Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU ŞI ALŢI BOTOŞĂNENI

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu Alex Ştefănescu. Interviul este interesant prin faptul că  se referă în totalitatea lui la Mihai Eminescu. Reţin: 1. „Eminescu nu este un poet depăşit, noi suntem depăşiţi de el şi trebuie să-l ajungem din urmă”; 2. „Eminescu n-a fost niciodată pesimist. Nu poate fi pesimist cineva care descoperă sau inventează atâta frumuseţe”; 3. „Eminescu era doar sceptic în legătură cu acţiunile oamenilor. Le considera un fel de agitaţie a unor furnici în iarbă, prin comparaţie cu măreţia  universului”; 4. „Multe poezii ale lui Eminescu au o frumuseţe nepământească, par scrise de un zeu”; 5. „Cuvântul „geniu” i se potriveşte, indiscutabil”; 6. „Datorită poeziilor lui Eminescu, am început să mă gândesc cu atenţie la cuvinte, după ce le consideram un bun banal şi universal, la discreţia oricui, ca aerul pe care îl respiram”; 7. „Eminescu mi-a făcut, să mă exprim astfel, educaţia sentimentală. De la el am învăţat cum să iubesc o fată, adică nu doar să o iubesc, să o idolatrizez, şi să o acuz de frivolitate, dacă îl prefera pe altul”; 8. „Unii mă întreabă de ce am nevoie de „maculatoarele” lui Eminescu. Iată de ce am nevoie. În ediţiile tipărite se găseşte rezultatul gândirii lui Eminescu. În manuscrise există chiar gândirea lui. Tăieturile şi adăugările sunt foarte elocvente pentru a înţelege cum anume crea poetul. Răzgândirile lui dau o imagine a gândirii lui”; 9. „Eminescu era admirabil şi ca om, nu numai ca poet. Era dezinteresat de bunurile materiale, avea o cultură întinsă, bine însuşită (nu primea niciodată o idee în mintea lui înainte de a o regândi şi-a o face a sa), îşi iubea ţara nu în mod naiv, ci în deplină cunoştinţă de cauză…”; 10. „Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva”;

 

  1. La pagina 21 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu scrie despre Horaţiu Ioan Laşcu: „Fratele L. îmi povesteşte de înmormântarea lui Horaţiu. Am aflat de moartea lui chiar înainte de operaţie, de la fratele D. dar nu ştiu de ce vestea înmormântării mă cutremură mai mult decât vestea morţii. Înainte de Paşti citeam în ziar despre singura lui carte, „Înălţarea”. Acum s-a înălţat de-adevăratelea. La 19 ani el scria deja dispoziţii finale. El a trăit propria sa legendă. Cred că s-a dus la moarte recitindu-şi „Înălţarea”, aşa cum eu m-am dus la operaţie cântând „Red River Valley”, un trist cântec de dragoste pe care trebuie să-l fi cântat fetele sudiste când le plecau iubiţii în timpul Războiului de Secesiune. Un poet, Grigore Vieru (parcă) spunea că durerea nu e de sânge. Durerea e de ţărână. Diferenţa dintre durerea lui Horaţiu şi durerea mea este diferenţa dintre durerea de ţărână şi durerea de sânge. Horaţiu a fost pentru mine o legendă din anii liceului. Legenda poetului tânăr care ratase reuşita din prima la facultate şi cochetase cu moartea. Eu am intrat în liceu când el l-a absolvit. Şi măcar de-am fi bătut palma, ca la ştafetă. Eu am intrat în facultate când el a absolvit-o. Horaţiu era doar un nume. Profesorii spuneau acel nume. (…) Cu cărarea lui dreaptă, cuminte, în părul şaten nu părea nici poet, nici viitor profesor”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Publicitate

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi și studenți

Publicat

Publicitate

Bursele olimpicilor ar putea fi înghețate din anul 2025. Guvernul nu va majora bursele de excelență odată cu creșterea salariului minim brut, potrivit proiectului de OUG „trenuleț”.

Bursele de excelență tip I și tip II (pentru premii sau medalii la competițiile școlare internaționale, respectiv locul I pe țară la olimpiadele școlare naționale), care sunt stabilite în funcție de salariul minim brut, ar urma să fie înghețate în 2025, notează edupedu.ro.

În prezent, acestea sunt în cuantum de la 100% din salariul minim brut la 25% din acesta, în funcție de premiul obținut la olimpiadă.

Salariul minim ar urma să crească, de la 1 ianuarie 2025, la 4.050 lei, de la 3.700 de lei, cât este în prezent, potrivit Ministerului Muncii.

Însă potrivit proiectului de OUG, bursele nu vor crește odată cu majorarea salariului minim.

”Cuantumul lunar al burselor de excelență olimpică I/ internațională și II/națională este diferențiat în funcție de nivelul distincției obținute, după cum urmează:

Publicitate

pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024
pentru mențiune, cuantumul lunar al bursei de excelență olimpică I/internațională reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul lunii decembrie 2024”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă cu celelalte burse pentru elevi
Aceeași măsură ar urma să fie aplicată și pentru celelalte burse: de merit, de reziliență, socială și tehnologică. Acestea vor rămâne la nivelul celor din 2024.

Modificările propuse la Legea învățământului:

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru anul școlar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:

bursă de merit – 450 lei/lună
bursă de reziliență – 300 lei/lună
bursă socială – 300 lei/lună
bursă tehnologică – 300 lei/lună.”
Și bursele pentru studenți ar urma să fie înghețate. Fondul de burse și protecție socială se va calcula după un cost standard pe student menținut la nivelul lunii decembrie 2024.

Proiectul de OUG ar putea suferi modificări.

Citeste mai mult

Eveniment

Putem să ajutăm! O tânără cu minte sclipitoare din Botoșani are nevoie 10 mii de euro ca să scape de o boală chinuitoare

Publicat

Publicitate
O tânără din Botoșani suferă cumplit din cauza unui dignostic care îi răpește bucuria vieții. Vestea că suferă de ADENOMIOZA DIFUZA, ENDOMETRIOZA PROFUNDA de gradul 4, ( forma cea mai grava, care i-a atacat deja mai multe organe) a căzut ca trăsnetul pe sufletul ei și pe membrii familiei pe care tot ea îi îmbărbătează că totul va trece cu bine. 
Și se poate face sănătoasă, vigoarea celor 35 de ani o ajută foarte mult, însă are nevoie de mulți bani.
Botoșănenii sunt chemați să doneze un bănuț cât de mic ca să o ajute pe această tânără care a strălucit la învățătură, a „rupt” cartea, absolvind facultatea la un pas de locul întâi.
Povestea ei este spusă e preoteasa ANa MAria MAcuc, filtrul prin care trec zeci de cazuri care necesită sprijin din partea semenilor pentru a se bucura de viață.
„Multi oameni nu-si doresc DE SARBATORI bunuri materiale, ci ISI DORESC DOAR ..SANATATE, doar ca sănătatea costa foarte mult, în comparație cu veniturile lor lunare.
O tânără frumoasa, desteapta ( a terminat a 2-a pe facultate), de doar 35 de ani, după multa suferinta si dupa luni de zile de investigatii prin spitale, fara un diagnostic concret, în urma cu doar o luna de zile, a primit mai multe diagnostice grave printre care ADENOMIOZA DIFUZA, ENDOMETRIOZA PROFUNDA de gradul 4, ( forma cea mai grava, care i-a atacat deja mai multe organe) și trebuie sa se opereze cat mai curand.
Aceasta operatie dureaza cateva ore si din pacate se face doar in spitalele private.
A reusit sa se programeze pentru operatie abia pe data de 4 februarie, la Spitalul Medlife Grivita, din București, dar costul operației este foarte mare, pornește de la 5.000 de Euro si poate ajunge la 10.000 Euro.
Pe lângă suferinta fizica pe care o are, este foarte îngrijorată de suma mare de bani pe care trebuie sa o aiba in doar o luna si jumatate …
Va rog mult, cei care puteti, sa o ajutati financiar, cu cat de putin, donandu-i in NUMARUL DE CONT RO66INGB0000999915314956 deschis la ING.
O puteti contacta la NR. DE TELEFON +40 742 649 715 pentru a va da mai multe detalii si pentru a va da numele complet.
Mai bine sa fim noi cei care ajutam, decat sa ajungem noi sa avem nevoie de ajutorul celorlalti!
Din pacate, din cauza bolilor care pot aparea in viata noastra cand ne asteptam cel mai putin, oricand putem ajunge in postura celui ce are nevoie de ajutorul celorlalti.
Putin cate putin, macar o ajutam sa prinda curaj, sa simta ca nu este singura in lupta aceasta.
IMPREUNA, putem alina suferinta celor de langa noi, putem salva viata celor de langa noi, care pe lângă suferinta cauzata de boala, se streseaza si din cauza costurilor mari ale intervențiilor chirurgicale”, a spus preoteasa Ana Maria Macuc.

Citeste mai mult

Eveniment

Noul Cod Silvic a fost promulgat. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video. Noi infracțiuni silvice

Publicat

Publicitate

Legea privind noul Cod Silvic a fost promulgată, vineri, 20 decembrie, de către președintele Klaus Iohannis. Potrivit documentului, drumurile forestiere vor fi monitorizate video și sunt stabilite sancțiuni penale, scrie alba24.ro.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de Parlament în 17 decembrie.

Actul normativ reglementează regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator al acestuia. De asemenea, stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, potrivit Agerpres.

Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.

Totodată, noul Cod Silvic reglementează sistemul de sancţiuni penale şi regimul măsurilor asiguratorii şi confiscarea materialelor lemnoase, a mijlocului de transport şi suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri, ca urmare a săvârşirii unor fapte care sunt încadrate ca infracţiuni.

Noul Cod Silvic. Cetățenii se vor putea plimba în orice pădure din țară

Potrivit actului normativ, se extinde suprafaţa unde sunt interzise tăierile la ras în parcurile naturale şi în toate ariile naturale protejate din România. De asemenea, se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.

Publicitate

Documentul a fost elaborat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar din grupul de lucru care a scris acest proiect de lege au făcut parte cadre universitare de la Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Noul Cod Silvic. Alte prevederi

Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.

Se înfiinţează:

  • Registrul Forestier Naţional pentru evidenţa exploataţiilor forestiere
    • vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice
  • Consiliul Naţional pentru Silvicultură
    • va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.

Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.

Se introduce conceptul de „insule de îmbătrânireˮ, un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri. De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha, potrivit Mediafax.

Se introduce termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere. Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Magia sărbătorilor a adus bucurie la Cinema Unirea Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, *Cinema Unirea* a fost gazda unui eveniment special dedicat celor mai prețioși locuitori ai orașului nostru – copiii. Într-un decor festiv și plin de căldură, sute de micuți au avut ocazia să se bucure de o experiență unică: vizionarea filmului de aventuri *„Max & Brigada Seniorilor”*, însoțită de gustări delicioase și multe zâmbete.

Acest eveniment, organizat cu sprijinul Primăriei Botoșani, al echipei de la Cinema Unirea, al voluntarilor și al sponsorilor generoși, a fost mai mult decât o simplă proiecție de film – a fost o oportunitate de a aduce spiritul sărbătorilor mai aproape de cei care, de multe ori, nu au parte de astfel de momente speciale.

*Primarul Cosmin Andrei* a fost prezent și a transmis un mesaj emoționant:
„Este minunat să vezi bucuria copiilor în astfel de momente. Zâmbetele și entuziasmul lor ne dau energia să continuăm să organizăm evenimente care aduc comunitatea mai aproape și oferă clipe de neuitat. Orașul nostru este mai frumos datorită lor.”

Pentru cei care nu au reușit să participe la evenimentul de astăzi, veștile bune continuă! *Mâine, 21 decembrie, de la ora 11:00, Cinema Unirea va difuza din nou filmul *„Max & Brigada Seniorilor”**, gratuit, oferind o nouă șansă tuturor micuților să se bucure de această aventură cinematografică.

Mulțumim echipei Cinema Unirea, voluntarilor și sponsorilor care au contribuit la succesul acestui eveniment. Împreună, am demonstrat că magia sărbătorilor este despre generozitate, iubire și comunitate.

*Despre Cinema Unirea*
Cinema Unirea este locul unde arta cinematografică întâlnește comunitatea, oferind filme de calitate și evenimente speciale pentru toți botoșănenii. Cu sprijinul Primăriei Botoșani, acest spațiu continuă să fie un punct de referință cultural în oraș.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending