Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (75)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Revista „Cafeneaua literară” nr. 8 (243) din august 2022.  Directorul revistei, Virgil Diaconu, prin suplimentul „Arte poetice” pe care-l îngrijeşte lună de lună, organizează ancheta „Poezia lui Eminescu şi poezia contemporană”.  Cea de-a doua întrebare ( din cele opt puse)  este: „Cum evaluaţi, astăzi, poezia lui Eminescu? Este ea (1) o poezie de excepţie, o capodoperă, ocupă ea o poziţie centrală în canonul literaturii române, (2) este o poezie de valoare medie, ori (3) este o poezie modestă, sau chiar minoră, după cum au decretat într-o anchetă mai mulţi scriitori tineri, în revista „Dilema”, din 27 februarie 1998? Pentru un alt poet, optzecistul Călin Vlasie, „Eminescu este idiotul naţional” (interviu cu poetul Daniel Corbu, în revista „Feed Back, nr. 2 / 2005), iar pentru Cezar Paul Bădescu, autorul antologiei „Cazul Eminescu” (Paralela 45, 1999), Eminescu este un „poet inert şi ridicol”. Redau răspunsurile celor trei scriitori care participă la anchetă: Ana Ardeleanu (poetă)„Poezia lui Eminescu este vie, puternică, unică, aşa cum va fi mereu. Mihai Eminescu a fost primul poet de profundă originalitate. Până la naşterea lui, ca poet, poezia a fost doar mimată. El a ridicat rangul poeziei scrise în limba română. A revoluţionat limbajul poetic, semantica. A înălţat poezia cu câteva sute de ani, din locul unde se afla, şi a aşezat-o pe harta literaturii universale. Indiferent de opinii, Mihai Eminescu rămâne întemeietor al poeziei româneşti. În perioada comunistă s-a abuzat de numele poetului şi de opera sa, pentru interesele stricte ale acestei epoci. Criticii realist-socialişti au ajuns, în încercarea de a le servi scopurile, până aproape de a-i demoniza opera. Ce vină avea / are poetul? Cei de azi, care cârcotesc împotriva poetului, servind şi ei alte scopuri, greşesc profund. Nu ne putem desfiinţa înaintaşii, pentru a rămâne noi cei mai mari. Nimic din ceea ce a devenit tezaur, în oricare domeniu, nu trebuie abandonat; pentru că acest tezaur nu a apărut din neant, este truda înaintaşilor, care şi-au iubit scrisul şi neamul. Nimeni nu poate contesta faptul că Mihai Eminescu ne-a arătat drumul poeziei autentice. În rest, numai  de bine, domnilor detractori…”. Radu Ulmeanu (poet şi prozator) –  „Eminescu a atins deseori absolutul în gândirea şi în poezia lui, şi cred că este singurul, în literatura românească, din acest punct de vedere.  S-au apropiat de acest nivel câţiva mari poeţi din secolul trecut, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu şi, cu siguranţă, Nichita Stănescu, dar nu îndeajuns pentru a fi poetul sau omul deplin, în înţelesul pe care îl dădea Noica acestui termen. Desigur, Eminescu a avut detractori, dar e oarecum firesc să fie aşa, din motive lumeşti, de invidie sau altele, iar politica ocupă şi aici un loc de luat în seamă. Dar aceştia pur şi simplu nu trebuie băgaţi în seamă, decât ca nişte zvârcoliri penibile ale prostiei şi relei voinţe”. Grid Modorcea (critic) –  „Sigur, pentru mine este o poezie de excepţie. Dar Eminescu rămâne un mare necunoscut. Cel puţin teatrul lui. L-a avut ca model pe Shakespeare. Iar marile lui poezii au sâmburii în piesele neterminate, proiecte de tinereţe, de pe când era „sufleor”. Să spui că „Eminescu este nul ca dramaturg”, cum a spus Nicolae Manolescu în „Istoria” lui, este o gravă eroare. În „Dodecameronul” său neterminat, din cauza morţii premature, Eminescu are pagini nemuritoare, bijuterii poetice,pe carele-am selectat în volumul „Masca lui Eminescu”, aşa cum face Virgil Diaconu în „Biblia literară”, unde selectează perle literare din „Biblie”. „Monologul lui Decebal” este antologic, ca şi cel al lui Lăpuşneanu, iar „Blestemul lui Roman Bodei” din piesa „Grue Sânger”, egalează „Rugăciunea unui dac”, e din aceeaşi familie.  Tonul distructiv a fost dat de Patapievici, un amartaloi, căruia eu îi spun Patahârbici, fiindcă e un Hârb,  care a spus că „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasăm”.  S-a debarasat el cât a fost preşedintele ICR, iar o anchetă a guvernului i-a demascat furtişagul, delapidările (nu s-a mai spus dacă s-au recuperat milioanele!), nemaivorbind că şi-a tradus cărţile în 17 limbi, pe banii statului, în timp ce, în librăriile lumii, Eminescu  era absent deşi ICR are în statut această obligaţie, să promoveze valorile naţionale. Bun, l-ai băgat pe Eminescu în debara, i-am spus, dar ce ai pus în loc? Ai pus „Politice”, în care scrii că „poporul român are structura fecalei”! Aceşti amartaloi (satanizaţi, cum îi numea Mircea Eliade) ar trebui aruncaţi în debara!  Cine e acest Vlasie, care îl numeşte pe Eminescu „idiotul naţional”?! Nu-i este ruşine? Cu aşa ceva vrea el să conteze ca poet? Îi jigneşte pe toţi aceia care l-au inclus pe Eminescu în Cartea Recordurilor cu poezia „Luceafărul”.  Istoria literaturii este mereu o dinamică între geniu şi mediocritate.  Mediocrităţile nu au argumente în operă, şi atunci folosesc limbajul insultelor, autodefinindu-se ca nulităţi. Am crezut că s-a terminat cu defularea postdecembristă, dar văd că limbajul de gaşcă merge mai departe. Îi trag în ţeapă pe aceşti „linguişti” în două cărţi. „Fuck You” şi „ Ludic, lubric şi liturgic”, în care demasc invazia cârcotaşilor, a complexaţilor, care au instaurat scatologia literară! Fac poezie vulgară din cuvinte pidosnice. Şi cine este „inert şi ridicol”? E tocmai cel care o spune, care habar nu are de poezia vizionară a lui Eminescu, aşa cum o exprimă în „Demonism” sau „Dumnezeu şi Om”. O ţară trăieşte prin repere, prin valorile ei, nu prin aceşti neputincioşi, care vor să se remarce prin atacuri la valori sacre, la personalităţi!  Eminescu este sfântul nostru de fiecare zi.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Taxa pe stâlp: Termenul pentru finalizarea normelor de aplicare și consultările anunțate de ministrul Tanczos Barna

Publicat

Publicitate

Elaborarea normelor pentru aplicarea taxei pe construcții speciale, cunoscută și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, este în plină desfășurare. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că toate sectoarele vizate vor fi invitate la consultări, astfel încât normele să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie, relatrează alba24.ro.

”Construcțiile speciale sunt diverse. Am început activitatea. Am început elaborarea normelor, am stabilit sectoarele care vor fi tratate și vom avea dialog cu fiecare sector în parte, pentru că fiecare zonă trebuie tratată diferit.

Avem, pe de o parte, producția de energie. În domeniul energiei, pe producție avem anumite construcții speciale, pe transport de energie avem alte tipuri de construcții speciale, stâlpii, de exemplu.

Avem zona transporturilor, unde avem drumuri, căi ferate. Avem zona portuară, acolo, avem zone de platforme.

Avem exploatare de gaze, de țiței, acolo avem alt tip de construcție specială. Agricultura – construcții speciale, silozuri, platforme și acolo.

Deci, fiecare sector o să fie invitat la discuții și o să vorbim cu aceste companii private sau de stat pentru a finaliza normele până la sfârșitul lunii martie, așa cum prevede ordonanța”, a spus Tanczos Barna, într-un interviu acordat AGERPRES.

Publicitate

Ordonanța trenuleț aprobată la finele anului trecut, prevede că ”impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX”.

Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

Ce este taxa pe stâlp

Taxa pe stâlp (denumirea oficială: impozitul pe construcții speciale) este o taxă introdusă prima dată în România în anul 2014, ca parte a unei inițiative guvernamentale de a crește veniturile bugetare.

A primit acest nume colocvial deoarece includea și construcții precum stâlpii de susținere ai liniilor electrice sau ai altor infrastructuri, pe lângă alte tipuri de construcții speciale.

Taxa a afectat companiile din sectoare precum energie, telecomunicații și transporturi, care dețineau multe construcții speciale.

Mulți au considerat-o o povară fiscală suplimentară, care descuraja investițiile în infrastructură.

Taxa ”pe stâlp” a fost percepută ca fiind discriminatorie, deoarece afecta doar anumite domenii și nu exista o legătură directă între valoarea construcției și profitabilitatea activității desfășurate.

Citeste mai mult

Administratie

Poate ar trebui să existe un concurs și pentru asta: Curățenie în cimitirele din Vorona. Primăria face apel la responsabilitate

Publicat

Publicitate

În aceste zile, autoritățile locale din comuna Vorona desfășoară o amplă campanie de curățenie în cimitirele din localitate, cu scopul de a păstra aceste locuri sacre curate și îngrijite.

Reprezentanții primăriei au anunțat că, începând cu această perioadă, toate deșeurile rezultate din activitățile de întreținere și curățenie vor trebui depozitate exclusiv în locurile special amenajate.

„Fiecare cetățean al comunei trebuie să păstreze un mediu curat, inclusiv în cimitire. Aceste locuri merită respect și grijă, fiind spații sacre de odihnă pentru cei dragi”, a transmis primarul comunei Vorona, Sergiu Dascălu.

Inițiativa vine în contextul în care, în mai multe regiuni din țară, astfel de acțiuni de întreținere și îngrijire a cimitirelor au fost apreciate și chiar premiate.

De exemplu, în 2021, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului a organizat un proiect intitulat „Cimitirul parohial – spațiu sacru, loc al odihnei și comuniunii celor adormiți întru Domnul”. În cadrul acestui proiect, parohiile și mănăstirile din Maramureș și Sătmar au fost invitate să trimită fotografii reprezentative cu cimitirele lor, iar cele mai bine îngrijite au fost premiate pentru eforturile depuse.

Deși în prezent nu există un concurs național dedicat îngrijirii cimitirelor organizat de Biserica Ortodoxă Română, inițiativele locale, precum cea din Vorona, contribuie semnificativ la păstrarea demnității acestor spații și pot servi ca model de bună practică pentru alte comunități.

Publicitate

Primăria Vorona face apel la spiritul civic al cetățenilor și îi încurajează să se implice activ în menținerea curățeniei, pentru ca aceste locuri de reculegere și odihnă veșnică să rămână îngrijite și respectate.

Citeste mai mult

Eveniment

Tentativă ilegală de trecere a frontierei la Stânca: Șofer fără permis prins la volan

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au oprit, pe 19 februarie, un cetățean al Republicii Moldova care a încercat să iasă din România la volanul unui autoturism, fără a deține permis de conducere.

Bărbatul, în vârstă de 30 de ani, s-a prezentat la controlul de frontieră în jurul orei 21:00, conducând un autoturism înmatriculat în Austria. La solicitarea documentelor, acesta a susținut inițial că are permis de conducere, dar nu îl are asupra sa. În urma verificărilor efectuate în bazele de date, polițiștii de frontieră au descoperit că persoana în cauză nu a obținut niciodată dreptul legal de a conduce un autovehicul.

Pe numele bărbatului a fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere”, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Polițiștii de frontieră continuă cercetările, iar la finalizarea acestora vor fi dispuse măsurile legale corespunzătoare. Incidentul subliniază importanța respectării normelor rutiere și a controalelor riguroase în punctele de trecere a frontierei, menite să prevină astfel de abateri grave.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 20 februarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 20 februarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 20 februarie 2025:

Loto 6/49: 19, 8, 16, 29, 39, 32

Loto 5/40: 27, 34, 21, 38, 6, 35

Joker: 6, 29, 16, 7, 33 + 10

Noroc: 5 1 4 5 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 5 7 2 9

Super Noroc: 4 1 9 6 0 5

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending