Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (78)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Gheorghe Median, un om cu un destin exemplar.  Gheorghe Median s-a născut pe 11 octombrie 1949 în localitatea  Rîncezi (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti) din judeţul Prahova. După absolvirea Facultăţii de Istorie – Filosofie a Universităţii din Iaşi, Gheorghe Median s-a ataşat cu toată fiinţa sa spaţiului botoşănean, remarcându-se ca istoric, eseist şi publicist. Pasionat de istorie, profesia pe care a îmbrăţişat-o a fost cea de muzeograf la Muzeul de Istorie din Botoşani.

Într-un interviu pe care mi l-a acordat cu ceva timp în urmă făcea următoarele precizări privind activitatea sa: Oprindu-mă asupra câtorva lucruri cu care mă mândresc, aş începe cu contribuţia  adusă la realizarea Muzeului Judeţean de Istorie. Am făcut parte din colectivul de muzeografi care între anii 1974 -1977, a realizat expoziţia de bază a muzeului,  partea care mi-a fost repartizată,  pe care am conceput-o, transpus-o în practică şi de care m-am ocupat până la pensionare, fiind cea afectată istoriei contemporane. Mă consider, forţând puţin termenul, unul dintre ctitorii celei mai importante instituţii muzeale din judeţ. Vreau să  amintesc aici faptul că, în anul 1974, în patrimoniul muzeului nu se aflau decât câteva zeci de documente şi obiecte  relative la istoria contemporană, iar acum, numărul lor trece de 8000. Dintre realizările mele, alături de cele peste 150 de expoziţii temporare pe care le-am conceput şi oferit publicului, îmi sunt foarte aproape cărţile pe care le-am publicat. Acestea au fost o continuare firească a activităţii de cercetare pe care o implică munca de muzeograf, şi cred că prin ele,  mi-am adus o mică contribuţie la mai buna cunoaştere a fabulosului trecut istoric şi cultural al judeţului şi oraşului Botoşani. Prima, în ordinea apariţiei lor, intitulată „Armenii în istoria şi viaţa oraşului Botoşani”, scrisă în colaborare cu profesorul Ştefan Iovanesian,  în anul 2001, este cea dintâi carte dedicată exclusiv armenilor botoşăneni, apărută la Botoşani. Trei dintre cărţile pe care le-am îngrijit, apărute la Editura „Agata”, valorifică documente asupra cărora, până la mine, nici un botoşănean nu s-a oprit în mod deosebit. Este vorba de corespondenţa primită de Nicolae Iorga din partea botoşănenilor între anii 1907 – 1938, corespondenţa primită de profesoara Ileana Turuşancu din partea unor importanţi oameni de cultură botoşăneni, stabiliţi în ţară şi străinătate, dintre anii 1957 – 1992 şi corespondenţa, din anii studenţiei şi studiilor pentru doctorat (1911 – 1922), trimisă de matematicianul Octav Onicescu prietenei şi viitoarei sale soţii, botoşăneanca Luigia Zorio. Cartea referitoare la Nicolae Iorga, apărută în anul 2006, sub titlul „Nicolae Iorga şi Botoşanii – legături epistolare”, a fost distinsă, în anul 2007, cu Premiul Naţional de Istorie „Nicolae Iorga”. În sfârşit, sunt mândru de faptul că, deşi nu sunt botoşănean, am scris textele   celor trei albume de prezentare a judeţului Botoşani apărute până acum, şi al ultimului album dedicat municipiului Botoşani. Dacă despre ceva din cele amintite mai sus se va considera că am „îmbogăţit” judeţul, mă pot considera onorat”.

Fiind evidentă apropierea de Nicolae Iorga şi opera sa, Gheorghe Median explică în acelaşi interviu pe care mi l-a acordat: “Numele lui Nicolae Iorga îmi este cunoscut încă din copilărie, el fiind adesea rostit, cu respect, de consătenii mei. Localitatea în care m-am născut, Rîncezi, (azi Nucşoara de Jos, comuna Poseşti), din judeţul Prahova, se află la 12 kilometri de Vălenii de Munte, oraşul în care Nicolae Iorga s-a stabilit în anul 1908 şi unde a pus bazele unui important număr de instituţii, între care celebra Universitate Populară, care i-a purtat numele. Era firesc, prin urmare, ca marele savant să fie cunoscut în toată zona care gravita în jurul Vălenilor de Munte, iar întâmplările legate de numele său să fie comentate de cei care-l cunoscuseră, îl ascultaseră sau îi citiseră cărţile. Mulţi dintre consătenii mei l-au cunoscut direct, pentru că, în mai multe rânduri, trăsurile transportându-i pe cursanţii Universităţii Populare spre Starchiojd, o localitate inclusă pe lista celor în care istoricul obişnuia să organizeze excursii de documentare, treceau şi prin Rîncezi. De fiecare dată, povesteau cei mai în vârstă, excursioniştii se opreau şi în satul meu, iar Nicolae Iorga discuta cu sătenii, îndemnându-i să fie harnici şi gospodari, să-şi dea copiii la şcoală şi să nu uite că în satul lor nu este unul oarecare, pentru că aici s-a născut unul dintre cei mai luminaţi oameni ai ţării, Eufrosin Poteca. În anii liceului, am înţeles adevărata dimensiune a personalităţii lui Nicolae Iorga, vizitele făcute la Casa Memorială din Vălenii de Munte, oferindu-mi prilejul să văd cărţile pe care le-a scris, şi să aflu, din povestirile custodelui, amănunte nebănuite din viaţa şi activitatea sa. Tot în acei ani am citit pentru prima oară o carte scrisă de Nicolae Iorga, „Istoria lui Ştefan ce Mare”, al cărei text l-am parcurs într-o singură zi. Cu opera lui Nicolae Iorga, m-am întâlnit în anii facultăţii, biblioteca Facultăţii de Istorie şi mai cu seamă Biblioteca Universitară, oferindu-mi posibilitatea să găsesc multe din cărţile care completau bibliografia necesară pregătirii examenelor. Nu–mi mai amintesc ce cărţi scrise de Nicolae Iorga am citit, dar una dintre ele, „Istoria lui Mihai Viteazul”, mi-a fost de un mare ajutor la realizarea lucrării de licenţă, care privea relaţiile voievodului muntean cu habsburgii şi polonii. La terminarea facultăţii, destinul a făcut să mă reîntâlnesc cu Nicolae Iorga, primul meu loc de muncă fiind Casa Memorială care-i poartă numele, din Botoşani. În cei doi ani petrecuţi aici, am avut răgazul necesar să citesc multe din scrierile sale, de la cele istorice şi memorialistice la poezie şi teatru, să-i cunosc activitatea de gazetar, profesor, om politic, animator cultural, ctitor de instituţii de cultură, ambasador al culturii româneşti în lume şi să-i dau seama de cât de puţin este cunoscut încă. De aici, şi dintr-un sentiment de datorie pe care am simţit că o am pentru marele istoric, al cărui nume m-a însoţit din copilărie, am decis să fac ceva, ce nu se făcuse încă, pentru a-l apropia de Botoşani. Am ales să mă ocup de corespondenţa lui Nicolae Iorga cu botoşănenii, aproape necunoscută prin anii 80, şi mi-au trebuit mai mult de 20 ani să o lecturez şi să o pregătesc pentru tipar. Cartea cuprinzând corespondenţa primită de Nicolae Iorga de la botoşăneni, cuprinzând 180 de scrisori, alese dintr-un număr de aproape 100 000, păstrate în Fondul „Nicolae Iorga” de la Biblioteca Academiei Române, este modalitatea prin care mi-am plătit „datoria” de care vorbeam”.

            Întreaga activitate a lui Gheorghe Median prefigurează modul cum se poate pune în practică un ţel. Cercetarea istorică precum şi punerea în evidenţă a persoanelor cu merite evidente, au fost şi au rămas aspiraţii obsedante. Imperiul în care şi-a desfăşurat activitatea a fost unul al exactităţii, corectitudinii şi eticii.

Publicitate

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Serviciile ANAF se suspendă până luni. Sistemele informatice vor fi nefuncționale, din cauza unor lucrări de mentenanță

Publicat

Publicitate

Serviciile ANAF se suspendă: Instituția anunță întreruperi ale serviciilor informatice în perioada 4-7 aprilie 2025, scrie alba24.ro. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat că, în perioada 4 aprilie 2025, ora 20:00 – 7 aprilie 2025, ora 07:00, vor avea loc lucrări de mentenanță a sistemelor informatice ale Ministerului Finanțelor și ANAF.

În acest interval, serviciile electronice oferite de instituție vor funcționa cu întreruperi parțiale sau totale, ceea ce ar putea afecta accesul contribuabililor la platformele online ale ANAF.

„Ne cerem scuze pentru inconvenientele create și vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis ANAF într-un comunicat oficial.

Contribuabilii care au operațiuni fiscale urgente sunt sfătuiți să le efectueze înainte de perioada anunțată pentru mentenanță.

Întreruperile programate ale funcționării serviciilor ANAF nu vor constitui motiv pentru prelungirea termenelor impuse de lege.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Concursul național „Culinariada” organizat de Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni

Publicat

Publicitate

Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, a organizat miercuri, 2 aprilie 2025, etapa națională a Concursului național de nutriție și alimentație sănătoasă din cadrul Proiectului „Culinariada”, ediția a VI-a, concurs cu expoziție gastronomică-secțiunea II „Preparate tradiționale locale și zonale” cu participare directă a echipelor și profesorilor coordonatori. Concursul a fost aprobat prin OMEC nr. 3.026/14.01.2025, Anexa 2, poziția 60, în Lista proiectelor de educație extrașcolară naționale și internaționale, fără finanțare, care se desfășoară în România în anul școlar 2024-2025.

Au concurat 11 județe: Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Iași, Olt, Sălaj, Suceava și Tulcea  cu 22 preparate din 14 unități de învățământ și 17 profesori coordonatori, de la Colegiul Economic Dionisie Pop Marțian Alba Iulia, Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău, Liceul Tehnologic nr.1 Salonta, Școala Profesională „Tiberiu Morariu” Salva, Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul Dimitrie Cantemir Darabani, Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin, Liceul Tehnologic Hârlău, Liceul Economic „Petre S. Aurelian” Slatina, Liceul Tehnologic „Ioan Ossian” Șimleul Silvaniei, Colegiul „Andronic Motrescu” Rădăuți, Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea. Ne-am bucurat și de prezența echipei de robotică North East Dynamics a Liceului „Regina Maria” Dorohoi.

Echipele au celebrat tradiția culinară românească printr-un preparat reprezentativ pentru zona sau tradiția lor, aducând cu ei nu doar ingrediente, ci și povești ale satului, ale străbunicilor, ale obiceiurilor care au fost transmise din generație în generație. Competiția a fost strânsă, iar fiecare farfurie a fost o adevărată operă de artizanat culinar, în care ingredientele locale au fost folosite cu măiestrie pentru a crea gusturi de neuitat.

Juriul, cu expertiză culinară și culturală, a evaluat preparatele în funcție de autenticitatea rețetelor, tehnica de preparare, aprecierea din punct de vedere gustativ (aromă, frăgezime, consistență), aprecierea rețetei preparatului ca fiind specifică zonei de proveniență, rețeta preparatului-ingrediente, mod de obținere, povestea preparatului și  a fost format din: președintele juriului, Chef  Radu Constantin Zărnescu, Președintele Euro-Toques România, șef lucrări universitar doctor inginer  Anca Mihaela Gâtlan, Prodecan la Facultatea de Inginerie Alimentară din Suceava, prof. Marcel Dupu, director al  Clubului Copiilor Dorohoi și directorul Festivalului Internațional „Mugurelul”, economist/administrator  SC EDEN 2000 SRL Dorohoi, Adina Grosu, administrator SC G&G AGRO SRL-Popas Cucorăni Cojocaru Ilona.

Inspectoratul Școlar Județean Botoșani a fost reprezentat de inspectorul școlar general, prof. Bogdan-Gheorghe Suruciuc, de inspectorul școlar pentru învățământ profesional și tehnic, prof. ing. Alina Daniela Badea și de inspectorul școlar pentru educație permanentă și activități extrașcolare, prof. Gina Florentina Zală.

Câștigătorii acestei ediții a „Culinariadei” sunt echipele de la Liceul Tehnologic Hârlău, județul Iași, pentru preparatul de bază, iar la desert echipa câștigătoare este cea de la Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău.

Publicitate

Toți concurenții  au demonstrat pasiune pentru gastronomie, talent, atitudine profesionistă, dar mai ales apreciere a tradițiilor culinare românești, au înțeles că trebuie sa se perfecționeze constant, că sunt o generație de tineri cu mult potențial.

Citeste mai mult

Eveniment

Când va fi deschisă în întregime autostrada Sibiu-Pitești

Publicat

Publicitate

Tronsonul 5 din autostrada Sibiu-Pitești va fi deschis în întregime circulației în primăvara acestui an, cu câteva luni mai devreme față de termenul prevăzut pentru 31 august 2025. Și pe centura de sud a Capitalei se va putea circula integral în regim de autostradă, tot din această primăvară, infrmează ADEVĂRUL.

Tronsonul 5 are 30,35 kilometri FOTO CNAIR

Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a prezentat în cadrul unui interviu pentru „Adevărul” detalii în premieră privind finalizarea celor două proiecte importante de infrastructură din sudul României.

Proiect esențial pentru infrastructura rutieră din România, sectorul sudic al Autostrăzii de Centură București, ce va lega autostrăzile A1 și A2, avansează spectaculos în ultimele luni.

„Dinspre nodul rutier de la DN6 s-au început să realizeze chiar marcajele rutiere, adică aplicarea acestora pe stratul de uzură. A început și semnalizarea rutieră verticală. La sfârșitul lunii mai este posibilă darea în trafic a acestui sector, în așa fel încât să avem închis inelul sudic al Bucureștiului”, spune Irinel Scrioșteanu.

Sectorul sudic al Autostrăzii de Centură a Bucureștiului are în total 51,19 kilometri și doar pe 33,3 kilometri se circulă în regim de autostradă la ora actuală.

Publicitate

Lotul 1 – Glina – Vidra (16,93 kilometri) a fost finalizat în vara anului trecut. Lotul 2 Vidra – Bragadiru (16,30 kilometri) a fost deschis circulației rutiere în regim de autostradă, începând cu luna aprilie 2024, la peste trei ani și jumătate de la începerea lucrărilor.

În fine, Lotul 3 Bragadiru – Joița (17,965 kilometri), este singurul încă neterminat, în condițiile în care autoritățile au anunțat în repetate rânduri că termenul de deschidere a circulației este până la finalul lui 2024. Cu ajutorul sectorului sudic al Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, șoferii din Argeș, ca și cei din Vâlcea, Dâmbovița și Giurgiu, vor putea evita traficul aglomerat din Capitală și să ajungă pe litoral doar circulând pe autostradă.

Și tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, în lungime de 30,35 kilometri, va fi finalizat în primăvara acestui an.

„Nu va fi gata în aprilie tronsonul 5 Pitești-Curtea de Argeș, așa cum se estimase inițial, ci tot spre sfârșitul lunii mai va fi deschis în totalitate, așa cum va fi și centura de sud a Capitalei. Sfârșitul lunii mai e cel mai realist termen pentru acest tronson”, precizează secretarul de stat Irinel Scrioșteanu

Pe 13 decembrie 2024 s-a deschis circulația pe mai bine de jumătate din tronsonul 5 (Curtea de Argeș-Pitești) al autostrăzii Sibiu-Pitești. Concret, este vorba de 15,77 kilometri, cuprinși între nodurile rutiere de la Bascov și Băiculești.

Lucrările la tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, în lungime de 30,35 kilometri, au început pe 1 septembrie 2021.

Conform secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, în acest an s-a putea deschide 250 de kilometri de autostradă și drum expres.

„Noi vrem să ajungem la un număr de 1000 de kilometri de autostradă și drum expres cu contract de execuție și să păstrăm această mie indiferent de cât dăm în trafic să avem și contracte noi în acel an.De exemplu, anul ăsta dacă dăm în trafic 250 de kilometri de autostradă, să contractăm cel puțin pe atât să ajungem la 1000 de kilometri cu contract de execuție în așa fel încât să ne atingem țintele propuse în programul investițional până în 2030, anul când vom ajunge undeva la 2600-2800 de kilometri de autostradă și drum expres în trafic”, mai spune Irinel Scrioșteanu.

Citeste mai mult

Economie

Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut

Publicat

Publicitate

Câți bugetari sunt în România: Numărul bugetarilor a crescut. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451. Sunt cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), scrie alba24.ro.

Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024), iar dintre acestea 621.809 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.690 angajaţi, comparativ cu decembrie 2024), arată datele consultate de Agerpres.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educației, respectiv 308.442 (plus 898 comparativ cu decembrie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 125.001 (plus 484), Ministerul Apărării Naționale – 80.746 (plus 1.902), Ministerul Finanțelor – 24.558 (plus 16) și Ministerul Sănătății -18.386 (plus 66).

Potrivit sursei citate, în instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.980 de posturi (minus 234 comparativ cu decembrie 2024), în cele subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj un număr de 43.594 (minus 745), în timp ce în instituțiile finanțate integral din venituri proprii erau 166.876 de posturi ocupate (plus 1.225).

Câți bugetari sunt în România, în administrația locală

În administrația publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024), dintre care 287.790 în instituții finanțate integral din bugetele locale (plus 768) și 182.402 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (plus 854).

Publicitate

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025 prevede că, anul acesta, numărul maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, pentru instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, se stabilește de către ordonatorii de credite astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Totodată, conform ordonanței, începând cu 1 ianuarie 2025 a fost suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii. De la această prevedere sunt exceptate posturile unice vacante.

De asemenea, prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a OUG, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice.

”Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte”, se menționează în OUG.

Încadrarea în procentul de 15% nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocupării posturilor vacante corespunzătoare: categoriei înalților funcționari publici; funcțiilor publice de conducere, funcțiilor publice de conducere cu statut special și posturilor militare de conducere.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending