Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU ŞI ALŢI BOTOŞĂNENI

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu Alex Ştefănescu. Interviul este interesant prin faptul că  se referă în totalitatea lui la Mihai Eminescu. Reţin: 1. „Eminescu nu este un poet depăşit, noi suntem depăşiţi de el şi trebuie să-l ajungem din urmă”; 2. „Eminescu n-a fost niciodată pesimist. Nu poate fi pesimist cineva care descoperă sau inventează atâta frumuseţe”; 3. „Eminescu era doar sceptic în legătură cu acţiunile oamenilor. Le considera un fel de agitaţie a unor furnici în iarbă, prin comparaţie cu măreţia  universului”; 4. „Multe poezii ale lui Eminescu au o frumuseţe nepământească, par scrise de un zeu”; 5. „Cuvântul „geniu” i se potriveşte, indiscutabil”; 6. „Datorită poeziilor lui Eminescu, am început să mă gândesc cu atenţie la cuvinte, după ce le consideram un bun banal şi universal, la discreţia oricui, ca aerul pe care îl respiram”; 7. „Eminescu mi-a făcut, să mă exprim astfel, educaţia sentimentală. De la el am învăţat cum să iubesc o fată, adică nu doar să o iubesc, să o idolatrizez, şi să o acuz de frivolitate, dacă îl prefera pe altul”; 8. „Unii mă întreabă de ce am nevoie de „maculatoarele” lui Eminescu. Iată de ce am nevoie. În ediţiile tipărite se găseşte rezultatul gândirii lui Eminescu. În manuscrise există chiar gândirea lui. Tăieturile şi adăugările sunt foarte elocvente pentru a înţelege cum anume crea poetul. Răzgândirile lui dau o imagine a gândirii lui”; 9. „Eminescu era admirabil şi ca om, nu numai ca poet. Era dezinteresat de bunurile materiale, avea o cultură întinsă, bine însuşită (nu primea niciodată o idee în mintea lui înainte de a o regândi şi-a o face a sa), îşi iubea ţara nu în mod naiv, ci în deplină cunoştinţă de cauză…”; 10. „Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva”;

 

  1. La pagina 21 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu scrie despre Horaţiu Ioan Laşcu: „Fratele L. îmi povesteşte de înmormântarea lui Horaţiu. Am aflat de moartea lui chiar înainte de operaţie, de la fratele D. dar nu ştiu de ce vestea înmormântării mă cutremură mai mult decât vestea morţii. Înainte de Paşti citeam în ziar despre singura lui carte, „Înălţarea”. Acum s-a înălţat de-adevăratelea. La 19 ani el scria deja dispoziţii finale. El a trăit propria sa legendă. Cred că s-a dus la moarte recitindu-şi „Înălţarea”, aşa cum eu m-am dus la operaţie cântând „Red River Valley”, un trist cântec de dragoste pe care trebuie să-l fi cântat fetele sudiste când le plecau iubiţii în timpul Războiului de Secesiune. Un poet, Grigore Vieru (parcă) spunea că durerea nu e de sânge. Durerea e de ţărână. Diferenţa dintre durerea lui Horaţiu şi durerea mea este diferenţa dintre durerea de ţărână şi durerea de sânge. Horaţiu a fost pentru mine o legendă din anii liceului. Legenda poetului tânăr care ratase reuşita din prima la facultate şi cochetase cu moartea. Eu am intrat în liceu când el l-a absolvit. Şi măcar de-am fi bătut palma, ca la ştafetă. Eu am intrat în facultate când el a absolvit-o. Horaţiu era doar un nume. Profesorii spuneau acel nume. (…) Cu cărarea lui dreaptă, cuminte, în părul şaten nu părea nici poet, nici viitor profesor”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Publicitate

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”

Publicat

Publicitate

În cadrul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Drislea, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au sărbătorit Ziua Copilului în cadrul proiectului educațional „Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de Rai!”.

Biserica a fost plină de copii, care cu bucurie în suflet au primit pe Domnul în inima lor curată, amintindu-ne de ceea ce a spus Domnul Hristos în Evanghelie, că de nu vom fi precum copiii, nu vom intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Atmosfera de sărbătoare a cuprins întreaga biserică parohială, iar bucuria, pacea și speranța s-au regăsit în sufletele tuturor celor prezenți. Participarea la Sfânta Liturghie îi responsabilizează, iar împărtășirea euharistică îi pregătește duhovnicește pentru întâlnirea cu Hristos.

Copiii au fost premiați pentru participarea în timpul anului școlar la activitățile din cadrul proiectului educațional regional „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane!”. Parteneriatul Școală – Biserică are drept scop dobândirea de către elevi a unor virtuți creștine sănătoase și cultivarea unor comportamente moral – religioase autentice. Cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem face este grija asumată pentru copiii noștri, conștientizând faptul că ei sunt preferați de către Mântuitorul și lor, înaintea tuturor, li se dă Împărăția Cerurilor. Cei trei piloni ai educației: familia, școala și Biserica trebuie să colaboreze armonios și să reușească să vadă în simplitatea sufletelor copiilor frumusețea Raiului dumnezeiesc pentru a atinge cu mintea, inima și sufletul Înaltul Cerului.

Preotul paroh Toma Burdulea a precizat că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost un lucru bineplăcut înaintea Domnului, căci cei mici s-au întâlnit cu Hristos cel viu. Acesta le-a spus copiilor să nu uite că rugăciunea rămâne și dacă vreodată, pe cărarea vieții se vor rătăci.

„Dumnezeu le va arata întotdeauna drumul spre lumină! Dorim tuturor copiilor să fie sănătoși și să-și trăiască copilăria cu inocența specifică vârstei. Bunul Dumnezeu să-i însoțească pretutindeni, reușind astfel să trăiască pe deplin bucuria înălțării prin valorile cărții pentru a deveni oameni adevărați. Nimic să nu le tulbure liniștea jocului și a veseliei, aducând mereu pace și bucurie în sufletul părinților. La mulți ani, tuturor copiilor”, a spus părintele.

Comunicat de presă

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Ziua Copilului sărbătorită cu bucurie la Biserica Sfântul Ioan din Botoșani

Publicat

Publicitate

Duminică după-amiază, de 1 iunie, curtea Bisericii „Sfântul Ioan” din Botoșani a fost plină de râsete și voie bună, într-un eveniment special dedicat copiilor, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului. Zeci de micuți, cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani, au umplut spațiul cu energia și entuziasmul lor molipsitor, transformând curtea bisericii într-un adevărat tărâm al copilăriei.

Responsabile pentru veselia generală au fost educatoarele  Ana-Maria Bulboacă și Ana-MariaDăscălescu , care au coordonat cu pricepere și suflet deschis o serie de jocuri interactive, adaptate vârstei copiilor. Activitățile s-au desfășurat în mai multe etape, fiecare aducând noi zâmbete și exclamații de uimire.

Vedeta primei părți a fost simpaticul Zâmbărici, o păpușă de pluș năstrușnică, care a pus stăpânire pe „parașută” – o prelată colorată, transformată într-un joc colectiv care i-a captivat pe cei mici. În valurile de râsete și chiote, copiii au dansat, au alergat și s-au bucurat din plin de libertatea jocului.

A urmat apoi o activitate de creație, unde copiii s-au așezat la măsuțe și au dat frâu liber imaginației, confecționând mici opere de artă din hârtie colorată și alte materiale pregătite de organizatori. Fiecare lucrare a purtat amprenta unică a copilăriei, sinceră, colorată și plină de bucurie.

Evenimentul a fost onorat de prezența părintelui protopop Petru Fercal, care le-a oferit copiilor binecuvântarea sa și câteva cuvinte calde, încurajându-i să-și păstreze mereu curăția sufletului și lumina din priviri.

Desigur, nu au lipsit nici răsfățurile culinare, dulciuri, sucuri și o limonadă delicioasă, preparată în casă de o mămică vrednică. Totuși, în ochii copiilor, nimic nu a întrecut farmecul baloanelor de săpun și al mingilor săltărețe. Poarta bisericii a devenit, pentru câteva ore, o poartă de fotbal ideală, unde s-au înscris goluri demne de campioni.

Publicitate

La final, toți cei prezenți s-au adunat într-un cerc mare și au cântat, cu zâmbetul pe buze, tradiționalul „La mulți ani!”, dorind din inimă numai bucurii tuturor copiilor din Botoșani și din întreaga lume. Momentul a fost cu atât mai emoționant cu cât, în cântecul lor, s-a alăturat și părintele protopop, care a încheiat ziua cu o binecuvântare caldă și un zâmbet larg.

A fost o zi în care credința, comunitatea și bucuria copilăriei s-au împletit armonios, lăsând amintiri frumoase în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 iunie 2025:

Loto 6/49: 42, 43, 14, 22, 26, 45

Loto 5/40: 38, 21, 24, 28, 9, 37

Joker: 41, 24, 36, 28, 10 + 4

Noroc: 5 0 7 8 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 3 2 1 0

Super Noroc: 7 2 5 4 2 5

Citeste mai mult

Cultura

Expoziție de artă contemporană la Botoșani, în memoria profesorului Cezar Atodiresei

Publicat

Publicitate

În perioada 2 – 15 iunie 2025, Muzeul Județean Botoșani găzduiește în spațiul Colecției de Artă din Piața Revoluției nr. 13 expoziția „+Confluențe A21+ (_05)”, un eveniment expozițional organizat de Grupul A21+, dedicat memoriei profesorului Cezar Atodiresei.

Evenimentul reunește lucrările a 16 artiști vizuali, membri ai Grupului A21+, absolvenți ai Specializării Pictură (promoția 2018–2021), coordonați de regretatul profesor universitar. Expozanții sunt: Roxana Barbu, Ilie Brănescu, Mădălina Cornea, Ana Dominte, Lucreția Maiorescu, Monica Martac, Rebeca Mănescu, Alin Mușat, Daniela Nechita, Silvia Stoica, Smaranda Stoica, Alina Tătăroiu, Irina Venera, Michaela Vreja și Christian Zidros – invitat special.

Expoziția aduce în fața publicului botoșănean o selecție de lucrări variate stilistic, dar unite printr-o reflecție profundă asupra lumii interioare și exterioare. Artiștii propun viziuni personale asupra unor teme precum sacrul, timpul, ființa umană, angoasa sau liniștea, explorând aceste dimensiuni printr-un limbaj plastic bogat și sensibil.

Curatorul expoziției este Roxana Barbu, iar evenimentul este organizat de artista vizuală Silvia Stoica, cadru didactic la Universitatea Națională de Arte din București, membru al Filialei Pictură București a U.A.P.

Grupul A21+, constituit în 2024, își propune să onoreze și să continue moștenirea artistică a profesorului Atodiresei, printr-o serie de expoziții recurente și proiecte artistice cu deschidere națională și internațională. În 2025, grupul a organizat deja mai multe evenimente importante, iar expoziția de la Botoșani marchează un nou pas în consolidarea unei prezențe culturale active și coerente.

Vernisajul va avea loc luni, 2 iunie, începând cu ora 17:00. Intrarea este liberă, iar expoziția poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 și 16:30.

Publicitate

Publicul botoșănean este invitat să descopere o expoziție cu valoare artistică și emoțională deosebită, în care arta devine un dialog viu între generații și o formă de omagiu adus unui mentor care a inspirat și format o întreagă comunitate creativă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending