Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (87)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  BOTOŞĂNEAN

 

Reţin din jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018): „15. I. 99. Ziua lui Eminescu. Dincolo de toate tămâierile oficiale şi oficioase  care se vor fi făcând afară, eu zic doar atât: „Pe mine răul, deşi râd, mă doare”. („noi amândoi avem acelaşi dascăl”). Nimeni nu ştie să-mi spună cine a luat Premiul Naţional Eminescu anul acesta. L. zice că unul cu P. Îmi vine şi să râd, şi să plâng. Auzi cum e numit un poet care ia un premiu Omnia: unul cu P. Insist să mi-l descrie. E clăpăug, bătrân, aşa, aşa, zice. Păi acesta-i Mircea Ivănescu, zic. (De Mircea Ivănescu am aflat de curând că are două noi muze: Denisa Comănescu şi Virginia Woolf. Mi-amintesc de-o poezie de-a lui Horaţiu dedicată Sylviei Plath). După câteva încercări, renunţ să mai ghicesc: acela cu P. e POETUL şi gata, fiecare poet e unic, inconfundabil, inegalabil, în fond. Anul trecut mi-am încălcat propria interdicţie şi m-am uitat la TV, să-l văd pe Doinaş urcând pe scena teatrului nostru să-şi ia premiul. Auzisem la radio că va fi adus cu salvarea, că starea lui e critică şi m-am gândit: ce păcat că i se dă un premiu de excelenţă unui poet când se află că-i bolnav! Dar Doinaş arăta ţeapăn, le-a dat ţeapă bârfitoarelor radiofonice şi s-a comportat ca un prinţ din Levant, vorba lui Laurenţiu Ulici, care nu a găsit cuvinte mai potrivite pentru a vorbi despre poet decât cuvintele înseşi ale poetului”.

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

Publicitate

La paginile 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Obezitatea, recunoscută oficial ca boală cronică de OMS. Medicamentele ar putea fi compensate și în România

Publicat

Publicitate

Organizaţia Mondială a Sănătăţii se pregăteşte să susţină, pentru prima dată, folosirea medicamentelor de slăbit în tratarea obezităţii. Studii clinice recente arată că unele substanţe încetinesc digestia, dau senzaţia că eşti sătul mai mult timp şi pot reduce astfel greutatea cu până la 20%. Medicamentele ar putea fi compensate inclusiv în România, aflată în topul Uniunii Europene la numărul de adulţi şi copii supraponderali.

Patru din 10 români sunt obezi, iar 7 din 10, supraponderali. Estimările arată că peste cinci ani, numărul lor va creşte catastrofal. Primul pas este recunoaşterea obezităţii ca boală.

„Foarte mulţi oameni cu care am vorbit nu cred că obezitatea este o boală, nu se gândesc la asta ca la o boală cronică, se gândesc cel mult că este o problemă estetică”, a explicat Arya Sharma, profesor emerit de Medicină la Universitatea Alberta, Canada.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii lucrează la un set de recomandări pentru prevenirea, îngrijirea şi tratarea obezităţii la copii, adolescenţi şi adulţi. Documentul va fi finalizat cel târziu în septembrie.

„Un medicament care are nişte studii în spate, care arată că este o soluţie pentru o astfel de afecţiune, pentru că obezitatea e o afecţiune. De multe ori ştiu că nu se pot rezolva doar printr-un stil de viaţă sănătos”, a explicat un farmacist.

România ar putea introduce compensarea medicamentelor

Publicitate

Tratamentul ar costa câteva mii de lei pe lună, iar unii pacienţi obezi ar trebui să ia medicamentele toată viaţa.

Obezitatea poate provoca boli letale, cu toate acestea puţini se duc la doctor când încep să crească în greutate. 

„Trebuie să treacă ani de zile până când pacientul să îşi facă curaj să discute cu medicul curant despre problema obezităţii. Şi de multe ori când se întâmplă acest lucru deja există complicaţii care sunt comorbidităţi din sfera cardiovasculară, din sfera metabolică sau chiar cancere”, potrivit prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Peste un miliard de oameni suferă de obezitate la nivel mondial, iar 7 din 10 trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii.

Sursa: observatornews.ro

 

Citeste mai mult

Eveniment

RetuRO avertizează asupra unor tentative de fraudare a sistemului de către un număr restrâns de comercianți

Publicat

Publicitate

RetuRO SGR, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a intensificat recent măsurile de monitorizare și control, în urma identificării unor tentative de fraudare a sistemului de către un număr restrâns de comercianți.

‘Este vorba despre 11 comercianți contractați, pentru care există suspiciuni rezonabile de comportament neconform. Aceștia reprezintă mai puțin de 0,03% din cei aproximativ 40.000 de comercianți cu care RetuRO are relații contractuale – un indiciu clar că situația este izolată și nu afectează funcționarea sistemului la scară largă. În urma constatărilor, RetuRO a declanșat verificări suplimentare în conformitate cu procedurile interne și a sesizat autoritățile competente pentru a investiga aceste cazuri. De asemenea, în cadrul mecanismului de reconciliere desfășurat periodic cu toți comercianții parteneri, au fost solicitate clarificări punctuale din partea acestor companii, iar echipele RetuRO au efectuat verificări dedicate pentru stabilirea situației reale’, se precizează într-un comunicat al administratorului SGR.

În prezent, compania analizează toate datele și documentele disponibile – atât cele transmise de comercianți, cât și cele rezultate din verificările interne – în vederea stabilirii tratamentului aplicabil fiecărui caz și a eventualelor măsuri necesare. Fiecare comerciant va fi informat individual imediat ce verificările vor fi finalizate.

Până la clarificarea situației, RetuRO a decis amânarea plăților aferente garanțiilor conform prevederilor aplicabile. Unele măsuri vor depinde și de modul în care vor fi soluționate sesizările transmise autorităților sau, după caz, instanțelor competente.

‘Fiecare caz este tratat cu maximă seriozitate, printr-o analiză riguroasă a documentelor operaționale, a datelor din sistem, a raportărilor financiare și a informațiilor furnizate de comercianți. Acest proces are ca obiectiv luarea unor decizii corecte, echilibrate și legal fundamentate, reflectând un tratament echitabil pentru toate părțile implicate. Acuratețea datelor și menținerea integrității Sistemului de Garanție-Returnare sunt esențiale pentru RetuRO. Compania va continua să depună toate eforturile și să adopte măsuri ferme pentru a asigura stabilitatea și funcționarea corectă a SGR pe termen lung, în beneficiul tuturor actorilor implicați și al publicului larg’, se mai arată în comunicat.

Potrivit datelor publicate la sfârșitul lunii trecute, de la începutul acestui an, numărul ambalajelor returnate de către consumatori prin Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost de 1,06 miliarde.

Publicitate

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul ‘non profit’, creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

Compania funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Mitropolitul Teofan va prezida ședința preoților din Protopopiatul Botoșani. Liturghie arhierească la Biserica Vovidenia

Publicat

Publicitate

Mitropolitul Teofan va prezida ședința preoților din Protopopiatul Botoșani

Pe 10 iunie 2025, Botoșaniul va deveni, preț de câteva ore, locul unei adânci trăiri duhovnicești și al unei întâlniri de suflet. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va prezida ședința lunară a preoților din Protopopiatul Botoșani, o întâlnire ce se anunță a fi mai mult decât o simplă formalitate administrativă: un prilej de reflecție, rugăciune și întărire în slujirea pastorală.

O zi de har și comuniune la Botoșani: ÎPS Teofan vine în mijlocul preoților și credincioșilor

Dimineața, începând cu ora 07:30, Biserica „Vovidenia” va găzdui o Sfântă Liturghie arhierească, la care sunt așteptați nu doar preoții din întreg Protopopiatul, ci și toți credincioșii care doresc să primească binecuvântare și dezlegare din partea ierarhului. Participarea la o astfel de slujbă  este o invitație deschisă la apropierea de Dumnezeu, într-un moment de tihnă spirituală. ÎPS Teofan încurajează pe cei care se pregătesc cu binecuvântarea duhovnicului să se împărtășească, pentru ca bucuria întâlnirii cu Hristos să fie deplină.

După Sfânta Liturghie, de la ora 10:00, în Sala de Conferințe a Parohiei „Vovidenia”, se va desfășura ședința lunară a clericilor botoșăneni. Sub privirea și îndrumarea blândă, dar fermă a Înaltpreasfințitului, se vor aborda teme ce țin de viața pastorală, de organizare administrativă, dar și de provocările contemporane în lucrarea preoțească.

În contextul proclamării anului 2025 drept „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea”, un loc aparte în discuții îl va avea omagierea acestor lumini ale credinței, precum și identificarea unor moduri concrete de a le păstra vie amintirea în inimile credincioșilor.

Publicitate

Întâlnirea se va încheia cu prezentarea unei conferințe speciale susținute de părintele Daniel-Constantin Țăranu, misionar al Protopopiatului și paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”, care va vorbi despre „Preoți și credincioși în lucrarea Evangheliei. Patriarhia Română – 100 de ani” – o temă menită să readucă în actualitate forța comuniunii dintre păstori și turma lor, într-un veac marcat de încercări, dar și de nădejde.

Citeste mai mult

Eveniment

Peste opt mii de copii aveau, la finele lunii decembrie 2024, ambii părinți plecați la muncă în străinătate

Publicat

Publicitate

Numărul total al copiilor din România care aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate era, la sfârșitul lunii decembrie 2024, de 8.074, cu 821 mai puțini comparativ cu situația de la finele lunii septembrie 2024, conform datelor centralizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).

De asemenea, numărul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate a coborât la 54.798 la finele lunii decembrie 2024, de la 58.007 la 30 septembrie 2024.

Dintre cei 8.074 de copii cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 7.440 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecție, restul fiind plasați la un asistent maternal, servicii de tip rezidențial sau alte familii ori persoane.

Conform sursei citate, un număr de 40.357 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate (42.298 la 30 septembrie 2024), iar dintre aceștia 38.761 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecție. În același timp, 933 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servici de tip rezidențial sau la alte familii/persoane.

Totodată, 6.367 de copii proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat la muncă în străinătate. Dintre aceștia, 5.635 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecție.

Totalul copiilor rămași acasă care se aflau în sistemul de protecție specială se ridica la 31 decembrie 2024 la 2.060 (plus 25 de copii comparativ cu finele lunii septembrie), dintre care 362 copii erau în grija unui asistent maternal, 352 în servicii de tip rezidențial, 1.250 la rude până la gradul IV, iar 96 de copii în grija altor familii sau persoane. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending