Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (76)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Revista „Pro Saeculum” nr. 1-2 din 2022.  Revista, care apare la Focşani sun egida Uniunii Scriitorilor din România, publică la rubrica „Eminesciana” rezultatele unor cercetări făcute de Mircea Popa, sub titlul „Noi documente privind legăturile lui Eminescu cu tineretul din Transilvania”(p. 12 – 13). Articolul debutează cu câteva referiri, cunoscute deja, la trecerile lui Eminescu prin Transilvania şi relaţiile lui de suflet cu cei de aici: 1. „…debutul său s-a făcut prin revista „Familia” a lui Iosif Vulcan”; 2. „…dascălul său de literatură, Aron Pumnul, venea şi el din Transilvania şi că acesta i-a insuflat interesul pentru Mica Romă a Blajului”; 3. „…turneele sale teatrale, în care a îndeplinit funcţia de sufleor şi actor, l-au pus în legătură cu anumite societăţi de lectură şi cu publicul lor”; 4. „…studenţii români de la Universitatea din Budapesta, „Petru Maior”, i-au solicitat colaborarea la unul din almanahurile în pregătire”; 5. „perioada vieneză, când a devenit membru al Societăţii „România Jună”, împreună cu care a propus organizarea sărbătoririi lui Ştefan cel Mare la Putna şi un congres studenţesc a tuturor tinerilor aflaţi la universităţile din afara ţării”; 6. „prietenilor ardeleni de la  Societatea „România Jună” le-a oferit cea mai frumoasă creaţie a sa, „Luceafărul”, opera sa de maturitate, care a influenţat  mult gândirea politică din Ardeal, producând aici numeroase imitaţii şi pastişe”.

Mircea Popa vine cu noi amănunte biografice care vizează legătura lui Eminescu cu Ardealul. După cercetări în arhiva Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai” de la Seminarul Teologic greco-catolic de la Gherla, înfiinţată în anul 1869. În 1870, societatea înfiinţează revista „Steaua mării”. Scopul revistei era de a publica ce citeau membrii ei în timpul şedinţelor.  Spune Mircea Popa: 1. „Revista porneşte la drum cu un motto inspirat: „Nu sabia, ci peana susţine o naţiune”, în timp ce pe prima pagină a protocolului din 1870 a fost ales versul lui Andrei Mureşan „Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri”; 2. „În această confrerie de preocupări, ei primesc un ajutor nepreţuit de la Iacob Negruzzi care le trimite toată seria „Convorbirilor literare”, de la Haşdeu, care le expediază principalele reviste pe care le redactează şi de la Academia Română”; 3. „De remarcat că pentru procurarea ziarului „Timpul”, ei se adresează redactorului acestuia, M. Eminescu, mulţumindu-i mai întâi pentru faptul că în anii anteriori au primit gratuit ziarul.”

Mircea Popa prezintă scrisoarea de mulţumire pe care bibliotecarul societăţii „Alexi-Şincai”  o adresează poetului. Reţinem din această scrisoare pe care cercetătorul o publică în extenso: „La 9 martie 1881 am trimis două epistole: una la „Timpul” din Bucureşti, în care l-am rugat pe domnul redactor să ne împrospete în memorie scrisoarea noastră de dato 26 oct. 1880, adaugând că dacă nu ne-ar fi trimis gratis ziarul numit, atunci ar fi fost superfluă rogarea noastră”. Fiindcă „Timpul” era foarte important pentru  membrii societăţii, preşedintele şi notarul acesteia revin către Eminescu  cu o scrisoare  pe 6 noiembrie 1883: „Prea stimate Dle redactor, Societatea noastră literar-bisericească Alexi-Şincai, care se bucură de multe jurnale, atât literare cât şi politice, într-un şir de ani avu norocul de a fi ajutat şi încă nu puţin în progresarea ei şi cu naltul spirit al acestei redacţiuni. Am regreta încă şi regretăm mult şi astăzi lipsa pe care noi, membrii societăţii, adânc o simţesc. Subscrişii deci, rugându-vă în numele acestei societăţi să binevoiţi a nu ne lipsi nici de aici înainte de călduroasă-vă sprijinire, cu care ne-aţi onorat până acum, sperăm că nu ne veţi respinge cererea, cu atât mai vârtos că finanţele noastre, dorere!, sunt destul de debile spre a ne putea prenumera un atare jurnal preţuit.”

Cercetătorul amintit găseşte în arhiva bibliotecii societăţii  volumul lui Mihai Eminescu, “Poezii”, pe care l-a editat Titu Maiorescu în 1883.  La rubrica provenienţă scrie “Donaţie de autor”, ceea ce, consideră Mircea Popa, “schimbă dintr-o data datele problemei, întrucât în nicio bibliotecă din Transilvania nu ne mai întâlnim cu o asemenea menţionare. Faptul că Eminescu a făcut o donaţie cu totul specială pentru biblioteca Societăţii teologilor gherleni reprezintă un unicat în analele raporturilor poetului national cu tineretul universitar din Transilvania. Desigur, donaţii de cărţi a mai făcut poetul şi cu alte ocazii. Astfel, în sejurul de la Blaj când s-a împrietenit cu seminaristul Filimon Ilea, tânărul Eminescu i-a donat o carte, scriindu-i şi câteva versuri pe una dintre pagini. A mai donat o carte Societăţii teologice din Viena, lucru semnalat de Elie Dăianu în inventarul pe care l-a închinat societăţii “Salba”. Faptul că el recidivează acum la 1883 se datorează poate şi bunelor raporturi pe care Societatea studenţilor gherleni le-a avut cu membrii “Junimii”, cu T. Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, cărora li se reproduc anumite texte în paginile revistei”.

Publicitate

Acelaşi Mircea Popa publică un alt articol de istorie literară, unul de întindere, intitulat “Literatură şi doctrină politică” (p. 18 – 24)  Dintre multele referiri la scriitorii români, extragem pe cele cu referire la Eminescu. În ceea ce priveşte junimismul, scrie Mircea Popa: “După stabilirea lui Eminescu la Iaşi, contribuţia lui la susţinerea curentului junimist creşte considerabil. Ea se referă atât la producţia sa poetică publicată de el în “Convorbiri literare”, cât şi la prelecţiunile poporale ale Junimii, la prestaţia sa jurnalistică din paginile “Curierului de Iaşi” sau din acelea ale “Timpului”. Campaniile duse de el la “Timpul” pe diferite teme, dar mai ales pe problema “claselor superpuse”, a rolului statului şi a discrepanţelor sociale create de partidul roşilor (Liberal), contribuie în mod essenţial la acreditarea politicii partidului conservator decât orice politician junimist sau vechi membru al Partidului Conservator, oferind un larg câmp de dezbatere a problemelor social-politice ale momentului dar, mai ales, contraatacând ideologia şi acţiunea liberalâ”.

În ceea ce priveşte preluarea ideilor paşoptismului, precizează Mircea Popa: “La această întreprindere au contribuit în mod essential toţi scriitorii noştri clasici. Eminescu a exprimat astfel de idei nu numai prin publicistica sa vastă şi diversă, ci şi în romanul “Geniu pustiu”, în frumoasele sale “Scrisori” sau în poeziile şi dramaturgia, prin care a încercat să transpună într-un impresionant scenario dramatic cele mai însemnate momente din trecutul voivodal al românilor moldoveni şi munteni, oferindu-i o aura legendară strălucită. Poezii ca “Horia”, ca “Doina” sau “Lupta de la Rovine” au făcut parte din arsenalul de luptă naţională al ardelenilor.”

Privind contrastul dintre istorie şi realitatea contemporană, Mircea Popa crede că “… este subliniată de antiteza (defavorabilă prezentului), dar îmbrăţişată de mişcarea junimistă, care dorea eliminarea totală a “formelor fără fond”. Ideile acestea apar deja în discursul lui Toma Nour din “Geniu pustiu” atunci când clamează: “Vezi la noi istorici ce nu cunosc istoria, literati şi jurnalişti ce nu ştiu a scrie, actori ce nu ştiu a juca, ministri ce nu ştiu a guverna, financieri ce nu ştiu a calcula, şi de aceea atâta hârtie măzgălită fără niciun folos, de aceea atâtea schimbări de ministeriu, atâtea falimente. Vei afla mai lesne oameni ce pun la vot existenţa lui Dumnezeu, decât sufleteşte înamoraţi de limba şi datinile străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului nostru …”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ziua NATO sărbătorită cu onoruri militare la Botoșani. Ceremonial solemn în fața Cercului Militar

Publicat

acum 4 minute

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Municipiul Botoșani a marcat duminică Ziua NATO în România printr-un ceremonial militar plin de solemnitate, organizat în fața Cercului Militar. Evenimentul a adus împreună parlamentari, autorități locale, cadre militare și cetățeni, într-un moment de recunoștință față de apartenența României la cea mai puternică alianță politico-militară din lume.

Ceremonialul a debutat cu salutul Drapelului de luptă de către primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, urmat de intonarea Imnurilor României și NATO, în timp ce cele două steaguri au fost arborate pe catarg, în aplauzele celor prezenți.

Un moment deosebit a fost susținut de o studentă a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care a prezentat semnificația Zilei NATO, subliniind rolul esențial pe care această alianță îl are în menținerea păcii și securității în Europa și în lume.

Evenimentul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, care a fost primit cu respect de către publicul prezent la manifestare.

Pentru buna desfășurare a ceremonialului, Primăria Municipiului Botoșani a asigurat sprijin logistic prin amenajarea și întreținerea spațiului din fața Cercului Militar, punerea la dispoziție a steagurilor oficiale și coordonarea activităților de restricționare a traficului. Astfel, Poliția Locală a eliberat strada Ștefan Luchian de autovehicule, între orele 09:00 și 11:00, pentru a permite desfășurarea în siguranță a evenimentului.

Publicitate

Ziua NATO este sărbătorită anual în România începând cu anul 2005, în prima duminică din luna aprilie, fiind un prilej de reafirmare a angajamentului țării noastre față de valorile democratice, securitate colectivă și solidaritate între statele membre.

Citeste mai mult

Bucecea

Energie verde la Bucecea: Cel mai mare parc fotovoltaic care se construiește la Botoșani va alimenta Spitalul Județean

Publicat

acum 31 de minute

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Vechea conducere a Consiliului Județean Botoșani a plecat la alegerile locale de anul trecut, 2024, însă proiectele întocmite de fostul președinte, Doina Elena Federovici, și echipa acesteia, continuă să primească finanțări pe bandă rulantă, confirmand practic faptul că perioada 2020 – 2024 a fost perioada cu cea mai bună administrație a județului din ultimii 35 de ani. 

Acestea sunt condițiile în care Orașul Bucecea devine punct strategic pe harta energiei verzi din județul Botoșani. Aici va fi construit cel mai mare parc fotovoltaic din județul Botoșani, în cadrul unui proiect finanțat prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Investiția are o valoare totală de 8,5 milioane de lei, din care 6,5 milioane de lei provin din fonduri nerambursabile.

Parcul fotovoltaic de la Bucecea va furniza energie verde pentru Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din județ. Astfel, investiția nu doar că va reduce costurile de funcționare ale unității medicale, dar va contribui și la un mediu mai curat și la tranziția spre surse regenerabile de energie.

Terenul necesar pentru realizarea proiectului a fost pus la dispoziție de Primăria Orașului Bucecea, prin implicarea directă a primarului Angel Gheorghiu, iar proiectul a fost conceput de Cristian Nistor, în perioada în care acesta a activat ca administrator public în echipa Consiliului Județean Botoșani.

„Este o investiție importantă pentru județ, dar mai ales pentru comunitatea din Bucecea, care devine un exemplu de bună practică în direcția sustenabilității și eficienței energetice”, a transmis senatorul Doina Elena Federovici, cea care a condus în perioada 2020 – 2024 Consiliului Județean Botoșani.

Proiectul din Bucecea face parte dintr-un pachet mai amplu de șapte inițiative verzi, în valoare totală de aproximativ 4 milioane de euro, din care 3 milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. Pe lângă Bucecea, alte șase comune botoșănene – Albești, Broscăuți, Coțușca, Nicșeni, Sulița și Trușești – vor beneficia de centrale fotovoltaice destinate consumului propriu.

Publicitate

Prin aceste investiții gândite în perioada 2020 – 2024, județul Botoșani face pași concreți spre un viitor cu facturi mai mici, independență energetică și protecția mediului pentru generațiile următoare.

Citeste mai mult

Economie

Avrămeni, campioană județeană la Cupa Satelor 2025. O echipă mică, cu suflet mare, va reprezenta din nou Botoșaniul

Publicat

acum o oră

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Bucurie imensă pentru fotbalul din mediul rural botoșănean. Echipa de fotbal a comunei Avrămeni a câștigat, pentru al doilea an consecutiv, faza județeană a competiției Cupa Satelor 2025, organizată sâmbătă, 5 aprilie, la Hudești.

Tinerii jucători s-au impus categoric în fața echipelor din Broscăuți, Șendriceni și Hudești, demonstrând că munca, seriozitatea și pasiunea pentru fotbal pot duce la performanțe frumoase.

După trei meciuri intense, pline de emoții și răsturnări de scor, copiii din Avrămeni au urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, spre mândria antrenorilor, părinților și comunității. Golgheterul competiției a fost David Cobuz, un tânăr talentat care a înscris cele mai multe goluri ale turneului, confirmând forma excelentă a echipei.

„Suntem mândri de voi! Copiii de la Avrameni au demonstrat ca munca, pasiunea si determinarea aduc succesul. Ambiția si dorința au facut diferența. Ne bucurăm pentru rezultatele lor si suntem mandri de ei ca prin astfel de activități sportive punem in valoare comunitatea noastra. Mult succes in faza următoare a competiției”, au transmis coordonatorii echipei, profesorii Sorin Ignătescu și Tudor Grădinaru, care s-au ocupat îndeaproape de pregătirea echipei.

Competiția organizată în parteneriat cu Federația Română de Fotbal a adunat la Hudești cele mai bune echipe din comunele județului. Locul al doilea a fost adjudecat de echipa gazdă, comuna Hudești, iar locul trei a revenit copiilor din Broscăuți. Echipa din Șendriceni s-a clasat pe locul al patrulea, câștigând totodată și trofeul Fair Play, o recunoaștere a spiritului sportiv.

Alte distincții importante ale turneului au fost:

Publicitate
  • Cel mai tehnic jucător: Gușilă Ștefan – comuna Broscăuți
  • Cel mai bun portar: Sîsîiac Juan Fernando – comuna Hudești

Evenimentul s-a desfășurat în condiții excelente, grație implicării administrației locale din Hudești. Organizatorii au adus mulțumiri specialeautorităților locale care s-a asigurat că micii fotbaliști beneficiază de tot confortul necesar.

Din păcate, ploaia căzută în timpul finalei a împiedicat desfășurarea unei festivități de premiere așa cum merita fiecare participant, însă zâmbetele și aplauzele au spus totul: la Hudești, fotbalul a adus din nou copiii care iubesc acest sport rege împreună.

Iar dacă vreți să vedeți cum arată cel mai frumos strigăt al victoriei, vă învităm să o faceți aici:


Citeste mai mult

Eveniment

Vremea rea ține până joi. Brumă şi îngheţ la sol. Vor fi precipitații mixte, iar la munte va ninge din nou

Publicat

acum o oră

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Vremea rea ține aproape toată săptămâna care urmează, iar mai exact, meteorologii spun că se va încălzi abia de vineri, relatrează mediafax.ro.

De duminică dimineaţă, la ora 9.00, valorile termice au început să scadă semnificativ, astfel că vremea va deveni deosebit de rece pentru prima decadă a lunii aprilie; temperatura maximă va fi de 4…6 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 1 grad. Cerul va fi mai mult noros şi temporar vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla în general moderat.

„În cea mai mare parte a ţării vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h. La munte rafalele vor fi de 75…85 km/h, iar la peste 1700 m de 90…100 km/h şi temporar va fi viscol. Vor fi precipitaţii mixte în sudul teritoriului, iar în rest vor predomina ninsorile, care local şi temporar vor fi viscolite. Se va depune strat nou de zăpadă de 5…10 cm la munte, în sudul şi estul Transilvaniei, vestul şi nordul Moldovei, precum şi în nordul Munteniei”, se arată în atenţionarea Cod Galben emisă de ANM, valabilă duminică, până la oora 23.

De asemenea, meteorologii au emis o informare, valabilă până joi dimineaţă, la ora 10.00. În acest interval va fi vreme deosebit de rece, brumă şi îngheţ la sol, precipitaţii mixte, precum şi intensificări ale vântului.

„Vremea va fi deosebit de rece, atât ziua cât şi noaptea. Temperaturile maxime se vor stiua în general între 2 şi 10 grade, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor se vor înregistra temperaturi preponderent negative, cuprinse între -7 şi 2 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei până în jurul valorii de -10 grade. Local se va produce brumă şi ngheţ la sol. Vor fi intervale cu precipitaţii, ninsori la munte şi în jumătatea de nord a ţării şi mixte în sud. Temporar, vântul va avea intensificări, cu viteze în general de 45…50 km/h în cea mai mare parte a ţării.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending