Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (76)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Pro Saeculum” nr. 1-2 din 2022.  Revista, care apare la Focşani sun egida Uniunii Scriitorilor din România, publică la rubrica „Eminesciana” rezultatele unor cercetări făcute de Mircea Popa, sub titlul Noi documente privind legăturile lui Eminescu cu tineretul din Transilvania”(p. 12 – 13). Articolul debutează cu câteva referiri, cunoscute deja, la trecerile lui Eminescu prin Transilvania şi relaţiile lui de suflet cu cei de aici: 1. „…debutul său s-a făcut prin revista „Familia” a lui Iosif Vulcan”; 2. „…dascălul său de literatură, Aron Pumnul, venea şi el din Transilvania şi că acesta i-a insuflat interesul pentru Mica Romă a Blajului”; 3. „…turneele sale teatrale, în care a îndeplinit funcţia de sufleor şi actor, l-au pus în legătură cu anumite societăţi de lectură şi cu publicul lor”; 4. „…studenţii români de la Universitatea din Budapesta, „Petru Maior”, i-au solicitat colaborarea la unul din almanahurile în pregătire”; 5. „perioada vieneză, când a devenit membru al Societăţii „România Jună”, împreună cu care a propus organizarea sărbătoririi lui Ştefan cel Mare la Putna şi un congres studenţesc a tuturor tinerilor aflaţi la universităţile din afara ţării”; 6. „prietenilor ardeleni de la  Societatea „România Jună” le-a oferit cea mai frumoasă creaţie a sa, „Luceafărul”, opera sa de maturitate, care a influenţat  mult gândirea politică din Ardeal, producând aici numeroase imitaţii şi pastişe”.

Mircea Popa vine cu noi amănunte biografice care vizează legătura lui Eminescu cu Ardealul. După cercetări în arhiva Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai” de la Seminarul Teologic greco-catolic de la Gherla, înfiinţată în anul 1869. În 1870, societatea înfiinţează revista „Steaua mării”. Scopul revistei era de a publica ce citeau membrii ei în timpul şedinţelor.  Spune Mircea Popa: 1. „Revista porneşte la drum cu un motto inspirat: „Nu sabia, ci peana susţine o naţiune”, în timp ce pe prima pagină a protocolului din 1870 a fost ales versul lui Andrei Mureşan „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”; 2. „În această confrerie de preocupări, ei primesc un ajutor nepreţuit de la Iacob Negruzzi care le trimite toată seria „Convorbirilor literare”, de la Haşdeu, care le expediază principalele reviste pe care le redactează şi de la Academia Română”; 3. „De remarcat că pentru procurarea ziarului „Timpul”, ei se adresează redactorului acestuia, M. Eminescu, mulţumindu-i mai întâi pentru faptul că în anii anteriori au primit gratuit ziarul.”

Mircea Popa prezintă scrisoarea de mulţumire pe care bibliotecarul societăţii „Alexi-Şincai”  o adresează poetului. Reţinem din această scrisoare pe care cercetătorul o publică în extenso: „La 9 martie 1881 am trimis două epistole: una la „Timpul” din Bucureşti, în care l-am rugat pe domnul redactor să ne împrospete în memorie scrisoarea noastră de dato 26 oct. 1880, adaugând că dacă nu ne-ar fi trimis gratis ziarul numit, atunci ar fi fost superfluă rogarea noastră”. Fiindcă „Timpul” era foarte important pentru  membrii societăţii, preşedintele şi notarul acesteia revin către Eminescu  cu o scrisoare  pe 6 noiembrie 1883: „Prea stimate Dle redactor, Societatea noastră literar-bisericească Alexi-Şincai, care se bucură de multe jurnale, atât literare cât şi politice, într-un şir de ani avu norocul de a fi ajutat şi încă nu puţin în progresarea ei şi cu naltul spirit al acestei redacţiuni. Am regreta încă şi regretăm mult şi astăzi lipsa pe care noi, membrii societăţii, adânc o simţesc. Subscrişii deci, rugându-vă în numele acestei societăţi să binevoiţi a nu ne lipsi nici de aici înainte de călduroasă-vă sprijinire, cu care ne-aţi onorat până acum, sperăm că nu ne veţi respinge cererea, cu atât mai vârtos că finanţele noastre, dorere!, sunt destul de debile spre a ne putea prenumera un atare jurnal preţuit.”

Cercetătorul amintit găseşte în arhiva bibliotecii societăţii  volumul lui Mihai Eminescu, “Poezii”, pe care l-a editat Titu Maiorescu în 1883.  La rubrica provenienţă scrie “Donaţie de autor”, ceea ce, consideră Mircea Popa, “schimbă dintr-o data datele problemei, întrucât în nicio bibliotecă din Transilvania nu ne mai întâlnim cu o asemenea menţionare. Faptul că Eminescu a făcut o donaţie cu totul specială pentru biblioteca Societăţii teologilor gherleni reprezintă un unicat în analele raporturilor poetului national cu tineretul universitar din Transilvania. Desigur, donaţii de cărţi a mai făcut poetul şi cu alte ocazii. Astfel, în sejurul de la Blaj când s-a împrietenit cu seminaristul Filimon Ilea, tânărul Eminescu i-a donat o carte, scriindu-i şi câteva versuri pe una dintre pagini. A mai donat o carte Societăţii teologice din Viena, lucru semnalat de Elie Dăianu în inventarul pe care l-a închinat societăţii “Salba”. Faptul că el recidivează acum la 1883 se datorează poate şi bunelor raporturi pe care Societatea studenţilor gherleni le-a avut cu membrii “Junimii”, cu T. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, cărora li se reproduc anumite texte în paginile revistei”.

Publicitate

Acelaşi Mircea Popa publică un alt articol de istorie literară, unul de întindere, intitulat “Literatură şi doctrină politică” (p. 18 – 24)  Dintre multele referiri la scriitorii români, extragem pe cele cu referire la Eminescu. În ceea ce priveşte junimismul, scrie Mircea Popa: “După stabilirea lui Eminescu la Iaşi, contribuţia lui la susţinerea curentului junimist creşte considerabil. Ea se referă atât la producţia sa poetică publicată de el în “Convorbiri literare”, cât şi la prelecţiunile poporale ale Junimii, la prestaţia sa jurnalistică din paginile “Curierului de Iaşi” sau din acelea ale “Timpului”. Campaniile duse de el la “Timpul” pe diferite teme, dar mai ales pe problema “claselor superpuse”, a rolului statului şi a discrepanţelor sociale create de partidul roşilor (Liberal), contribuie în mod essenţial la acreditarea politicii partidului conservator decât orice politician junimist sau vechi membru al Partidului Conservator, oferind un larg câmp de dezbatere a problemelor social-politice ale momentului dar, mai ales, contraatacând ideologia şi acţiunea liberalâ”.

În ceea ce priveşte preluarea ideilor paşoptismului, precizează Mircea Popa: “La această întreprindere au contribuit în mod essential toţi scriitorii noştri clasici. Eminescu a exprimat astfel de idei nu numai prin publicistica sa vastă şi diversă, ci şi în romanul “Geniu pustiu”, în frumoasele sale “Scrisori” sau în poeziile şi dramaturgia, prin care a încercat să transpună într-un impresionant scenario dramatic cele mai însemnate momente din trecutul voivodal al românilor moldoveni şi munteni, oferindu-i o aura legendară strălucită. Poezii ca “Horia”, ca “Doina” sau “Lupta de la Rovine” au făcut parte din arsenalul de luptă naţională al ardelenilor.”

Privind contrastul dintre istorie şi realitatea contemporană, Mircea Popa crede că “… este subliniată de antiteza (defavorabilă prezentului), dar îmbrăţişată de mişcarea junimistă, care dorea eliminarea totală a “formelor fără fond”. Ideile acestea apar deja în discursul lui Toma Nour din “Geniu pustiu” atunci când clamează: “Vezi la noi istorici ce nu cunosc istoria, literati şi jurnalişti ce nu ştiu a scrie, actori ce nu ştiu a juca, ministri ce nu ştiu a guverna, financieri ce nu ştiu a calcula, şi de aceea atâta hârtie măzgălită fără niciun folos, de aceea atâtea schimbări de ministeriu, atâtea falimente. Vei afla mai lesne oameni ce pun la vot existenţa lui Dumnezeu, decât sufleteşte înamoraţi de limba şi datinile străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului nostru …”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Trei familii din Vorona, Vlădeni și Vârfu Câmpului au fost la un pas să rămână fără casă. Pompierii avertizează

Publicat

Publicitate

Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu !

 

În ultimele ore, trei case din localitățile Poiana (comuna Vorona), Vârfu Câmpului și Mândrești (comuna Vlădeni) au fost în pericol după ce funinginea depusă pe pereții interiori ai coșurilor de fum s-a aprins.

 

Pompierii militari de Detașamentele Botoşani și Dorohoi, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a produce pagube materiale însemnate.

 

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

✔ Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul apostol, întâiul mucenic și arhidiacon Ștefan. A treia zi de Crăciun

Publicat

Publicitate

Făcându-se oarecând, întrebare, între saduchei, farisei şi elini, despre Domnul nostru Iisus Hristos, unii zicând că este prooroc, alţii că este înşelător, alţii că este Fiul lui Dumnezeu, fericitul acesta, întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, a stat într-un loc înalt şi bine a vestit şi a mărturisit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos. Şi a zis: „Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au înmulţit răutatile voastre şi este tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul acela care crede şi nu se îndoieşte de Iisus Hristos, că El esle Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât pentru păcatele noastre, Care s-a născut din Fecioara cea sfânta şi curata, aleasa, mai înainte de întemeierea lumii. Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat. Că pe cei orbi, i-a făcut să vadă, pe cei leproşi, i-a curăţit, dracii i-a gonit şi pe toţi ne-a mântuit”. Iar ei, auzind aceasta, se certau cu dânsul, grăind împotrivă. Şi, hulind pe Domnul cel propovăduit, l-au dus pe Ştefan la adunarea sfatului, la arhierei, că nu puteau sta împotriva înţelepciunii şi duhului care vorbea, precum scrie la Faptele Apostolilor. Şi au adus martori mincinoşi, care au zis: „Noi l-am auzit pe acesta grăind cuvinte de hulă împotriva Templului şi a Legii şi, că Iisus Nazarineanul va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise. Şi pe când îl învinuiau, cei din sobor au văzut faţa lui Ştefan strălucind, ca o faţă de înger. Şi, umplându-se de râvnă, Ştefan a adus împotriva lor cuvânt de mustrare, precum odinioara Ilie, zicând către dânşii: Oameni tari în cerbicie şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea vă împotriviţi Duhului Sfânt; cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi si voi”. Iar ei, auzindu-l şi neputând suferi, s-au pornit cu nespusă mânie şi scrâşneau cu dinţii asupra lui. Dar, căutâd la cer, Ştefan a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta slavei şi a zis: iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu” (Fapte 7, 56). Şi, astupându-şi urechile, necredincioşii s-au aruncat asupra lui, l-au scos afară din cetate, şi-l ucideau cu pietre, pe când el se ruga pentru dânşii, zicând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Şi, acestea zicând, a adormit. Sângele Mucenicilor este totdeauna o sămânţa care aduce roade. La uciderea lui Ştefan, era un tânăr, care păzea hainele ucigaşilor Mucenicului. Se numea Saul şi el se invoise la uciderea ce se făcea. Dar iată, rugăciunea şi sângele lui Ştefan au biruit în taina şi acest Saul, după ce s-a întâlnit cu Domnul, pe drumul Damascului, s-a făcut Sfântul şi marele nostru Apostol Pavel, Sângele Mucenicilor totdeauna lucreaza biruinţele Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Bucuria Nașterii Domnului a fost și în Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani. Rareș Prisacariu, colind impresionant

Publicat

Publicitate

Credincioșii Parohiei „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani s-au unit în duh de rugăciune în prima zi de Crăciun, pentru a cinsti Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Lăcașul de cult a fost împodobit nu doar prin straie și colinde, ci mai ales prin prezența numeroasă a celor veniți să trăiască bucuria sărbătorii „acasă”, în Biserică.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în sobor de preotul paroh Dumitru Mateciuc, alături de părinții Grigore Diaconu și Aurel Chiroșcă. În cadrul slujbei, a fost citită Pastorala de Crăciun a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a subliniat importanța viețuirii creștine autentice, trăite în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii

„Iubit popor al lui Dumnezeu,

Ţelul vieţuirii creştine este unul foarte înalt, acela de a deveni, prin har, fii ai lui Dumnezeu-Tatăl, de a cuprinde în noi şi a trăi viaţa dumnezeiască, altfel spus, de a ajunge toţi „la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos”. Este un ţel înalt şi mai presus de puterile noastre, la care ajungem însă începând de la cele mai mărunte şi neînsemnate aspecte ale vieţii noastre de zi cu zi.

Grija pe care se cade a o avea permanent este aceea de a petrece ziua fără de păcat. Aşa cum ne învaţă Cuviosul Sofronie Saharov, „dacă vom năzui în viaţa noastrăsă urmăm în fiecare clipă paza poruncilor lui Dumnezeu, iar în rugăciunile noastre să spunem: «Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, în seara aceasta, în noaptea aceasta, fără de păcat a ne păzi noi», atunci acest «fără de păcat» va da putinţa Duhului Sfânt să vină în noi şi să ne descopere toată cunoaşterea lui Dumnezeu precum este” 

Să stăruim în rugăciune. Aceasta ne aşază în legătură personală şi vie cu Dumnezeu, Care coboară în sufletul nostru şi ne preface în „templu al Duhului Sfânt” . Trăim într-o lume care nu mai găseşte timp sau nu mai vrea să se roage. Tocmai de aceea, creştinii au această răspundere ca, rugându-se, să-şi lărgească inima pentru a cuprinde pe cât mai mulţi dintre semenii lor, dacă se poate, întreaga lume, cerând ca peste toţi să se reverse milostivirea lui Dumnezeu”, a spus ÎPS Teofan.

Publicitate

Vestea Nașterii Mântuitorului a fost împărtășită la strană de un grup de copii, coordonat de profesoara de religie Iuliana Melinte, care au adus colinde pline de emoție. Tradiția dăruirii a fost continuată de Moș Crăciun, care a poposit și anul acesta în mijlocul credincioșilor. Toți cei prezenți au primit daruri.

Rareș Prisacariu, copilul -minune din Botoșani, a participat la slujbă și ca slujitor la altar, iar la final, îmbrăcat în veșminte de ipodiacon, a impresionat publicul prin interpretarea duioasă a unui colind, aducând emoție și bucurie în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Sărbătoarea colindelor și a tradițiilor, la Căminul Cultural din comuna Nicșeni

Publicat

Publicitate

Căminul Cultural din comuna Nicșeni a fost, zilele acestea, gazda unei serbări deosebite, un eveniment plin de emoție, credință și bucurie, care a adunat laolaltă copii, părinți, bunici și invitați din localitate, dar și câțiva micuți din satul Dorobanți. Evenimentul a demonstrat, încă o dată, că tradițiile și valorile creștine sunt vii și transmise cu drag din generație în generație.

Nu este prima dată când la Nicșeni se organizează astfel de manifestări culturale. De-a lungul anilor, cu implicarea Consiliului Local și cu binecuvântarea preoților Șerban Iulian și Adăscăliței Dumitru, în comună au avut loc serbări de Crăciun, activități dedicate satului românesc, precum și evenimente speciale în cadrul cărora învățătorii și profesorii pensionari ai comunei au fost invitați și premiați pentru activitatea lor de-o viață.

La una dintre aceste serbări a fost invitat și părintele protopop Petru Fercal, împreună cu corul parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”. Tot în anii anteriori s-au desfășurat activități cu caracter pro-viață și festivaluri de colinde, avându-l ca organizator pe profesorul George Brânzei, evenimente care au lăsat o amprentă puternică în viața comunității.

Serbarea din acest an a fost una cu totul specială. Copiii de grădiniță au fost pregătiți cu multă dăruire de doamna educatoare Burcă Maria, iar la Parohia Dorobanți, doamna preoteasă Șerban a coordonat un grup de copii care au interpretat colinde tradiționale. Un moment emoționant a fost cel în care fetița Bianca Sofronea a interpretat rolul Maicii Domnului, impresionând publicul prin sensibilitate și naturalețe.

Reușita evenimentului a fost girată de asistenta medicală din satul Nicșeni, Micșunica Bulboacă, un suflet cald și un glas de înger, care a mobilizat copiii și a contribuit la organizarea unei noi ediții memorabile. Evenimentul a fost sprijinit și de agenții economici locali, care au înțeles importanța susținerii activităților culturale din comunitate.

La programul artistic au participat numeroși săteni, cel mai vârstnic dintre aceștia fiind Moș Ioan, care a apreciat la superlativ prestația micuților. Acesta i-a îndemnat pe cei prezenți să se bucure și să fie recunoscători că Dumnezeu încă îngăduie să avem parte de un Crăciun liniștit, vestit de glasurile curate ale copiilor fericiți.

Publicitate

Comuna Nicșeni este cunoscută pentru bogăția tradițiilor populare, iar în preajma sărbătorilor de iarnă pot fi admirate obiceiuri străvechi ce încep din ajunul Crăciunului. Măștile, teatrele haiducești și costumele populare oferă un spectacol impresionant, specific acestei părți de țară.

Căminul Cultural din Nicșeni este, fără îndoială, un loc special, modern amenajat și dotat conform standardelor actuale, care poate deveni un adevărat centru al vieții culturale locale. În urma primelor discuții, se conturează ideea organizării unui concurs folcloric amplu, care să aducă pe scena din Nicșeni grupuri folclorice din toate colțurile județului Botoșani și chiar din zonele limitrofe. Prima ediție ar putea avea loc în luna decembrie 2026, transformând comuna Nicșeni într-un reper important pe harta culturală a zonei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending