori a numeroase volume de proză, eseistică, teatru, publicistică şi critică literară, câştigători a numeroase  şi prestigioase premii şi distincţii care fac cinste Iaşului”. Una din propuneri, cea a lui Pavel Florea, a provocat vii dezbateri pro şi contra, astfel că  prin Hotărârea nr. 77 din 31 martie 2022, Consiliul Local al Municipiului Iaşi acordă titlul doar celorlalţi trei. Aceştora, printre care şi lui  Gellu Dorian, li s-au decernat titlurile zilele acestea (noiembrie 2022) la Primăria Municipiului Iaşi.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending