Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (87)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG  BOTOŞĂNEAN

 

Reţin din jurnalul Cameliei Răileanu, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018): „15. I. 99. Ziua lui Eminescu. Dincolo de toate tămâierile oficiale şi oficioase  care se vor fi făcând afară, eu zic doar atât: „Pe mine răul, deşi râd, mă doare”. („noi amândoi avem acelaşi dascăl”). Nimeni nu ştie să-mi spună cine a luat Premiul Naţional Eminescu anul acesta. L. zice că unul cu P. Îmi vine şi să râd, şi să plâng. Auzi cum e numit un poet care ia un premiu Omnia: unul cu P. Insist să mi-l descrie. E clăpăug, bătrân, aşa, aşa, zice. Păi acesta-i Mircea Ivănescu, zic. (De Mircea Ivănescu am aflat de curând că are două noi muze: Denisa Comănescu şi Virginia Woolf. Mi-amintesc de-o poezie de-a lui Horaţiu dedicată Sylviei Plath). După câteva încercări, renunţ să mai ghicesc: acela cu P. e POETUL şi gata, fiecare poet e unic, inconfundabil, inegalabil, în fond. Anul trecut mi-am încălcat propria interdicţie şi m-am uitat la TV, să-l văd pe Doinaş urcând pe scena teatrului nostru să-şi ia premiul. Auzisem la radio că va fi adus cu salvarea, că starea lui e critică şi m-am gândit: ce păcat că i se dă un premiu de excelenţă unui poet când se află că-i bolnav! Dar Doinaş arăta ţeapăn, le-a dat ţeapă bârfitoarelor radiofonice şi s-a comportat ca un prinţ din Levant, vorba lui Laurenţiu Ulici, care nu a găsit cuvinte mai potrivite pentru a vorbi despre poet decât cuvintele înseşi ale poetului”.

În „România literară” nr. 6 din 2019, Gellu Dorian publică un interviu cu Liviu Ioan Stoiciu, laureatul ediţiei a XXVIII-a a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Reţinem  din spusele laureatului: 1. „Pentru mine scriitorii adevăraţi, valoroşi, aveau autoritatea din naştere a unui nobil”; 2. „Nu o dată scriitorii de azi sunt puşi pe baricade adverse, „tribalizaţi”; 3. „Azi scriitorul, dacă nu e ignorat cu totul, e marginalizat, nu mai e loc la tribună pentru el; îşi cultivă steaua fiecare după cum crede de cuviinţă, plin de frustrări, intolerant, redus la un fel de observator depăşit de vremuri”; 4. „Schimbarea discursului poetic a venit de la sine, „scriind înainte”,  au trebuit să treacă ani să intru pe un alt făgaş decât cel dinainte, pe altă „formulă” (impropriu zis); 5. „N-am încredere în criticii care cred că au o reţetă estetică de scris versuri şi dau sfaturi şi sentinţe şi nu lasă poeţii să scrie aşa cum cred ei de cuviinţă, peste orice direcţie lirică, şi nu cum vor criticii”; 6. „Nu sunt nici „posedat” când scriu, nici „inspirat”, am conştiinţa unei acumulări de energie creatoare care trebuie eliberată”; 7. „Trăiesc o adevărată dramă la recitire, tot ce am scris mi se pare a fi prost, eşuat, fără valoare”; 8. „Da, scriu numai pentru sufletul meu, nu pentru public (nu pentru critici sau pentru poeţi), îmi respect cererea naturală  de a mă exploata, pentru a supravieţui”; 9. „Cred că fiecare dintre noi e altceva la masa de scris, unii mai aşezaţi, mai normali, alţii mai zbuciumaţi, mai atipici, lăsaţi aşa de la mama natură”; 10. „Eu sunt aşa cum arăt în opera mea poetică, atotprezent, cu bolboroseli mitice şi fraze epice clare, care ies din tiparul liric, pe cât posibil în permanentă evoluţie şi involuţie la nivel lingvistic, mă recunosc în fiecare vers, în tot fragmentarismul operei mele”; 11. „Eu sunt în asemenea hal născut, că trebuie să-mi ascund gândurile de propriul subconştient, fiindcă sunt pedepsit dacă mă laud (îmi anulează orice plan propus)” etc.;

Publicitate

La paginile 194-195 a jurnalului său, „Întoarcerea din Iad” (ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Florentina Toniţă, Editura „Eikon”, Bucureşti, 2018), Camelia Răileanu face unele aprecieri privind  punctele de vedere exprimate de Gellu Dorian şi Lucian Alecsa faţă de cele două cărţi de poezie pe care le-a scris. Reţinem: 1. „Gellu Dorian vorbeşte de „existenţa (mea) tragică” şi de „disperare”. Greşeşte, pentru că le caută în poeme scrise înainte de operaţie şi bineînţeles că nu le găseşte. Dar finalul arată o percepţie bună. Spune că fac victorie din zi în zi din viaţa mea care merge mai departe cu siguranţa memoriei clipei ce a trecut, şi a celei ce va veni”; 2. „Gellu Dorian a făcut din mine un personaj în cronica sa, de altminteri blândă”; 3. „Acum doi ani, scriind despre prima mea carte, un alt poet (Lucian Alecsa), mă numea „condamnată la întuneric”, legându-se de boala mea, fără îndoială. Acum mă văd din nou în situaţia de a mă întreba de ce îi fascinează pe oameni boala unui poet tânăr. Toată cronica se bazează pe o regretabilă eroare, aceea că poemele publicate sunt scrise după operaţie, când în realitate doar 2-3 din cele scrise în ultimii doi ani sunt înserate în cărţile mele. Mi se exploatează boala pentru a „condimenta” cronica” etc.

Despre prima carte de poezie a Cameliei Răileanu am scris şi eu la timpul respectiv. Recenzia mea se intitula „Împăcarea culturii cu natura” şi a fost publicată în „Actualitatea botoşăneană” nr. 1066 din 22 iulie 1998. Recenzia a fost reluată sub acelaşi titlu şi în cartea mea „Chipul efemerului. Jurnal din Actualitate(a)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2008).  Se pare că autoarea n-a citit-o  la momentul apariţiei, sau i s-a părut neinteresantă pentru a-şi exprima un punct de vedere în „Jurnalul” său. Reiau rândurile scrise de mine: „Citind „Dimineaţa cercului”, o suspectez pe Camelia Răileanu (profesor de limba şi literatura română la Şcoala nr. 16 din Botoşani) de frondă feministă, fără ca autoarea să facă aceasta dintr-un capriciu gratuit, ci mai mult dintr-o necesitate a vârstei.  Cartea este o „invitaţie” la risipirea misterului feminin, la deschiderea acelei „cutiuţe fermecate” pe care numai femeia o are şi-i dă superioritate. Titlul, „Dimineaţa cercului”, e o provocare. „Cercul” de aici  fiind sexul, „dimineaţa” nu reprezintă altceva decât timpul dezvirginării, când orice femeie e coaptă şi e plină de dorinţele dezlegării enigmelor feminine: „ca să dau de tine, / urc în două, trei, sau patru labe / spirala turnului mov / de pe care poţi vedea /toată tristeţea lumii. / venită să mă arunc de pe turn, / e de-ajuns să-mi întinzi o mână / ca să fac din ea / o scară de urcat în ceruri…”.

            Punând accent pe stările personale şi adeptă a lui Freud, poeta sugerează mereu experienţe. Spre exemplu, trecerea din copilărie în adolescenţă: „A venit ursul din tine să / muşte cu dinţii lui din felia mea / de vis cu urşi de pluş…”.

            Suntem obişnuiţi ca în „poşeta” feminismului să găsim mode, isterie, capricii, intimităţi gratuite, nulităţi simpatice etc. Nu se întâmplă la Camelia Răileanu. Deşi nu este adepta liniştii fiindcă poeta vrea, în general, dezbatere şi zbucium, cartea se sustrage tiptil acestei constatări şi, asemenea multor cărţi de acest gen, întăreşte o afirmaţie a psihanalistului francez Andre Green: „Suntem cu toţii nişte isterici, cu excepţia când ne scriem lucrările”.

            Într-o carte a sa, Marin Mincu se  întreabă: „Ce să gust mai întâi, cultura sau natura?” Camelia Răileanu dă un răspuns acestei dileme: „Iubirea mea / e o infantă înzorzonată / în candorile mitice / ale sufletului tău, iar tu / un straniu Velasquez / desenându-mi sub picior / treapta sinucigaşă.” Să privim „Dimineaţa cercului” şi ca o încercare reuşită de împăcare a culturii şi naturii”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending