Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU ŞI ALŢI BOTOŞĂNENI

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu Alex Ştefănescu. Interviul este interesant prin faptul că  se referă în totalitatea lui la Mihai Eminescu. Reţin: 1. „Eminescu nu este un poet depăşit, noi suntem depăşiţi de el şi trebuie să-l ajungem din urmă”; 2. „Eminescu n-a fost niciodată pesimist. Nu poate fi pesimist cineva care descoperă sau inventează atâta frumuseţe”; 3. „Eminescu era doar sceptic în legătură cu acţiunile oamenilor. Le considera un fel de agitaţie a unor furnici în iarbă, prin comparaţie cu măreţia  universului”; 4. „Multe poezii ale lui Eminescu au o frumuseţe nepământească, par scrise de un zeu”; 5. „Cuvântul „geniu” i se potriveşte, indiscutabil”; 6. „Datorită poeziilor lui Eminescu, am început să mă gândesc cu atenţie la cuvinte, după ce le consideram un bun banal şi universal, la discreţia oricui, ca aerul pe care îl respiram”; 7. „Eminescu mi-a făcut, să mă exprim astfel, educaţia sentimentală. De la el am învăţat cum să iubesc o fată, adică nu doar să o iubesc, să o idolatrizez, şi să o acuz de frivolitate, dacă îl prefera pe altul”; 8. „Unii mă întreabă de ce am nevoie de „maculatoarele” lui Eminescu. Iată de ce am nevoie. În ediţiile tipărite se găseşte rezultatul gândirii lui Eminescu. În manuscrise există chiar gândirea lui. Tăieturile şi adăugările sunt foarte elocvente pentru a înţelege cum anume crea poetul. Răzgândirile lui dau o imagine a gândirii lui”; 9. „Eminescu era admirabil şi ca om, nu numai ca poet. Era dezinteresat de bunurile materiale, avea o cultură întinsă, bine însuşită (nu primea niciodată o idee în mintea lui înainte de a o regândi şi-a o face a sa), îşi iubea ţara nu în mod naiv, ci în deplină cunoştinţă de cauză…”; 10. „Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva”;

 

  1. La pagina 21 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu scrie despre Horaţiu Ioan Laşcu: „Fratele L. îmi povesteşte de înmormântarea lui Horaţiu. Am aflat de moartea lui chiar înainte de operaţie, de la fratele D. dar nu ştiu de ce vestea înmormântării mă cutremură mai mult decât vestea morţii. Înainte de Paşti citeam în ziar despre singura lui carte, „Înălţarea”. Acum s-a înălţat de-adevăratelea. La 19 ani el scria deja dispoziţii finale. El a trăit propria sa legendă. Cred că s-a dus la moarte recitindu-şi „Înălţarea”, aşa cum eu m-am dus la operaţie cântând „Red River Valley”, un trist cântec de dragoste pe care trebuie să-l fi cântat fetele sudiste când le plecau iubiţii în timpul Războiului de Secesiune. Un poet, Grigore Vieru (parcă) spunea că durerea nu e de sânge. Durerea e de ţărână. Diferenţa dintre durerea lui Horaţiu şi durerea mea este diferenţa dintre durerea de ţărână şi durerea de sânge. Horaţiu a fost pentru mine o legendă din anii liceului. Legenda poetului tânăr care ratase reuşita din prima la facultate şi cochetase cu moartea. Eu am intrat în liceu când el l-a absolvit. Şi măcar de-am fi bătut palma, ca la ştafetă. Eu am intrat în facultate când el a absolvit-o. Horaţiu era doar un nume. Profesorii spuneau acel nume. (…) Cu cărarea lui dreaptă, cuminte, în părul şaten nu părea nici poet, nici viitor profesor”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Publicitate

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tragedie la Mitoc! Râul Prut a mai luat o viață. Bărbatul de 65 de ani a fost găsit de echipele de intervenție la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă

Publicat

acum 7 ore

vineri, 27.06.2025

de

Publicitate

Pompierii au fost solicitați, în această seară, să intervină pentru căutarea unui bărbat, în vârstă de 65 de ani, care era la pescuit pe malul râului Prut, în localitatea Horea, comuna Mitoc, și nu s-a mai întors acasă. Alerta a fost dată de familie, după ce bărbatul nu a mai putut fi contactat.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, cu o barcă și o ambulanță SMURD, dar și un echipaj aparținând SAJ. După aproximativ o jumătate de oră de căutări, bărbatul a fost găsit de echipele de intervenție, la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă.

Echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare. Din păcate, în ciuda eforturilor depuse, acestea nu au dat rezultat, fiind nevoiți să declare decesul bărbatului.

‼️Informare preventivă

ISU Botoșani recomandă cetăţenilor să respecte măsurile de siguranță atunci când merg la scăldat, astfel:

▪️frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;
▪️evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;
▪️evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare;
▪️nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;
▪️nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;
▪️nu intrați în apa rece după expunerea la soare;
▪️nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;
▪️echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Publicitate

Dacă observați o persoană care se află în pericol de înec și puteți să o ajutați, interveniți, fără a vă pune viața în pericol. În cel mai scurt timp, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!

Citeste mai mult

Economie

Guvernul a prelungit până la 30 septembrie măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază. Lista produselor vizate rămâne neschimbată

Publicat

acum 8 ore

vineri, 27.06.2025

de

Publicitate

Guvernul a decis vineri să extindă cu încă trei luni aplicarea OUG nr. 67/2023, care prevede limitarea temporară a adaosului comercial pentru alimentele de bază, noul termen fiind 30 septembrie 2025, scrie alba24.ro.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), măsura are ca scop combaterea creșterii excesive a prețurilor și protejarea puterii de cumpărare a populației.

De asemenea, în ședința de guvern, a fost prelungit, până la 31 decembrie 2025, și termenul de aplicare a OUG nr. 84/2023, care instituie un mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul exporturilor de produse agricole din Ucraina. Această prelungire contribuie la menținerea echilibrului pieței interne și la sprijinirea fermierilor și procesatorilor români afectați de importurile masive, menționează MADR.

„Este responsabilitatea noastră să protejăm fermierii și consumatorii români. Decizia de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost luată pentru a proteja în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, continuăm să protejăm fermierii români de importurile de produse din Ucraina și menținem obligativitatea licențierii pentru astfel de importuri. Fac un apel către toți procesatorii români să își asigure materia primă de la fermierii noștri, pentru a ajuta producția românească”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

Actul normativ vizează operatorii economici din întregul lanț agroalimentar – producători, procesatori, comercianți și are un impact direct asupra sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile, în acord cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată și în 2024, însă lista a fost extinsă. Executivul a decis, la sfârșitul anului trecut, prelungirea măsurii până la 30 iunie 2025.

Publicitate

Lista alimentelor cuprinde:

  • pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
  • lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
  • făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg;
  • mălai până la 1 kg;
  • ouă de găină calibrul M;
  • ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
  • carne proaspătă pui;
  • carne proaspătă porc;
  • legume proaspete vrac;
  • fructe proaspete vrac;
  • cartofi proaspeți albi vrac;
  • zahăr alb tos până la 1 kg;
  • smântână – 12% grăsime;
  • unt până la 250 grame;
  • magiun până la 350 grame.

Citeste mai mult

Eveniment

Primele taxe care se vor aplica din 2026: Vor crește impozitele pe locuințe, terenuri și dividende.

Publicat

acum 8 ore

vineri, 27.06.2025

de

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că, în perioada următoare, vor fi anunțate noi măsuri fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Printre acestea se numără introducerea unui sistem de impozitare a terenurilor și locuințelor bazat pe valoarea de piață. Totodată, impozitul pe dividende va fi majorat de la începutul anului 2026, scrie alba24.ro.

„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere a unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la început anului viitor”, a precizat vineri Bolojan, într-o conferință de presă.

Cresc impozitele pe locuințe și terenuri. Un nou mod de calcul

„Impozitele persoanelor fizice pe proprietate case-terenuri vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață.

Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite.

Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Impozitul pe dividende, majorat din 2026

„Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividente, dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie.

Oamenii trebuie să se știe la ce se aștepte, (22:06) nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară. (22:13) Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care m-ați ascultat. (22:16) Vă stau la dispoziție pentru întrebări”.

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou proiect educațional transfrontalier a fost lansat la Botoșani

Publicat

acum 9 ore

vineri, 27.06.2025

de

Publicitate

Un proiect inovator în domeniul educației, derulat la nivel transfrontalier, a fost lansat recent la Botoșani. Evenimentul de deschidere a avut loc la Centrul de Conferințe Multimedia din Centrul Istoric al municipiului, marcând debutul inițiativei SKATE – Skills, Knowledge, Attitude, Training, Experience on Cross Border Level (Abilități – Cunoștințe – Atitudini – Formare – Experiență la nivel transfrontalier).

Proiectul este implementat în cadrul Programului INTERREG NEXT România–Republica Moldova 2021–2027 și își propune să consolideze cooperarea educațională între cele două țări.

Parteneriat între România și Republica Moldova

Din partea României, în proiect este implicată Școala Gimnazială nr. 13 Botoșani, care colaborează cu Gimnaziul „Grigore Vieru” din orașul Edineț, Republica Moldova. În cadrul acestui parteneriat, unitatea de învățământ botoșăneană va beneficia de o sală modernă, dotată cu mobilier nou, echipamente tehnologice și resurse educaționale, destinată desfășurării atelierelor de lucru.

Formare pentru profesori și resurse pentru elevi și părinți

Proiectul prevede organizarea unor programe de instruire pentru 40 de cadre didactice, dintre care 20 vor fi din Botoșani. De asemenea, va fi lansată o platformă de Resurse Educaționale Deschise, care va oferi acces gratuit la cursuri online pentru profesori, elevi și părinți, contribuind astfel la dezvoltarea competențelor digitale și pedagogice.

Publicitate

Inițiativa SKATE reprezintă un pas important în modernizarea procesului educațional și în întărirea legăturilor între comunitățile școlare din România și Republica Moldova.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending