Connect with us
Publicitate

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (87)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  BOTOŞĂNEAN

 

Reţin din jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018): „15. I. 99. Ziua lui Eminescu. Dincolo de toate tămâierile oficiale şi oficioase  care se vor fi făcând afară, eu zic doar atât: „Pe mine răul, deşi râd, mă doare”. („noi amândoi avem acelaşi dascăl”). Nimeni nu ştie să-mi spună cine a luat Premiul Naţional Eminescu anul acesta. L. zice că unul cu P. Îmi vine şi să râd, şi să plâng. Auzi cum e numit un poet care ia un premiu Omnia: unul cu P. Insist să mi-l descrie. E clăpăug, bătrân, aşa, aşa, zice. Păi acesta-i Mircea Ivănescu, zic. (De Mircea Ivănescu am aflat de curând că are două noi muze: Denisa Comănescu şi Virginia Woolf. Mi-amintesc de-o poezie de-a lui Horaţiu dedicată Sylviei Plath). După câteva încercări, renunţ să mai ghicesc: acela cu P. e POETUL şi gata, fiecare poet e unic, inconfundabil, inegalabil, în fond. Anul trecut mi-am încălcat propria interdicţie şi m-am uitat la TV, să-l văd pe Doinaş urcând pe scena teatrului nostru să-şi ia premiul. Auzisem la radio că va fi adus cu salvarea, că starea lui e critică şi m-am gândit: ce păcat că i se dă un premiu de excelenţă unui poet când se află că-i bolnav! Dar Doinaş arăta ţeapăn, le-a dat ţeapă bârfitoarelor radiofonice şi s-a comportat ca un prinţ din Levant, vorba lui Laurenţiu Ulici, care nu a găsit cuvinte mai potrivite pentru a vorbi despre poet decât cuvintele înseşi ale poetului”.

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

La paginile 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tehnologie 4G și 5G la serviciul 112: Persoanele în situații de urgență vor putea fi localizate cu o precizie de câțiva metri

Publicat

Persoanele aflate în situații de urgență vor putea fi localizate cu o precizie de câțiva metri, datorită utilizării noilor tehnologii bazate pe c. Acest lucru după ce ANCOM a lansat în consultare publică un proiect de revizuire a deciziei privind conectarea la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU), relatează alba24.ro. Acest proiect are ca scop facilitarea implementării comunicațiilor de urgență prin intermediul tehnologiilor 4G și 5G.

Folosind rețelele IP, în contextul noilor reglementări, furnizorii de rețele mobile împreună cu administratorul SNUAU vor asigura o localizare a apelantului considerabil îmbunătățită, care poate fi, în multe situații, de ordinul a câțiva metri” precizează reprezentanții ANCOM.

De asemenea, se deschide calea utilizării de noi servicii multimedia de comunicații de urgență prin rețele IP: NG eCall, Text în Timp Real și Conversație Totală.

ANCOM are rolul de a stabili condițiile tehnice și economice pentru realizarea comunicațiilor către SNUAU și condițiile tehnice pentru transmiterea informațiilor de localizare şi identificare a apelantului.

Schimbare la serviciul 112: Modificări propuse

În contextul închiderii rețelelor 3G și, ulterior, a rețelelor 2G, complementar cu dezvoltarea rețelelor 4G și 5G care folosesc o altfel de tehnologie pentru a transmite date, proiectul propune utilizarea tehnologiei IMS, bazată pe tehnologia IP.

Documentul complet poate fi consultat AICI.

Tehnologia IP va asigura preluarea apelurilor de urgență și a informațiilor de localizare corespunzătoare, inclusiv prin tehnologia 4G și, de asemenea, poate asigura accesul utilizatorilor finali cu dizabilități la serviciile de urgență în condiții echivalente cu cele de care beneficiază ceilalți utilizatori finali, prin realizarea unei infrastructuri adecvate pentru facilitarea acestor comunicații de urgență multimedia.

Interconectarea bazată pe comutarea de circuite va mai fi folosită o perioadă ca soluție de rezervă, până la migrarea totală a apelurilor la noile tehnologii.

Operatorii de telefonie vor trimite date de două ori pe an la ANCOM

Capabilitățile terminalelor inteligente cu funcționalități avansate contribuie în mod radical la o mai bună localizare.

În acest sens, proiectul de decizie prevede și o nouă obligație a operatorilor mobili de a transmite de două ori pe an către ANCOM câte o listă cu terminalele conectate la rețea, una din perioada septembrie – martie, iar cealaltă din perioada martie – septembrie.

Operatorii vor trebui să precizeze denumirea producătorului, denumirea terminalului, modelul terminalului și versiunea sistemului de operare a terminalului, precum și anumite capabilități ale acestora.

Aceste informații vor fi utilizate pentru evaluarea dinamică, prin statistici, a procentajului terminalelor din piață, capabile de localizări performante.

Proiectul de decizie vine în continuarea demersurilor inițiate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2023 privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, care impune implementarea unui cumul de soluții tehnice în premieră la nivelul serviciilor de urgență europene în vederea îmbunătățirii localizării apelurilor la numărul de urgență 112.

Procesul de consultare publică

Având în vedere că modificările propuse au fost testate și că mare parte dintre obligațiile ce revin operatorilor au fost deja agreate între părți, proiectul de decizie pentru modificarea și completarea Deciziei președintelui Autorității Naționale pentru Comunicații nr. 1023/2008 privind realizarea comunicaţiilor către Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă este supus consultării publice în regim de urgență, pentru o perioadă de 10 zile.

Proiectul de decizie poate fi consultat aici, persoanele interesate fiind invitate să formuleze şi să transmită observaţii şi propuneri până la data de 04.04.2024, pe adresa sediului central al ANCOM (Str. Delea Nouă nr. 2, sector 3, Bucureşti), prin intermediul Registraturii online sau prin intermediul direcţiilor regionale ale Autorităţii. Observaţiile pot fi transmise şi prin fax la numărul +40 372 845 402 sau prin e-mail pe adresa consultare@ancom.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Copilă din Darabani găsită în parcul Mihai Eminescu. A fugit de familie și a cerut internarea într-un centru de plasament

Publicat

Polițiștii locali de la Botoșani au anunțat astăzi că în data de 23.03.2024, în jurul orei 12:00, în parcul Mihai Eminescu a fost găsită o minoră în vârsta de 15 ani, care a părăsit voluntar domiciliul din orașul Darabani.

A fost legitimată iar ca urmare a verificărilor efectuate, a rezultat că nu figura ca fiind declarată dispărută.

Din discuțiile purtate, această a relatat faptul că a plecat de la domiciliu din cauza unor neînțelegeri cu membrii familiei și dorește să fie internată într-un Centru de Plasament.

“Având în vedere aceste aspecte, minora a fost încredințată reprezentanților Centrului de Primire a Copilului in Regim de Urgență „Micul Prinț”, pentru parcurgerea procedurilor legale”, au transmis polițiștii locali de la Botoșani.

Citeste mai mult

Economie

Bani pentru fermieri: APIA a plătit fermierilor peste 10,53 miliarde lei. Doar astăzi au fost virați bani către 7.679 fermieri

Publicat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit fermierilor până în prezent peste 10,53 miliarde de lei pentru anul de cerere 2023, a anunţat, marţi, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), relatrează agerpres.ro.

Numai în cursul zilei de marţi, o sumă de peste 424,67 milioane de lei a intrat în conturile a 7.679 fermieri.

Potrivit sursei citate, din suma totală plătită pe 26 martie, circa 408,52 milioane de lei provine din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), peste 3,29 milioane de lei din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), 12,19 milioane de lei din Bugetul Naţional (BN), circa 654.233 lei cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN1) şi 8.389 lei din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI).

Plăţile pentru intervenţiile finanţate din FEGA şi BN se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsurile/intervenţiile finanţate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

Citeste mai mult

Eveniment

Când ești tânăr le faci pe toate: O tânără a renunțat la Facultatea de Geografie și s-a făcut jandarmeriță

Publicat

În această dimineață, Giorgiana, elevă a Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi Fălticeni, a participat la o activitate de împădurire pe raza Ocolului Silvic Trușești, împreună cu colegii aflați în stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani.

Vremea frumoasă și natura care revine la viață la începutul primăverii au constituit cadrul propice pentru plantarea de arbori din mai multe specii, în zona Cantonului Coștiugeni, împreună cu specialiștii silvici, care au asigurat expertiza, puieții și uneltele necesare plantării.

Pentru Giorgiana și colegii ei, acesta este primul lor stagiu de practică, în care vor căpăta competențe în specializarea pază și protecție instituțională.

La terminarea liceului, în anul 2022, tânăra din comuna Broscăuți a fost admisă la Facultatea de geografie-geologie din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași, ale cărei cursuri le-a urmat timp de un an, moment în care a aflat despre oferta de școlarizare pentru instituțiile militare de învățământ postliceal care pregătesc personal pentru nevoile Jandarmeriei Române și a luat hotărârea să se înscrie, motivată fiind de dinamica și diversitatea activităților și misiunilor pe care le execută jandarmii, dar și de prietenii care lucrează deja în structurile M.A.I. și care au sfătuit-o să urmeze o carieră în acest domeniu.

Cu siguranță, la absolvirea școlii de subofițeri va relua cursurile facultății de geografie, pe care își dorește foarte mult să le finalizeze cu o diplomă de licență.

Dacă ar fi să aleagă în acest moment, ar opta pentru serviciul în structurile de ordine și siguranță publică, pentru care consideră că are abilități native, iar cunoștințele necesare le va acumula, treptat, atât la cursuri, cât și în stagiile de practică, de la tutorii profesionali cu experiență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending