Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (73)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Cristian Livescu în „Întâiul Eminescu” Editura „Crigarux”, Piatra Neamţ, 1999.  Primul care abordează poeziile publicate în „Familia” în întregul lor (1866 – 1869) este Cristian Livescu. El le aşează într-un sistem de gândire poetică în volumul amintit. Poeziile publicate în „Familia” sunt: „O călărire în zori”, „Misterele nopţii”, „Lida”, „Ondina”,  „De-aş avea”,  „Frumoasă-i”, „Din străinătate”,  „La Bucovina”, „”Speranţa”, „Spre suvenire – fratelui Gregorie Dragoş” şi „Horia”. Cristian Livescu găseşte „două straturi fundamentale ale discursului poetic eminescian din perioada „Familia”. Primul strat este cel vizibil dat de: 1. poeziile publicate în „Familia”; 2. un discurs social, deschis, menit să fie public; 3. la început cu nuanţe ocazionale şi post-paşoptiste, mai  apoi sub semnul desăvârşirii unor teme tradiţional – romantice; 4. poezia are o faţă deschisă publicului (publicate în „Familia”). Al doilea strat este cel ascuns prin faptul că: 1. poeziile sunt ţinute în manuscris; 2. discursul poetic este ascuns, îndrăzneţ, vizionar; 3. apar modificări ce dau o stare de enigmă la nivelul semnificării pe care o dezvoltă cu multă discreţie; 4. are o faţă ascunsă publicului (în manuscris).

În 1883, Titu Maiorescu realizează primul volum de „Poezii” semnat Mihail Eminescu (nu Mihai) în care sunt omise creaţiile debutului din „Familia” lui Iosif Vulcan. Maiorescu le cunoştea dar le găseşte inferioare celor publicate în „Convorbiri literare” începând cu „Venere şi Madonă”. În ceea ce priveşte modul de a crea  al lui Eminescu,  primul care o face este tot Cristian Livescu.  El vede la poetul nostru naţional  o voluntară dedublare de sine.  Poeziile, spune  C. Livescu, au, în general, două forme: a) una destinată publicului prin publicare; b) una fondului latent al operei lăsate în manuscris.  Eminescu scria versiuni paralele: „Poetul îşi concepea creaţia în două regimuri de valori imaginare şi, implicit, două practici de discurs.” În concluzie, perioada „Familia” a fost una a „autocenzurării de sine” obligându-l să fie „adeptul unor construcţii secrete”.

 

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Despre Ilie, alt frate al lui Eminescu,  spune: „… mai aproape de Eminescu şi ca vârstă şi ca preocupări, va fi tovarăşul de joacă al poetului în copilăria ipoteşteană. Era blond şi cu ochii albaştri, un bun desenator încă de mic şi un copil foarte milos. De aceea, probabil, s-a înscris la şcoala de medicină militară a doctorului Carol Davilla, de la Bucureşti, unde va muri de tifos, la 17 ani, molipsindu-se de la bolnavii pe care-i îngrijea”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: 1. “Primul nostru simbolist autentic, Ştefan Petică, reconfirmat de criticul Nicolae Davidescu”; 2. “Ştefan Petică a sesizat că veritabilul simbolism românesc s-a născut odată cu Eminescu”; 3. “Sintagma lirică modernă este enunţată întâia oară în cultura noastră, de Eminescu, în “Icoană şi privaz”: “Natura-alăturată cu acel desemn prea şters / Din lirica modernă – e mult, mult mai presus”; 4. “Toţi istoricii şi criticii literari au lăudat studiul lui Maiorescu din 1889, dar, paradoxal, au pierdut imaginea modernităţii poetului şi gânditorului sub impulsul prejudecăţilor legate de tipologia curentelor literare. Asta fiindcă modern a fost considerat  simbolismul francez, în epocă, or, Eminescu, de formaţie germană, avea reticenţe faţă de superficialitatea spiritului francez (ceea ce şi explică respingerea experimentului cvasi-simbolist al lui Alexandru Macedonski), deşi, în profunzimele sale, etala afinităţi cu Charles Baudelaire, cu Arthus Rimbaud sau Stephane Mallarme, cum vor dovedi criticii mai noi. Aceştia au demonstrate că avangarda culturii modern a vremii nu se manifesta la Paris, ci la Berlin, adică tocmai în mediile în care şi-a făcut studiile Eminescu”; 5. “ Cu alte cuvinte, Eminescu nu aderă nici la “clasicismul” cultivat de Junimea sau la cel francez, apus, nici la tradiţia antică, tot clasică, ci la romantism, pe care îl asimilează modernului”: 6. “Eminescu socoate că romantismul este mai modern decât proaspătul simbolism francez”; 7. “Eminescu nu se înşela deloc, geniul său mergând şi de astă data la ţintă. Fiindcă el a înţeles, cu mult înaintea modernilor din următoarele două secole, că romantismul este calea regală a poeziei din toate timpurile”; 8. “Eminescu dă romantismului turnura antimodernă, care va fi conceptualizată abia spre sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”;

 

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, despre Aglaia, sora lui Eminescu: „Aglaia a fost o femeie dărâmător de frumoasă şi îşi purta cu mândrie frumuseţea. Clasele făcute la pensionul doamnei Zielinsky ne-o arată ca pe o elevă strălucitoare, calificându-se pe primul loc în clasa ei, având înclinaţii spre limbile franceză şi germană.  A făcut şi ea Conservatorul şi a studiat artele dramatice la Suceava, concertând cu succes la pian, atât în ţară cât şi la Cernăuţi, unde era faimoasă pentru fineţea interpretării.  La sfârşitul lui iunie 1870 cere paşaport pentru a călători în Europa, ajungând la Viena şi Praga, întâlnindu-se cu Mihai, student al Universităţii imperiale. Acolo s-au fotografiat: mama bust, apoi Aglaia în picioare, îmbrăcată în costum popular. Aici au cunoscut şi câţiva colegi bucovineni de-ai poetului, printre care şi pe Vasile Muraru, care le-a invitat în vara aceluiaşi an la Cernăuţi, unde au avut prilejul să-l cunoască pe viitorul ei soţ, Ion Drogli, cunoscut şi el în cercurile intelectuale din ţară, dar şi din Cernăuţi. Atunci Mihai şi-a condus mama şi sora prin strălucitorul oraş imperial, deşi atât Raluca cât şi Aglaia se descurcau destul de bine cu limba germană, mijloc absolut necesar pentru voiajul prin Cehia, Austria şi Ungaria, pe care-l făcuseră deja”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Educație

Burse pentru studenți 2025: Cum vor fi completate fondurile pentru plata burselor. Anunțul ministrului Educației

Publicat

acum 30 de minute

joi, 20.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Educației, Daniel David, a făcut noi precizări despre fondurile pentru bursele studenților. Este vorba despre finanțare din fonduri europene.

Acesta a anunțat că a fost discuții între ministere privind stabilirea procedurii pentru aprobarea Comisiei Europene.

„Cred că vestea cea mai bună este că astăzi (n. red miercuri, 19 noiembrie) a avut loc o discuție la nivel de experți între Ministerul Educației și Cercetării și MIPE, ministerul care se ocupă cu fonduri europene. Am identificat fondurile pentru a putea susține bursele studenților din fonduri europene”, a spus ministrul Educației, în raportul săptămânal prezentat pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a precizat că este vorba despre o sumă de circa 60 de milioane de euro pentru susținerea burselor sociale, de performanță și excelență.

„Începem demersurile în două variante: să creăm procedurile în cadrul ministerului, să obținem aprobarea Comisiei. Eu sunt optimist că din 1 ianuarie vom aduce în jur de 60 de milioane de euro. O să vedem, nu spun o sumă precisă.

Este o sumă consistentă care va contribui la bursele sociale, astfel încât mulți din banii care sunt acum investiți de minister și de universități în bursele sociale să poată să meargă să susțină și burse, mai multe burse de performanță, burse de excelență. Iar fondurile specifice universităților, din veniturile proprii, să poată să fie duse și în zona studenților care nu sunt eligibili prin noile reglementări. Mă refer, de exemplu, la studenții cu taxe sau să acopere 12 luni și nu 10 luni bursa pe parcursul anului”, a spus David.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026: Patru adversare puternice așteaptă tragerea la sorți

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.11.2025

de

Publicitate

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026: Naționala României mai are o șansă de a se califica la Cupa Mondială de anul viitor prin intermediul meciurilor de baraj. Pentru a ajunge la turneul final, tricolorii trebuie să câștige două meciuri, semifinală și finală, ambele disputate într-o singură manșă, informează alba24.ro.

Tragerea la sorți a play-off-ului are loc joi, 20 noiembrie, începând cu ora 14:00, la sediul FIFA din Zurich.

Urnele pentru tragerea la sorți vor fi următoarele (urnele 1-3 sunt stabilite în funcție de clasamentul FIFA, în timp ce în urna 4 sunt câștigătoarele de grupă din Liga Națiunilor care nu s-au clasat pe locurile 1-2 în preliminarii):

Urna 1: Italia, Danemarca, Turcia, Ucraina

Urna 2: Polonia, Țara Galilor, Cehia, Slovacia

Urna 3: Irlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo

Publicitate

Urna 4: Suedia, ROMÂNIA, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026

În semifinală, România va întâlni una dintre echipele din urna 1 (Italia/Danemarca/Ucraina/Turcia) în deplasare.

Aparent, cel mai facil adversar ar fi Ucraina, o echipă pe care România a mai învins-o recent.

Dacă va învinge, naționala noastră va juca finala împotriva câștigătoarei dintr-un duel între o echipă din urna 2 și alta din urna 3, duel stabilit prin tragere la sorți.

De asemenea, gazda finalei va fi stabilită tot prin tragere la sorți.

Ediția din 2026 a Cupei Mondiale va fi găzduită de trei țări: Statele Unite ale Americii, Mexic și Canada.

Până în acest moment sunt cunoscute 42 din cele 48 de participante, ultimele 6 urmând a fi stabilite în urma barajelor europene și intercontinentale.

Tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale 2026 este programată în 5 decembrie, la Washington, de la ora 19:00, anunță FRF.

În semifinalele programate pe 26 martie, se împerechează echipele din urna 1 cu cele din urna 4, iar cele din urna 2 cu cele din urna 3. Formațiile din urnele 1 și 2 vor fi gazde.

Tot la tragerea de joi se vor stabili și potențialele finale, programate pe 31 martie 2026. Gazdele se vor stabili prin tragere la sorți.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: ,,La sfat cu drepturile noastre”, acțiune a elevilor Liceului „Demostene Botez” Trușești, cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.11.2025

de

Publicitate

Cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au participat la o activitate educativă și interactivă intitulată „La sfat cu drepturile noastre” dedicată cunoașterii și înțelegerii drepturilor pe care le au ca membri ai comunității școlare și ai societății.

Activitatea a fost coordonată de profesorii Anca Duduc, Ana Ionescu, Anișoara Tudose și Cătălina Gania, care au pregătit un program variat și adaptat tuturor vârstelor.

Elevii au realizat:

• prezentări tematice, în care au explorat principalele drepturi ale copilului, exemple practice și situații reale;

• desene și afișe creative, prin care au ilustrat dreptul la educație, la protecție, la opinie și la sănătate, punând în valoare sensibilitatea și imaginația lor;

• exerciții interactive și jocuri de rol, menite să îi ajute să identifice situațiile în care drepturile lor pot fi afectate și modalități de a solicita ajutor.

Publicitate

Activitatea a avut drept scop conștientizarea importanței respectării drepturilor copilului, promovarea dialogului și încurajarea elevilor să devină cetățeni activi, responsabili și informați. Într-o atmosferă caldă și colaborativă, copiii au învățat că vocea lor contează și că fiecare dintre ei are puterea de a contribui la o lume mai dreaptă și mai sigură.

Prin aceste inițiative, Liceul „Demostene Botez” își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea armonioasă a elevilor și de a promova valori fundamentale precum respectul, solidaritatea și responsabilitatea.

Citeste mai mult

Educație

Criza de profesori de științe în școli: Unele ore sunt ținute de pensionari sau studenți. Ce soluții propune ministrul Educației

Publicat

acum 3 ore

joi, 20.11.2025

de

Publicitate

Criza de profesori de științe în școli. Ministrul Educației, Daniel David, explică de ce nu mai vin tinerii în sistem și identifică și unele soluții. Acestea se referă la un statut mai bun, salarii atractive și dublă specializare.

Lipsa profesorilor de științe, mai ales a celor de fizică, se resimte tot mai puternic în școli. Daniel David a explicat miercuri că, deși orele sunt acoperite, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna cu titulari, notează Mediafax.

„Sigur că orele sunt acoperite, dar este drept: nu întotdeauna cu titulari sau cu suplinitori. Uneori avem la plata cu ora. Sunt ținute de pensionari… sunt ținute de studenți în domeniu”, a precizat ministrul.

Lipsa dascălilor calificați nu este o problemă izolată a României, consideră David: „Avem un număr mai mic de studenți în zona științelor față de acum 15-20 de ani. Dar acest lucru nu se întâmplă doar în România”.

Cariera didactică, mai puțin atractivă. Soluții

Oficialul a subliniat și că opțiunile profesionale pentru absolvenții de științe s-au diversificat în ultimii ani, ceea ce face mai puțin atractivă cariera didactică: „Astăzi sunt mult mai multe opțiuni decât acum 20 de ani, oferite de diverse companii și firme din țară”.

Ca soluție, ministrul consideră esențială repoziționarea profesiei didactice. „Statutul cadrului didactic trebuie să crească. Elementul este salariul mediu brut pe economie pentru debutant”, a explicat el, sugerând că salariile mai mari ar putea atrage tinerii către învățământ.

Publicitate

Ministrul a amintit și că schimbările din sistem trebuie să meargă dincolo de aspectele salariale: „Alături de alte reforme pe care trebuie să le facem”, a adăugat el, fără să detalieze ce măsuri suplimentare sunt avute în vedere.

Dubla specializare

Una dintre direcțiile concrete anunțate de David este introducerea dublei specializări didactice. Soluția este folosită deja în alte sisteme educaționale europene.

„Este foarte important în zona științelor să intrăm în modelul care există și în alte țări la care noi ne raportăm, și anume să învățăm să predăm pe arii curriculare mai largi. Iar acest lucru îl putem face inclusiv cu dublă specializare didactică”, a explicat ministrul.

El a menționat că va încuraja universitățile să dezvolte programe de formare în acest sens: „Voi încuraja universitățile să dezvolte astfel de programe”.

Daniel David a precizat că direcțiile de schimbare pentru perioada următoare sunt deja stabilite. „Reformele sunt cele care sunt descrise în raportul QX. Multe lucruri care s-au întâmplat până acum au fost mai degrabă măsuri fiscal-bugetare, dar sigur au fost și reforme”, a spus ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending