Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

acum 1 an

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU ŞI ALŢI BOTOŞĂNENI

Publicitate

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu Alex Ştefănescu. Interviul este interesant prin faptul că  se referă în totalitatea lui la Mihai Eminescu. Reţin: 1. „Eminescu nu este un poet depăşit, noi suntem depăşiţi de el şi trebuie să-l ajungem din urmă”; 2. „Eminescu n-a fost niciodată pesimist. Nu poate fi pesimist cineva care descoperă sau inventează atâta frumuseţe”; 3. „Eminescu era doar sceptic în legătură cu acţiunile oamenilor. Le considera un fel de agitaţie a unor furnici în iarbă, prin comparaţie cu măreţia  universului”; 4. „Multe poezii ale lui Eminescu au o frumuseţe nepământească, par scrise de un zeu”; 5. „Cuvântul „geniu” i se potriveşte, indiscutabil”; 6. „Datorită poeziilor lui Eminescu, am început să mă gândesc cu atenţie la cuvinte, după ce le consideram un bun banal şi universal, la discreţia oricui, ca aerul pe care îl respiram”; 7. „Eminescu mi-a făcut, să mă exprim astfel, educaţia sentimentală. De la el am învăţat cum să iubesc o fată, adică nu doar să o iubesc, să o idolatrizez, şi să o acuz de frivolitate, dacă îl prefera pe altul”; 8. „Unii mă întreabă de ce am nevoie de „maculatoarele” lui Eminescu. Iată de ce am nevoie. În ediţiile tipărite se găseşte rezultatul gândirii lui Eminescu. În manuscrise există chiar gândirea lui. Tăieturile şi adăugările sunt foarte elocvente pentru a înţelege cum anume crea poetul. Răzgândirile lui dau o imagine a gândirii lui”; 9. „Eminescu era admirabil şi ca om, nu numai ca poet. Era dezinteresat de bunurile materiale, avea o cultură întinsă, bine însuşită (nu primea niciodată o idee în mintea lui înainte de a o regândi şi-a o face a sa), îşi iubea ţara nu în mod naiv, ci în deplină cunoştinţă de cauză…”; 10. „Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva”;

 

  1. La pagina 21 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu scrie despre Horaţiu Ioan Laşcu: „Fratele L. îmi povesteşte de înmormântarea lui Horaţiu. Am aflat de moartea lui chiar înainte de operaţie, de la fratele D. dar nu ştiu de ce vestea înmormântării mă cutremură mai mult decât vestea morţii. Înainte de Paşti citeam în ziar despre singura lui carte, „Înălţarea”. Acum s-a înălţat de-adevăratelea. La 19 ani el scria deja dispoziţii finale. El a trăit propria sa legendă. Cred că s-a dus la moarte recitindu-şi „Înălţarea”, aşa cum eu m-am dus la operaţie cântând „Red River Valley”, un trist cântec de dragoste pe care trebuie să-l fi cântat fetele sudiste când le plecau iubiţii în timpul Războiului de Secesiune. Un poet, Grigore Vieru (parcă) spunea că durerea nu e de sânge. Durerea e de ţărână. Diferenţa dintre durerea lui Horaţiu şi durerea mea este diferenţa dintre durerea de ţărână şi durerea de sânge. Horaţiu a fost pentru mine o legendă din anii liceului. Legenda poetului tânăr care ratase reuşita din prima la facultate şi cochetase cu moartea. Eu am intrat în liceu când el l-a absolvit. Şi măcar de-am fi bătut palma, ca la ştafetă. Eu am intrat în facultate când el a absolvit-o. Horaţiu era doar un nume. Profesorii spuneau acel nume. (…) Cu cărarea lui dreaptă, cuminte, în părul şaten nu părea nici poet, nici viitor profesor”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Publicitate

Augustin Păunoiu, în „Ziarul Lumina” din 26 martie 2019, despre Eminescu: „În opera lui Mihai Eminescu „Sărmanul Dionis”, personajul principal doreşte cunoaşterea absolută a lucrurilor şi, în definitiv, să dobândească nemurirea. Pentru aceasta sufletului lui călătoreşte departe de pământ în spaţii greu accesibile, unde timpul se dilată, iar universul întreg capătă proporţii necunoscute muritorilor. Destinul de veşnic şi sărman căutător al lui Dionis se schimbă doar atunci când el găseşte împlinirea în iubire, în iubirea pentru o fată.  Genul literar în care se încadrează opera eminesciană evocată este nuvela fantastică”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 3 din 2019,  în eseul „Satul românesc în rama poeziei”, scrie şi despre „Sara pe deal” de Mihai Eminescu. Reţinem: „Reprezentarea satului are, ca să ne exprimăm astfel,  şi imagine şi sonor. Fiecare element din enumerare este bine ales şi expresiv. Norii străpunşi de ultimele raze de soare, streşinile care, proiectate pe cer, se învecinează cu luna, cumpăna de la fântână, mişcată greoi de vânt, negura lăsată peste sat, zvonul ultimelor pregătiri pentru noapte de la stână, sunetul clopotului de la biserică propagându-se în întreg spaţiul – din toate acestea se înfiinţează în mintea noastră satul. Cu instinctul său artistic sigur, Eminescu adaugă, dar şi opune, ansamblului prezenţa incandescentă a celui care iubeşte:

„Nourii curg, raze-a lor şiruri despică,

Publicitate

Streşine vechi casele-n lună ridică,

Scârţie-n vânt cumpăna de la fântână,

Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână.

Publicitate

 

Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare

Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi umple cu glasul lui sara,

Sufletul meu arde-n iubire ca para”;

 

Iulian Boldea, în „Apostrof” nr. 5 din 2019, despre ultimul roman scris de Dan Lungu: „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018) e un roman cu tematică rurală, cu accente SF, despre un personaj insolit (reflector, sau alter-ego al naratorului) ce ajunge într-un sat românesc, dar e şi o satiră la adresa realităţilor postcomuniste, reprezentate prin grila grotescului şi a umorului nelipsit de accente parodice, precum în episodul calculatorului primit ca donaţie de la un american pensionar. Tuşele realiste şi irizările fantasticului se întretaie, pentru că una dintre intenţiile, mărturisite de scriitor într-un interviu, este relativizarea, redefinirea sau „destabilizarea” realităţii”; (…) „Roman al vieţii la ţară, cu ţărani, dar şi cu un personaj bizar, cu alură savantă, „Pâlpâiri” are nu puţine pasaje în care convenţia mimesisului se confruntă cu o poetică metanarativă, ce revelează disponibilitatea prozatorului la multiplele paliere ale prozei postmoderne, în care conceptul, detaliul realist, metamorfozele limbajului sunt codificate în grilă epică şi sociologică”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Victorie IMENSĂ pe municipalul din Nordul Moldovei. FC Botoșani – Dinamo București: 2 – 1

Publicat

acum 5 ore

marți, 23.04.2024

de

Publicitate

Meci strâns astăzi pe municipalul din Botoșani între două echipe care erau condamnate să câștige. FC Botoșani primea vizita celor de la Dinamo București, ambele echipe fiind candidate foarte serioase pentru retrogradarea în liga secundă, iar o înfrângere astăzi era pentru ambele ca un bilet sigur pentru liga a doua a fotbalului românesc.

La FC Botoșani, antrenorul Bogdan Andone începea meciul cu Ducan, Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, David, Dican, Ferreira, Florescu, Enzo Lopez și Ofosu, în timp ce Dinamo începea partida cu Golubovic, Patriche, Velkovski, Homawoo,, Moura, Milanov, Gnahore, Pavicic, Bordușanu, Selmani și Abdallah.

FC Botoșani începe meciul de pe teren propriu în forță și cu foarte multă determinare, iar golul avea să vină chiar din minutul 14, când un șut puternic al lui Lopez, din laterală spre careu, îl forțează pe dinamovistul Moura să respingă, dar chiar în propria poartă. Scorul devine 1 – 0 pentr FC Botoșani,  iar tribuna freamătă de bucurie.

Publicitate

15 minute mai târziu dinamoviștii au și ei ocazia să înscrie, dintr-un penalty, însă Abdallah ratează absolut inexplicabil, în huiduielile suporterilor de pe municipal.

Cu câteva minute înainte de terminarea primei reprize însă, dinamoviștii reușesc să înscrie, prin Selmani, care îl lobează pe Ducan spre stupefacția apărătorilor de la FC Botoșani.

Dezechilibrul din acest meci se stabilește chiar înainte de terminarea acestei prime reprize, când Abdallah este eliminat de la Dinamo după o intrare criminală la Romario Benzar.

Publicitate

Prima repriză dintre FC Botoșani și Dinamo beneficiază de 16 minute de prelungiri, una dintre cele mai lungi perioade de prelungiri din acest campionat, însă până la pauză nu se mai produc schimbări pe tabela de marcaj

În a doua repriză meciul continuă să fie la fel de aprins, însă în ciuda omului în plus pe teren, FC Botoșani nu reușește să înscrie în timpul regulamentar.

Abia în minutul 90+3 FC Botoșani reușește să înscrie prin Mailat iar echipa din nordul Moldovei ajunge pe loc de baraj, cu șanse mari de a rămâne în prima ligă de fotbal a României.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

România caută „Măcelari de elită” pentru World Butchers’ Challenge 2025. Selecția din Moldova se face la Iași

Publicat

acum 6 ore

marți, 23.04.2024

de

Publicitate

Nu mai puțin de 10  locuri sunt disponibile în echipa „Măcelari de elită”, care va reprezenta România la cel mai prestigios eveniment mondial dedicat măcelăriei, World Butchers’ Challenge (WBC). Concursul este programat a avea loc anul viitor, la Paris, iar România este singura țară din sud-estul Europei care va concura în această competiție, relatează cluj24.ro.

Participarea unei echipe românești la WBC este un proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” din Cluj în colaborare cu Top Chef Măcelar, cu scopul de a revitaliza meseria de măcelar.

„În urmă cu 30 de ani, când am pus bazele carmangeriei împreună cu tatăl meu, Ștefan, meseria de măcelar era respectată și apreciată. Astăzi este necesară o reevaluare a acestei meserii la nivel național, pentru ca tânăra generație să fie atrasă de acest meșteșug.

Publicitate

Participarea la WBC va fi începutul acestui proces.

Vrem să producem o schimbare de percepție, fără de care va fi greu să păstrăm dinamismul și dezvoltarea industriei cărnii în România”, a declarat Cosmin Moldovan, președintele Fundației „Ștefan Moldovan” și directorul general al companiei Moldovan Carmangerie.

 

Publicitate

Măcelari

 

Selecții regionale

Pentru a-i găsi pe cei 10 meseriași, Fundația „Ștefan Moldovan”, susținută de Auchan și BCR, organizează patru selecții regionale, sub genericul „Măcelari de elită”.

Publicitate

„Meseria de măcelar este una foarte importantă în comerțul alimentar, care se remarcă prin exigență, deschidere și corectitudine.

Pasiunea și respectul față de meserie sunt elementele cheie pe care orice concurent trebuie să le demonstreze atât în cadrul concursului, cât și pe viitor, în practică.

Ne bucurăm să fim parte din acest eveniment care recunoaște și celebrează valoarea unică pe care măcelarii o aduc fiecărei mese și urăm succes tuturor concurenților”, a declarat Mihai Toader, Business Unit Director Auchan România.

Publicitate

Unde se fac înscrierile

Înainte de selecția propriu-zisă, doritorii sunt invitați să se înscrie pe site-ul elitamacelarilor.ro, după cum urmează:

22 aprilie – 12 mai pentru candidații din zona Clujului

6-20 mai pentru zona Timișoarei

20 mai – 3 iunie pentru zona Iașului

10-24 iunie pentru zona Bucureștiului

Măcelarii care se înscriu au posibilitatea să aleagă, în funcție de vârstă și de abilitățile tehnice, una dintre următoarele categorii pentru care să concureze: ucenic măcelar (sub 30 de ani), tânăr măcelar (sub 35 ani) sau maestru măcelar.

Probele selecției

Selecțiile vor avea loc în hipermarketurile Auchan din Cluj-Napoca (18 mai), Timișoara (25 mai), Iași (8 iunie) și București (29 iunie). Candidații vor avea la dispoziție câte 45 de minute pentru a tranșa semicarcase de porc sau vită și pentru a transforma carnea rezultată în diferite preparate.

Juriul va puncta fiecare candidat în funcție de tehnica de realizare a tranșării, precum și de creativitatea și complexitatea preparatelor finale.

Cele patru zile de competiție vor fi adevărate spectacole, la care toți cei prezenți în Auchan vor fi invitați să asiste, iar apoi să deguste preparatele rezultate.

Cei selectați se vor alătura celor trei maeștri măcelari care și-au câștigat deja recunoașterea în cadrul Top Chef Măcelar: Ionuț Alexandru Anghel și Gabriel Arghir de la Carmangeria Ozana (locul I în 2022 și 2023), precum și Sandu Mirea de la hipermarketul Auchan Drumul Taberei din București (locul II în 2022).

Doi tineri măcelari, aleși în urma selecțiilor și susținuți de BCR, vor concura în preziua competiției WBC pentru titlurile de World Champion Butcher Apprentice și World Champion Young Butcher. Astfel, echipa care va reprezenta România la WBC va fi formată din căpitan, șase titulari seniori, doi tineri ucenici și patru rezerve.

Antrenamente la Cluj

Odată formată, echipa „Măcelari de elită” va intra într-o perioadă de antrenamente, care vor avea loc în spațiul pus la dispoziție de compania Moldovan Carmangerie din Cluj. De asemenea, echipa va fi prezentată în cadrul ediției 2024 a Top Chef Măcelar, unde va susține o demonstrație specială.

World Butchers’ Challenge a debutat ca o întrecere între echipe de măcelari din Noua Zeelandă și Australia. Este un eveniment bianual ajuns la cea de-a opta ediție, care se va desfășura în 30-31 martie 2025 la Paris (Franța). România va participa alături de alte 14 țări: Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Indonezia, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și USA.

Proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” în colaborare cu Top Chef Măcelar, CarnEXPO, IndustriaCărnii.ro și AgroTransilvania Cluster.

Citeste mai mult

Eveniment

Din nou praf saharian deasupra României. Depuneri de praf în zonele în care va ploua

Publicat

acum 6 ore

marți, 23.04.2024

de

Publicitate

Încă o masă de aer încărcată cu praf saharian traversează România, iar meteorologii atrag atenția asupra momentelor în care depunerile de praf vor fi observabile.

În perioada 23 aprilie ora 9-24 aprilie ora 13.00, circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană.

Aceasta va avansa către sud-estul Europei.

Publicitate

Va fi deasupra României marți (23 aprilie) și în prima parte a zilei de miercuri (24 aprilie).

Depunerile de praf vor putea fi observate în zonele și în intervalele în care va ploua.

Miercuri după-amiaza, masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa spre nord-est și se va îndepărta de țară

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului

Publicat

acum 8 ore

marți, 23.04.2024

de

Publicitate

Sfântul Mucenic Gheorghe, este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie, dar și patronul spiritual al municipiului Botoșani.

Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Publicitate

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie alba24.ro.

Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.

Obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Publicitate

Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.

În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Publicitate

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul

De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Credințe popular și tradiții de Sfântul Gheorghe:

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Publicitate

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Ce se spune când cântă broaștele

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending