Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”;

Dan Lungu, în romanul „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), despre sat: „Lucrurile au simplitatea unui echilibru reglat de generaţii într-o lume aproape neschimbată. Numai că de vreo trei generaţii lumea a început să se schimbe – iute, uneori indigest de iute. Din vechiul echilibru a rămas o poveste frumoasă, de spus nepoţilor şi în filmele documentare” (p. 30);

Dan Lungu, în „Pâlpâiri” („Polirom”, 2018), despre existenţa „satelor paralele”: „În paralel cu satul oamenilor, există unul al insectelor şi vietăţilor minuscule, o grădină zoologică liliputană pentru care adulţii istoviţi, preocupaţi, îngrijoraţi, nepăsători, mândri, alcoolizaţi, abrutizaţi nu au ochi. Doar pentru ţânţari au câte o palmă sau pentru urechelniţe un călcâi. În schimb, copiii, adesea în patru labe, privesc această lume de jucării vii, exorbitant de scumpe în alte părţi, de aproape, cu încântare şi cruzime. Niciodată, cât am stat cu ochii în monitoare şi aerul condiţionat între umeri, nu mi-aş fi imaginat atâta agitaţie minimalistă. Mai exact, în paralel, un sat al găinilor, raţelor, gâştelor, porcilor, oilor, vacilor cailor, care dau ouă, lapte, carne, lână, pene, adică al vieţuitoarelor instrumentalizate. Asupra lor adulţii îşi concentrează toată atenţia. Au grijă de ele ca de ochii din cap, cum obişnuiesc să spună. Cu mic, cu mare, toţi au grijă de animale, cu sarcini după vârstă. Lumea animalelor instrumentalizate înseamnă program, atenţie şi muncă.”;

Cronica pe care am făcut-o romanului „Pâlpâiri” şi pe care o găsiţi în volumul meu „Lecturi postrestant” cu titlul „Un roman al comunicării rurale din perspectiva relaţiilor spaţiale”: „Sebastian A. Aanei, unul dintre personajele romanului care, fără dubii, se poate identifica perfect cu autorul, se stabileşte temporar într-un sat la o mătuşă a sa, Ortansa. Ne atenţionează că „ştie destul de bine ce caută”, profitând de un concediu de „recuperare sau explorare identitară”, ţinta fiind genealogia familiei Aanei. Şi asta venind dinspre o primă „pâlpâire”  pe care i-a generat-o contactul cu statistica, atunci când a conştientizat că „un om fără rădăcini e o cifră”. O idee care, după cum se va vedea în finalul romanului, îi va crea probleme. Apropiindu-se prea mult de rădăcini,  fostul primar Polovăţ şi-a văzut ameninţate afacerile necurate, punându-şi gaşca de apropiaţi să-l bată. De la fereastra camerei pe care a ocupat-o în casa mătuşii Ortansa, o intelectuală, femeie credincioasă pentru care bârfa e „însuşi păcatul şi care împărtăşeşte o gnoseologie comunitară”, alcătuieşte un plan de cercetare bazat pe o nomogramă grefată pe topologia dată de drumurile satului, conştient fiind că acestea „dau sens capilarităţii rurale”. Se începe având în vedere casa şi familia lui Manole care, la rândul lui, ca şi mătuşa Ortansa, împărtăşeşte aceeaşi gnoseologie comunitară şi în a cărui familie „gama emoţiilor exersate în comun este destul de restrânsă”.

Apoi, pas cu pas, urmează a fi analizate toate distanţele ce dau elementele proxemicii, relaţiile dintre personaje fiind observate pe baza componentelor tetracotomiei lui Hall: distanţa intimă, distanţa personală, distanţa socială şi distanţa publică. De aceea eu percep acest roman al lui Dan Lungu, „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, seria „fiction-Ltd”, Bucureşti, 2018), ca unul  ce vizează comunicarea rurală din perspectiva relaţiilor spaţiale, explorându-se punctele de vedere, poziţia socială, contextul fizic , modelul cultural sau chiar coordonatele temporale ale celor cu care intră în contact, cum ar fi: preotul cel tânăr (globalizat deja) faţă de fostul preot,  Anton (fratele lui Manole) sau  Moş Pandele, recunoscut ca lider de opinie în sat. Sunt supuse observaţiei, pe aceleaşi principii: familia „Flinstone” (poreclită după un cunoscut serial, posesoarea unei vile), Costache Lepădatu cu Aglaia lui (locuind într-o casă de furci, alături de băiatul lor care şi-a construit o vilă), primarul Sebastian S. Aanei (poreclit Polovăţ), ciobanii Romeo şi Costeluş (şi la aceştia observându-se urme accentuate ale globalizării), Ilie (omul cu piciorul de lemn), casa Vangheliţei (una în care ar exista necuratul şi care îi va aduce  neplăceri) şi alte elemente ale satului contemporan, aflate într-o devălmăşie de tradiţional şi contemporan.

Publicitate

Întreaga poveste, care începe să se contureze abia după pagina 104, se bazează pe un stil calat pe două paliere. Mai întâi autorul apelează la o amalgamare de elemente de vocabular specific satului cu termeni şi concepte  preţioase, puse în alcătuiri de tipul: „orătăniile scurmă compulsiv”, „lucrează experimentând o epistemologie nouă”, „cizelează cu cuţitaşul glacial al spiritului critic”, „anatemizarea bârfei”, „dincolo de mnemotehnică există o vibraţie a incantaţiei”, interpretarea realităţii prin „reverie analitică”, „arheologie a recuperării identităţii”, măsurarea gradului de compatibilitate cu „mentalitatea unui cluster populaţional”etc. În al doilea rând, întreg romanul se vrea un discurs despre satul de azi,  unul scris nu pentru dame care se plictisesc, pentru că trebuie pusă mintea la lucru. Trebuie sesizată ieşirea din cosmogonie, nevoia de o epistemologie sistematizată pentru obiectele speciale de cercetare, permanenta preocupare de  a descoperi acel licăr de luciditate epistemologică în ochii personajelor, abundenţa de procente cu scopul de a vizualiza situaţiile, şi multe altele, toate puse pentru a lămuri veşnica dilemă dacă sinesteziile pot avea rol metodologic.

Mustind de psihosociologie, domeniu mult mai la îndemâna autorului, romanul relevă o disjuncţie prezentă în satul contemporan, aceea dintre Planeta Bătrânilor şi Planeta Nepoţilor. Lipseşte Planeta Părinţilor, una plecată prin alte „universuri”, dând naştere unui gol imens, fiindcă nu mai există mediatorii dintre locuitorii primelor două.

Dacă o idee este o ardere, atunci poate fi considerată o flacără a minţii. Creşterea şi descreşterea în intensitate a unei idei poate fi o pâlpâire a minţii (“o pâlpâire este o scânteie”, „un obiect de cunoaştere atât de delicat”). Pâlpâirea poate fi asociată şi mişcării tremurate a unei idei, la rândul ei asociată nesiguranţei, şi poate proveni de unde nu te aştepţi (“singularitatea este pâlpâire”, spre exemplu). Pâlpâiri sunt ideile încă neconcretizate, cele care stau în aşteptare sau care nu vor fi materializate niciodată. Acest laitmotiv al “pâlpâirii”, care revine periodic în cartea lui Dan Lungu, asigură savoarea romanului: “pâlpâirile care subminează involuntar lumi şi ne obligă să o luăm de la capăt cu întrebarea “cine suntem”?(p. 24); “pâlpâirile capătă valenţe surprinzătoare, devin un obiect de cercetare din ce în ce mai complex” (p. 34); “o lume în care pâlpâirile, şi nu cauzele, ar regla relaţiile dintre evenimente ar semăna cu o lume absurd” (p. 35); “desigur, central rămâne pâlpâirea, ca lucire fugară a altor realităţi, întrezărire a alternativelor ce duce la metamorfoza încrederii”(p. 43); “detaliile care deschid lumi nu sunt doar găuri de cheie, ci şi pâlpâiri” (p. 44); “un detaliu devine o pâlpâire”(p. 69) etc.

Dintre  multele concluzii pe care le poate induce romanul Lui Dan Lungu, două sunt relevante: 1. în sat “oamenii fac parte dintr-o poveste, dintr-un concept, dintr-o aventură”, faţă de oraş unde fiecare om este “o unitate statistică”; 2. satul “nu te lasă să-ţi pierzi coordonatele, dar totodată scade probabilitatea pâlpâirilor, întrezărirea lumilor alternative. Valorile sunt ca nişte obiecte de lemn masiv, pietre de moară greu de urnit de unul singur”. Nu închei fără a evidenţia rezultatul unui joc pe care l-am făcut pentru mine. Am realizat nomograma personajelor romanului şi fiecăruia i-am găsit un corespondent în satul în care  locuiesc şi care, culmea, de-a lungul timpului mi-a înăbuşit aproape toate „pâlpâirile” mele”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Mai puține accidente grave în Botoșani, însă tot mai mulți șoferi sancționați și prinși băuți la volan

Publicat

Publicitate

Siguranța rutieră, prioritate pentru polițiștii botoșăneni: Scădere a accidentelor grave, dar creștere a sancțiunilor aplicate în trafic

Siguranța traficului rutier rămâne una dintre principalele priorități ale polițiștilor din județul Botoșani, care, în prima jumătate a anului 2025, au desfășurat numeroase activități pentru prevenirea accidentelor și eliminarea din trafic a conducătorilor auto care pun în pericol siguranța celorlalți participanți.

În perioada ianuarie–iunie 2025, polițiștii rutieri au acționat atât în baza planurilor întocmite la nivel local, în urma analizelor realizate asupra evenimentelor din anul precedent, cât și în cadrul Programului Operațiunilor Europene ROADPOL și al Calendarului de acțiuni al Inspectoratului General al Poliției Române.

146 de acțiuni punctuale pentru combaterea principalelor cauze de accidente

Pe întreg teritoriul județului Botoșani au fost organizate 146 de acțiuni (+8 față de aceeași perioadă din 2024), concentrate pe categorii specifice de abateri, sectoare de drum cu risc crescut și intervale orare cu incidență ridicată. În urma acestor activități, au fost descoperite și instrumentate 359 de infracțiuni rutiere, în ușoară scădere față de 2024 (-32).

Tot în cadrul acțiunilor de control în trafic, polițiștii au confiscat 3.400 de țigarete și 67 de metri cubi de material lemnos, descoperite în condiții ilegale de transport sau fără documente justificative.

Publicitate

Peste 16.000 de sancțiuni aplicate în doar 6 luni

Numărul sancțiunilor contravenționale aplicate a crescut considerabil, ajungând la 16.029, cu 2.333 mai multe decât în primele șase luni ale anului trecut. Dintre acestea:

6.064 de sancțiuni pentru nerespectarea regimului legal de viteză;
1.897 pentru neutilizarea centurii de siguranță;
1.153 pentru abateri comise de pietoni;
415 pentru nerespectări ale legislației rutiere de către bicicliști;
138 pentru neacordarea priorității pietonilor;
105 sancțiuni pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice.
De asemenea, au fost reținute 1.804 permise de conducere (+78), dintre care 1.621 pentru suspendarea dreptului de a conduce, 117 au fost anulate, iar 8 retrase din motive medicale. Au fost retrase temporar și 644 de certificate de înmatriculare (+9).

Creștere alarmantă a numărului de persoane reținute pentru alcool la volan

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea semnificativă a numărului de rețineri pentru infracțiuni legate de conducerea sub influența alcoolului. În primele 6 luni din 2025 au fost reținute 38 de persoane, comparativ cu doar 4 în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai puține accidente rutiere grave, dar victimele rămân o preocupare

Analiza accidentelor rutiere grave arată un trend descendent. În prima jumătate a anului 2025 au fost înregistrate 181 de accidente, cu 8 mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 33 au fost accidente grave, iar 148 ușoare.

În ceea ce privește urmările, s-au înregistrat 188 de persoane rănite ușor (-12) și 24 de persoane rănite grav (-1). Numărul deceselor s-a menținut la același nivel: 13 persoane și-au pierdut viața în urma accidentelor.

Cele mai multe accidente grave au avut loc în zilele de vineri (24%) și joi (21%), în intervalul orar 14:00–22:00, când s-au înregistrat 16 accidente grave și 85 ușoare.

Principalele cauze ale accidentelor grave: bicicliștii și traversările neregulamentare

Printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor grave s-au numărat:

  • abateri ale bicicliștilor – 7 cazuri;
  • traversarea neregulamentară a pietonilor – 6 cazuri;
  • viteza neadaptată sau neregulamentară – 3 cazuri;
  • neacordarea priorității pietonilor și vehiculelor – câte 3 cazuri fiecare.

Deși datele statistice indică o scădere a numărului de accidente grave și a victimelor rănite, creșterea numărului de sancțiuni, precum și a cazurilor de conducere sub influența alcoolului, arată că responsabilitatea în trafic trebuie să rămână o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru fiecare participant la trafic. Poliția Rutieră Botoșani va continua acțiunile de prevenire și control, pentru a asigura un climat de siguranță pe drumurile publice.

Citeste mai mult

Eveniment

IPJ: Mai puține infracțiuni pe străzile din Botoșani. Lovirile și furturile, în scădere semnificativă în 2025

Publicat

Publicitate

În primele șase luni ale anului 2025, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani au fost înregistrate 535 de fapte penale stradale, comparativ cu 655 de fapte în aceeași perioadă din 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 18,32%.

Cele mai frecvente infracțiuni stradale raportate în prima jumătate a anului 2025 sunt lovirile sau alte acte de violență – 262 de fapte (față de 323 în 2024), în scădere cu 19,70%, și furturile – 123 de fapte (față de 161 în 2024), în scădere cu 25,90%.

În ceea ce privește cele 123 de infracțiuni de furt, se remarcă o scădere de 38 de fapte comparativ cu perioada similară din 2024. Acest declin este reflectat în reducerea numărului de furturi din buzunare, poșete și genți (-25), din autoturisme (-12), precum și a altor tipuri de furturi, cum ar fi furturile auto (-4) și de bani (-3). Totuși, se înregistrează o ușoară creștere în alte categorii de furturi (+6).

Scăderi ale faptelor stradale au fost raportate atât în mediul urban, cu 96 de fapte mai puțin față de anul precedent, cât și în mediul rural, cu o reducere de 24 de fapte.

Citeste mai mult

Eveniment

Arhim. Clement Haralam, născut la Botoșani, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, distins cu Crucea Patriarhală

Publicat

Publicitate

Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a împlinit miercuri frumoasa vârstă de 70 de ani – o viață dedicată lui Hristos și slujirii semenilor prin rugăciune și liturghisire.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a înmânat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție din Patriarhia Română, acordată pentru activitate de excepție în Biserică și în sprijinul acesteia.

Distins în special pentru activitatea cultural-misionară

„Vă mulțumim pentru activitatea extrem de bogată”, a spus Patriarhul României la ceremonia de decernare desfășurată la Reședința Patriarhală.

„În mod deosebit am apreciat publicarea de texte muzicale pentru slujbele Bisericii noastre. Această activitate de diortosire și tipărire a muzicii bizantine în versiune românească a contribuit foarte mult la lucrarea misionară a Bisericii.”

Patriarhul Daniel i-a oferit Crucea Patriarhală Marelui Eclesiarh al Catedralei Patriarhale istorice, Arhim. Clement Haralam, miercuri, 23 iulie 2025. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru

„Vă dorim ani mulți cu sănătate, împreună cu toată obștea de la Catedrala Patriarhală istorică!” i-a urat Patriarhul Daniel Părintelui Arhimandrit Clement Haralam.

Născut într-o familie numeroasă

Arhimandritul Clement Haralam s-a născut în 23 iulie 1955, la Zlătunoaia, județul Botoșani, într-o familie cu opt copii.

Publicitate

Tradiția familiei nu este străină de nevoințele monahale: Arhim. Clement Haralamb, unchiul său dinspre tată, un monah ajuns la vârsta centenară, a fost distins în 2023 cu Crucea Patriarhală, după mai mult de șapte decenii de slujire monahală.

În umbra marilor duhovnici

Arhim. Clement Haralam, viitorul Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a crescut în tinda Mănăstirii Sihăstria, de unde a luat povață de la Sf. Cuv. Paisie și Cleopa, precum și de la viitorul stareț al Schitului Prodromu din Sf. Munte Athos, Cuviosul Petroniu Tănase.

A urmat cursurile Seminarului Teologic din Mănăstirea Neamţ (1970 -1975), apoi a studiat la Institutul Teologic de Grad Universitar din București.

A desfășurat o bogată activitate misionară și liturgică, fiind slujitor la Catedrala Mitropolitană din Iași, stareț al Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iași, slujitor la Catedrala Mitropolitană „Sf. Spiridon” – Nou și la Mănăstirea Antim, ambele din Capitală.

Pentru o perioadă, în 2006, a condus obștea nou-înființatei Mănăstiri „Sf. Dimitrie cel Nou” din Middletown, în statul american New York.

Mănăstirea de metanie și viețuirea în Athos

Arhim. Clement Haralam s-a închinoviat în obștea Putnei în timpul stăreției Arhim. Iachint Unciuleac, dar a avut perioade în care a viețuit și în Sf. Munte Athos.

„Părintele Clement a adunat numeroase mărturii, printre care și biografiile celor care s-au aflat la conducerea Schitului românesc Prodromu, capitol care vorbește despre istoria de peste un veac și jumătate a lăcașului chinovial”, scrie Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor în volumul „Clerici slujitori al Catedralei patriarhale și ai Capitalei” (Cuvântul Vieții, 2023).

Prezența în Capitală a unor slujitori bisericești care s-au nevoit în Sfântul Munte „înseamnă binecuvântare pentru viața duhovnicească a Biserici, pentru credincioși, dar și pentru clerici”, subliniază ierarhul.

Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru

Citeste mai mult

Eveniment

Precizări ale Poliției cu privire la informațiile apărute online despre un autoturism suspect în comuna Ungureni

Publicat

Publicitate

Cu privire la informațiile apărute în mediul online, referitoare la prezența unui autoturism suspect în comuna Ungureni, facem următoarele precizări:

Până la acest moment, cele semnalate nu au fost confirmate, iar persoana care a alertat autoritățile a menționat că s-a speriat în momentul în care autoturismul respectiv ar fi oprit în apropierea sa. Nu au fost semnalate alte aspecte care să contureze comiterea unei fapte de natură penală.

Sesizarea este în atenția polițiștilor, iar în situația în care vor apărea date de interes public, acestea vor fi comunicate în mod oficial.

Recomandăm cetățenilor ca, în cazul în care dețin informații despre fapte care pot afecta siguranța publică, să se adreseze de îndată celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Precizăm faptul că fiecare sesizare de acest gen este tratată cu operativitate și profesionalism, în cel mai scurt timp, fiind angrenate forțe care să identifice și să dispună măsurile legale ce se impun.

Totodată, atragem atenția asupra faptului că alertarea nejustificată a polițiștilor constituie contravenție si se sancționează cu amendă de până la 4.000 de lei, conform legislației în vigoare.

Publicitate

FOTO cu caracter ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending