O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
Istoricul PETRE OTU s-a născut pe 19 iunie 1950 în Hăneşti (Botoşani). Clasele primare şi cele gimnaziale le-a urmat la şcoala din satul natal. Cu trei zile în urmă a trecut prin Hăneşti şi mi-a adus ultimele două cărţi ale sale. Una dintre ele este „Carol al II-lea” cu subtitlul „Întâiul dintre poeţi” ( Editura „Litera”, Bucureşti, 2022). Interesantă, cel puţin pentru mine, este partea a doua (p. 235 – 488) din următoarele motive: 1. o vastă antologie care vizează contribuţia oamenilor de cultură (poeţi, romancieri, dramaturgi, critici şi istorici literari, actori, pictori, sculptori, compozitori etc.) la cultul personalităţii lui Carol al II-lea; 2. poate că acest volum, cu evidente perspective literare, va face ca Petre Otu să ocupe un loc în „Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni”. Voi scrie despre acest volum într-un viitor apropiat. De pe coperta a II-a cărţii redau elementele biobibliografice ale autorului: „Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi al Academiei Militare, este doctor în istorie, cercetător ştiinţific gradul I şi, până în iunie 2020, director adjunct la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi de Istorie Militară, preşedinte al Comisiei Române de Istorie Militară, membru al Comisiei Internaţionale de Istorie Militară, şi profesor la Universitatea din Ploieşti. Este membru în colegiile ştiinţifice ale mai multor reviste de istorie. Specialist în problematica evoluţiei fenomenului militar românesc integrat dezvoltării social-economice, politice şi culturale româneşti şi contextului internaţional al secolelor XIX şi XX, dar şi în domeniul geopoliticii, securităţii naţionale şi internaţionale, al istoriei moderne şi contemporane a României, Petre Otu este autor unic a 17 lucrări şi a trei în colaborare, coautor şi autor a zeci de lucrări, coautor cu studii/capitole în peste 100 de lucrări publicate în ţară şi străinătate. A prezentat comunicări la 76 de manifestări ştiinţifice în străinătate. A prezentat comunicări la 76 de manifestări ştiinţifice în străinătate. A primit premiul Academiei Române „Nicolae Bălcescu” (2005) pentru lucrarea „Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”; premiile Fundaţiei Magazin Istoric „Gheorghe I. Brătianu” (1999) pentru lucrarea „Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad”; „Radu R. Rosetti (2006) pentru „Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”; „Radu R. Rosetti” (2007) pentru lucrarea „Îmbrăţişarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941”; „G. M. Cantacuzino” (2013) pentru lucrarea „Cercul Militar Naţional”. De asemenea, este editor de izvoare şi de lucrări fundamentale. Din cărţile publicate la Editura „Litera” reţinem: „România în Primul Război Mondial. Criza Balcanică (1912 – 1913); „România în Primul Război Mondial. Neutralitatea” (1914 – 1916); „„România în Primul Război Mondial. Beligeranţa (1916 – 1918); „România în Primul Război Mondial. Marea Unire”(1918); „România în Primul Război Mondial”; „100 de bătălii din istoria românilor” (coordonator şi autor).
Pentru a puncta importanţa pentru istoria literară a acestui volum, merită reţinute următoarele rânduri (p. 238): „Carol al II-lea a făcut obiectul admiraţiei scriitorilor încă de la naşterea sa, el fiind perceput ca un continuator al monarhiei în România. Cu toate gesturile sale, care uneori nu concordau cu înalta sa poziţie, mulţi scriitori au nutrit speranţa îndreptării lucrurilor, mai ales că vlăstarul regal avea şi multe calităţi. Dacă, până la accederea la tron, omagiile au fost decente, lucrurile s-au schimbat după aceea. Treptat, cultul personalităţii sale a devenit din ce în ce mai extins, lucru vizibil şi în creaţiile literare. Cultul personalităţii lui Carol al II-lea a cunoscut apogeul în anii 1939 – 1940, iar scriitorii au fost vârful de lance al omagierii suveranului, într-o manieră şi o amploare necunoscută până atunci. Dintr-un punct de vedere, chiar şi Nicolae Ceauşescu ar fi gelos pe explozia de laude aduse de cei mai mari scriitori români la adresa lui Carol al II-lea. Situaţia este, fără îndoială, bizară, întrucât lumea se găsea de la 1 septembrie 1939 în plin război.”
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În vederea evitării suprapunerii cu perioada de desfășurare a Olimpiadei Naționale de Informatică pentru Gimnaziu, care va avea loc la Botoșani, vă comunicăm calendarul modificat al celei de a doua simulări județene a examenului de Evaluare Națională pentru elevii cl. a VIII-a, în anul școlar 2024-2025, după cum urmează:
Limba și literatura română – miercuri, 16 aprilie 2025;
Matematică – joi, 17 aprilie 2025.
Menționăm că, în calendarul inițial, probele erau planificate a se desfășura în zilele de 14 și 15 aprilie 2025.
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei ‘Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi’, în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial www.jandarmeriaromana.ro.
Legiuirea promulgată de Ghica a stat la baza tuturor legilor care au urmat, principiile sale rămânând valabile în întreaga istorie a Jandarmeriei Române. Potrivit documentului, Regimentul de jandarmi din Moldova se împărțea în două subdiviziuni, fiecare având în zona de responsabilitate câte șase ținuturi (județe). Fiecărui ținut îi era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașului și la Poliția Capitalei (Iași). Rezulta, astfel, un total de 14 companii de jandarmi, cu un efectiv total de 1.433 de jandarmi călări și pedeștri.
Necesitatea elaborării unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga țară a dus la promulgarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893, urmată de Regulamentul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale din 1 septembrie 1893.
Jandarmeria a cunoscut un amplu proces de modernizare în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. A participat pentru prima dată la un război modern în anii 1877-1878 (Războiul de Independență), apoi la cel de-Al Doilea Război Balcanic (1913) și la Primul Război Mondial (1916-1918). După înfăptuirea României Mari, a avut loc un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de război. Astfel, la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne și complete de organizare a Jandarmeriei rurale și, în același an, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuții și alte indemnizații, gradații, pensii, condiții de căsătorie, recompense. Un moment important l-a reprezentat și promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, act care a marcat stabilizarea României pe coordonatele statului de drept, mai arată www.jandarmeriaromana.ro.
Activitatea Jandarmeriei Române este reglementată, în prezent, de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004, care stabilește statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției. Potrivit legii, ”Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administrației și Internelor, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului și combaterea actelor de terorism”.
De asemenea, Jandarmeria Română, prin Punctul Național de Informare în Fotbal înființat în martie 2003, are atribuții privind coordonarea și facilitarea schimbului de informații între serviciile de poliție cu ocazia meciurilor de fotbal cu caracter internațional. Punctul Național de Informare în Fotbal a fost înființat în baza Deciziei Consiliului Europei nr. 384 din 25.04.2002 privind securitatea cu ocazia meciurilor de fotbal care au caracter internațional și în acord cu prevederile din aquis-ul comunitar, cap. 24 ‘Justiție și afaceri internaționale’.
Publicitate
Din decembrie 2008, România a devenit, prin intermediul Jandarmeriei Române, membru cu drepturi depline în cadrul Forței de Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR).
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB), prin Consiliul de Conducere, convoacă Adunarea Generală a Asociațiilor, în conformitate cu art. 9 alin. (1) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB. Ședința ordinară va avea loc joi, 17 aprilie 2025, la ora 18:00, la Casa Tineretului din Municipiul Botoșani, Bd. M. Eminescu nr. 48.
Ordinea de zi:
Aprobarea situațiilor financiar-contabile pentru anul 2024, în vederea depunerii acestora la ANAF.
Diverse.
În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar, Adunarea Generală va fi reconvocată în aceeași zi, la ora 18:30, în conformitate cu art. 9 alin. (3) din Regulamentul Intern de Organizare și Funcționare al FJTB.
Despre Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB)
Fundația Județeană pentru Tineret Botoșani (FJTB) este o organizație de și pentru tineret, care are ca scop principal susținerea, dezvoltarea și promovarea inițiativelor tinerilor din județul Botoșani. Activitatea FJTB se desfășoară în conformitate cu Legea nr. 146/2002 privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București și are ca obiective principale:
-Crearea și susținerea unor programe educaționale, culturale și de voluntariat pentru tineri;
-Sprijinirea și dezvoltarea organizațiilor de tineret din județul Botoșani;
-Administrarea și valorificarea patrimoniului destinat activităților de tineret, inclusiv Casa Tineretului din Botoșani;
-Promovarea participării active a tinerilor în viața comunității locale și în procesele de luare a deciziilor.
Publicitate
Prin proiectele și inițiativele sale, FJTB contribuie la dezvoltarea unui mediu favorabil pentru implicarea tinerilor și creșterea impactului acestora asupra societății.
Botoșaniul, cunoscut drept un adevărat „oraș al geniilor” găzduiește cea de-a 75 ediție a Olimpiadei Naționale de Matematică, pentru nivelul liceal. Participă sute de elevi din toată țara, inclusiv olimpici de top. Este una dintre cele mai puternice ediții din istoria olimpiadei, scrie ADEVĂRUL.
Anul acesta Olimpiada Națională de Matematică, regina concursurilor școlare la științe exacte, a fost organizată în municipiul Botoșani. Alegerea organizării celei de-a 75 a ediție a competiției, în nordul extrem al Moldovei, este un tribut adus Botoșaniului considerat un adevărat leagăn al geniilor României.
În județul nord-moldav s-au născut printre alții și Octav Onicescu, Dimitrie Pompeiu și Simion Sanielevici, matematici de top, adevărate legende și deschizători de drumuri în lumea științifică. Prima probă a avut loc pe 2 aprilie, dar olimpiada se va prelungi până pe 6 aprilie. Participă sute de elevi din toată țara, de nivel liceal.
„Este ocazia de a arăta ceea ce poate Botoșaniul cu adevărat”
Această ediție organizată în municipiul Botoșani cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, a Primăriei Botoșani, a Consiliului Județean Botoșani dar și a Societății Științifice Matematice din România reunește 365 de elevi din clasele IX-XIII din toată țara.
Inclusiv olimpici de top care s-au făcut remarcați și la edițiile anterioare. În plus, în orașul nord-moldav sunt prezenți și 64 de profesori din comisia centrală, dar și 47 de profesori însoțitori. Ca să nu mai vorbim de sutele de părinți veniți să-și susțină copiii. Pentru șase zile, Botoșaniul a devenit capitala matematicii în România. Reprezentanții Inspectoratului Școlar spun că această ediție istorică a Olimpiadei a fost organizată la Botoșani datorită faimei de care se bucură județul în lumea matematicii românești. Inclusiv prin rezultatele excepționale dobândite, anual, de elevii botoșăneni la concursurile naționale de profil.
Publicitate
„Am fost aleși datorită rezultatelor obținute de-a lungul anilor de elevi dar și fiindcă s-a dorit ca cea de-a 75 a ediție să fie organizată într-un centru cultural al țării, orașul geniilor. Este o chestiune importantă fiindcă astfel vorm avea ocazia să ne confirmăm renumele, dar și ocazia perfectă de a arăta ce poate Botoșaniul cu adevărat”, precizează Sebastian Mihalache, inspector școlar de matematică la Botoșani.
În plus, Botoșaniul este cunoscut în toată țara și pentru profesorii săi de matematică, mulți autori de culegeri folosite la nivel național. „Toată țara știe că la Botoșani există această tradiție la matematică și sunt un exemplu pentru ceilalți copii”, mărturisește mama unui olimpic din județul Hunedoara, venită să-și susțină copilul.
Premii speciale și o locație inedită
Această ediție a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Matematice din România. Prin intermediul acestei societății științifice elevii beneficiază de facilități speciale. Mai precis, cei care vor reuși să obțină premii vor putea intra la facultăți fără examen.
„Parteneriatul constă în elaborarea subiectelor, în resursa umană folosită. În plus, Societatea de Științe Matematice premiază elevii cu diplome și medalii care sunt valabile pentru admiterea la facultate și mulți copii, dintre cei care au premii se bucură de acest avantaj”, precizează Ioan Ciobănașu, președintele filialei Botoșani a Societății Științifice Matematice din România. Pentru organizarea acestui eveniment educațional de top, autoritățile din Botoșani s-au mobilizat și au depus un efort uriaș pentru cazarea, masa elevilor și profesorilor veniți din țară dar și pentru organizarea sălilor de concurs.
Olimpiada de matematică de la Botoșani FOTO Cosmin Zamfirache
În mod inedit, prima probă s-a desfășurat într-o sală uriașă de sport. Este vorba despre Sala Polivalentă „Elisabeta Lipă” din municipiul Botoșani, acolo unde suprafața de joc a fost transformată într-o sală de examen, cu bănci individuale dar și toate facilitățile necesare. „Toată lumea a avut grijă de noi aici, să ne fie bine. Proverbiala ospitalitate moldovenească. Până în prezent este foarte bine”, mărturisește și mama unui participant la olimpiadă. „Pentru noi este o onoare că ni s-a dat șansa să organizăm cea de-a 75 a ediție aici la Botoșani. Efortul este extraordinar și ISJ și Consiliul Județean și Primăria și-au adus aportul extraordinar la organizare”, adaugă și profesorul Ioan Ciobănașu.
Subiectele, o provocare pentru olimpici
Această ediție se dovedește a fi una dintre cele mai puternice din istoria competiție. Cel puțin așa o resimt o parte a olimpicilor. Mai ales cei cu mai multe ediții la activ, spun că subiectele au fost mai dificile decât în alți ani. „A fost greu, foarte greu. Nu mă așteptam să fie așa de greu. Cred că subiectele doi și trei au fost cele mai grele”, a precizat una dintre olimpice, la ieșirea din concurs. Un alt elev, din județul Prahova a confirmat, pentru subiectele de la clasa a X a.
Părinții au venit să-și susțină copii FOTO Cosmin Zamfirache
„Destul de dificile. Toate au fost dificile, și problemele de combinatorică și cele de geometrie au fost mai grele față de cele din anii anteriori”, precizează acesta.
Părinții elevilor olimpici spun însă că până și un eșec reprezintă o experiență pozitivă, dacă reușești să înveți ceva din aceasta. „Olimpic la matematică ajungi cu foarte multă perseverență și după fiecare eșec trebuie să știi să te ridici. Nu toți copii au doar succese, trebuie să fie un talent special, o ambiție deosebită, să aibă mentorii potriviți, și nu întotdeauna succesul este garantat. Dacă ai un eșec trebuie să continui, dacă iubești matematica”, adaugă hunedoreanaca venită să-și susțină copilul.