Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (8)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 3 din 21 ianuarie 2022. Pentru botoşăneni e de remarcat interviul pe care Gellu Dorian i-l ia poetei Marta Petreu, laureată a Premiului „Mihai Eminescu”, 2022. La întrebarea „Ce reprezintă Eminescu pentru tine?”, Marta Petreu răspunde: „Nu am scris despre poezia lui decât câteva rânduri – despre cum îi ies lui, ca geniu, versurile gingaşe, ştiut fiind faptul că numai autorilor foarte mari le ies, literar vorbind, şi gingăşiile, celorlalţi, le ies dulcegării, kitsch-uri. Pentru mine, cea mai bună carte despre poezia lui Eminescu este aceea a lui I. Negoiţescu, scrisă la o înălţime spirituală pe măsura poetului însuşi. Dar am cercetat atitudinea lui Eminescu faţă de evrei, şi-am scris despre această problemă un studiu sobru, în „De la Junimea la Noica”. Eu am ajuns la următoarea concluzie: concepţia lui Eminescu s-a modificat în timp, a evoluat pe măsură ce el, ca om, s-a maturizat intelectual şi moral. El nu a fost niciodată antisemit (antisemitismul presupune o atitudine iraţională faţă de evrei, pe care nu îi acceptă în nici un fel de condiţii), ci, iniţial, după moda timpului şi locului, a fost un antiisraelit motivat naţional şi economic, cu obiecţii la adresa evreilor, dar şi cu o soluţie pentru acceptarea lor în România. El nu le-a obiectat evreilor nici religia, nici „rasa”, ci numai faptul că se ocupă de comerţ (care, pentru el, nu era o muncă!) şi faptul că nu vorbesc româneşte. Pe parcurs, Eminescu a ajuns la o acceptare calmă a populaţiei evreieşti din România şi a populaţiei evreieşti care intra, din cauza persecuţiilor din Rusia, în România. În final, de pe poziţii asimiliste, a fost de părere că evreii trebuie să primească cetăţenie, cu condiţia ca ei să vorbească româneşte. Într-o Românie care le interzicea evreilor să aibă proprietăţi agricole, Eminescu a propus ca ei să fie împământeniţi şi „agricolizaţi” în Dobrogea (zonă abia intrată în componenţa statului român, compensaţie pentru Basarabia). Asta, aparent, sună rău… sugerează că ar fi vrut să îi pună într-un fel de ghetou. Dar nu: căci el însuşi a vrut să fugă cu Mite Kremnitz în Dobrogea, ceea ce înseamnă că Dobrogea nu însemna pentru el o pedeapsă, ci un loc de refugiu şi de salvare. Cam asta este evoluţia opiniilor lui despre problema evreiască din România: în final, Eminescu a propus soluţia asimilistă, împăcat şi cu ideea de cetăţenie pentru ei, şi cu dreptul lor de a avea pământ agricol, dar le cerea să vorbească româneşte. Aşa că, antisemiţii care şi-au căutat în Eminescu un strămoş de autoritate au făcut, în realitate, un abuz enorm asupra lui. Ca să îţi dai seama de adevăratele lui opinii despre „problema evreiască”, trebuie să îl citeşti pe Eminescu cronologic, urmărind evoluţia în timp a ideilor lui (şi, important, trebuie să-i urmăreşti ideile, iar nu expresivitatea literară, mai ales la începuturile lui necenzurată, deci violentă, cum violentă a fost tot timpul la adresa „roşiilor”, adică a liberalilor). Istoricul Carol Iancu, profesor la Universitatea „Paul Valery” din Montpellier, a ajuns, despre acest subiect, la aceeaşi concluzie ca mine”.
Alex Ştefănescu semnează comentariul intitulat „Personalităţi ale lumii medicale despre Eminescu” cu referire la volumul Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” (ediţia a II-a, cuvânt înainte de Eugen Simion, prefaţă la ediţia a II-a de Irinel Popescu, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe şi Arte, Bucureşti, 2021). Alex Ştefănescu îşi concepe comentariul pornind de la întrebarea „dacă merită să-l evaluăm pe un poet din punct de vedere fiziologic”. Şi tot Alex Ştefănescu adaugă: „Răspunsul este da. Nu pe oricare poet, dar pe Eminescu, da. Ne interesează tot ce este legat într-un fel sau altul de existenţa lui”. Şi asta fiindcă există nevoia „de a avea în minte tot ce a contribuit direct sau indirect la constituirea unei opere geniale”. Apoi comentariul continuă cu o „înţepătură” la adresa lui Eugen Simion, autorul „cuvântului înainte”: „Eugen Simion adoptă, în prefaţă, o retorică de conducător al dezbaterii, ceea ce însă nu este în realitate. În tinereţe, academicianul de azi a scris pe larg despre proza lui Eminescu, însă neconcludent, într-un stil didactic, iar pe parcursul întregii lui cariere nu a analizat niciodată un poem eminescian cu atenţie, cu arta de a evidenţia genialitatea în text – în loc de-a o proclama exterior , meditativ-aforistic. Drept urmare, nu se află în situaţia de a oferi o viziune unificatoare, estetică şi existenţială, asupra poetului.”
O altă „înţepătură” este cea care se referă la titlul lucrării în discuţie, despre care Alex Ştefănescu spune: „Titlul culegerii conţine o formulare stângace, din cauza căreia se poate crede că eminescologii suferă de maladii imaginare”. Distinsul critic îşi continuă comentariul făcând o armonizare a crezului său întărit în alte surse de Ion Nica şi Ovidiu Vuia, acela că Eminescu n-a avut sifilis, cum o spun Călinescu şi admiratorii săi fanatici, cu acela al colectivului de autori, toţi medici, format din Irinel Popescu, Victor Voicu, Codruţ Sarafoleanu, Vladimir Beliş, Octavian Buda şi alţii. Concluzia mare este că Eminescu n-a avut sifilis ci maladie bipolară, despre care Irinel Popescu adaugă: „Maladia bipolară are o componentă genetică, dar debutul şi evoluţia bolii sunt puternic influenţate de modul de viaţă al pacientului, de stresul la care poate fi supus în anumite momente, de îngrijirile medicale pe care le primeşte şi de comportamentul societăţii în care trăieşte faţă de el.” Alex Ştefănescu reţine şi un punct de vedere al doctorului Octavian Buda: „Marele nostru Eminescu nu a fost decât un hipersensibil, la care toate bucuriile, întristările, decepţiile au avut un ecou dintre cele mai puternice”; „iar sfârşitul letal nu a fost datorit decât slăbirii organismului în urma afecţiunii streptococice (brâncă) ce a succedat loviturii cu piatra în regiunea parietală. Ultimul act al dramei, şi subliniez acest fapt care nu a fost pus în evidenţă încă, sincopa terminală la care nu se aşteptau nici medicii, deoarece trecuse atâtea zile de la traumatism şi brânca se stinsese, acest act terminal al unei vieţi zbuciumate a fost din cauza slăbirii inimii. Miocardita şi aortita specifică găsită la necropsie explică hotărâtor că sfârşitul marelui nostru Eminescu, prin sincopă, a fost pricinuit de această deficienţă cardiacă. Se poate conchide că rănirea cu piatra şi erizipelul au fost cauze ocazionale”.
Revista conţine şi câteva precizări ale Uniunii Scriitorilor din România cu privire la cele două premii care se acordă la Botoşani: 1. Premiul „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Botoşani şi cu Fundaţia Culturală „Hyperion – CB” Botoşani, sunt recunoscute şi girate de Uniunea Scriitorilor din România; 2. În ceea ce priveşte Premiul „Mihai Eminescu” – Opus Primum, nu este decernat de Uniunea Scriitorilor din România sau de un juriu desemnat de aceasta: „Uniunea Scriitorilor nu este implicată în niciuna din fazele desemnării şi nominalizării candidaţilor la acest premiu şi nici în apariţiile publice legate de acest premiu”.
Premiul „Mihai Eminescu” – Opus Primum intră în organizarea Centrului Naţional „Mihai Eminescu” din Ipoteşti şi Muzeului Literaturii Române din Iaşi.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
BACALAUREAT 2025: Calendarul de desfășurare al probelor. Mesajul șefului Inspectoratului Școlar Botoșani
Eveniment
Peste două mii de suflete s-au rugat la hramul Mănăstirii Știubieni, sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, la sărbătoarea Sfintei Treimi
Pe colina binecuvântată a Știubieniului, acolo unde cerul parcă se apropie mai mult de oameni și clopotul mănăstirii răsună ca o chemare tainică, peste două mii de credincioși s-au adunat luni dimineață pentru a prăznui Sfânta Treime, hramul așezământului monahal. A fost o zi de lumină, de rugăciune și de emoție curată, o zi în care harul lui Dumnezeu s-a coborât printre oameni.
Sărbătoarea a fost încununată de prezența Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu un sobor de preoți, diaconi și monahi. Rânduiala slujbei, săvârșită cu aleasă evlavie, a fost însoțită de răspunsurile liturgice ale Corului „Roman Melodul” din Protopopiatul Săveni, care a dat o profunzime cerească. După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Teofan a rostit un cuvânt de învățătură adânc și pătrunzător, care a ținut cu sufletul la gură întreaga mulțime adunată în curtea mănăstirii. Cu glas blând, dar ferm, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a vorbit despre tainele Sfintei Treimi, despre nevoia de pocăință sinceră, despre rolul rugăciunii și al slujirii jertfelnice în viața creștinului.
Cântarea Axionului, lacrima unei inimi monahale
Într-un moment de har și emoție, la cântarea Axionului, s-a alăturat la strană rasofora Paraschiva Sandu, sora părintelui Melchisedec Sandu. Glasul ei, adânc și duios, a umplut locul de liniște și de lacrimi sfinte, îmbrățișând inimile credincioșilor și tulburând duhovnicește și cele mai împietrite suflete.
Un copil cu nume de sfânt, păzitor al porților împărătești
Într-un gest plin de simbol și sensibilitate, IPS Teofan a ales din mulțime un copil de doar nouă ani, pe nume Nectarie, pentru a păstra în timpul slujbei toiagul arhieresc, semnul păstoririi și al autorității duhovnicești. Cu chip senin și o cumințenie ce venea parcă din alt veac, micuțul Nectarie a străjuit intrarea în Sfântul Altar cu demnitate și sfială, asemenea unui înger păzitor.
Numele său nu a fost o simplă întâmplare: Nectarie, asemenea Sfântului din Eghina, cel ce a adus vindecare și speranță. Într-o rânduială tainică a lui Dumnezeu, numele copilului reamintește de Sfântul Nectarie care l-a salvat, odinioară, pe fratele arhiereului ctitor al acestei mănăstiri.
Mănăstirea Știubieni a început a fi zidită în anul 1996, cu bnecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Ctitorii sfintei mănăstiri sunt PS Varlaam Ploieșteanu (Merticaru) și familia Mihai si Ana Dămii.
Crezul – flacără vieîn inimile credincioșilor
Dar poate cel mai tulburător moment al întregii slujbe a fost rostirea Simbolului de Credință – Crezul. Ca o flacără vie aprinsă de Duhul Sfânt, peste două mii de glasuri s-au unit într-o singură mărturisire, care s-a înălțat spre cer ca un cântec de biruință al credinței nestrămutate.
Trupul și Sângele Domnului – răsplata celor curați la inimă
După încheierea Sfintei Liturghii, cei care au primit dezlegare – copii și credincioși pregătiți prin post și rugăciune – s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Mântuitorului, devenind părtași la taina iubirii divine. Lacrimile, zâmbetele, liniștea și lumina de pe chipurile lor au fost dovada vie a prezenței lui Hristos în mijlocul poporului Său.
La finalul slujbei, cu ochii luminați de bucurie și glasul învăluit în smerenie, părintele stareț Melchisedec Sandu, arhimandrit și păstor sufletesc al obștii monahale, a mulțumit tuturor celor prezenți: ierarhului, soborului de slujitori, corului, credincioșilor și, mai presus de toate, lui Dumnezeu.
„De 23 de ani de când sunt eu aici, nu a plouat niciodată în această zi. Dumnezeu poartă de grijă acestui loc și nouă, celor care căutăm fața Lui”, a mărturisit părintele, copleșit de emoție, în fața miilor de suflete adunate.
Cuvintele sale au fost primite cu ropote de inimă, pentru că ele nu exprimau doar o recunoștință personală, ci bucuria unui popor de credincioși care vede, an de an, semnele binecuvântării cerești revărsate peste acest colț de rai numit Știubieni.
Vizită de binecuvântare la Biserica Parohiei Știubieni
După marea sărbătoare de la mănăstire, Înaltpreasfințitul Teofan, însoțit de părintele protopop Constantin Macuc, a făcut o vizită de suflet la Biserica Parohiei Știubieni, unde slujește părintele Ioan Grosu.
Ierarhul a trecut în revistă lucrările aflate în desfășurare în jurul sfântului lăcaș, respectiv construirea unei case sociale, luând aminte cu dragoste și atenție la fiecare efort depus de comunitate. Apreciind în mod deosebit osteneala preotului paroh, IPS Teofan a încurajat continuarea lucrării frumoase care se desfășoară acolo, o lucrare nu doar zidită în piatră, ci și în inimile celor care își regăsesc pacea și nădejdea în jurul altarului.
După ce a vizitat lucrările de la biserica parohială, Înaltpreasfințitul Teofan a vizitat locuința părintelui paroh Ioan Grosu și a preotesei Elena, aducând cu sine binecuvântarea arhierească și rugăciunea pentru pace, sănătate și întărire în slujirea lor.
Eveniment
Tânăr de 33 de ani, din comuna Mihai Eminescu, depistat la volan, deși avea permisul suspendat
BACALAUREAT 2025: Calendarul de desfășurare al probelor. Mesajul șefului Inspectoratului Școlar Botoșani
Nu se reia furnizarea apei în Curtești. Anunț de ultimă oră făcut de NOVA Apaserv
Peste două mii de suflete s-au rugat la hramul Mănăstirii Știubieni, sub binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, la sărbătoarea Sfintei Treimi
Tânăr de 33 de ani, din comuna Mihai Eminescu, depistat la volan, deși avea permisul suspendat
Acțiune cu efective mărite desfășurată de polițiștii botoșăneni. Bărbat depistat la volanul unei mașini radiate din circulați
Beat criță, la volan. Bărbat, de 54 de ani, din orașul Ștefănești, reținut de polițiști
VIDEO: Tineri din Cristinești, reținuți pentru tâlhărie
FOTO: Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, astăzi, într-o pădure din localitatea Băiceni
„Luna căpșună”, fenomen astronomic inedit în iunie. Când este cel mai bun moment pentru a o observa
Conturile online nefolosite, țintă ușoară pentru hackeri. Experții recomandă o „curățenie de primăvară” digitală
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
