Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (88)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”;

Dan Lungu, în romanul „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), despre sat: „Lucrurile au simplitatea unui echilibru reglat de generaţii într-o lume aproape neschimbată. Numai că de vreo trei generaţii lumea a început să se schimbe – iute, uneori indigest de iute. Din vechiul echilibru a rămas o poveste frumoasă, de spus nepoţilor şi în filmele documentare” (p. 30);

Dan Lungu, în „Pâlpâiri” („Polirom”, 2018), despre existenţa „satelor paralele”: „În paralel cu satul oamenilor, există unul al insectelor şi vietăţilor minuscule, o grădină zoologică liliputană pentru care adulţii istoviţi, preocupaţi, îngrijoraţi, nepăsători, mândri, alcoolizaţi, abrutizaţi nu au ochi. Doar pentru ţânţari au câte o palmă sau pentru urechelniţe un călcâi. În schimb, copiii, adesea în patru labe, privesc această lume de jucării vii, exorbitant de scumpe în alte părţi, de aproape, cu încântare şi cruzime. Niciodată, cât am stat cu ochii în monitoare şi aerul condiţionat între umeri, nu mi-aş fi imaginat atâta agitaţie minimalistă. Mai exact, în paralel, un sat al găinilor, raţelor, gâştelor, porcilor, oilor, vacilor cailor, care dau ouă, lapte, carne, lână, pene, adică al vieţuitoarelor instrumentalizate. Asupra lor adulţii îşi concentrează toată atenţia. Au grijă de ele ca de ochii din cap, cum obişnuiesc să spună. Cu mic, cu mare, toţi au grijă de animale, cu sarcini după vârstă. Lumea animalelor instrumentalizate înseamnă program, atenţie şi muncă.”;

Cronica pe care am făcut-o romanului „Pâlpâiri” şi pe care o găsiţi în volumul meu „Lecturi postrestant” cu titlul „Un roman al comunicării rurale din perspectiva relaţiilor spaţiale”: „Sebastian A. Aanei, unul dintre personajele romanului care, fără dubii, se poate identifica perfect cu autorul, se stabileşte temporar într-un sat la o mătuşă a sa, Ortansa. Ne atenţionează că „ştie destul de bine ce caută”, profitând de un concediu de „recuperare sau explorare identitară”, ţinta fiind genealogia familiei Aanei. Şi asta venind dinspre o primă „pâlpâire”  pe care i-a generat-o contactul cu statistica, atunci când a conştientizat că „un om fără rădăcini e o cifră”. O idee care, după cum se va vedea în finalul romanului, îi va crea probleme. Apropiindu-se prea mult de rădăcini,  fostul primar Polovăţ şi-a văzut ameninţate afacerile necurate, punându-şi gaşca de apropiaţi să-l bată. De la fereastra camerei pe care a ocupat-o în casa mătuşii Ortansa, o intelectuală, femeie credincioasă pentru care bârfa e „însuşi păcatul şi care împărtăşeşte o gnoseologie comunitară”, alcătuieşte un plan de cercetare bazat pe o nomogramă grefată pe topologia dată de drumurile satului, conştient fiind că acestea „dau sens capilarităţii rurale”. Se începe având în vedere casa şi familia lui Manole care, la rândul lui, ca şi mătuşa Ortansa, împărtăşeşte aceeaşi gnoseologie comunitară şi în a cărui familie „gama emoţiilor exersate în comun este destul de restrânsă”.

Apoi, pas cu pas, urmează a fi analizate toate distanţele ce dau elementele proxemicii, relaţiile dintre personaje fiind observate pe baza componentelor tetracotomiei lui Hall: distanţa intimă, distanţa personală, distanţa socială şi distanţa publică. De aceea eu percep acest roman al lui Dan Lungu, „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, seria „fiction-Ltd”, Bucureşti, 2018), ca unul  ce vizează comunicarea rurală din perspectiva relaţiilor spaţiale, explorându-se punctele de vedere, poziţia socială, contextul fizic , modelul cultural sau chiar coordonatele temporale ale celor cu care intră în contact, cum ar fi: preotul cel tânăr (globalizat deja) faţă de fostul preot,  Anton (fratele lui Manole) sau  Moş Pandele, recunoscut ca lider de opinie în sat. Sunt supuse observaţiei, pe aceleaşi principii: familia „Flinstone” (poreclită după un cunoscut serial, posesoarea unei vile), Costache Lepădatu cu Aglaia lui (locuind într-o casă de furci, alături de băiatul lor care şi-a construit o vilă), primarul Sebastian S. Aanei (poreclit Polovăţ), ciobanii Romeo şi Costeluş (şi la aceştia observându-se urme accentuate ale globalizării), Ilie (omul cu piciorul de lemn), casa Vangheliţei (una în care ar exista necuratul şi care îi va aduce  neplăceri) şi alte elemente ale satului contemporan, aflate într-o devălmăşie de tradiţional şi contemporan.

Publicitate

Întreaga poveste, care începe să se contureze abia după pagina 104, se bazează pe un stil calat pe două paliere. Mai întâi autorul apelează la o amalgamare de elemente de vocabular specific satului cu termeni şi concepte  preţioase, puse în alcătuiri de tipul: „orătăniile scurmă compulsiv”, „lucrează experimentând o epistemologie nouă”, „cizelează cu cuţitaşul glacial al spiritului critic”, „anatemizarea bârfei”, „dincolo de mnemotehnică există o vibraţie a incantaţiei”, interpretarea realităţii prin „reverie analitică”, „arheologie a recuperării identităţii”, măsurarea gradului de compatibilitate cu „mentalitatea unui cluster populaţional”etc. În al doilea rând, întreg romanul se vrea un discurs despre satul de azi,  unul scris nu pentru dame care se plictisesc, pentru că trebuie pusă mintea la lucru. Trebuie sesizată ieşirea din cosmogonie, nevoia de o epistemologie sistematizată pentru obiectele speciale de cercetare, permanenta preocupare de  a descoperi acel licăr de luciditate epistemologică în ochii personajelor, abundenţa de procente cu scopul de a vizualiza situaţiile, şi multe altele, toate puse pentru a lămuri veşnica dilemă dacă sinesteziile pot avea rol metodologic.

Mustind de psihosociologie, domeniu mult mai la îndemâna autorului, romanul relevă o disjuncţie prezentă în satul contemporan, aceea dintre Planeta Bătrânilor şi Planeta Nepoţilor. Lipseşte Planeta Părinţilor, una plecată prin alte „universuri”, dând naştere unui gol imens, fiindcă nu mai există mediatorii dintre locuitorii primelor două.

Dacă o idee este o ardere, atunci poate fi considerată o flacără a minţii. Creşterea şi descreşterea în intensitate a unei idei poate fi o pâlpâire a minţii (“o pâlpâire este o scânteie”, „un obiect de cunoaştere atât de delicat”). Pâlpâirea poate fi asociată şi mişcării tremurate a unei idei, la rândul ei asociată nesiguranţei, şi poate proveni de unde nu te aştepţi (“singularitatea este pâlpâire”, spre exemplu). Pâlpâiri sunt ideile încă neconcretizate, cele care stau în aşteptare sau care nu vor fi materializate niciodată. Acest laitmotiv al “pâlpâirii”, care revine periodic în cartea lui Dan Lungu, asigură savoarea romanului: “pâlpâirile care subminează involuntar lumi şi ne obligă să o luăm de la capăt cu întrebarea “cine suntem”?(p. 24); “pâlpâirile capătă valenţe surprinzătoare, devin un obiect de cercetare din ce în ce mai complex” (p. 34); “o lume în care pâlpâirile, şi nu cauzele, ar regla relaţiile dintre evenimente ar semăna cu o lume absurd” (p. 35); “desigur, central rămâne pâlpâirea, ca lucire fugară a altor realităţi, întrezărire a alternativelor ce duce la metamorfoza încrederii”(p. 43); “detaliile care deschid lumi nu sunt doar găuri de cheie, ci şi pâlpâiri” (p. 44); “un detaliu devine o pâlpâire”(p. 69) etc.

Dintre  multele concluzii pe care le poate induce romanul Lui Dan Lungu, două sunt relevante: 1. în sat “oamenii fac parte dintr-o poveste, dintr-un concept, dintr-o aventură”, faţă de oraş unde fiecare om este “o unitate statistică”; 2. satul “nu te lasă să-ţi pierzi coordonatele, dar totodată scade probabilitatea pâlpâirilor, întrezărirea lumilor alternative. Valorile sunt ca nişte obiecte de lemn masiv, pietre de moară greu de urnit de unul singur”. Nu închei fără a evidenţia rezultatul unui joc pe care l-am făcut pentru mine. Am realizat nomograma personajelor romanului şi fiecăruia i-am găsit un corespondent în satul în care  locuiesc şi care, culmea, de-a lungul timpului mi-a înăbuşit aproape toate „pâlpâirile” mele”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut

Publicat

acum 5 minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Publicitate

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

Citeste mai mult

Educație

Calendarul celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a s-a modificat

Publicat

acum 26 de minute

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:

  • Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
  • Matematică – joi, 17 aprilie 2025.

Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.

Citeste mai mult

Eveniment

3 aprilie – Ziua Jandarmeriei Române

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.

Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.

Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.

Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.

Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.

De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.

Publicitate

Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor

Publicat

acum o oră

joi, 03.04.2025

de

Publicitate

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.

Ordinea de zi:

  1. Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
  2. Diverse.

În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.

Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)

Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:

-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.

Publicitate

Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending