O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 42 din 11 octombrie 2022.  Gellu Dorian publică poemul de întindere (189 de versuri) intitulat „O călătorire spre nord”.  Scris în 1997,  este o dedicaţie a „cârlimoşului” Gellu pentru „cîrlimoşii” Lucian şi Cassian. Chiar nu ştiu ce înseamnă „cârlimoş”, însă deduc un lucru: în acel an,  cei trei şi-au lăsat viaţa pe „mâna iernii”  şi au purces la un „drum spre nord”. Un drum iniţiatic parcurs cu scopul de a se valoriza acţionând pe propriile puteri sau împreună. Mai cred că Gellu Dorian vrea să pună şi o alternativă a „drumului spre nord”  la „drumul spre sud” al lui Ion Barbu. Reţin una dintre multele strofe polimorfe prezente în poem: „Odinioară Dumnezeu locuia în cer, / acum prin cer umblă tot felul de ciudăţenii, iar Dumnezeu / umblă trist pe pământ, hoţii sunt cinstiţi, lăudaţi pentru / faptele lor, femeile îi iubesc pentru arginţii lor păcătoşi, / în sufletele noastre îşi face loc un comerţ ambulant, /  poezia stă risipită prin oraşe năucită, munţii aceştia / îngălbeniţi par nişte valuri de aur purtate de vânt, noi, / călători spre acolo unde nu se ştie cine va ajunge cu adevărat, / în gând tăinuita întristare că ne vom pierde curând, / bănuiala că viaţa se lasă pe mâna iernii, semnele nordului / spre care călătorim.”

În acelaşi număr al revistei Ioan Holban publică un comentariu critic la recentul volum semnat de Gellu Dorian, „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022)  Reţinem câteva referinţe ale semnatarului comentariului: 1. „Cu „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021”, Gellu Dorian ajunge la al treilea volum consacrat poeziei debutanţilor în poezie din literatura noastră de azi. Acoperind douăzeci şi trei de ani din evoluţia unei literaturi care şi-a vânturat vârstele între 1996 şi 2021, autorul continuă cercetarea cu pasiunea poeziei de dinaintea debutului editorial, aceea a cenacliştilor şi participanţilor la festivalurile din toată ţara, astfel încât  pe autorii pe care i-a descoperit în librării în 1990 îi cunoştea încă din anii 1980” 2. „Gellu Dorian se aşează cu această lucrare în continuarea unei linii ce îl uneşte cu Laurenţiu Ulici, cu ale sale „Prima verba”; 3. „Cititorul de poezie se delimitează de excesele şi, apoi, năruirea unui proiect în jocuri de culise, adesea, cu iz politic, aşa cum se întâmplă, din păcate, în atâtea alte cazuri, demantelând literatura – sau ceea ce ar trebui să fie ea, de la Maiorescu încoace – cu tot felul de „mişmaşuri”, porniri orgolioase şi persoane kitsch, cu lipici la factorii de decizie locali, judecăţi sumare de genul „noi” şi „expiraţii”, precum şi cu un management defectuos”.  În comentariul său, Ioan Holban  îl citează pe Gellu Dorian cu privire la harababura din literatura română: „Nu există, din păcate, a tuturor titlurilor debutanţilor, o bibliografie la zi, nici măcar la Biblioteca Naţională a României, care, prin acele ISBN-uri ar putea întocmi o bibliografie a României, aşa cum a existat ea până în 1990.  De aceea, o stfel de analiză, a debutanţilor editorial în poezie, din 2000 încoace, nu poate fi exhaustivă sau măcar la zi cu cele mai de ţinut cont apariţii.  Circulaţia cărţilor de poezie este foarte slabă şi existentă doar în cercuri şi în grupuri de poeţi şi de eventuali iubitori de poezie nouă.  Nici  măcar revistele literare nu au rubrici consacrate debutanţilor editorial, în afară de revista „Convorbiri literare”. Şi atunci, aproximarea unei încadrări exacte mişcării debutanţilor în fişiere nu poate fi posibilă.  Astfel vor apărea golurile, nume importante poate, cine ştie, nu-şi vor găsi locul în astfel de analize. Şi timpul nu dă semne că le va rezolva.”

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2022. Nicolae Iliescu publică eseul „Cercetaşul şi efemerul” cu referire la MirceaScarlat. Reţinem: „Mircea Scarlat a debutat editorial la douăzeci şi cinci de ani şi cariera sa concentrată de critic şi istoric literar a durat doar unsprezece ani. Cât un mare sportiv de performanţă. Nici Nadia şi nici Nasty nu cred că sunt mai longevivi.  Cea mai importantă lucrare lăsată literaturii noastre a fost „Istoria Poeziei Româneşti”, adică de la Dosoftei şi până la zi, în trei volume şi unul neterminat. A mai scris, şi bine de tot, despre Miron Costin, despre Ion Barbu şi despre Bacovia, pe care i-a dezghiocat şi traversat elegant, ca un maestru de înot. Tacticos şi scociorâtoriu prin arhive, dotat cu nas şi cu inteligenţă de folosire îndelungată, zici că avea busolă ataşată la covorul lui fermecat cu care survola literatura. Aparent umil, de fapt foarte delicat şi bine crescut, zâmbea în loc să înjure. Mă rog, să critice am vrut să zic.  El nu avea stofă de foiletonist de ocazie şi de întâmpinare, ci privire de colecţionar, cum spusei, de alcătuitor de alfabetare. Alfabetare, nota bene, căci ierbarele şi insectarele sunt lucruri moarte, alfabetarele sunt vii, poţi să te joci cu ele la scrabble!”

Aici trebuie să adaug un aspect, pe care puţini îl ştiu şi pe care l-am publicat în volumul meu  „Viaţa în interval” (Editura „Agata”, Botoşani, 2012, p. 108 – 110):  „Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman.  Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel,  s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D. O.  („domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la originile părinţilor, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam” , tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau  cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News