Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (73)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Cristian Livescu în „Întâiul Eminescu” Editura „Crigarux”, Piatra Neamţ, 1999Primul care abordează poeziile publicate în „Familia” în întregul lor (1866 – 1869) este Cristian Livescu. El le aşează într-un sistem de gândire poetică în volumul amintit. Poeziile publicate în „Familia” sunt: „O călărire în zori”, „Misterele nopţii”, „Lida”, „Ondina”,  „De-aş avea”,  „Frumoasă-i”, „Din străinătate”,  „La Bucovina”, „”Speranţa”, „Spre suvenire – fratelui Gregorie Dragoş” şi „Horia”. Cristian Livescu găseşte „două straturi fundamentale ale discursului poetic eminescian din perioada „Familia”. Primul strat este cel vizibil dat de: 1. poeziile publicate în „Familia”; 2. un discurs social, deschis, menit să fie public; 3. la început cu nuanţe ocazionale şi post-paşoptiste, mai  apoi sub semnul desăvârşirii unor teme tradiţional – romantice; 4. poezia are o faţă deschisă publicului (publicate în „Familia”). Al doilea strat este cel ascuns prin faptul că: 1. poeziile sunt ţinute în manuscris; 2. discursul poetic este ascuns, îndrăzneţ, vizionar; 3. apar modificări ce dau o stare de enigmă la nivelul semnificării pe care o dezvoltă cu multă discreţie; 4. are o faţă ascunsă publicului (în manuscris).

În 1883, Titu Maiorescu realizează primul volum de „Poezii” semnat Mihail Eminescu (nu Mihai) în care sunt omise creaţiile debutului din „Familia” lui Iosif Vulcan. Maiorescu le cunoştea dar le găseşte inferioare celor publicate în „Convorbiri literare” începând cu „Venere şi Madonă”. În ceea ce priveşte modul de a crea  al lui Eminescu,  primul care o face este tot Cristian Livescu.  El vede la poetul nostru naţional  o voluntară dedublare de sine.  Poeziile, spune  C. Livescu, au, în general, două forme: a) una destinată publicului prin publicare; b) una fondului latent al operei lăsate în manuscris.  Eminescu scria versiuni paralele: „Poetul îşi concepea creaţia în două regimuri de valori imaginare şi, implicit, două practici de discurs.” În concluzie, perioada „Familia” a fost una a „autocenzurării de sine” obligându-l să fie „adeptul unor construcţii secrete”.

 

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Despre Ilie, alt frate al lui Eminescu,  spune: „… mai aproape de Eminescu şi ca vârstă şi ca preocupări, va fi tovarăşul de joacă al poetului în copilăria ipoteşteană. Era blond şi cu ochii albaştri, un bun desenator încă de mic şi un copil foarte milos. De aceea, probabil, s-a înscris la şcoala de medicină militară a doctorului Carol Davilla, de la Bucureşti, unde va muri de tifos, la 17 ani, molipsindu-se de la bolnavii pe care-i îngrijea”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: 1. “Primul nostru simbolist autentic, Ştefan Petică, reconfirmat de criticul Nicolae Davidescu”; 2. “Ştefan Petică a sesizat că veritabilul simbolism românesc s-a născut odată cu Eminescu”; 3. “Sintagma lirică modernă este enunţată întâia oară în cultura noastră, de Eminescu, în “Icoană şi privaz”: “Natura-alăturată cu acel desemn prea şters / Din lirica modernă – e mult, mult mai presus”; 4. “Toţi istoricii şi criticii literari au lăudat studiul lui Maiorescu din 1889, dar, paradoxal, au pierdut imaginea modernităţii poetului şi gânditorului sub impulsul prejudecăţilor legate de tipologia curentelor literare. Asta fiindcă modern a fost considerat  simbolismul francez, în epocă, or, Eminescu, de formaţie germană, avea reticenţe faţă de superficialitatea spiritului francez (ceea ce şi explică respingerea experimentului cvasi-simbolist al lui Alexandru Macedonski), deşi, în profunzimele sale, etala afinităţi cu Charles Baudelaire, cu Arthus Rimbaud sau Stephane Mallarme, cum vor dovedi criticii mai noi. Aceştia au demonstrate că avangarda culturii modern a vremii nu se manifesta la Paris, ci la Berlin, adică tocmai în mediile în care şi-a făcut studiile Eminescu”; 5. “ Cu alte cuvinte, Eminescu nu aderă nici la “clasicismul” cultivat de Junimea sau la cel francez, apus, nici la tradiţia antică, tot clasică, ci la romantism, pe care îl asimilează modernului”: 6. “Eminescu socoate că romantismul este mai modern decât proaspătul simbolism francez”; 7. “Eminescu nu se înşela deloc, geniul său mergând şi de astă data la ţintă. Fiindcă el a înţeles, cu mult înaintea modernilor din următoarele două secole, că romantismul este calea regală a poeziei din toate timpurile”; 8. “Eminescu dă romantismului turnura antimodernă, care va fi conceptualizată abia spre sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”;

 

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, despre Aglaia, sora lui Eminescu: „Aglaia a fost o femeie dărâmător de frumoasă şi îşi purta cu mândrie frumuseţea. Clasele făcute la pensionul doamnei Zielinsky ne-o arată ca pe o elevă strălucitoare, calificându-se pe primul loc în clasa ei, având înclinaţii spre limbile franceză şi germană.  A făcut şi ea Conservatorul şi a studiat artele dramatice la Suceava, concertând cu succes la pian, atât în ţară cât şi la Cernăuţi, unde era faimoasă pentru fineţea interpretării.  La sfârşitul lui iunie 1870 cere paşaport pentru a călători în Europa, ajungând la Viena şi Praga, întâlnindu-se cu Mihai, student al Universităţii imperiale. Acolo s-au fotografiat: mama bust, apoi Aglaia în picioare, îmbrăcată în costum popular. Aici au cunoscut şi câţiva colegi bucovineni de-ai poetului, printre care şi pe Vasile Muraru, care le-a invitat în vara aceluiaşi an la Cernăuţi, unde au avut prilejul să-l cunoască pe viitorul ei soţ, Ion Drogli, cunoscut şi el în cercurile intelectuale din ţară, dar şi din Cernăuţi. Atunci Mihai şi-a condus mama şi sora prin strălucitorul oraş imperial, deşi atât Raluca cât şi Aglaia se descurcau destul de bine cu limba germană, mijloc absolut necesar pentru voiajul prin Cehia, Austria şi Ungaria, pe care-l făcuseră deja”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Subvenționarea programelor de ucenicie prin intermediul AJOFM Botoșani

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani împreună cu Camera de Comerț și Industrie Botoșani, organizează în data de 04 iunie 2025 începând cu ora 13.00 la sediul din Municipiul Botoșani, str. Colonel Tomoroveanu nr.2, etaj III :

 

Sesiune de informare a angajatorilor privind stimulentele financiare acordate acestora pentru organizarea programelor de ucenicie finanțate prin intermediul proiectelor „START-Investește în calificare pentru viitor!” și  „FORMACTIV-formare și muncă activă”

 

          În vederea confirmării participării, vă rugăm să ne contactați la telefon 0231/536791, 0231/536792 – int.119 sau int.233 , e-mail : ajofm.bt@anofm.gov.ro.

 

Publicitate

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Femeia din Botoșani, care a plecat la biserică și nu s-a mai întors, a fost găsită de polițiști

Publicat

Publicitate

Femeia în vârstă de 61 de ani, din municipiul Botoșani, dată dispărută sâmbătă, 1 iunie 2025, a fost găsită în cursul zilei de luni. Potrivit reprezentanților Poliției, aceasta se afla pe raza municipiului Botoșani și nu a fost victima vreunei infracțiuni.

Reamintim că soțul acesteia, Dumitru Constantin, a alertat autoritățile prin 112 după ce femeia nu s-a mai întors acasă în urma unei vizite planificate la Biserica „Izvorul Tămăduirii”.

Căutările au fost demarate imediat, iar în urma verificărilor, femeia a fost identificată în stare bună de sănătate.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD : Botoșănenii, expuși inundațiilor din cauza inacțiunii Ministerului Mediului. DOCUMENT

Publicat

Publicitate

Case, anexe gospodărești, drumuri, terenuri agricole și pășuni au fost acoperite de ape în localitățile Coșula, Copălău, Flămânzi, Prăjeni, Trușești, Albești și Todireni, în urma inundațiilor din săptămâna trecută, provocate de revărsarea râurilor Miletin, Horoghiuca și Jijia.

Aceste calamități puteau fi evitate, dacă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și-ar fi făcut datoria în timp util și cu responsabilitate. Senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, a atras atenția asupra acestei situații încă din luna martie, când a interpelat oficial, de la tribuna Senatului, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

„De la tribuna Senatului, am solicitat ministrului Mircea Fechet să răspundă la următoarele întrebări, care vizează investițiile necesare pentru combaterea inundațiilor: 

  • Care este stadiul proiectului: «Reconectare și restaurare luncă inundabilă, remeandrare curs de apă Jijia»?
  • Cât din finanțarea atrasă prin POIM pentru acest proiect a fost utilizată?
  • Din ce fonduri vor continua lucrările?
  • Care este stadiul și când va fi finalizată acumularea de la Ibăneasa?
  • Care este stadiul celorlalte proiecte de realizare a acumulărilor nepermanente de la Coșula de pe râul Miletin și pârâul Horoghiuca, ape care pot produce viituri ce afectează localități din județele Botoșani și Iași?
  • Când și din ce fonduri vor fi realizate aceste lucrări de investiție?

Din păcate, din răspunsul ministrului Mircea Fechet reiese clar lipsa de responsabilitate în abordarea acestor situații, care pot genera adevărate tragedii. Astfel, finanțarea prin POIM pentru regularizarea râului Jijia a fost pierdută, iar pentru celelalte două cursuri de apă – Miletin și Horoghiuca – se lucrează de șase ani (!) la un Studiu de Fezabilitate”, a declarat Doina Federovici.

Președintele PSD Botoșani solicită public ministrului Mediului deblocarea de urgență a proiectelor privind realizarea acumulărilor nepermanente și regularizarea cursurilor de apă din județul Botoșani, pentru a preveni noi inundații devastatoare care pun în pericol viața, locuințele și bunurile botoșănenilor.

De asemenea, senatorul PSD Doina Federovici cere Guvernului României alocarea, în regim de urgență, a fondurilor necesare pentru înlăturarea efectelor produse de inundațiile din județ, în vederea sprijinirii familiilor afectate și a refacerii infrastructurii distruse.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Alertă alimentară: Salmonella descoperită la un produs din magazinele PENNY

Publicat

Publicitate

Alertă alimentară: Salmonella în materia primă folosită pentru un produs din magazinele PENNY.

Un nou avertisment alimentar a venit în weekend din partea furnizorului Yummy Snacks S.R.L, care a anunțat retragerea unui produs alimentar contaminat cu bacteria Salmonella.

Contaminarea a fost depistată atât în materia primă – susanul –, cât și în produsul finit, a anunțat ANSVSA, într-un comunic de presă

Detectarea Salmonellei presupune un risc serios pentru sănătatea consumatorilor. Prin urmare, clienții care au achiziționat produsul afectat (cu loturile și datele de expirare menționate în anunțul oficial) sunt rugați să nu îl consume sub nicio formă.

Alertă alimentară: Comunicatul ANSVSA

”Salmonella spp. a fost detectată în materia primă susan și în produsul finit. Prin urmare, nu poate
fi exclus un risc pentru sănătate.

Publicitate

Clienții care au achiziționat produsul cu numerele de lot și datele de expirare indicate mai sus sunt rugați să nu consume produsul.

Stocul produsului afectat a fost retras de la vânzare.

Produsele afectate din loturile menționate care au fost deja achiziționate pot fi returnate în oricare magazin PENNY.

Contravaloarea va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Dacă aveți întrebări, vă rugăm să contactați furnizorul Yummy Snacks S.R.L, la office@yummysnacks.ro, telefon: 0740 196 128 sau puteți contacta Rewe România telefonic la 0800.110.111 (Luni-Sambata 08:00-21:00) sau pe adresa de e-mail contact@penny.ro.

Furnizorul S.C Yummy Snacks S.R.L regretă incidentul și își cere scuze față de toți clienții pentru neplăcerile cauzate”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending