Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (73)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Cristian Livescu în „Întâiul Eminescu” Editura „Crigarux”, Piatra Neamţ, 1999.  Primul care abordează poeziile publicate în „Familia” în întregul lor (1866 – 1869) este Cristian Livescu. El le aşează într-un sistem de gândire poetică în volumul amintit. Poeziile publicate în „Familia” sunt: „O călărire în zori”, „Misterele nopţii”, „Lida”, „Ondina”,  „De-aş avea”,  „Frumoasă-i”, „Din străinătate”,  „La Bucovina”, „”Speranţa”, „Spre suvenire – fratelui Gregorie Dragoş” şi „Horia”. Cristian Livescu găseşte „două straturi fundamentale ale discursului poetic eminescian din perioada „Familia”. Primul strat este cel vizibil dat de: 1. poeziile publicate în „Familia”; 2. un discurs social, deschis, menit să fie public; 3. la început cu nuanţe ocazionale şi post-paşoptiste, mai  apoi sub semnul desăvârşirii unor teme tradiţional – romantice; 4. poezia are o faţă deschisă publicului (publicate în „Familia”). Al doilea strat este cel ascuns prin faptul că: 1. poeziile sunt ţinute în manuscris; 2. discursul poetic este ascuns, îndrăzneţ, vizionar; 3. apar modificări ce dau o stare de enigmă la nivelul semnificării pe care o dezvoltă cu multă discreţie; 4. are o faţă ascunsă publicului (în manuscris).

În 1883, Titu Maiorescu realizează primul volum de „Poezii” semnat Mihail Eminescu (nu Mihai) în care sunt omise creaţiile debutului din „Familia” lui Iosif Vulcan. Maiorescu le cunoştea dar le găseşte inferioare celor publicate în „Convorbiri literare” începând cu „Venere şi Madonă”. În ceea ce priveşte modul de a crea  al lui Eminescu,  primul care o face este tot Cristian Livescu.  El vede la poetul nostru naţional  o voluntară dedublare de sine.  Poeziile, spune  C. Livescu, au, în general, două forme: a) una destinată publicului prin publicare; b) una fondului latent al operei lăsate în manuscris.  Eminescu scria versiuni paralele: „Poetul îşi concepea creaţia în două regimuri de valori imaginare şi, implicit, două practici de discurs.” În concluzie, perioada „Familia” a fost una a „autocenzurării de sine” obligându-l să fie „adeptul unor construcţii secrete”.

 

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Despre Ilie, alt frate al lui Eminescu,  spune: „… mai aproape de Eminescu şi ca vârstă şi ca preocupări, va fi tovarăşul de joacă al poetului în copilăria ipoteşteană. Era blond şi cu ochii albaştri, un bun desenator încă de mic şi un copil foarte milos. De aceea, probabil, s-a înscris la şcoala de medicină militară a doctorului Carol Davilla, de la Bucureşti, unde va muri de tifos, la 17 ani, molipsindu-se de la bolnavii pe care-i îngrijea”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: 1. “Primul nostru simbolist autentic, Ştefan Petică, reconfirmat de criticul Nicolae Davidescu”; 2. “Ştefan Petică a sesizat că veritabilul simbolism românesc s-a născut odată cu Eminescu”; 3. “Sintagma lirică modernă este enunţată întâia oară în cultura noastră, de Eminescu, în “Icoană şi privaz”: “Natura-alăturată cu acel desemn prea şters / Din lirica modernă – e mult, mult mai presus”; 4. “Toţi istoricii şi criticii literari au lăudat studiul lui Maiorescu din 1889, dar, paradoxal, au pierdut imaginea modernităţii poetului şi gânditorului sub impulsul prejudecăţilor legate de tipologia curentelor literare. Asta fiindcă modern a fost considerat  simbolismul francez, în epocă, or, Eminescu, de formaţie germană, avea reticenţe faţă de superficialitatea spiritului francez (ceea ce şi explică respingerea experimentului cvasi-simbolist al lui Alexandru Macedonski), deşi, în profunzimele sale, etala afinităţi cu Charles Baudelaire, cu Arthus Rimbaud sau Stephane Mallarme, cum vor dovedi criticii mai noi. Aceştia au demonstrate că avangarda culturii modern a vremii nu se manifesta la Paris, ci la Berlin, adică tocmai în mediile în care şi-a făcut studiile Eminescu”; 5. “ Cu alte cuvinte, Eminescu nu aderă nici la “clasicismul” cultivat de Junimea sau la cel francez, apus, nici la tradiţia antică, tot clasică, ci la romantism, pe care îl asimilează modernului”: 6. “Eminescu socoate că romantismul este mai modern decât proaspătul simbolism francez”; 7. “Eminescu nu se înşela deloc, geniul său mergând şi de astă data la ţintă. Fiindcă el a înţeles, cu mult înaintea modernilor din următoarele două secole, că romantismul este calea regală a poeziei din toate timpurile”; 8. “Eminescu dă romantismului turnura antimodernă, care va fi conceptualizată abia spre sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”;

 

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, despre Aglaia, sora lui Eminescu: „Aglaia a fost o femeie dărâmător de frumoasă şi îşi purta cu mândrie frumuseţea. Clasele făcute la pensionul doamnei Zielinsky ne-o arată ca pe o elevă strălucitoare, calificându-se pe primul loc în clasa ei, având înclinaţii spre limbile franceză şi germană.  A făcut şi ea Conservatorul şi a studiat artele dramatice la Suceava, concertând cu succes la pian, atât în ţară cât şi la Cernăuţi, unde era faimoasă pentru fineţea interpretării.  La sfârşitul lui iunie 1870 cere paşaport pentru a călători în Europa, ajungând la Viena şi Praga, întâlnindu-se cu Mihai, student al Universităţii imperiale. Acolo s-au fotografiat: mama bust, apoi Aglaia în picioare, îmbrăcată în costum popular. Aici au cunoscut şi câţiva colegi bucovineni de-ai poetului, printre care şi pe Vasile Muraru, care le-a invitat în vara aceluiaşi an la Cernăuţi, unde au avut prilejul să-l cunoască pe viitorul ei soţ, Ion Drogli, cunoscut şi el în cercurile intelectuale din ţară, dar şi din Cernăuţi. Atunci Mihai şi-a condus mama şi sora prin strălucitorul oraş imperial, deşi atât Raluca cât şi Aglaia se descurcau destul de bine cu limba germană, mijloc absolut necesar pentru voiajul prin Cehia, Austria şi Ungaria, pe care-l făcuseră deja”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Tânăr din Botoșani, prins la graniță la volan cu permis canadian, dar fără drept legal de a conduce în România

Publicat

acum 44 de minute

marți, 24.06.2025

de

Publicitate

Un tânăr de 25 de ani, din județul Botoșani, este cercetat de polițiștii de frontieră după ce a fost surprins conducând un autoturism de lux fără a deține permis internațional de conducere.

Incidentul a avut loc pe 23 iunie 2025, în jurul orei 10:00, în Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni. Botoșăneanul s-a prezentat la control la volanul unui autoturism înmatriculat în România și a prezentat un permis de conducere emis de autoritățile canadiene.

În urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că bărbatul nu deține un permis de conducere internațional, document necesar pentru a putea conduce pe drumurile publice din România, în cazul șoferilor care provin din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Convenției asupra circulației rutiere.

Pe numele tânărului a fost deschis un dosar penal, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu are acest drept.

Poliția de Frontieră reamintește că, potrivit legislației române, permisele de conducere emise de state non-UE, care nu fac parte din Convenția internațională privind circulația rutieră și care nu au tratat de recunoaștere reciprocă cu România, nu sunt valabile pe teritoriul țării fără prezentarea unui permis de conducere internațional.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air redeschide baza operațională de la Aeroportul Suceava și lansează opt rute directe către destinații europene

Publicat

acum o oră

marți, 24.06.2025

de

Publicitate

După o pauză de doi ani, compania aeriană Wizz Air anunță redeschiderea bazei sale operaționale la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, începând din luna decembrie 2025. Operatorul low-cost va aloca două aeronave și va lansa opt rute noi către destinații europene importante.

Noile zboruri directe vor lega Suceava de Viena (VIE), Bologna (BLQ), Milano Bergamo (BGY), Veneția (VCE), Baden-Baden (FKB), Birmingham (BHX), Larnaca (LCA) și Bruxelles Charleroi (CRL).

🇦🇹 Viena, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇧🇪 Charleroi, 2️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇨🇾 Larnaca, 2️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇩🇪 Karlsruhe/Baden-Baden, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇬🇧 Birmingham, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Veneția, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Bologna, 3️⃣ frecvențe pe săptămână;
🇮🇹 Bergamo, 4️⃣ frecvențe pe săptămână.

Wizz Air operează pe aeroportul din Suceava din august 2016, când a inaugurat prima rută directă către Milano. De atunci și până în prezent, compania a transportat peste 3 milioane de pasageri din și spre regiune. În prezent, pasagerii au acces și la zboruri directe spre Londra, Roma, Milano, Dortmund și Memmingen.

Reprezentanții aeroportului sucevean subliniază că redeschiderea bazei operaționale înseamnă o creștere semnificativă a conectivității, o poziționare strategică mai bună în rețeaua națională – Aeroportul Suceava ocupând în prezent locul 5 la nivel național în ceea ce privește traficul de pasageri – și o șansă importantă de dezvoltare economică și turistică pentru regiune.

„Ne apropiem de 10 ani de parteneriat cu Wizz Air, o colaborare care a contribuit decisiv la creșterea vizibilității și atractivității aeroportului. Este un parteneriat pe care îl dorim consolidat, în beneficiul pasagerilor noștri”, au transmis reprezentanții aeroportului într-un comunicat.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Programul „Euro 200”: 68 de elevi din Botoșani primesc bani de la stat pentru a-și cumpăra calculatoare. Vezi lista nominală

Publicat

acum 2 ore

marți, 24.06.2025

de

Publicitate

Un număr de 68 de elevi din județul Botoșani se află pe lista beneficiarilor Programului „Euro 200” în anul 2025, potrivit documentului publicat recent în Monitorul Oficial. Programul oferă un ajutor financiar echivalent cu 200 de euro, în lei, pentru achiziția unui calculator, fiind destinat elevilor și studenților proveniți din familii cu venituri reduse.

La nivel național, doar 1.805 tineri beneficiază în acest an de sprijinul guvernamental, în scădere față de anii anteriori: 1.912 în 2024 și 2.170 în 2023, potrivit datelor publicate de edupedu.ro.

Lista nominală a elevilor eligibili a fost întocmită pe baza cererilor depuse și a condițiilor socio-economice verificate de autoritățile din învățământ.

Elevii admiși în program vor putea achiziționa calculatoare de la furnizori autorizați, pe baza bonurilor valorice ce urmează a fi distribuite în perioada următoare.

AICI, LISTA beneficiari Program Euro-200 în 2025

Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educației, pot fi depuse contestații privind această listă, în perioada 1-4 iulie.

Publicitate

Programul „Euro 200” în anul 2025. Cine poate primi bani

De acest sprijin beneficiază elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie.

Venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei la 500 de lei, anul trecut, urmare a evoluției indicelui prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

Configurația minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziționarea cărora se acordă sprijinul financiar este următoarea:

  • pentru desktop: procesor cu frecvență nominală minimum 3.0 GHz, HDD minimum 500 GB sau SSD minim 240 GB, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ și rezoluție minimum 1920 x 1080, tastatură, mouse optic, cameră WEB;
  • pentru laptop sau notebook, ultrabook sau dispozitive echivalente: procesor cu minimum 2 nuclee, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240GB, diagonală minimum 14“, rezoluție minimum 1.366 x 768, cameră WEB.

Programul „Euro 200” în 2025. Calendar

  • până în 16 mai: depunerea cererilor/documentelor doveditoare
  • până în 6 iunie: efectuarea anchetelor sociale și evaluarea cererilor de către comisiile din unitățile și instituțiile de învățământ, împreună cu comisiile de anchetă socială
  • 20 iunie: afișarea listei beneficiarilor, la minister
  • 27 iunie: afișarea listei beneficiarilor, în unitățile de învățământ
  • 1-4 iulie: depunerea contestațiilor
  • 14 iulie: afișarea rezultatului contestațiilor în unitățile de învățământ
  • 25 iulie: afișarea listei finale a beneficiarilor

Programul Euro 200: Cum se pot cumpăra calculatoare

Potrivit programului guvernamental, elevii și studenții pot primi 200 de euro pentru achiziția de calculatoare sau laptopuri.

De acest ajutor financiar pot beneficia elevi sau studenți în învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani. Condiția este să aibă venit brut lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu 500 de lei.

Beneficiarii se prezintă cu bonul valoric la orice comerciant de calculatoare. Dacă este diferență de preț, aceasta este achitată de beneficiar. Dacă magazinul acceptă, diferența de preț poate fi plătită de beneficiar și în rate. Nu se acorsă însă rest de bani la bonul valoric.

Agentul economic vânzător va elibera elevului/studentului beneficiar o factură sau o factură fiscală, după caz, corespunzătoare valorii calculatorului achiziționat. Pe aceasta se va nota faptul că inspectoratul școlar/instituția de învățământ superior va achita echivalentul în lei al sumei de 200 de euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziției.

Agentul economic care vinde calculatorul este obligat să emită un certificat de garanție pe o perioadă de 24 de luni de la data vânzării calculatorului.

Citeste mai mult

Eveniment

Oamenii de știință au dezvăluit câtă mișcare este necesară pentru a „compensa” statul pe scaun

Publicat

acum 2 ore

marți, 24.06.2025

de

Publicitate

Un nou studiu arată pentru prima dată câte minute de activitate fizică intensă pe zi sunt suficiente pentru a contrabalansa efectele negative ale statului prelungit pe scaun, relatează mediafax.ro.

Cercetarea a analizat rezultatele a nouă studii anterioare, care au inclus un eșantion de 44.370 de persoane din patru țări. Participanții purtau dispozitive care le monitorizau nivelul de activitate fizică, potrivit publicației Science Alert.

Rezultatele araă că persoanele care fac 30-40 de minute de exerciții moderate până la intense au un risc de deces mult mai mic, similar cu cel al persoanelor care nu petrec mult timp pe scaun.

„La persoanele active care fac aproximativ 30-40 de minute de activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă, asocierea dintre timpul petrecut în poziție sedentară și riscul de deces nu este semnificativ diferită de cea a persoanelor cu un timp redus petrecut în poziție sedentară”, explică cercetătorii.

Activități recomandate

Activitățile recomandate includ ciclismul, mersul în ritm alert și grădinăritul.

Publicitate

Avantajul acestui studiu față de altele este că s-a bazat pe date obiective de la dispozitive portabile, nu pe informații raportate de participanți.

Cercetarea susține recomandările OMS din 2020: 150-300 de minute de activitate fizică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă săptămânal. Pentru cei care nu pot face imediat 30-40 de minute, experții sugerează să înceapă cu pași mici – urcatul scărilor, joaca cu copiii, yoga, dansul sau treburile casnice.

„Oamenii își pot proteja în continuare sănătatea și pot compensa efectele nocive ale inactivității fizice”, spune Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending