Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (87)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  BOTOŞĂNEAN

 

Reţin din jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018): „15. I. 99. Ziua lui Eminescu. Dincolo de toate tămâierile oficiale şi oficioase  care se vor fi făcând afară, eu zic doar atât: „Pe mine răul, deşi râd, mă doare”. („noi amândoi avem acelaşi dascăl”). Nimeni nu ştie să-mi spună cine a luat Premiul Naţional Eminescu anul acesta. L. zice că unul cu P. Îmi vine şi să râd, şi să plâng. Auzi cum e numit un poet care ia un premiu Omnia: unul cu P. Insist să mi-l descrie. E clăpăug, bătrân, aşa, aşa, zice. Păi acesta-i Mircea Ivănescu, zic. (De Mircea Ivănescu am aflat de curând că are două noi muze: Denisa Comănescu şi Virginia Woolf. Mi-amintesc de-o poezie de-a lui Horaţiu dedicată Sylviei Plath). După câteva încercări, renunţ să mai ghicesc: acela cu P. e POETUL şi gata, fiecare poet e unic, inconfundabil, inegalabil, în fond. Anul trecut mi-am încălcat propria interdicţie şi m-am uitat la TV, să-l văd pe Doinaş urcând pe scena teatrului nostru să-şi ia premiul. Auzisem la radio că va fi adus cu salvarea, că starea lui e critică şi m-am gândit: ce păcat că i se dă un premiu de excelenţă unui poet când se află că-i bolnav! Dar Doinaş arăta ţeapăn, le-a dat ţeapă bârfitoarelor radiofonice şi s-a comportat ca un prinţ din Levant, vorba lui Laurenţiu Ulici, care nu a găsit cuvinte mai potrivite pentru a vorbi despre poet decât cuvintele înseşi ale poetului”.

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

Publicitate

La paginile 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Tânăr din Botoșani, prins la graniță la volan cu permis canadian, dar fără drept legal de a conduce în România

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 25 de ani, din județul Botoșani, este cercetat de polițiștii de frontieră după ce a fost surprins conducând un autoturism de lux fără a deține permis internațional de conducere.

Incidentul a avut loc pe 23 iunie 2025, în jurul orei 10:00, în Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni. Botoșăneanul s-a prezentat la control la volanul unui autoturism înmatriculat în România și a prezentat un permis de conducere emis de autoritățile canadiene.

În urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că bărbatul nu deține un permis de conducere internațional, document necesar pentru a putea conduce pe drumurile publice din România, în cazul șoferilor care provin din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Convenției asupra circulației rutiere.

Pe numele tânărului a fost deschis un dosar penal, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are acest drept.

Poliția de Frontieră reamintește că, potrivit legislației române, permisele de conducere emise de state non-UE, care nu fac parte din Convenția internațională privind circulația rutieră și care nu au tratat de recunoaștere reciprocă cu România, nu sunt valabile pe teritoriul țării fără prezentarea unui permis de conducere internațional.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air redeschide baza operațională de la Aeroportul Suceava și lansează opt rute directe către destinații europene

Publicat

Publicitate

După o pauză de doi ani, compania aeriană Wizz Air anunță redeschiderea bazei sale operaționale la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, începând din luna decembrie 2025. Operatorul low-cost va aloca două aeronave și va lansa opt rute noi către destinații europene importante.

Noile zboruri directe vor lega Suceava de Viena (VIE), Bologna (BLQ), Milano Bergamo (BGY), Veneția (VCE), Baden-Baden (FKB), Birmingham (BHX), Larnaca (LCA) și Bruxelles Charleroi (CRL).

🇦🇹 Viena, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇧🇪 Charleroi, 2️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇨🇾 Larnaca, 2️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇩🇪 Karlsruhe/Baden-Baden, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇬🇧 Birmingham, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Veneția, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Bologna, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Bergamo, 4️⃣ frecvențe pe săptămână.

Wizz Air operează pe aeroportul din Suceava din august 2016, când a inaugurat prima rută directă către Milano. De atunci și până în prezent, compania a transportat peste 3 milioane de pasageri din și spre regiune. În prezent, pasagerii au acces și la zboruri directe spre Londra, Roma, Milano, Dortmund și Memmingen.

Reprezentanții aeroportului sucevean subliniază că redeschiderea bazei operaționale înseamnă o creștere semnificativă a conectivității, o poziționare strategică mai bună în rețeaua națională – Aeroportul Suceava ocupând în prezent locul 5 la nivel național în ceea ce privește traficul de pasageri – și o șansă importantă de dezvoltare economică și turistică pentru regiune.

„Ne apropiem de 10 ani de parteneriat cu Wizz Air, o colaborare care a contribuit decisiv la creșterea vizibilității și atractivității aeroportului. Este un parteneriat pe care îl dorim consolidat, în beneficiul pasagerilor noștri”, au transmis reprezentanții aeroportului într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Programul „Euro 200”: 68 de elevi din Botoșani primesc bani de la stat pentru a-și cumpăra calculatoare. Vezi lista nominală

Publicat

Publicitate

Un număr de 68 de elevi din județul Botoșani se află pe lista beneficiarilor Programului „Euro 200” în anul 2025, potrivit documentului publicat recent în Monitorul Oficial. Programul oferă un ajutor financiar echivalent cu 200 de euro, în lei, pentru achiziția unui calculator, fiind destinat elevilor și studenților proveniți din familii cu venituri reduse.

La nivel național, doar 1.805 tineri beneficiază în acest an de sprijinul guvernamental, în scădere față de anii anteriori: 1.912 în 2024 și 2.170 în 2023, potrivit datelor publicate de edupedu.ro.

Lista nominală a elevilor eligibili a fost întocmită pe baza cererilor depuse și a condițiilor socio-economice verificate de autoritățile din învățământ.

Elevii admiși în program vor putea achiziționa calculatoare de la furnizori autorizați, pe baza bonurilor valorice ce urmează a fi distribuite în perioada următoare.

AICI, LISTA beneficiari Program Euro-200 în 2025

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației, pot fi depuse contestații privind această listă, în perioada 1-4 iulie.

Publicitate

Programul „Euro 200” în anul 2025. Cine poate primi bani

De acest sprijin beneficiază elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie.

Venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei la 500 de lei, anul trecut, urmare a evoluției indicelui prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

Configurația minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziționarea cărora se acordă sprijinul financiar este următoarea:

  • pentru desktop: procesor cu frecvență nominală minimum 3.0 GHz, HDD minimum 500 GB sau SSD minim 240 GB, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ și rezoluție minimum 1920 x 1080, tastatură, mouse optic, cameră WEB;
  • pentru laptop sau notebook, ultrabook sau dispozitive echivalente: procesor cu minimum 2 nuclee, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240GB, diagonală minimum 14“, rezoluție minimum 1.366 x 768, cameră WEB.

Programul „Euro 200” în 2025. Calendar

  • până în 16 mai: depunerea cererilor/documentelor doveditoare
  • până în 6 iunie: efectuarea anchetelor sociale și evaluarea cererilor de către comisiile din unitățile și instituțiile de învățământ, împreună cu comisiile de anchetă socială
  • 20 iunie: afișarea listei beneficiarilor, la minister
  • 27 iunie: afișarea listei beneficiarilor, în unitățile de învățământ
  • 1-4 iulie: depunerea contestațiilor
  • 14 iulie: afișarea rezultatului contestațiilor în unitățile de învățământ
  • 25 iulie: afișarea listei finale a beneficiarilor

Programul Euro 200: Cum se pot cumpăra calculatoare

Potrivit programului guvernamental, elevii și studenții pot primi 200 de euro pentru achiziția de calculatoare sau laptopuri.

De acest ajutor financiar pot beneficia elevi sau studenți în învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani. Condiția este să aibă venit brut lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu 500 de lei.

Beneficiarii se prezintă cu bonul valoric la orice comerciant de calculatoare. Dacă este diferență de preț, aceasta este achitată de beneficiar. Dacă magazinul acceptă, diferența de preț poate fi plătită de beneficiar și în rate. Nu se acorsă însă rest de bani la bonul valoric.

Agentul economic vânzător va elibera elevului/studentului beneficiar o factură sau o factură fiscală, după caz, corespunzătoare valorii calculatorului achiziționat. Pe aceasta se va nota faptul că inspectoratul școlar/instituția de învățământ superior va achita echivalentul în lei al sumei de 200 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziției.

Agentul economic care vinde calculatorul este obligat să emită un certificat de garanție pe o perioadă de 24 de luni de la data vânzării calculatorului.

Citeste mai mult

Eveniment

Oamenii de știință au dezvăluit câtă mișcare este necesară pentru a „compensa” statul pe scaun

Publicat

Publicitate

Un nou studiu arată pentru prima dată câte minute de activitate fizică intensă pe zi sunt suficiente pentru a contrabalansa efectele negative ale statului prelungit pe scaun, relatează mediafax.ro.

Cercetarea a analizat rezultatele a nouă studii anterioare, care au inclus un eșantion de 44.370 de persoane din patru țări. Participanții purtau dispozitive care le monitorizau nivelul de activitate fizică, potrivit publicației Science Alert.

Rezultatele araă că persoanele care fac 30-40 de minute de exerciții moderate până la intense au un risc de deces mult mai mic, similar cu cel al persoanelor care nu petrec mult timp pe scaun.

„La persoanele active care fac aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, asocierea dintre timpul petrecut în poziție sedentară și riscul de deces nu este semnificativ diferită de cea a persoanelor cu un timp redus petrecut în poziție sedentară”, explică cercetătorii.

Activități recomandate

Activitățile recomandate includ ciclismul, mersul în ritm alert și grădinăritul.

Publicitate

Avantajul acestui studiu față de altele este că s-a bazat pe date obiective de la dispozitive portabile, nu pe informații raportate de participanți.

Cercetarea susține recomandările OMS din 2020: 150-300 de minute de activitate fizică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă săptămânal. Pentru cei care nu pot face imediat 30-40 de minute, experții sugerează să înceapă cu pași mici – urcatul scărilor, joaca cu copiii, yoga, dansul sau treburile casnice.

„Oamenii își pot proteja în continuare sănătatea și pot compensa efectele nocive ale inactivității fizice”, spune Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending