Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (81)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 42 din 11 octombrie 2022. Gellu Dorian publică poemul de întindere (189 de versuri) intitulat „O călătorire spre nord”. Scris în 1997, este o dedicaţie a „cârlimoşului” Gellu pentru „cîrlimoşii” Lucian şi Cassian. Chiar nu ştiu ce înseamnă „cârlimoş”, însă deduc un lucru: în acel an, cei trei şi-au lăsat viaţa pe „mâna iernii” şi au purces la un „drum spre nord”. Un drum iniţiatic parcurs cu scopul de a se valoriza acţionând pe propriile puteri sau împreună. Mai cred că Gellu Dorian vrea să pună şi o alternativă a „drumului spre nord” la „drumul spre sud” al lui Ion Barbu. Reţin una dintre multele strofe polimorfe prezente în poem: „Odinioară Dumnezeu locuia în cer, / acum prin cer umblă tot felul de ciudăţenii, iar Dumnezeu / umblă trist pe pământ, hoţii sunt cinstiţi, lăudaţi pentru / faptele lor, femeile îi iubesc pentru arginţii lor păcătoşi, / în sufletele noastre îşi face loc un comerţ ambulant, / poezia stă risipită prin oraşe năucită, munţii aceştia / îngălbeniţi par nişte valuri de aur purtate de vânt, noi, / călători spre acolo unde nu se ştie cine va ajunge cu adevărat, / în gând tăinuita întristare că ne vom pierde curând, / bănuiala că viaţa se lasă pe mâna iernii, semnele nordului / spre care călătorim.”
În acelaşi număr al revistei Ioan Holban publică un comentariu critic la recentul volum semnat de Gellu Dorian, „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022) Reţinem câteva referinţe ale semnatarului comentariului: 1. „Cu „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021”, Gellu Dorian ajunge la al treilea volum consacrat poeziei debutanţilor în poezie din literatura noastră de azi. Acoperind douăzeci şi trei de ani din evoluţia unei literaturi care şi-a vânturat vârstele între 1996 şi 2021, autorul continuă cercetarea cu pasiunea poeziei de dinaintea debutului editorial, aceea a cenacliştilor şi participanţilor la festivalurile din toată ţara, astfel încât pe autorii pe care i-a descoperit în librării în 1990 îi cunoştea încă din anii 1980” 2. „Gellu Dorian se aşează cu această lucrare în continuarea unei linii ce îl uneşte cu Laurenţiu Ulici, cu ale sale „Prima verba”; 3. „Cititorul de poezie se delimitează de excesele şi, apoi, năruirea unui proiect în jocuri de culise, adesea, cu iz politic, aşa cum se întâmplă, din păcate, în atâtea alte cazuri, demantelând literatura – sau ceea ce ar trebui să fie ea, de la Maiorescu încoace – cu tot felul de „mişmaşuri”, porniri orgolioase şi persoane kitsch, cu lipici la factorii de decizie locali, judecăţi sumare de genul „noi” şi „expiraţii”, precum şi cu un management defectuos”. În comentariul său, Ioan Holban îl citează pe Gellu Dorian cu privire la harababura din literatura română: „Nu există, din păcate, a tuturor titlurilor debutanţilor, o bibliografie la zi, nici măcar la Biblioteca Naţională a României, care, prin acele ISBN-uri ar putea întocmi o bibliografie a României, aşa cum a existat ea până în 1990. De aceea, o stfel de analiză, a debutanţilor editorial în poezie, din 2000 încoace, nu poate fi exhaustivă sau măcar la zi cu cele mai de ţinut cont apariţii. Circulaţia cărţilor de poezie este foarte slabă şi existentă doar în cercuri şi în grupuri de poeţi şi de eventuali iubitori de poezie nouă. Nici măcar revistele literare nu au rubrici consacrate debutanţilor editorial, în afară de revista „Convorbiri literare”. Şi atunci, aproximarea unei încadrări exacte mişcării debutanţilor în fişiere nu poate fi posibilă. Astfel vor apărea golurile, nume importante poate, cine ştie, nu-şi vor găsi locul în astfel de analize. Şi timpul nu dă semne că le va rezolva.”
„Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2022. Nicolae Iliescu publică eseul „Cercetaşul şi efemerul” cu referire la MirceaScarlat. Reţinem: „Mircea Scarlat a debutat editorial la douăzeci şi cinci de ani şi cariera sa concentrată de critic şi istoric literar a durat doar unsprezece ani. Cât un mare sportiv de performanţă. Nici Nadia şi nici Nasty nu cred că sunt mai longevivi. Cea mai importantă lucrare lăsată literaturii noastre a fost „Istoria Poeziei Româneşti”, adică de la Dosoftei şi până la zi, în trei volume şi unul neterminat. A mai scris, şi bine de tot, despre Miron Costin, despre Ion Barbu şi despre Bacovia, pe care i-a dezghiocat şi traversat elegant, ca un maestru de înot. Tacticos şi scociorâtoriu prin arhive, dotat cu nas şi cu inteligenţă de folosire îndelungată, zici că avea busolă ataşată la covorul lui fermecat cu care survola literatura. Aparent umil, de fapt foarte delicat şi bine crescut, zâmbea în loc să înjure. Mă rog, să critice am vrut să zic. El nu avea stofă de foiletonist de ocazie şi de întâmpinare, ci privire de colecţionar, cum spusei, de alcătuitor de alfabetare. Alfabetare, nota bene, căci ierbarele şi insectarele sunt lucruri moarte, alfabetarele sunt vii, poţi să te joci cu ele la scrabble!”
Aici trebuie să adaug un aspect, pe care puţini îl ştiu şi pe care l-am publicat în volumul meu „Viaţa în interval” (Editura „Agata”, Botoşani, 2012, p. 108 – 110): „Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman. Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel, s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D. O. („domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la originile părinţilor, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam” , tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Alertă de furtună de iarnă în Europa: O schimbare majoră a tiparelor meteo se anunță pentru Europa, care va fi generată de o explozie arctică ce se va răspândi din nord. Meteorologii atenționează cu privire la dezvoltarea mai multor furtuni intense de iarnă care se vor muta rapid în toată Europa, inclusiv în România. Sunt prognozate ploi abundente, ninsori abundente și viscol, scrie alba24.ro.
Sunt prognozate ploi, ninsori abundente și viscol, potrivit Severe Weather.
O depresiune superioară extinsă va apărea deasupra Europei, din cauza intruziunii de vreme mult mai rece din regiunea arctică spre sud.
Lobii acesteia se vor roti pe continent până la sfârșitul acestei luni, provocând sisteme frontale intense cu ninsori abundente și vânturi puternice.
Astfel, restul lunii noiembrie va fi caracterizat de un model meteo mult mai dinamic, cu multiple furtuni de iarnă intense care vor traversa continentul.
În această duminică, satelitul privind vaporii de apă și masa de aer din Europa și din Atlantic a dezvăluit un model stabil deasupra Oceanului Atlantic și a Groenlandei.
O depresiune mare se consolidează deja în nordul Europei, iar masa de aer rece se răspândește treptat între acesta și continent.
Acest lucru va schimba configurația generală a vremii pe continent până marți, când primul sistem va pătrunde din vestul Europei în nordul Europei.
Zăpadă abundentă se va dezvolta pe partea rece a sistemului frontal, pe măsură ce acesta se deplasează spre sudul Suediei, miercuri dimineață.
Un aer ceva mai cald se va răspândi în regiunea baltică, dar masa de aer va rămâne suficient de rece pentru a susține zăpada cel puțin peste Estonia inițial.
Joi, centrul frigului se va deplasa spre est, în țările baltice. Va fi o zi rece, de iarnă, cu averse de zăpadă extinse în regiune.
Frigul și zăpada va ajunge vineri în Irlanda și Marea Britanie și apoi spre continent.
Alertă de furtună de iarnă în Europa: Iarna grea ajunge în Alpi și Balcani
La sfârșitul acestei săptămâni, iarna rece se va deplasa mai spre sudul continentului, pe două treimi din Europa.
Acest lucru va permite sistemului să tragă o masă de aer mult mai rece mai spre sud, spre Europa centrală și Alpi.
Situația meteo în zona Alpilor va forma un ciclon intens secundar în nordul Mediteranei. Va ajunge în nordul Italiei, deplasându-se peste Marea Adriatică și peninsula Balcanică.
Acest lucru creează în mod normal o vreme de iarnă severă semnificativă în regiunea de nord a Mediteranei.
Zăpadă abundentă va cădea peste Alpi și, posibil, în țările din nord-vestul Balcanilor, pai precizează meteorologii consultați de Severe – Weather.
Totuși, aceasta depinde foarte mult de cât de adânc și de puternic rămâne bazinul de aer rece la estul intervalului de la primul sistem frontal de miercuri.
Eveniment
Prezidenţiale2024. Averile candidaţilor: pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi în ţară şi străinătate
Proprietăţi în ţară şi străinătate, pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi la bănci din România sau din afară se regăsesc în declaraţiile de avere depuse de cei 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din acest an.
Topul averilor este condus de Ana Birchall (locuinţe în România şi SUA, bijuterii de 65.000 de euro, lingouri de aur de 411.000 de euro, obligaţiuni de aproape o jumătate de milion de euro şi 23 milioane euro – investiţii financiare în străinătate), urmată de Mircea Geoană (conturi în ţară şi străinătate cu peste 600.000 de euro, două apartamente, obiecte de mobilier, icoane, tablouri, obiecte de artă şi cult, bijuterii), Alexandra Păcuraru (două autoturisme de lux, colecţii de artă, icoane, tablouri, bijuterii, toate evaluate la 100.000 de euro; acţiuni la o companie în valoare de 6,2 milioane lei), Kelemen Hunor (trei case, cinci terenuri, patru maşini şi 180.000 de euro în conturi), Cristian Terheş (patru terenuri, trei apartamente, conturi bancare cu aproape 175.000 de euro) şi Călin Georgescu (depozite bancare de 264.000 de euro).
La capitolul venituri, Mircea Geoană se clasează pe primul loc cu un salariu anual de 240.000 de euro primit de la NATO, urmat de Ana Birchall cu venituri de peste 100.000 euro de la Nuclearelectrica, europarlamentarul Cristian Terheş cu 93.000 de euro şi Kelemen Hunor cu venituri de 81.000 de euro.
Din cei 14 candidaţi, patru beneficiază de pensii plătite de statul român: Nicolae Ciucă (de la MApN – 232.920 lei pe an), Silviu Predoiu (de la MApN – 229.140 lei, venit anual), Cristian Diaconescu (de la MAE – 110.400 de lei, venit anual), Mircea Geoană (de la MAE – 104.000 lei, anual).
George Simion nu are niciun fel de bunuri mobile sau imobile în declaraţia de avere, iar candidatul independent Sebastian Constantin Popescu nu a avut venituri în ultimul an.
Prezentăm declaraţiile de avere ale celor 14 candidaţi, în ordinea în care sunt înscrişi ei pe buletinul de vot:
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
*** ELENA LASCONI – Uniunea Salvaţi România
În declaraţia de avere depusă în luna septembrie, Elena Lasconi a menţionat şapte terenuri (două terenuri agricole – 57.500 mp, un teren forestier – 2.500 mp, trei terenuri intravilan – 6.700 mp şi un teren extravilan de 500 mp), trei apartamente (65 mp, 70 mp, 58 mp), o casă de locuit de 98 mp, dar şi un autoturism marca Opel fabricat în anul 2007.
Ea a acordat USR un împrumut în valoare de 33.000 de lei şi a contractat credite de peste 410.000 de lei.
La capitolul venituri, Elena Lasconi a precizat salariul încasat ca primar al municipiului Câmpulung – 150.717 lei, iar soţul ei a câştigat în ultimul an fiscal 75.600 de lei, fiind consilier la Camera Deputaţilor.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
*** GEORGE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor
Liderul AUR nu are proprietăţi, menţionând în declaraţia de avere doar suma de 60.000 de euro primită la petrecerea de botez organizată în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, precum şi salariul anual încasat de la Camera Deputaţilor, în valoare de 137.402 lei.
Soţia lui Simion lucrează la Ministerul Educaţiei şi a încasat un salariu de 8.250 lei.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
*** MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat
Actualul premier a trecut în declaraţia de avere că familia sa deţine două terenuri intravilan (387 mp şi 61 mp) şi două case în Buzău (281 mp şi 43 mp), dar şi mai multe conturi bancare cu peste 114.000 lei.
Recent, Marcel Ciolacu a recunoscut că a făcut partaj voluntar cu soţia sa, dar că nu sunt divorţaţi. În declaraţia de avere depusă la Biroul Electoral Central în luna septembrie, el apare ca unic proprietar al casei de 43 mp şi terenului de 61 mp.
Premierul a acordat un împrumut nepotului său Mihai-Cristian Ciolacu – 435.000 de lei, informaţie ce apare în declaraţia de avere depusă în calitate de prim-ministru, în iunie 2024. În declaraţia de avere depusă în septembrie, la BEC, suma împrumutului este de 490.000 de lei.
De asemenea, el are acţiuni în valoare de 3.010 lei la firma Alcom SRL şi are trei credite de rambursat, în valoare de 35.000 lei.
La capitolul venituri, Ciolacu a menţionat indemnizaţia de deputat – 75.000 de lei, indemnizaţia de prim-ministru – 102.000 lei, în timp ce soţia sa, Roxana Mihaela Ciolacu, a avut un salariu anual de 54.000 de lei la firma Lucia Com 94 SRL Buzău.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
*** NICOLAE CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal
Liderul PNL deţine două terenuri intravilan (2.829 mp şi 598 mp), o casă de locuit (232 mp), două autoturisme (Toyota Corolla şi Toyota Rav 4) şi aproape 340.000 de lei în conturi.
Ciucă a menţionat în declaraţia de avere şi un credit în valoare de 100.000 de lei, scadent în anul 2025.
Conform ultimei declaraţii de avere, el a încasat o indemnizaţie pentru funcţia de prim-ministru (perioada ianuarie – iunie 2023) în valoare de 105.991 de lei şi pentru funcţia de preşedinte al Senatului (ianuarie – decembrie 2023) în valoare de peste 94.000 de lei.
La aceste venituri se adaugă pensia de serviciu primită de la Ministerul Apărării – 232.920 lei (venit anual), în timp ce soţia lui a avut o pensie anuală de 69.000 lei, tot de la MApN.
Foto: (c) EUGENIA PASCA / AGERPRES FOTO
*** HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România
Preşedintele UDMR deţine, împreună cu familia, două case în judeţul Cluj (ambele având aceeaşi suprafaţă – 119,85 mp) şi o casă în judeţul Harghita (200 mp), cinci terenuri situate în judeţele Cluj şi Harghita (două terenuri agricole – 4.711 mp şi trei terenuri intravilan – 2.000 mp) şi patru autoturisme (Ford, Skoda, Toyota şi Honda).
El menţionează tablouri ale unor artişti contemporani cu o valoare de 6.000 de euro şi are în conturi aproximativ 860.000 lei şi peste 10.000 de euro.
Pentru funcţia de vicepremier, Kelemen Hunor a încasat o indemnizaţie de 115.170 de lei, la care se adaugă 220.008 lei reprezentând salariul pentru funcţia de preşedinte/membru al UDMR şi 72.277 lei indemnizaţia de deputat, iar soţia lui a avut un salariu de 140.000 lei, primit de la UDMR. La aceste venituri se adaugă bursa şcolară primită de cei doi copii ai familiei de la Fundaţia Bethlen Gabor – Budapesta, câte 1.260 lei.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
*** MIRCEA GEOANĂ – candidat independent
Fostul secretar adjunct al NATO deţine două apartamente în Bucureşti (98 mp şi 210 mp); un teren intravilan de 1.000 mp în Corbeanca; două autoturisme Lexus; obiecte de mobilier, icoane de lemn, tablouri (75.000 de lei); obiecte decorative din argint, cristal, bronz, porţelan şi sticlă (65.000 de lei); obiecte de artă şi cult, bijuterii (350.000 de lei).
De asemenea, în anul 2024, el a vândut un apartament pentru suma de 220.000 de euro şi a donat un autoturism evaluat la 40.000 de euro.
Mircea Geoană are mai multe conturi, printre care două deschise la bănci din România (737.000 lei şi 50.000 euro), altul deschis la o bancă din Belgia (255.000 euro), precum şi un fond administrat de NATO în valoare de 167.000 euro.
A acordat în nume personal un împrumut de 80.000 de euro, deţine acţiuni la Montel Residence SRL, a căror valoare este de 702.000 lei, dar şi bonduri emise de statul român – 25.000 de dolari. Are acţiuni cu o valoare redusă la Top Cont SRL, SC Apoapsis Education Group SRL, MG International Strategic Consulting Group SRL.
La capitolul venituri, Geoană a declarat un salariu anual primit de la NATO în valoare de 240.000 de euro, o pensie de la MAE de 104.000 lei, plus 28.000 de lei reprezentând drepturi de autor carte – Grup Media Litera SRL.
Conform declaraţiei de avere, soţia sa, Mihaela Geoană, a încasat suma de 9.939 de lei ca expert la SC Renaşterea SRL, 152.000 lei ca expert fonduri europene la Fundaţia Renaşterea, 45.000 lei obţinuţi din chirii, 25.000 lei dividende la Top Cont SRL şi 14.500 lei dividende la MG International Strategic Consulting Group SRL.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
*** ANA BIRCHALL – candidat independent
Candidata Ana Birchall a menţionat în declaraţia de avere că deţine trei terenuri extravilan în localitatea Dorna Arini din judeţul Suceava (suprafaţă cumulată – 37.000 mp) şi un hectar teren agricol în localitatea Fulga de Jos (judeţul Prahova), două apartamente în Bucureşti (50 mp şi 304 mp), un apartament în New York (180 mp), o casă de vacanţă în Dorna Arini (240 mp) şi o casă de locuit în New Haven – SUA (250 mp), la care se adaugă bijuterii evaluate la 65.000 de euro şi lingouri de aur în valoare de 411.000 euro, precum şi mai multe conturi la bănci din România şi Statele Unite ale Americii.
La fel de consistente sunt şi plasamentele în obligaţiuni emise de statul român, cu o valoare cumulată de 140.000 lei, 98.000 de euro şi 363.000 dolari.
În declaraţia de avere apare şi suma de 23 milioane euro reprezentând investiţii financiare în străinătate în companii private „unlisted securities”.
Cât priveşte veniturile, Ana Birchall a menţionat un salariu de 536.000 lei încasat ca director la Nuclearelectrica, sumele de 7.275 lei, 2.470 de euro şi 15.255 dolari reprezentând încasare cupoane titluri de stat, la care se adaugă 48.000 de dolari cedare folosinţă imobil SUA şi 18.000 lei – cedare folosinţă imobil România.
Conform declaraţiei de avere depuse la BEC în luna octombrie de Ana Birchall, la capitolul „cadouri, servicii sau avantaje primte gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului” – este menţionat în dreptul soţului un salariu de 1.200.000 dolari.
*** ALEXANDRA BEATRICE BERTALAN-PĂCURARU – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
Fostă prezentatoare de televiziune, fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru a trecut în declaraţia de avere o casă de locuit (158 mp) şi un teren intravilan cu o suprafaţă de 1.000 metri pătraţi, două autoturisme (Jaguar F Pace şi MBW IX), colecţii de artă (evaluate la 15.000 de euro), icoane (evaluate la 20.000 de euro), tablouri (15.000 de euro) şi bijuterii (50.000 de euro).
La capitolul venituri, Alexandra Păcuraru a menţionat un salariu anual de 240.000 de lei primit pentru funcţia de realizator la postul Realitatea TV, iar soţul a încasat suma de 54.000 de lei din chirii pentru o casă din Domneşti.
În declaraţia de interese, Alexandra Păcuraru a precizat că este fondator-asociat la Grup Financiar SA din Galaţi, unde valoarea acţiunilor deţinute este de 6,2 milioane lei; SC ABP Consulting SRL din satul Ostratu (Ilfov), unde este şi administrator; Geopol International SRL; Prestige Media PHG SRL (Galaţi), Strategies Research Investments International SA, SC Strategic Metals Investments SRL.
*** SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie
În declaraţia de avere, candidatul nu a menţionat niciun venit în ultimul an, în schimb are o casă de 78 mp în localitatea Făureşti (judeţul Vâlcea), un teren intravilan de 2.426 mp şi alte 13 terenuri agricole în aceeaşi comună, având o suprafaţă cumulată de peste 18.000 mp, la rubrica „mod de dobândire” fiind menţionat „contract de întreţinere”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
*** LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei
Ludovic Orban are în proprietate o casă de locuit în judeţul Ilfov, cu o suprafaţă de 200 mp, un autoturism Volkswagen cumpărat în 2007, patru depozite bancare cu 56.000 lei şi 42.000 euro.
În ultimul an, a primit o indemnizaţie de deputat în cuantum de 131.000 de lei.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
*** CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
Acesta deţine, împreună cu familia, un teren intravilan în judeţul Braşov de peste 3.900 mp, cumpărat în anul 2022, un autoturism marca Toyota fabricat în anul 2022 şi depozite bancare de 264.000 de euro în două conturi, ambele deschise în 2021.
În ultimul an fiscal, a încasat un salariu de 72.000 lei de la Universitatea din Piteşti – Facultatea de Ştiinţe, în valoare de 72.000 de lei, iar soţia lui a avut un salariu anual de 25.458 lei.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
*** CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
Fost ministru al Justiţiei şi fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are în proprietate, împreună cu familia, două terenuri – unul în Bucureşti (360 mp), celălalt în comuna Stâlpeni (Argeş) cu o suprafaţă de 2.400 mp, două case în Capitală (494 mp) şi localitatea Stâlpeni (190 mp) şi un apartament în Bucureşti (110 mp).
De asemenea, are două autoturisme (Ford Fiesta şi Hyundai Tucson), trei tablouri moştenite estimate la 6.000 de euro, dar şi mai multe credite contractate la bănci, în valoare de peste 230.000 de lei şi 13.000 de euro.
În ultimul an, Cristian Diaconescu a încasat o pensie de la MAE de 110.400 de lei şi suma de 8.475 lei – pentru cursuri la Fundaţia Calea Victoriei, iar soţia sa a avut o pensie de 190.000 de lei.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
*** CRISTIAN TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român
În prezent europarlamentar, Cristian Terheş a menţionat în declaraţia de avere două terenuri intravilan (90 mp) şi două extravilan (2.000 mp) situate în judeţele Sălaj şi Bihor, trei apartamente (53 mp, 81 mp şi 53 mp), două autoturisme (Toyota Camry şi Mitsubishi Eclipse Cross), şase conturi bancare ale lui (aproximativ 800.000 lei şi 17.000 de euro) şi şase ale soţiei (circa 7.000 lei, 8.000 de euro şi 35.000 de dolari), o parte fiind deschise la bănci în statul american California.
Terheş a acordat patru împrumuturi Partidului Naţional Conservator Român, cu o valoare cumulată de 160.000 lei şi 45.000 euro. El are în declaraţia de avere acţiuni Fidelity deţinute de soţie – 21.000 dolari şi hârtii de valoare la Treasury Direct – 315.000 dolari.
La capitolul venituri, Cristian Terheş a declarat un salariu anual de la Parlamentul European în valoare de 93.000 de euro, iar soţia are un salariu anual de 48.000 de dolari ca „AR and compliance manager” la compania General Orthocare, Irvine, California, SUA.
*** SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale
Fost director adjunct şi director interimar al Serviciului de Informaţii Externe până în anul 2018, Silviu Predoiu are în proprietate două apartamente în Bucureşti (73 mp şi 77 mp) şi o casă de vacanţă cu o suprafaţă de 115 mp, plus două terenuri intravilan (14 mp şi 1.162 mp) şi 5 hectare de teren agricol în judeţul Constanţa.
El mai deţine două autoturisme (Mazda CX5 şi Fiat 850), ceasuri în valoare de 7.000 de euro şi şapte conturi bancare cu 74.000 lei, 52.000 euro şi 32.000 dolari.
La capitolul venituri, Silviu Predoiu a menţionat o pensie de serviciu de 229.140 lei (Casa de pensii a MApN), iar soţia o pensie de serviciu de 96.012 lei (Casa de pensii a SRI). AGERPRES
Eveniment
BLOCADA Botoșani: Zeci de șoferi au predat permisul de conducere. Peste 500 de amenzi aplicate de polițiști
În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au organizat 14 acțiuni punctuale, în cadrul planului de activitate BLOCADA, acționând în sistem integrat, împreună cu jandarmii și au intervenit la peste 100 de evenimente, majoritatea sesizate prin apel la 112.
Activitățile desfășurate au avut drept scop asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, creșterea gradului de disciplină rutieră și prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau alte substanțe interzise.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 521 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 300.000 de lei. Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.
De asemenea, au fost reținute în vederea suspendării dreptului de a conduce 38 de permise de conducere și certificate de înmatriculare.
Polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică au organizat, cu sprijinul structurilor de ordine publică, rutieră, investigații criminale, investigarea criminalității economice și acțiuni speciale, o razie, pentru impunerea unui climat de ordine si siguranță publică și pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor comise în segmentul stradal.
Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în intervalul orar 20:00-24:00, aproximativ 100 de forțe de ordine au desfășurat activități specifice, pe arterele rutiere unde au fost înregistrate evenimente, în zonele în care se formează aglomerări de persoane, precum și în localurile publice, fiind legitimate peste 400 de persoane, controlate 200 de autovehicule și 22 de localuri publice.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 83 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 80.000 de lei, dintre care 47 de sancțiuni pentru abateri la regimul rutier, 23 de sancțiuni pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială și o sancțiune pentru nerespectarea obligației de utiliza casele de marcat electronice.
Pentru desfășurarea activităților am beneficiat de sprijinul polițiștilor de frontieră și al jandarmilor.
FOTO arhivă, caracter ilustrativ
Alertă de furtună de iarnă în Europa: Sunt prognozate ploi, ninsori abundente și viscol
Prezidenţiale2024. Averile candidaţilor: pensii şi salarii consistente, bijuterii, tablouri, lingouri de aur, conturi în ţară şi străinătate
BLOCADA Botoșani: Zeci de șoferi au predat permisul de conducere. Peste 500 de amenzi aplicate de polițiști
Botoșani: Razie nocturnă a polițiștilor desfășurată în weekendul care a trecut
Elev din Trușești, dus cu poliția la oră! Amplă acțiune a oamenilor legii pentru prevenirea absenteismului școlar
Un agent economic din Botoșani s-a ales cu o amendă uriașă pentru bani nefiscalizați
(P) Florin Gavril (PSD): Îmi doresc ca tinerii să nu mai plece din România la muncă în străinătate, iar cei deja plecați să se întoarcă acasă
„Chipuri în Lumină”, expoziție de pictură realizată de profesoara Talida–Elena Grunzac. Când va avea loc vernisajul
Doi polițiști din Bucecea au salvat un bărbat de la moarte sigură. Firul întâmplării
Câte locuințe din România au asigurare obligatorie. Numărul proprietăților asigurate, scăzut în zonele cu risc
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Budăi, candidat PSD la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României (P)
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mircea Magdalena, candidat PSD Botoșani la Camera Deputaților
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Eduard Mititelu, candidat PNL la Camera Deputaților din Parlamentul României
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Verginel Gireadă, vicepreședintele PSD Botoșani (P)
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Doina Federovici, candidat PSD la Senatul României (P)
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ovidiu Jitaru, candidat PNL la Senatul României (P)
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment1 an agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment2 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment2 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment1 an agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
