Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (76)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Pro Saeculum” nr. 1-2 din 2022.  Revista, care apare la Focşani sun egida Uniunii Scriitorilor din România, publică la rubrica „Eminesciana” rezultatele unor cercetări făcute de Mircea Popa, sub titlul Noi documente privind legăturile lui Eminescu cu tineretul din Transilvania”(p. 12 – 13). Articolul debutează cu câteva referiri, cunoscute deja, la trecerile lui Eminescu prin Transilvania şi relaţiile lui de suflet cu cei de aici: 1. „…debutul său s-a făcut prin revista „Familia” a lui Iosif Vulcan”; 2. „…dascălul său de literatură, Aron Pumnul, venea şi el din Transilvania şi că acesta i-a insuflat interesul pentru Mica Romă a Blajului”; 3. „…turneele sale teatrale, în care a îndeplinit funcţia de sufleor şi actor, l-au pus în legătură cu anumite societăţi de lectură şi cu publicul lor”; 4. „…studenţii români de la Universitatea din Budapesta, „Petru Maior”, i-au solicitat colaborarea la unul din almanahurile în pregătire”; 5. „perioada vieneză, când a devenit membru al Societăţii „România Jună”, împreună cu care a propus organizarea sărbătoririi lui Ştefan cel Mare la Putna şi un congres studenţesc a tuturor tinerilor aflaţi la universităţile din afara ţării”; 6. „prietenilor ardeleni de la  Societatea „România Jună” le-a oferit cea mai frumoasă creaţie a sa, „Luceafărul”, opera sa de maturitate, care a influenţat  mult gândirea politică din Ardeal, producând aici numeroase imitaţii şi pastişe”.

Mircea Popa vine cu noi amănunte biografice care vizează legătura lui Eminescu cu Ardealul. După cercetări în arhiva Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai” de la Seminarul Teologic greco-catolic de la Gherla, înfiinţată în anul 1869. În 1870, societatea înfiinţează revista „Steaua mării”. Scopul revistei era de a publica ce citeau membrii ei în timpul şedinţelor.  Spune Mircea Popa: 1. „Revista porneşte la drum cu un motto inspirat: „Nu sabia, ci peana susţine o naţiune”, în timp ce pe prima pagină a protocolului din 1870 a fost ales versul lui Andrei Mureşan „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”; 2. „În această confrerie de preocupări, ei primesc un ajutor nepreţuit de la Iacob Negruzzi care le trimite toată seria „Convorbirilor literare”, de la Haşdeu, care le expediază principalele reviste pe care le redactează şi de la Academia Română”; 3. „De remarcat că pentru procurarea ziarului „Timpul”, ei se adresează redactorului acestuia, M. Eminescu, mulţumindu-i mai întâi pentru faptul că în anii anteriori au primit gratuit ziarul.”

Mircea Popa prezintă scrisoarea de mulţumire pe care bibliotecarul societăţii „Alexi-Şincai”  o adresează poetului. Reţinem din această scrisoare pe care cercetătorul o publică în extenso: „La 9 martie 1881 am trimis două epistole: una la „Timpul” din Bucureşti, în care l-am rugat pe domnul redactor să ne împrospete în memorie scrisoarea noastră de dato 26 oct. 1880, adaugând că dacă nu ne-ar fi trimis gratis ziarul numit, atunci ar fi fost superfluă rogarea noastră”. Fiindcă „Timpul” era foarte important pentru  membrii societăţii, preşedintele şi notarul acesteia revin către Eminescu  cu o scrisoare  pe 6 noiembrie 1883: „Prea stimate Dle redactor, Societatea noastră literar-bisericească Alexi-Şincai, care se bucură de multe jurnale, atât literare cât şi politice, într-un şir de ani avu norocul de a fi ajutat şi încă nu puţin în progresarea ei şi cu naltul spirit al acestei redacţiuni. Am regreta încă şi regretăm mult şi astăzi lipsa pe care noi, membrii societăţii, adânc o simţesc. Subscrişii deci, rugându-vă în numele acestei societăţi să binevoiţi a nu ne lipsi nici de aici înainte de călduroasă-vă sprijinire, cu care ne-aţi onorat până acum, sperăm că nu ne veţi respinge cererea, cu atât mai vârtos că finanţele noastre, dorere!, sunt destul de debile spre a ne putea prenumera un atare jurnal preţuit.”

Cercetătorul amintit găseşte în arhiva bibliotecii societăţii  volumul lui Mihai Eminescu, “Poezii”, pe care l-a editat Titu Maiorescu în 1883.  La rubrica provenienţă scrie “Donaţie de autor”, ceea ce, consideră Mircea Popa, “schimbă dintr-o data datele problemei, întrucât în nicio bibliotecă din Transilvania nu ne mai întâlnim cu o asemenea menţionare. Faptul că Eminescu a făcut o donaţie cu totul specială pentru biblioteca Societăţii teologilor gherleni reprezintă un unicat în analele raporturilor poetului national cu tineretul universitar din Transilvania. Desigur, donaţii de cărţi a mai făcut poetul şi cu alte ocazii. Astfel, în sejurul de la Blaj când s-a împrietenit cu seminaristul Filimon Ilea, tânărul Eminescu i-a donat o carte, scriindu-i şi câteva versuri pe una dintre pagini. A mai donat o carte Societăţii teologice din Viena, lucru semnalat de Elie Dăianu în inventarul pe care l-a închinat societăţii “Salba”. Faptul că el recidivează acum la 1883 se datorează poate şi bunelor raporturi pe care Societatea studenţilor gherleni le-a avut cu membrii “Junimii”, cu T. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, cărora li se reproduc anumite texte în paginile revistei”.

Publicitate

Acelaşi Mircea Popa publică un alt articol de istorie literară, unul de întindere, intitulat “Literatură şi doctrină politică” (p. 18 – 24)  Dintre multele referiri la scriitorii români, extragem pe cele cu referire la Eminescu. În ceea ce priveşte junimismul, scrie Mircea Popa: “După stabilirea lui Eminescu la Iaşi, contribuţia lui la susţinerea curentului junimist creşte considerabil. Ea se referă atât la producţia sa poetică publicată de el în “Convorbiri literare”, cât şi la prelecţiunile poporale ale Junimii, la prestaţia sa jurnalistică din paginile “Curierului de Iaşi” sau din acelea ale “Timpului”. Campaniile duse de el la “Timpul” pe diferite teme, dar mai ales pe problema “claselor superpuse”, a rolului statului şi a discrepanţelor sociale create de partidul roşilor (Liberal), contribuie în mod essenţial la acreditarea politicii partidului conservator decât orice politician junimist sau vechi membru al Partidului Conservator, oferind un larg câmp de dezbatere a problemelor social-politice ale momentului dar, mai ales, contraatacând ideologia şi acţiunea liberalâ”.

În ceea ce priveşte preluarea ideilor paşoptismului, precizează Mircea Popa: “La această întreprindere au contribuit în mod essential toţi scriitorii noştri clasici. Eminescu a exprimat astfel de idei nu numai prin publicistica sa vastă şi diversă, ci şi în romanul “Geniu pustiu”, în frumoasele sale “Scrisori” sau în poeziile şi dramaturgia, prin care a încercat să transpună într-un impresionant scenario dramatic cele mai însemnate momente din trecutul voivodal al românilor moldoveni şi munteni, oferindu-i o aura legendară strălucită. Poezii ca “Horia”, ca “Doina” sau “Lupta de la Rovine” au făcut parte din arsenalul de luptă naţională al ardelenilor.”

Privind contrastul dintre istorie şi realitatea contemporană, Mircea Popa crede că “… este subliniată de antiteza (defavorabilă prezentului), dar îmbrăţişată de mişcarea junimistă, care dorea eliminarea totală a “formelor fără fond”. Ideile acestea apar deja în discursul lui Toma Nour din “Geniu pustiu” atunci când clamează: “Vezi la noi istorici ce nu cunosc istoria, literati şi jurnalişti ce nu ştiu a scrie, actori ce nu ştiu a juca, ministri ce nu ştiu a guverna, financieri ce nu ştiu a calcula, şi de aceea atâta hârtie măzgălită fără niciun folos, de aceea atâtea schimbări de ministeriu, atâtea falimente. Vei afla mai lesne oameni ce pun la vot existenţa lui Dumnezeu, decât sufleteşte înamoraţi de limba şi datinile străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului nostru …”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan

Publicat

Publicitate

Aducerea moaștelor Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan

 

Sfinţii Chir şi Ioan au fost torturaţi şi ucişi pentru credinţa lor în Hristos la 31 ianuarie în vremea prigoanelor lui Diocleţian în cetatea Canopos de lângă Alexandria. În timpul vieţii lor cei doi au fost renumiţi pentru dragosta lor pentru oameni şi pentru faptul că vindecau pe cei suferinzi, alungau duhurile cele rele şi aduceau liniştea trupească şi sufletească oamenilor fără a cere nimic în schimb, ba chiar îi şi refuzau pe cei care încercau să le dea ceva. În secolul al V-lea cetatea Manutin era plină de idoli şi de cei care se închinau la ei. Patriarhul Teofil al Alexandriei (385-412) a încercat să îndepărteze slujirea idolească din ace cetate dar fără izbândă pentru că diavolii erau puternici. Urmaşul său în scaunul episcopal a fost Sfântul Chiril (412 – 444) şi lui i-a descoperit Dumnezeu că numai Moaştele Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan pot să distrugă necurăţia idolatră ce domnea peste cetatea Manutin unde demonii îşi făceau de cap pentru că aveau toată puterea. Atunci Sfântul Chiril a strămutat moaştele Sfinților Mucenici Doctori fără de arginți Chir și Ioan de la Canopos la Manutin aşezându-le înr-o biserică ridicată şi închinată celor doi sfinţi. Din acea zi, duhurile necurate au fost izgonite din cetate iar biserica a devenit izvor tămăduitor pentru cei ce căutau alinare la suferinţele lor.

Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie la Mitoc! Râul Prut a mai luat o viață. Bărbatul de 65 de ani a fost găsit de echipele de intervenție la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă

Publicat

Publicitate

Pompierii au fost solicitați, în această seară, să intervină pentru căutarea unui bărbat, în vârstă de 65 de ani, care era la pescuit pe malul râului Prut, în localitatea Horea, comuna Mitoc, și nu s-a mai întors acasă. Alerta a fost dată de familie, după ce bărbatul nu a mai putut fi contactat.

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Coțușca, cu o barcă și o ambulanță SMURD, dar și un echipaj aparținând SAJ. După aproximativ o jumătate de oră de căutări, bărbatul a fost găsit de echipele de intervenție, la circa doi kilometri de locul unde se presupunea că a intrat în apă.

Echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare. Din păcate, în ciuda eforturilor depuse, acestea nu au dat rezultat, fiind nevoiți să declare decesul bărbatului.

‼️Informare preventivă

ISU Botoșani recomandă cetăţenilor să respecte măsurile de siguranță atunci când merg la scăldat, astfel:

▪️frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;
▪️evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;
▪️evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare;
▪️nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;
▪️nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;
▪️nu intrați în apa rece după expunerea la soare;
▪️nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;
▪️echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Publicitate

Dacă observați o persoană care se află în pericol de înec și puteți să o ajutați, interveniți, fără a vă pune viața în pericol. În cel mai scurt timp, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!

Citeste mai mult

Economie

Guvernul a prelungit până la 30 septembrie măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază. Lista produselor vizate rămâne neschimbată

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis vineri să extindă cu încă trei luni aplicarea OUG nr. 67/2023, care prevede limitarea temporară a adaosului comercial pentru alimentele de bază, noul termen fiind 30 septembrie 2025, scrie alba24.ro.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), măsura are ca scop combaterea creșterii excesive a prețurilor și protejarea puterii de cumpărare a populației.

De asemenea, în ședința de guvern, a fost prelungit, până la 31 decembrie 2025, și termenul de aplicare a OUG nr. 84/2023, care instituie un mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul exporturilor de produse agricole din Ucraina. Această prelungire contribuie la menținerea echilibrului pieței interne și la sprijinirea fermierilor și procesatorilor români afectați de importurile masive, menționează MADR.

„Este responsabilitatea noastră să protejăm fermierii și consumatorii români. Decizia de prelungire a plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost luată pentru a proteja în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, continuăm să protejăm fermierii români de importurile de produse din Ucraina și menținem obligativitatea licențierii pentru astfel de importuri. Fac un apel către toți procesatorii români să își asigure materia primă de la fermierii noștri, pentru a ajuta producția românească”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

Actul normativ vizează operatorii economici din întregul lanț agroalimentar – producători, procesatori, comercianți și are un impact direct asupra sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile, în acord cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, o măsură luată în august 2023 pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor și care viza 14 grupe de produse alimentare, a fost continuată și în 2024, însă lista a fost extinsă. Executivul a decis, la sfârșitul anului trecut, prelungirea măsurii până la 30 iunie 2025.

Publicitate

Lista alimentelor cuprinde:

  • pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialități;
  • lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT;
  • brânză telemea de vacă vrac;
  • iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
  • făină albă de grâu ‘000’ până la 1 kg;
  • mălai până la 1 kg;
  • ouă de găină calibrul M;
  • ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
  • carne proaspătă pui;
  • carne proaspătă porc;
  • legume proaspete vrac;
  • fructe proaspete vrac;
  • cartofi proaspeți albi vrac;
  • zahăr alb tos până la 1 kg;
  • smântână – 12% grăsime;
  • unt până la 250 grame;
  • magiun până la 350 grame.

Citeste mai mult

Eveniment

Primele taxe care se vor aplica din 2026: Vor crește impozitele pe locuințe, terenuri și dividende.

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că, în perioada următoare, vor fi anunțate noi măsuri fiscale care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Printre acestea se numără introducerea unui sistem de impozitare a terenurilor și locuințelor bazat pe valoarea de piață. Totodată, impozitul pe dividende va fi majorat de la începutul anului 2026, scrie alba24.ro.

„Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere a unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la început anului viitor”, a precizat vineri Bolojan, într-o conferință de presă.

Cresc impozitele pe locuințe și terenuri. Un nou mod de calcul

„Impozitele persoanelor fizice pe proprietate case-terenuri vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață.

Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite.

Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Impozitul pe dividende, majorat din 2026

„Tot de anul viitor urmează să fie foarte probabil majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividente, dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie.

Oamenii trebuie să se știe la ce se aștepte, (22:06) nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară. (22:13) Vă mulțumesc pentru răbdarea pe care m-ați ascultat. (22:16) Vă stau la dispoziție pentru întrebări”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending