Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (81)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

„România literară” nr. 42 din 11 octombrie 2022.  Gellu Dorian publică poemul de întindere (189 de versuri) intitulat „O călătorire spre nord”.  Scris în 1997,  este o dedicaţie a „cârlimoşului” Gellu pentru „cîrlimoşii” Lucian şi Cassian. Chiar nu ştiu ce înseamnă „cârlimoş”, însă deduc un lucru: în acel an,  cei trei şi-au lăsat viaţa pe „mâna iernii”  şi au purces la un „drum spre nord”. Un drum iniţiatic parcurs cu scopul de a se valoriza acţionând pe propriile puteri sau împreună. Mai cred că Gellu Dorian vrea să pună şi o alternativă a „drumului spre nord”  la „drumul spre sud” al lui Ion Barbu. Reţin una dintre multele strofe polimorfe prezente în poem: „Odinioară Dumnezeu locuia în cer, / acum prin cer umblă tot felul de ciudăţenii, iar Dumnezeu / umblă trist pe pământ, hoţii sunt cinstiţi, lăudaţi pentru / faptele lor, femeile îi iubesc pentru arginţii lor păcătoşi, / în sufletele noastre îşi face loc un comerţ ambulant, /  poezia stă risipită prin oraşe năucită, munţii aceştia / îngălbeniţi par nişte valuri de aur purtate de vânt, noi, / călători spre acolo unde nu se ştie cine va ajunge cu adevărat, / în gând tăinuita întristare că ne vom pierde curând, / bănuiala că viaţa se lasă pe mâna iernii, semnele nordului / spre care călătorim.”

În acelaşi număr al revistei Ioan Holban publică un comentariu critic la recentul volum semnat de Gellu Dorian, „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022)  Reţinem câteva referinţe ale semnatarului comentariului: 1. „Cu „Cititorul de poezie. Debuturi 2018 – 2021”, Gellu Dorian ajunge la al treilea volum consacrat poeziei debutanţilor în poezie din literatura noastră de azi. Acoperind douăzeci şi trei de ani din evoluţia unei literaturi care şi-a vânturat vârstele între 1996 şi 2021, autorul continuă cercetarea cu pasiunea poeziei de dinaintea debutului editorial, aceea a cenacliştilor şi participanţilor la festivalurile din toată ţara, astfel încât  pe autorii pe care i-a descoperit în librării în 1990 îi cunoştea încă din anii 1980” 2. „Gellu Dorian se aşează cu această lucrare în continuarea unei linii ce îl uneşte cu Laurenţiu Ulici, cu ale sale „Prima verba”; 3. „Cititorul de poezie se delimitează de excesele şi, apoi, năruirea unui proiect în jocuri de culise, adesea, cu iz politic, aşa cum se întâmplă, din păcate, în atâtea alte cazuri, demantelând literatura – sau ceea ce ar trebui să fie ea, de la Maiorescu încoace – cu tot felul de „mişmaşuri”, porniri orgolioase şi persoane kitsch, cu lipici la factorii de decizie locali, judecăţi sumare de genul „noi” şi „expiraţii”, precum şi cu un management defectuos”.  În comentariul său, Ioan Holban  îl citează pe Gellu Dorian cu privire la harababura din literatura română: „Nu există, din păcate, a tuturor titlurilor debutanţilor, o bibliografie la zi, nici măcar la Biblioteca Naţională a României, care, prin acele ISBN-uri ar putea întocmi o bibliografie a României, aşa cum a existat ea până în 1990.  De aceea, o stfel de analiză, a debutanţilor editorial în poezie, din 2000 încoace, nu poate fi exhaustivă sau măcar la zi cu cele mai de ţinut cont apariţii.  Circulaţia cărţilor de poezie este foarte slabă şi existentă doar în cercuri şi în grupuri de poeţi şi de eventuali iubitori de poezie nouă.  Nici  măcar revistele literare nu au rubrici consacrate debutanţilor editorial, în afară de revista „Convorbiri literare”. Şi atunci, aproximarea unei încadrări exacte mişcării debutanţilor în fişiere nu poate fi posibilă.  Astfel vor apărea golurile, nume importante poate, cine ştie, nu-şi vor găsi locul în astfel de analize. Şi timpul nu dă semne că le va rezolva.”

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2022. Nicolae Iliescu publică eseul „Cercetaşul şi efemerul” cu referire la MirceaScarlat. Reţinem: „Mircea Scarlat a debutat editorial la douăzeci şi cinci de ani şi cariera sa concentrată de critic şi istoric literar a durat doar unsprezece ani. Cât un mare sportiv de performanţă. Nici Nadia şi nici Nasty nu cred că sunt mai longevivi.  Cea mai importantă lucrare lăsată literaturii noastre a fost „Istoria Poeziei Româneşti”, adică de la Dosoftei şi până la zi, în trei volume şi unul neterminat. A mai scris, şi bine de tot, despre Miron Costin, despre Ion Barbu şi despre Bacovia, pe care i-a dezghiocat şi traversat elegant, ca un maestru de înot. Tacticos şi scociorâtoriu prin arhive, dotat cu nas şi cu inteligenţă de folosire îndelungată, zici că avea busolă ataşată la covorul lui fermecat cu care survola literatura. Aparent umil, de fapt foarte delicat şi bine crescut, zâmbea în loc să înjure. Mă rog, să critice am vrut să zic.  El nu avea stofă de foiletonist de ocazie şi de întâmpinare, ci privire de colecţionar, cum spusei, de alcătuitor de alfabetare. Alfabetare, nota bene, căci ierbarele şi insectarele sunt lucruri moarte, alfabetarele sunt vii, poţi să te joci cu ele la scrabble!”

Aici trebuie să adaug un aspect, pe care puţini îl ştiu şi pe care l-am publicat în volumul meu  „Viaţa în interval” (Editura „Agata”, Botoşani, 2012, p. 108 – 110):  „Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman.  Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel,  s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D. O.  („domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la originile părinţilor, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam” , tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau  cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Zeci de amenzi și incidente surprinse video de Poliția Locală. Consumul de alcool în Centrul Istoric, aproape o banalitate

Publicat

Publicitate

Minivacanța de la finele săptămânii trecute a fost una agitată pentru polițiștii locali din Botoșani, care au intervenit în numeroase situații pentru menținerea ordinii publice și siguranței cetățenilor.

În perioada 30 mai – 1 iunie, au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 12.660 lei și 28 de puncte de penalizare.

Cele mai frecvente probleme au fost legate de consumul de alcool în spații publice, parcări ilegale și tulburarea ordinii. De exemplu, în Centrul Istoric, mai multe persoane au fost sancționate după ce au fost surprinse consumând alcool pe treptele unor spații comerciale. În Parcul Mihai Eminescu, un grup de tineri a fost observat în toiul nopții încercând să forțeze ușa unui frigider amplasat lângă debarcader, însă au părăsit zona înainte ca patrula să ajungă.

De asemenea, în Parcul Tineretului, o femeie a fost surprinsă folosind un aparat de joacă destinat exclusiv copiilor, dar a părăsit zona înainte de sosirea echipajului. În total, au fost înregistrate 47 de sesizări din partea cetățenilor și 54 de solicitări prin dispecerat. Polițiștii locali au asigurat și ordinea în timpul evenimentelor de Ziua Copilului, fără incidente.

Citeste mai mult

Administratie

Investiție majoră în Bălușeni: Rețea de gaze naturale cu finanțare de 2 milioane de euro, sprijinit de Guvern

Publicat

Publicitate

Comuna Bălușeni intră pe harta localităților moderne din județul Botoșani, odată cu semnarea contractului de finanțare pentru un proiect vital: înființarea rețelei de gaze naturale. Evenimentul a avut loc astăzi, la sediul Ministerului Dezvoltării, unde primarul Claudiu Doroftei a parafat documentele oficiale care deschid drumul spre implementarea investiției.

Proiectul este susținut financiar prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, un instrument guvernamental menit să accelereze modernizarea infrastructurii locale. Valoarea totală a finanțării se ridică la 2 milioane de euro, sumă ce va permite realizarea unei rețele sigure, moderne și eficiente de distribuție a gazelor naturale în comună.

Odată cu această investiție, locuitorii din Bălușeni vor beneficia de un confort crescut și de acces la o sursă de energie mai puțin poluantă, care reduce atât impactul asupra mediului, cât și costurile de încălzire. În plus, noua rețea va atrage investitori și va încuraja dezvoltarea economică a zonei, creând premise pentru noi locuri de muncă și o viață mai bună pentru întreaga comunitate.

„Este un moment important pentru Bălușeni. Facem un pas concret spre viitor și spre o comună mai modernă, mai atractivă și mai bine pregătită pentru nevoile cetățenilor săi”, a explicat administrați publică de la Bălușeni.

Lucrările vor începe în perioada următoare, iar autoritățile locale dau asigurări că vor urmări atent implementarea proiectului, astfel încât beneficiile să ajungă cât mai repede în casele oamenilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Ajutor de stat pentru acvacultură: Cât vor primi producătorii cu amenajări piscicole pentru motorina utilizată

Publicat

Publicitate

Guvernul României a stabilit cuantumul ajutorului de stat pentru sectorul acvaculturii, prin care se acordă reduceri la acciza motorinei.

Măsura sprijină operatorii economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:

Pentru anul 2024:

  • 1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru
  • 1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru

Pentru anul 2025:

  • 2,213 lei/litru

Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul MADR.

Publicitate

„Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole.

Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european”, transmite MADR.

Citeste mai mult

Eveniment

Mici, dar răi: Copii surprinși vandalizând un tablou electric la un loc de joacă. Au fost avertizați de polițiștii locali

Publicat

Publicitate

Un grup de copii a fost depistat în timp ce încerca să forțeze încuietoarea tabloului electric al camerelor de supraveghere dintr-un loc de joacă din Botoșani.

Incidentul s-a petrecut în după-amiaza zilei de 31 mai, în zona străzii Adrian Adamiu, și a fost surprins în direct de camerele video ale Poliției Locale.

Imediat după sesizare, o patrulă de ordine publică s-a deplasat la fața locului. Polițiștii locali i-au identificat pe copii și i-au avertizat în legătură cu riscurile la care se expun, atrăgându-le atenția că manipularea instalațiilor electrice este extrem de periculoasă. De asemenea, li s-a explicat că un comportament civilizat este esențial în spațiile publice, mai ales în zonele special amenajate pentru ei. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale în urma acțiunii.

Totuși, autoritățile au decis să nu aplice sancțiuni în acest caz, alegând o abordare mai potrivită vârstei celor implicați, preferând doar să îi certe și să îi atenționeze verbal.

Poliția Locală reamintește părinților importanța supravegherii copiilor și a educației privind comportamentul în spațiile publice.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending