Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (8)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 3 din 21 ianuarie 2022.  Pentru botoşăneni e de remarcat  interviul pe care Gellu Dorian i-l ia poetei Marta Petreu, laureată a Premiului „Mihai Eminescu”, 2022. La întrebarea „Ce reprezintă Eminescu pentru tine?”, Marta Petreu răspunde: „Nu am scris despre poezia lui decât câteva rânduri – despre cum îi ies lui, ca geniu, versurile gingaşe, ştiut fiind faptul că numai autorilor foarte mari le ies, literar vorbind, şi gingăşiile, celorlalţi, le ies dulcegării, kitsch-uri. Pentru mine, cea mai bună carte despre poezia lui Eminescu este aceea a lui I. Negoiţescu, scrisă la o înălţime spirituală pe măsura poetului însuşi. Dar am cercetat atitudinea lui Eminescu faţă de evrei, şi-am scris despre această problemă un studiu sobru, în „De la Junimea la Noica”. Eu am ajuns la următoarea concluzie: concepţia lui Eminescu s-a modificat în timp, a evoluat pe măsură ce el, ca om, s-a maturizat intelectual şi moral. El nu a fost niciodată antisemit (antisemitismul presupune o atitudine iraţională faţă de evrei, pe care nu îi acceptă în nici un fel de condiţii), ci, iniţial, după moda timpului şi locului, a fost un antiisraelit motivat naţional şi economic, cu obiecţii la adresa evreilor, dar şi cu o soluţie pentru acceptarea lor în România.  El nu le-a obiectat evreilor nici religia, nici „rasa”, ci numai faptul că se ocupă de comerţ (care, pentru el, nu era o muncă!) şi faptul că nu vorbesc româneşte. Pe parcurs, Eminescu a ajuns la o acceptare calmă a populaţiei evreieşti din România şi a populaţiei evreieşti care intra, din cauza persecuţiilor din Rusia, în România. În final, de pe poziţii asimiliste, a fost de părere că evreii trebuie să primească cetăţenie, cu condiţia ca ei să vorbească româneşte. Într-o Românie care le interzicea evreilor să aibă proprietăţi agricole, Eminescu a propus ca ei să fie împământeniţi şi „agricolizaţi” în Dobrogea (zonă abia intrată în componenţa statului român, compensaţie pentru Basarabia). Asta, aparent, sună rău… sugerează că ar fi vrut să îi pună într-un fel de ghetou. Dar nu: căci el însuşi a vrut să fugă cu Mite Kremnitz în Dobrogea, ceea ce înseamnă că Dobrogea nu însemna pentru el o pedeapsă, ci un loc de refugiu şi de salvare. Cam asta este evoluţia opiniilor lui despre problema evreiască din România: în final, Eminescu a propus soluţia asimilistă, împăcat şi cu ideea de cetăţenie pentru ei, şi cu dreptul lor de a avea pământ agricol, dar le cerea să vorbească româneşte. Aşa că, antisemiţii care şi-au căutat în Eminescu un strămoş de autoritate au făcut, în realitate, un abuz enorm asupra lui. Ca să îţi dai seama de adevăratele lui opinii despre „problema evreiască”, trebuie să îl citeşti pe Eminescu cronologic, urmărind evoluţia în timp a ideilor lui    (şi, important, trebuie să-i urmăreşti ideile, iar nu expresivitatea literară, mai ales la începuturile lui necenzurată, deci violentă, cum violentă a fost tot timpul la adresa „roşiilor”, adică a liberalilor). Istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier, a ajuns, despre acest subiect, la aceeaşi concluzie ca mine”.

Alex  Ştefănescu semnează comentariul intitulat „Personalităţi ale lumii medicale despre Eminescu” cu referire la volumul Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” (ediţia a II-a, cuvânt înainte de Eugen Simion, prefaţă la ediţia a II-a de Irinel Popescu, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe şi Arte, Bucureşti, 2021). Alex Ştefănescu îşi concepe comentariul pornind de la întrebarea „dacă merită să-l evaluăm pe un poet din punct de vedere fiziologic”. Şi tot Alex Ştefănescu adaugă: „Răspunsul este da. Nu pe oricare poet, dar pe Eminescu, da. Ne interesează tot ce este legat într-un fel sau altul de existenţa lui”. Şi asta fiindcă există nevoia „de a avea în minte tot ce a contribuit direct sau indirect la constituirea unei opere geniale”. Apoi comentariul continuă cu o „înţepătură” la adresa lui Eugen Simion, autorul „cuvântului înainte”: „Eugen Simion adoptă, în prefaţă, o retorică de conducător al dezbaterii, ceea ce însă nu este în realitate. În tinereţe, academicianul de azi a scris pe larg despre proza lui Eminescu, însă neconcludent, într-un stil didactic, iar pe parcursul întregii lui cariere nu a analizat niciodată un poem eminescian cu atenţie, cu arta de a evidenţia genialitatea în text  – în loc de-a o proclama  exterior , meditativ-aforistic. Drept urmare, nu se află în situaţia de a oferi o viziune unificatoare, estetică şi existenţială, asupra poetului.”

O altă „înţepătură”  este cea care se referă la titlul lucrării în discuţie, despre care Alex Ştefănescu spune: „Titlul culegerii conţine o formulare stângace, din cauza căreia se poate crede că eminescologii suferă de maladii imaginare”.  Distinsul critic îşi continuă comentariul făcând o armonizare a crezului său întărit în alte surse de Ion Nica şi Ovidiu Vuia, acela că Eminescu n-a avut sifilis, cum o spun Călinescu şi admiratorii săi fanatici,  cu acela al colectivului de autori, toţi medici, format din Irinel Popescu, Victor Voicu, Codruţ Sarafoleanu, Vladimir Beliş, Octavian Buda şi alţii. Concluzia mare este că Eminescu n-a avut sifilis ci  maladie bipolară, despre care Irinel Popescu adaugă: „Maladia bipolară are o componentă genetică, dar debutul şi evoluţia bolii sunt puternic influenţate de modul de viaţă al pacientului, de stresul la care poate fi supus în anumite momente, de îngrijirile medicale pe care le primeşte şi de comportamentul societăţii în care trăieşte faţă de el.” Alex Ştefănescu reţine şi un punct de vedere al doctorului Octavian Buda: „Marele nostru Eminescu nu a fost decât un hipersensibil, la care toate bucuriile, întristările, decepţiile au avut un ecou  dintre cele mai puternice”; „iar sfârşitul letal nu a fost datorit decât slăbirii organismului în urma afecţiunii streptococice (brâncă)  ce a succedat loviturii cu piatra în regiunea parietală. Ultimul act al dramei, şi subliniez acest fapt care nu a fost pus în evidenţă încă, sincopa terminală la care nu se aşteptau nici medicii, deoarece trecuse atâtea zile de la traumatism şi brânca se stinsese, acest act terminal al unei vieţi zbuciumate a fost din cauza slăbirii inimii. Miocardita şi aortita specifică găsită la necropsie explică hotărâtor că sfârşitul marelui nostru Eminescu, prin sincopă, a fost pricinuit de această deficienţă cardiacă. Se poate conchide că rănirea cu piatra şi erizipelul au fost cauze ocazionale”.

Revista conţine şi câteva precizări ale Uniunii Scriitorilor din România cu privire la cele două premii care se acordă la Botoşani: 1. Premiul „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Botoşani şi cu Fundaţia Culturală „Hyperion – CB” Botoşani, sunt recunoscute şi girate de Uniunea Scriitorilor din România; 2. În ceea ce priveşte Premiul „Mihai Eminescu” – Opus Primum,  nu este decernat de Uniunea Scriitorilor din România sau de un juriu desemnat de aceasta: „Uniunea Scriitorilor nu este implicată în niciuna din fazele desemnării şi nominalizării candidaţilor la acest premiu şi nici în apariţiile publice legate de acest premiu”.

Premiul „Mihai Eminescu” – Opus Primum intră în organizarea Centrului Naţional „Mihai Eminescu” din Ipoteşti şi Muzeului Literaturii Române din Iaşi.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Protest dramatic: Un bărbat din Suceava cere intervenția prefectului pentru obținerea cărții de identitate. „Sunt uns cu benzină și îmi dau foc!”

Publicat

acum 4 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Un incident tensionat a avut loc marți, 13 ianuarie 2026, în municipiul Suceava, unde un bărbat a urcat într-un copac și a amenințat că își dă foc, ca formă extremă de protest față de situația sa administrativă, scrie newsbucovina.ro.

Acesta a rămas în copac timp ținând o pancartă scrisă de mână cu mesajul:

„PROTESTEZ ÎN GREVA FOAMEI ȘI ÎMI DAU FOC, SUNT UNS CU BENZINĂ ȘI ÎMI DAU FOC. DE 6 LUNI NU AM ACTE. PRIMARUL ORAȘULUI CAJVANA NU VREA SĂ-MI DEA O ADEVERINȚĂ SĂ-MI POT FACE BULETIN. PROTESEZ SĂ VINĂ PREFECTUL JUD. SUCEAVA, NU COBOR PÂNĂ NU VINE SĂ-MI ADUCĂ ADEVERINȚA SĂ-MI FAC BULETIN. NU VREAU SĂ MAI STAU ÎN ROMÂNIA FĂRĂ ACTE.”

Bărbatul, aparent un cetățean aflat în dificultate administrativă de aproximativ șase luni, a refuzat să coboare, invocând lipsa unei adeverințe necesare pentru eliberarea buletinului, pe care o cerea insistent de la primarul localității.

El a menționat explicit că nu va coborî până când prefectul județului Suceava nu intervine personal să-i aducă documentul.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul ISU Suceava, poliția locală și poliția municipală, care au încercat să-l convingă să coboare în siguranță.

Publicitate

Bărbatul a fost în cele din urmă preluat în siguranță și coborât din copac.

Cartea de identitate a bărbatului din Cajvana a expirat în luna august 2025 și acesta reclamă că nu poate să-și înnoiască actul de identitate.

sursa: newsbucovina.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 64 de ani, transportat la spital după un incendiu izbucnit în subsolul locuinței sale din Dorohoi

Publicat

acum 4 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 64 de ani a ajuns la spital în urma unui incendiu produs în locuința sa, în municipiul Dorohoi. Evenimentul a avut loc în urmă cu puțin timp, după ce mai multe bunuri depozitate la subsolul casei s-au aprins, cel mai probabil, de la centrala termică supraîncălzită.

Proprietarul a încercat să stingă flăcările, însă a suferit arsuri și s-a intoxicat cu fum. Un vecin a observat incidentul și a sunat după ajutor la pompieri.

La fața locului s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD.

Aceștia au constatat că ardeau bunurile aflate la subsol, cu degajări mari de fum, iar proprietarul ieșise din locuință. Bărbatul a fost preluat de echipajul SMURD și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Pompierii au intervenit rapid, reușind să împiedice extinderea flăcărilor la întreaga locuință.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

· nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcționării;

· nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

· nu lăsați ușa sobei deschisă;

· nu supraîncălziți soba;

· montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiunile de 0,50 x 0,70 metri;

· nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

· stingeți focul pe timpul nopții;

· nu lăsați niciodată copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Recomandări ale Ministerului Sănătății pentru perioadele cu temperaturi extrem de scăzute

Publicat

acum 5 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Sănătății recomandă, în perioadele cu temperaturi extrem de scăzute, ca populația să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig, să respecte regulile de igienă pentru prevenirea îmbolnăvirilor și să consume alimente bogate în proteine, fructe și legume.

Ministerul recomandă limitarea deplasărilor în aer liber și a expunerii prelungite la frig, în special a mâinilor și picioarelor, pentru a preveni degerăturile.

‘Purtați haine călduroase, căciuli, mănuși, fular și încălțăminte adecvată; evitați umezeala. Consumați alimente bogate în proteine, fructe și legume; evitați consumul de alcool. Respectați regulile de igienă (spălarea cu apă și săpun). Încălziți corespunzător locuințele și nu folosiți instalații improvizate, pentru a preveni intoxicațiile cu monoxid de carbon’, se arată într-o informare a MS.

Potrivit sursei citate, persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace sau respiratorii, trebuie să evite deplasările și locurile aglomerate, iar copiii nu trebuie lăsați să aștepte singuri în mașini parcate. De asemenea, trebuie evitate transporturile lungi în vehicule neîncălzite corespunzător.

Ministerul Sănătății menționează că monitorizează, prin direcțiile de sănătate publică, situația de la nivelul unităților sanitare, astfel încât acestea să poată primi, tria și interna un număr mai mare de pacienți.

De asemenea, susține sursa citată, serviciile de ambulanță județene vor suplimenta, în această perioadă, numărul de echipaje și de autospeciale de intervenție, dacă va fi necesar. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Marți 13, zi cu ghinion. Care sunt explicațiile acestei superstiții care durează de secole

Publicat

acum 6 ore

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Marți 13 este considerată o zi cu ghinion mai atât în cultura românească cât și în alte spații influențate de tradiția latină și mediteraneană. Superstiția nu are o singură origine, ci este rezultatul îmbinării mai multor credințe vechi, religioase, istorice și populare, transmise din generație în generație, scrie alba24.ro.

În primul rând, ziua de marți are o conotație negativă încă din Antichitate. În tradiția romană, marți era dedicată zeului Marte, zeul războiului, al violenței și al distrugerii.

Prin asociere, ziua de marți a ajuns să fie legată de conflicte, pierderi și evenimente nefericite.

Această percepție s-a păstrat în timp, mai ales în cultura populară, unde marțea este adesea evitată pentru începuturi importante.

Numărul 13, la rândul său, este considerat ghinionist în multe culturi.

Marți 13, zi cu ghinion. De unde vine această credință?

Una dintre cele mai cunoscute explicații vine din tradiția creștină: la Cina cea de Taină au fost 13 persoane, iar al 13-lea participant a fost Iuda, cel care l-a trădat pe Iisus.

Publicitate

De atunci, numărul 13 a fost asociat cu trădarea, dezordinea și ruperea echilibrului.

Ziua de 13 este legată, în tradiția catolică și de anul 1307, atunci când pe 3 octombrie, regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea Cavalerilor Templieri, iar majoritatea cavalerilor au fost torturați și uciși.

În simbolistica numerologică, 12 este considerat un număr al completului (12 luni, 12 apostoli, 12 semne zodiacale), iar 13 ar depăși această armonie.

În cultura românească și balcanică, există și o legătură istorică importantă. Căderea Constantinopolului, unul dintre cele mai dramatice evenimente ale lumii creștine, a avut loc într-o zi de marți, la 29 mai 1453.

Acest fapt a întărit ideea că marțea este o zi „rea”, mai ales în spațiul ortodox.

Astfel, combinarea unei zile percepute negativ cu un număr considerat ghinionist a dus la nașterea superstiției legate de marți 13.

În aceste zile, unii oameni evită să călătorească, să semneze contracte, să înceapă proiecte sau să ia decizii importante, de teamă că lucrurile ar putea merge prost.

Cu toate acestea, nu există nicio bază științifică pentru ideea că marți 13 ar fi o zi mai periculoasă decât oricare alta.

Superstiția persistă mai ales din cauza tradiției și a tendinței oamenilor de a reține evenimentele negative care par să confirme credința deja existentă.

În esență, marți 13 este o zi „cu ghinion” mai degrabă prin puterea simbolurilor și a credințelor colective decât prin realitatea faptelor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending