Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (73)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Cristian Livescu în „Întâiul Eminescu” Editura „Crigarux”, Piatra Neamţ, 1999.  Primul care abordează poeziile publicate în „Familia” în întregul lor (1866 – 1869) este Cristian Livescu. El le aşează într-un sistem de gândire poetică în volumul amintit. Poeziile publicate în „Familia” sunt: „O călărire în zori”, „Misterele nopţii”, „Lida”, „Ondina”,  „De-aş avea”,  „Frumoasă-i”, „Din străinătate”,  „La Bucovina”, „”Speranţa”, „Spre suvenire – fratelui Gregorie Dragoş” şi „Horia”. Cristian Livescu găseşte „două straturi fundamentale ale discursului poetic eminescian din perioada „Familia”. Primul strat este cel vizibil dat de: 1. poeziile publicate în „Familia”; 2. un discurs social, deschis, menit să fie public; 3. la început cu nuanţe ocazionale şi post-paşoptiste, mai  apoi sub semnul desăvârşirii unor teme tradiţional – romantice; 4. poezia are o faţă deschisă publicului (publicate în „Familia”). Al doilea strat este cel ascuns prin faptul că: 1. poeziile sunt ţinute în manuscris; 2. discursul poetic este ascuns, îndrăzneţ, vizionar; 3. apar modificări ce dau o stare de enigmă la nivelul semnificării pe care o dezvoltă cu multă discreţie; 4. are o faţă ascunsă publicului (în manuscris).

În 1883, Titu Maiorescu realizează primul volum de „Poezii” semnat Mihail Eminescu (nu Mihai) în care sunt omise creaţiile debutului din „Familia” lui Iosif Vulcan. Maiorescu le cunoştea dar le găseşte inferioare celor publicate în „Convorbiri literare” începând cu „Venere şi Madonă”. În ceea ce priveşte modul de a crea  al lui Eminescu,  primul care o face este tot Cristian Livescu.  El vede la poetul nostru naţional  o voluntară dedublare de sine.  Poeziile, spune  C. Livescu, au, în general, două forme: a) una destinată publicului prin publicare; b) una fondului latent al operei lăsate în manuscris.  Eminescu scria versiuni paralele: „Poetul îşi concepea creaţia în două regimuri de valori imaginare şi, implicit, două practici de discurs.” În concluzie, perioada „Familia” a fost una a „autocenzurării de sine” obligându-l să fie „adeptul unor construcţii secrete”.

 

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Despre Ilie, alt frate al lui Eminescu,  spune: „… mai aproape de Eminescu şi ca vârstă şi ca preocupări, va fi tovarăşul de joacă al poetului în copilăria ipoteşteană. Era blond şi cu ochii albaştri, un bun desenator încă de mic şi un copil foarte milos. De aceea, probabil, s-a înscris la şcoala de medicină militară a doctorului Carol Davilla, de la Bucureşti, unde va muri de tifos, la 17 ani, molipsindu-se de la bolnavii pe care-i îngrijea”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: 1. “Primul nostru simbolist autentic, Ştefan Petică, reconfirmat de criticul Nicolae Davidescu”; 2. “Ştefan Petică a sesizat că veritabilul simbolism românesc s-a născut odată cu Eminescu”; 3. “Sintagma lirică modernă este enunţată întâia oară în cultura noastră, de Eminescu, în “Icoană şi privaz”: “Natura-alăturată cu acel desemn prea şters / Din lirica modernă – e mult, mult mai presus”; 4. “Toţi istoricii şi criticii literari au lăudat studiul lui Maiorescu din 1889, dar, paradoxal, au pierdut imaginea modernităţii poetului şi gânditorului sub impulsul prejudecăţilor legate de tipologia curentelor literare. Asta fiindcă modern a fost considerat  simbolismul francez, în epocă, or, Eminescu, de formaţie germană, avea reticenţe faţă de superficialitatea spiritului francez (ceea ce şi explică respingerea experimentului cvasi-simbolist al lui Alexandru Macedonski), deşi, în profunzimele sale, etala afinităţi cu Charles Baudelaire, cu Arthus Rimbaud sau Stephane Mallarme, cum vor dovedi criticii mai noi. Aceştia au demonstrate că avangarda culturii modern a vremii nu se manifesta la Paris, ci la Berlin, adică tocmai în mediile în care şi-a făcut studiile Eminescu”; 5. “ Cu alte cuvinte, Eminescu nu aderă nici la “clasicismul” cultivat de Junimea sau la cel francez, apus, nici la tradiţia antică, tot clasică, ci la romantism, pe care îl asimilează modernului”: 6. “Eminescu socoate că romantismul este mai modern decât proaspătul simbolism francez”; 7. “Eminescu nu se înşela deloc, geniul său mergând şi de astă data la ţintă. Fiindcă el a înţeles, cu mult înaintea modernilor din următoarele două secole, că romantismul este calea regală a poeziei din toate timpurile”; 8. “Eminescu dă romantismului turnura antimodernă, care va fi conceptualizată abia spre sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”;

 

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, despre Aglaia, sora lui Eminescu: „Aglaia a fost o femeie dărâmător de frumoasă şi îşi purta cu mândrie frumuseţea. Clasele făcute la pensionul doamnei Zielinsky ne-o arată ca pe o elevă strălucitoare, calificându-se pe primul loc în clasa ei, având înclinaţii spre limbile franceză şi germană.  A făcut şi ea Conservatorul şi a studiat artele dramatice la Suceava, concertând cu succes la pian, atât în ţară cât şi la Cernăuţi, unde era faimoasă pentru fineţea interpretării.  La sfârşitul lui iunie 1870 cere paşaport pentru a călători în Europa, ajungând la Viena şi Praga, întâlnindu-se cu Mihai, student al Universităţii imperiale. Acolo s-au fotografiat: mama bust, apoi Aglaia în picioare, îmbrăcată în costum popular. Aici au cunoscut şi câţiva colegi bucovineni de-ai poetului, printre care şi pe Vasile Muraru, care le-a invitat în vara aceluiaşi an la Cernăuţi, unde au avut prilejul să-l cunoască pe viitorul ei soţ, Ion Drogli, cunoscut şi el în cercurile intelectuale din ţară, dar şi din Cernăuţi. Atunci Mihai şi-a condus mama şi sora prin strălucitorul oraş imperial, deşi atât Raluca cât şi Aglaia se descurcau destul de bine cu limba germană, mijloc absolut necesar pentru voiajul prin Cehia, Austria şi Ungaria, pe care-l făcuseră deja”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Zilele Eminescu: Recital de muzică clasică – Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania)

Publicat

acum 42 de minute

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

În data de 13 ianuarie 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ”Mihai Eminescu” organizează, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Gala Culturii Naționale.

Gala, care va începe la ora 18:00, va fi urmată de un recital de muzică clasică, susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

 

Andrei Ioniță este câștigătorul a numeroase premii internaționale. „The Times” din Londra îl numește „unul dintre cei mai fascinanți violonceliști care au apărut în ultimul deceniu”, iar „British Gramophone” consideră că este „un violoncelist cu o abilitate și o imaginație muzicală superbe, fiind devotat muzicii timpului nostru”. Andrei Ioniță a colaborat cu un număr extins de orchestre europene, printre care Filarmonica din München, Filarmonica din Dresda, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Simfonică Națională Radio din Polonia, Orchestra Filarmonică din Londra, Filarmonica de Stat din Nürnberg, Filarmonica Cehă, printre altele. Măiestria sa muzicală l-a condus în turnee prin SUA, unde concertează cu orchestrele simfonice din Chicago, Detroit, Milwaukee, San Diego și Grand Rapids. A colaborat cu dirijori renumiți precum Lawrence Foster, Herbert Blomstedt, Paavo Järvi, Cristian Măcelaru, Joana Mallwitz, Sylvain Cambreling, Kent Nagano, Michael Sanderling, Sascha Goetzel și Jonathan Bloxham. Talentul excepțional al lui Andrei Ioniță face din el un interpret versatil și căutat pentru muzica de cameră. În aparițiile sale, a interpretat alături de Martha Argerich, Christian Tetzlaff, Sergei Babayan, Steven Isserlis și mulți alții. Andrei Ioniţă interpretează pe violoncelul făcut de Giovanni Battista Rogeri din Brescia în 1671 (conform https://www.andreiionitacellist.com/portfolio/biography).

 

                Cătălin Șerban este un pianist a cărui interpretare captivează prin profunzimea excepțională a expresiei și frazarea muzicală clară. Limbajul său muzical combină subtilitatea emoțională cu strălucirea tehnică și un sunet transparent. Criticii i-au remarcat „fluiditatea respirabilă, asemănătoare cântecului” și „complexitatea expresiei sale”. Cătălin Șerban susține concerte, ca solist și muzician de cameră, la nivel internațional, inclusiv la Konzerthaus Berlin, Filarmonica din Berlin, Ateneul București, Bremen Glocke și Stadtcasino Basel. În ultimii ani, Cătălin Șerban și-a extins constant activitățile de muzică de cameră și curatorială. În urma invitațiilor la festivaluri precum Beethovenfest, Festivalul Brahms din Lübeck, Zilele Muzicii de Cameră Franconiene și Vara Muzicală Oberstdorf, a fondat proiectul de muzică de cameră Spielende Insel (Insula Jocului), al cărui director artistic este. În 2026, Cătălin Șerban va prelua conducerea artistică a noii serii de muzică de cameră organizate de Konzertleben e.V. la Institutul Max Planck din Berlin, care promovează întâlniri între artiști consacrați și tineri muzicieni remarcabili. Pe lângă cariera sa de concertist, Șerban se dedică cu pasiune predării la Academia de Muzică din Lübeck și la Școala de Muzică Hanns Eisler din Berlin (conform: https://catalinserban.com/biografie/).

Publicitate

                  Intrarea la Gala Premiilor Culturii Naționale se face pe bază de invitații, care pot fi ridicate de la agenția Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani.

 

Citeste mai mult

Eveniment

MAE/Atenționare de călătorie: Cod portocaliu de ninsori abundente și polei în Franța. Se preconizează perturbări importante în transporturi

Publicat

acum 58 de minute

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța că autoritățile locale au emis un cod portocaliu de ninsori abundente și polei pentru miercuri, 7 ianuarie.

Potrivit unui comunicat al MAE, transmis marți AGERPRES, vor fi afectate regiunile Hauts-de-France, Île-de-France, Centre-Val-de-Loire, Poitou-Charentes, Limousin, Vendee, Maine-et-Loire, Eure-et-Loir, Orne, Haute-Normandie, Allier, vestul Burgundiei și vestul regiunii Champagne-Ardennes.

‘Sunt preconizate perturbări importante ale transportului rutier urban și interurban, traficului feroviar și aerian. Pe acest fond, vor fi afectate aproximativ 40% din cursele aeriene prevăzute între orele 9:00 și 14:00 pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% din zborurile programate între orele 6:00 și 14:00 pe aeroportul Orly’, se precizează în comunicat.

Cetățenii români sunt sfătuiți să consulte site-ul aeroporturilor din Paris (Charles de Gaulle și Orly) și ale aeroporturilor din localitatea de destinație/plecare, pentru a urmări eventualele modificări apărute în orarul de zbor și pentru a verifica informațiile oferite de operatorii și companiile aeriene la care au fost planificate călătoriile.

Pentru informații actualizate, cetățenii români se pot informa în timp real în legătură cu situația meteorologică pe pagina de internet www.meteofrance.com.

MAE precizează că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Paris: +33147052966 și +33147052755.

Publicitate

De asemenea, cei care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință: Consulatul General al României la Paris: +33680713729; Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164; Consulatul General al României la Lyon: +33643627736; Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022. AGERPRES

Sursa foto: franceinfo.fr

Citeste mai mult

Eveniment

Copila de 13 ani din comuna Stăuceni, găsită în siguranță de polițiști

Publicat

acum o oră

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Copila  Andreea Manuela Hoidrag, în vârstă de 13 ani, din comuna Stăuceni, județul Botoșani, a fost identificată de polițiști în cursul nopții, în localitatea de domiciliu.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, fata nu a fost victima vreunei infracțiuni pe perioada în care a lipsit de acasă. Starea acesteia este bună, iar cazul nu a necesitat alte intervenții de natură penală.

Reamintim că, în data de 6 ianuarie, în jurul orei 18:30, polițiștii din Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că minora a plecat voluntar de la domiciliu și nu a mai revenit. În urma sesizării, au fost demarate activități specifice pentru identificarea acesteia.

Cercetările au condus la găsirea fetei în cursul nopții, în aceeași localitate, fiind ulterior încredințată familiei.

Polițiștii continuă să recomande părinților și aparținătorilor să acorde o atenție sporită minorilor și să anunțe de îndată autoritățile în cazul dispariției acestora.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: O mașină a intrat într-un un cap de pod. Patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au fost răniți

Publicat

acum 2 ore

miercuri, 07.01.2026

de

Publicitate

Un accident rutier grav a avut loc miercuri dimineață, în jurul orei 4:00, pe raza localității Buda, comuna Zvoriștea.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Suceava, locotenent colonel Alin Găleată, pompierii militari suceveni au intervenit cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, sprijiniți de trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

În urma coliziunii unui autoturism cu un cap de pod, patru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au fost răniți. Două dintre victime au rămas încarcerate în vehicul, fiind necesară intervenția pompierilor pentru extragerea lor în siguranță.

Toți cei patru răniți erau conștienți, dar prezentau diferite traumatisme. Ei au fost transportați la unități medicale pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending