Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (76)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Pro Saeculum” nr. 1-2 din 2022.  Revista, care apare la Focşani sun egida Uniunii Scriitorilor din România, publică la rubrica „Eminesciana” rezultatele unor cercetări făcute de Mircea Popa, sub titlul Noi documente privind legăturile lui Eminescu cu tineretul din Transilvania”(p. 12 – 13). Articolul debutează cu câteva referiri, cunoscute deja, la trecerile lui Eminescu prin Transilvania şi relaţiile lui de suflet cu cei de aici: 1. „…debutul său s-a făcut prin revista „Familia” a lui Iosif Vulcan”; 2. „…dascălul său de literatură, Aron Pumnul, venea şi el din Transilvania şi că acesta i-a insuflat interesul pentru Mica Romă a Blajului”; 3. „…turneele sale teatrale, în care a îndeplinit funcţia de sufleor şi actor, l-au pus în legătură cu anumite societăţi de lectură şi cu publicul lor”; 4. „…studenţii români de la Universitatea din Budapesta, „Petru Maior”, i-au solicitat colaborarea la unul din almanahurile în pregătire”; 5. „perioada vieneză, când a devenit membru al Societăţii „România Jună”, împreună cu care a propus organizarea sărbătoririi lui Ştefan cel Mare la Putna şi un congres studenţesc a tuturor tinerilor aflaţi la universităţile din afara ţării”; 6. „prietenilor ardeleni de la  Societatea „România Jună” le-a oferit cea mai frumoasă creaţie a sa, „Luceafărul”, opera sa de maturitate, care a influenţat  mult gândirea politică din Ardeal, producând aici numeroase imitaţii şi pastişe”.

Mircea Popa vine cu noi amănunte biografice care vizează legătura lui Eminescu cu Ardealul. După cercetări în arhiva Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai” de la Seminarul Teologic greco-catolic de la Gherla, înfiinţată în anul 1869. În 1870, societatea înfiinţează revista „Steaua mării”. Scopul revistei era de a publica ce citeau membrii ei în timpul şedinţelor.  Spune Mircea Popa: 1. „Revista porneşte la drum cu un motto inspirat: „Nu sabia, ci peana susţine o naţiune”, în timp ce pe prima pagină a protocolului din 1870 a fost ales versul lui Andrei Mureşan „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”; 2. „În această confrerie de preocupări, ei primesc un ajutor nepreţuit de la Iacob Negruzzi care le trimite toată seria „Convorbirilor literare”, de la Haşdeu, care le expediază principalele reviste pe care le redactează şi de la Academia Română”; 3. „De remarcat că pentru procurarea ziarului „Timpul”, ei se adresează redactorului acestuia, M. Eminescu, mulţumindu-i mai întâi pentru faptul că în anii anteriori au primit gratuit ziarul.”

Mircea Popa prezintă scrisoarea de mulţumire pe care bibliotecarul societăţii „Alexi-Şincai”  o adresează poetului. Reţinem din această scrisoare pe care cercetătorul o publică în extenso: „La 9 martie 1881 am trimis două epistole: una la „Timpul” din Bucureşti, în care l-am rugat pe domnul redactor să ne împrospete în memorie scrisoarea noastră de dato 26 oct. 1880, adaugând că dacă nu ne-ar fi trimis gratis ziarul numit, atunci ar fi fost superfluă rogarea noastră”. Fiindcă „Timpul” era foarte important pentru  membrii societăţii, preşedintele şi notarul acesteia revin către Eminescu  cu o scrisoare  pe 6 noiembrie 1883: „Prea stimate Dle redactor, Societatea noastră literar-bisericească Alexi-Şincai, care se bucură de multe jurnale, atât literare cât şi politice, într-un şir de ani avu norocul de a fi ajutat şi încă nu puţin în progresarea ei şi cu naltul spirit al acestei redacţiuni. Am regreta încă şi regretăm mult şi astăzi lipsa pe care noi, membrii societăţii, adânc o simţesc. Subscrişii deci, rugându-vă în numele acestei societăţi să binevoiţi a nu ne lipsi nici de aici înainte de călduroasă-vă sprijinire, cu care ne-aţi onorat până acum, sperăm că nu ne veţi respinge cererea, cu atât mai vârtos că finanţele noastre, dorere!, sunt destul de debile spre a ne putea prenumera un atare jurnal preţuit.”

Cercetătorul amintit găseşte în arhiva bibliotecii societăţii  volumul lui Mihai Eminescu, “Poezii”, pe care l-a editat Titu Maiorescu în 1883.  La rubrica provenienţă scrie “Donaţie de autor”, ceea ce, consideră Mircea Popa, “schimbă dintr-o data datele problemei, întrucât în nicio bibliotecă din Transilvania nu ne mai întâlnim cu o asemenea menţionare. Faptul că Eminescu a făcut o donaţie cu totul specială pentru biblioteca Societăţii teologilor gherleni reprezintă un unicat în analele raporturilor poetului national cu tineretul universitar din Transilvania. Desigur, donaţii de cărţi a mai făcut poetul şi cu alte ocazii. Astfel, în sejurul de la Blaj când s-a împrietenit cu seminaristul Filimon Ilea, tânărul Eminescu i-a donat o carte, scriindu-i şi câteva versuri pe una dintre pagini. A mai donat o carte Societăţii teologice din Viena, lucru semnalat de Elie Dăianu în inventarul pe care l-a închinat societăţii “Salba”. Faptul că el recidivează acum la 1883 se datorează poate şi bunelor raporturi pe care Societatea studenţilor gherleni le-a avut cu membrii “Junimii”, cu T. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, cărora li se reproduc anumite texte în paginile revistei”.

Publicitate

Acelaşi Mircea Popa publică un alt articol de istorie literară, unul de întindere, intitulat “Literatură şi doctrină politică” (p. 18 – 24)  Dintre multele referiri la scriitorii români, extragem pe cele cu referire la Eminescu. În ceea ce priveşte junimismul, scrie Mircea Popa: “După stabilirea lui Eminescu la Iaşi, contribuţia lui la susţinerea curentului junimist creşte considerabil. Ea se referă atât la producţia sa poetică publicată de el în “Convorbiri literare”, cât şi la prelecţiunile poporale ale Junimii, la prestaţia sa jurnalistică din paginile “Curierului de Iaşi” sau din acelea ale “Timpului”. Campaniile duse de el la “Timpul” pe diferite teme, dar mai ales pe problema “claselor superpuse”, a rolului statului şi a discrepanţelor sociale create de partidul roşilor (Liberal), contribuie în mod essenţial la acreditarea politicii partidului conservator decât orice politician junimist sau vechi membru al Partidului Conservator, oferind un larg câmp de dezbatere a problemelor social-politice ale momentului dar, mai ales, contraatacând ideologia şi acţiunea liberalâ”.

În ceea ce priveşte preluarea ideilor paşoptismului, precizează Mircea Popa: “La această întreprindere au contribuit în mod essential toţi scriitorii noştri clasici. Eminescu a exprimat astfel de idei nu numai prin publicistica sa vastă şi diversă, ci şi în romanul “Geniu pustiu”, în frumoasele sale “Scrisori” sau în poeziile şi dramaturgia, prin care a încercat să transpună într-un impresionant scenario dramatic cele mai însemnate momente din trecutul voivodal al românilor moldoveni şi munteni, oferindu-i o aura legendară strălucită. Poezii ca “Horia”, ca “Doina” sau “Lupta de la Rovine” au făcut parte din arsenalul de luptă naţională al ardelenilor.”

Privind contrastul dintre istorie şi realitatea contemporană, Mircea Popa crede că “… este subliniată de antiteza (defavorabilă prezentului), dar îmbrăţişată de mişcarea junimistă, care dorea eliminarea totală a “formelor fără fond”. Ideile acestea apar deja în discursul lui Toma Nour din “Geniu pustiu” atunci când clamează: “Vezi la noi istorici ce nu cunosc istoria, literati şi jurnalişti ce nu ştiu a scrie, actori ce nu ştiu a juca, ministri ce nu ştiu a guverna, financieri ce nu ştiu a calcula, şi de aceea atâta hârtie măzgălită fără niciun folos, de aceea atâtea schimbări de ministeriu, atâtea falimente. Vei afla mai lesne oameni ce pun la vot existenţa lui Dumnezeu, decât sufleteşte înamoraţi de limba şi datinile străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului nostru …”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Prima lopată la „Podul de Flori”, în prezența autorităților din R.Moldova și România

Publicat

Publicitate

Oficialități din România și Republica Moldova vor fi prezente, sâmbătă, la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul ‘Podul de Flori’, notează AGERPRES.

‘Podul de Flori’ va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, și comuna Golăești din județul Iași din România, și este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două rețele rutiere naționale – Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni și viitoarea Autostradă Ungheni – Chișinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030.

‘Podul de Flori’ este primul dintre cele patru noi poduri peste Prut stabilite spre execuție, pentru care există deja contractul de proiectare și execuție semnat în cursul toamnei trecute.

La acest eveniment vor fi prezenți, printre alții, Vladimir Bolea, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.

De asemenea, va fi prezent și candidatul Alianței Electorale România Înainte, Crin Antonescu, precum și alți oficiali de la Chișinău, București, Bruxelles, alături de autorități locale și cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.

Potrivit organizatorilor, Festivalul ‘Podul de Flori’ va începe de la ora 12:00 în Piața Independenței din Ungheni, care va deveni scena unui eveniment de referință pentru relația dintre România și Republica Moldova.

Publicitate

Începând cu ora 15:30 va fi dat startul lucrărilor de foreze pe ambele maluri ale Prutului, printr-o manifestație cu participarea cetățenilor, oficialilor și a presei, în satul Zagarancea, pe șantierul de construcție al podului.

Atmosfera festivalului ‘Podul de Flori’ din Piața Independenței din Ungheni va fi întreținută pe parcursul întregii zile de artiști de top din ambele țări, reuniți într-un program muzical spectaculos.

O expoziție documentară ‘Poduri de Memorie’ va aduce în prim-plan momente esențiale din istoria recentă a celor două țări.

Într-un moment simbolic, cerul Ungheniului va fi brăzdat de aeronavele ‘The Hawks of Romania’, cu demonstrații spectaculoase de zbor și parașutism.

Participanții sunt așteptați și în zona gastronomică, cu preparate tradiționale și un târg al producătorilor locali.

Cu prilejul festivalului, va fi lansat un concurs de design adresat artiștilor vizuali din România și Republica Moldova. Lucrarea câștigătoare va fi imprimată pe panourile fonoabsorbante ale viitorului pod rutier Ungheni-Ungheni. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru că a schingiuit un animal

Publicat

Publicitate

Vineri, polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 43 de ani, din județul Botoșani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de schingiuirea animalelor.

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta, în ziua de 1 aprilie a.c., deranjat de faptul că un câine de rasă comună, talie mică a pătruns în curtea locuinței și alerga după păsările din curte, i-ar fi aplicat acestuia mai multe lovituri, cu un obiect dur din gospodărie, după care l-ar fi aruncat în drumul public, din fața locuinței.

Bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, cercetările fiind continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

TikTok a lansat Centrul Electoral, dedicat alegerilor din România

Publicat

Publicitate

TikTok își consolidează activitatea de a proteja platforma prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking, conform unui comunicat remis, vineri, Agerpres.

”Pe măsură ce următoarea rundă de alegeri din România se apropie, TikTok anunță astăzi o serie de actualizări care consolidează activitatea continuă de a proteja platforma și de a conecta comunitatea la informații despre alegeri de încredere.

TikTok le oferă oamenilor oportunitatea de a descoperi și a se conecta cu conținutul și creatorii care îi inspiră.

În perioadele electorale, TikTok lucrează continuu pentru a proteja platforma și pentru a menține un spațiu civilizat, în care utilizatorii se pot exprima liber și pot construi comunități.

Mii de specialiști în Trust & Safety și Security au protejat TikTok în peste 200 de alegeri din întreaga lume în ultimii cinci ani, inclusiv cele din Germania și Croația, precum și alte alegeri desfășurate deja în Europa în acest an.

Astăzi, TikTok consolidează această activitate prin lansarea Centrului Electoral dedicat alegerilor din România, printr-o nouă campanie de educație media și prin colaborarea continuă cu peste 20 de parteneri de fact-checking”, se menționează în comunicat.

Publicitate

Astfel, pentru a sprijini comunitatea în accesarea informațiilor oficiale privind aceste alegeri, TikTok a lansat săptămâna trecută un Centru Electoral, disponibil utilizatorilor prin funcția de Căutare și prin bannere afișate la conținutul relevant despre alegeri.

Centrul Electoral oferă informații esențiale, date importante și direcționează utilizatorii către site-ul Autorității Electorale Permanente.

De asemenea, include informații despre politicile TikTok și sfaturi de educație media pentru crearea, distribuirea și interacțiunea cu conținutul, dezvoltate în parteneriat cu Funky Citizens.

Totodată, platforma continuă să investească în inițiative de educație media pentru a le oferi membrilor comunității abilitățile necesare pentru a analiza critic conținutul online, a identifica dezinformarea și a accesa surse de încredere.

‘Înaintea alegerilor prezidențiale din România, TikTok lansează o campanie de educație media în colaborare cu o serie de parteneri media importanți din România pentru a încuraja gândirea critică și a ajuta comunitatea să facă distincția între fapte și ficțiune atunci când vizualizează conținut online. În cadrul campaniei, partenerii media au realizat o serie de videoclipuri educaționale care explică cum pot utilizatorii să recunoască și să evite dezinformarea, le oferă instrumentele necesare pentru a evalua critic conținutul online și îi ghidează către surse oficiale. Aceste videoclipuri sunt disponibile comunității din România prin intermediul Centrului Electoral și vor fi promovate activ pentru a le asigura vizibilitate pe parcursul perioadei electorale’, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea Centrului Electoral este doar o parte a activității mai ample de a proteja integritatea TikTok.

Această activitate este condusă de Grupul de lucru dedicat alegerilor, alcătuit din experți în securitate cibernetică, activități înșelătoare, dezinformare și integritate electorală. Grupul de lucru coordonează activitatea de a proteja platforma, utilizând atât tehnologii avansate de moderare, cât și moderare umană.

Aceștia continuă să protejeze cu rigurozitate comunitatea TikTok, pentru ca oamenii să se exprime în siguranță pe subiecte care contează pentru ei, aplicând o serie de măsuri menite să asigure respectarea politicilor detaliate în hub-ul global pentru integritatea alegerilor.

Platforma colaborează activ cu toate autoritățile relevante în contextul alegerilor, punându-le la dispoziție canale dedicate prin care pot raporta conținutul despre care consideră că poate încălca fie Regulile Comunității TikTok, fie reglementările în vigoare.

În pregătirea pentru alegerile care urmează, a extins și mai mult accesul la aceste instrumente prin adăugarea unor instituții guvernamentale și a unor instituții de specialitate locale suplimentare.

 

Citeste mai mult

Eveniment

26 aprilie – Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)

Publicat

Publicitate

O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor, scrie AGERPRES.

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl. A fost înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.

În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.

Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației.

În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).

Publicitate

La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.

Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.

Istoria accidentului nuclear de la Cernobîl

Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului, provocând depunerea de materiale radioactive în multe părți ale Europei.

Doi muncitori ai centralei Cernobîl au murit din cauza exploziei din noaptea accidentului. Printre victime s-au numărat pompierii care au intervenit la incendiile inițiale de pe acoperișul clădirii turbinelor, iar 28 de persoane au murit în următoarele săptămâni, ca urmare a sindromului iradierii acute. Aproximativ 350.000 de persoane au fost evacuate în urma accidentului.

Complexul energetic de la Cernobîl, situat la aproximativ 130 km nord de Kiev, Ucraina, și la aproximativ 20 km sud de granița cu Belarus, cuprindea patru reactoare nucleare. Unitățile 1 și 2 au fost construite între 1970 și 1977, iar unitățile 3 și 4 au fost finalizate în 1983. Alte două reactoare erau în construcție în momentul accidentului. La sud-est de centrală, a fost construit un lac artificial de aproximativ 22 de kilometri pătrați, situat lângă râul Pripiat, un afluent al Niprului, pentru a furniza apă de răcire reactoarelor.

Această zonă a Ucrainei avea o densitate scăzută a populației. La aproximativ 3 km distanță de reactor, în noul oraș Pripiat trăiau 49.000 de locuitori. Orașul vechi Cernobîl, care avea o populație de 12.500 de locuitori, se află la aproximativ 15 km sud-est de complex. Pe o rază de 30 km de la centrala electrică, populația totală era între 115.000 și 135.000 de locuitori la momentul accidentului.

Accidentul a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă, iar cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave pentru părți mari ale populației din Belarus, Rusia și Ucraina. Doi radionuclizi, iodul-131, cu durată scurtă de viață, și cesiul-137, cu durată lungă de viață, au cântărit greu în doza de radiații. Se estimează că tot gazul xenon, aproximativ jumătate din iod și cesiu și cel puțin 5% din materialul radioactiv rămas în miezul reactorului Cernobîl 4 (care avea 192 de tone de combustibil) au fost eliberate în urma accidentului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.

Orașul Pripiat, unde locuiau operatorii centralei, a fost evacuat pe 27 aprilie 1986. Până pe 14 mai, aproximativ 116.000 de persoane care locuiau pe o rază de 30 de kilometri fuseseră evacuate și ulterior relocate. În anii care au urmat accidentului, alte 220.000 de persoane au fost relocate în zone mai puțin contaminate, iar zona de excludere inițială cu o rază de 30 km (2.800 km2) a fost modificată și extinsă pentru a acoperi 4.300 de kilometri pătrați.

Comitetul științific al Națiunilor Unite pentru evaluarea efectelor radiațiilor atomice (UNSCEAR) a concluzionat că, în afară de aproximativ 5.000 de cazuri de cancer tiroidian (soldate cu 15 decese), ‘nu există dovezi ale unui impact major asupra sănătății publice atribuibil expunerii la radiații, la 20 de ani de la accident’, potrivit sursei citate. Conform unui raport UNSCEAR din 2018, aproximativ 20.000 de cazuri de cancer tiroidian au fost diagnosticate între 1991 și 2015 la pacienți care aveau 18 ani sau mai puțin la momentul accidentului. Raportul afirmă că un sfert din cazuri (5000 de cazuri) s-au datorat ‘probabil’ dozelor mari de radiații și că acest raport a fost probabil mai mare în anii anteriori și mai mic în anii următori. Cancerul tiroidian nu este de obicei fatal dacă este diagnosticat și tratat din timp. Conform raportului, dintre diagnosticele puse între 1991 și 2005, 15 s-au dovedit a fi fatale.

La începutul anilor 1990, aproximativ 400 de milioane de dolari s-au cheltuit pentru îmbunătățirea siguranței reactoarelor rămase de la Cernobîl. Reactorul 3 a funcționat până în decembrie 2000. Unitatea 2 a fost închisă după un incendiu în sala turbinelor în 1991, iar unitatea 1 la sfârșitul anului 1997. Aproape 6.000 de oameni lucrau la centrală în fiecare zi, iar doza lor de radiații s-a încadrat în limitele acceptate la nivel internațional.

Noua structură de siguranță (New Safe Confinement – NSC) pentru sarcofag a fost finalizată în 2017. Structura închisă ermetic are rolul de a permite inginerilor să demonteze de la distanță structura din 1986, care a protejat rămășițele reactorului de intemperii, încă din săptămânile de după accident.

Cernobîl în zilele noastre

Pe 24 februarie 2022, forțele rusești au preluat controlul asupra tuturor instalațiilor centralei nucleare de la Cernobîl. Nivelurile de control ale dozelor de radiații gamma în zona de excluziune a Cernobîlului au fost depășite. Inspectoratul de Reglementare Nucleară al Ucrainei (SNRIU) a anunțat că creșterea nivelurilor de radiații s-a datorat probabil ‘perturbării stratului superior al solului din cauza mișcării unui număr mare de mașini militare grele prin zona de excluziune și a creșterii poluării aerului’. Citirile de radiații de la fața locului au fost evaluate de AIEA ca fiind scăzute și în conformitate cu nivelurile apropiate de nivelurile de fond.

Pe 9 martie 2022, centrala de la Cernobîl a pierdut conexiunea la rețea. SNRIU a transmis că generatoarele diesel de rezervă funcționau și aveau combustibil pentru 48 de ore. Pe 13 martie, Energoatom a raportat că operatorul sistemului de transport Ukrenergo a reușit să repare o linie electrică necesară pentru restabilirea alimentării externe cu energie electrică a Cernobîlului. Amplasamentul urma să fie reconectat la rețea o zi mai târziu, dar Ukrenergo a raportat în dimineața zilei de 14 martie că linia a suferit daune suplimentare ‘din partea forțelor de ocupație’. Mai târziu, pe 14 martie, Ukrenergo a anunțat că alimentarea cu energie electrică externă a fost restabilită, iar la ora 16:45 centrala a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

Pe 31 martie 2022, controlul asupra amplasamentului a revenit personalului ucrainean. Din ianuarie 2023, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are o prezență permanentă la toate centralele nucleare ale Ucrainei.

Foto: (c)  SERGEY DOLZHENKO/EPA


Pe 14 februarie 2025, o dronă a lovit acoperișul NSC și a străpuns atât învelișul exterior, cât și pe cel interior din oțel al structurii. AIEA a declarat că nivelurile de radiații din interiorul și exteriorul structurii au rămas normale și stabile. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending