Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (73)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

ZIGZAG EMINESCOLOGIC

Cristian Livescu în „Întâiul Eminescu” Editura „Crigarux”, Piatra Neamţ, 1999Primul care abordează poeziile publicate în „Familia” în întregul lor (1866 – 1869) este Cristian Livescu. El le aşează într-un sistem de gândire poetică în volumul amintit. Poeziile publicate în „Familia” sunt: „O călărire în zori”, „Misterele nopţii”, „Lida”, „Ondina”,  „De-aş avea”,  „Frumoasă-i”, „Din străinătate”,  „La Bucovina”, „”Speranţa”, „Spre suvenire – fratelui Gregorie Dragoş” şi „Horia”. Cristian Livescu găseşte „două straturi fundamentale ale discursului poetic eminescian din perioada „Familia”. Primul strat este cel vizibil dat de: 1. poeziile publicate în „Familia”; 2. un discurs social, deschis, menit să fie public; 3. la început cu nuanţe ocazionale şi post-paşoptiste, mai  apoi sub semnul desăvârşirii unor teme tradiţional – romantice; 4. poezia are o faţă deschisă publicului (publicate în „Familia”). Al doilea strat este cel ascuns prin faptul că: 1. poeziile sunt ţinute în manuscris; 2. discursul poetic este ascuns, îndrăzneţ, vizionar; 3. apar modificări ce dau o stare de enigmă la nivelul semnificării pe care o dezvoltă cu multă discreţie; 4. are o faţă ascunsă publicului (în manuscris).

În 1883, Titu Maiorescu realizează primul volum de „Poezii” semnat Mihail Eminescu (nu Mihai) în care sunt omise creaţiile debutului din „Familia” lui Iosif Vulcan. Maiorescu le cunoştea dar le găseşte inferioare celor publicate în „Convorbiri literare” începând cu „Venere şi Madonă”. În ceea ce priveşte modul de a crea  al lui Eminescu,  primul care o face este tot Cristian Livescu.  El vede la poetul nostru naţional  o voluntară dedublare de sine.  Poeziile, spune  C. Livescu, au, în general, două forme: a) una destinată publicului prin publicare; b) una fondului latent al operei lăsate în manuscris.  Eminescu scria versiuni paralele: „Poetul îşi concepea creaţia în două regimuri de valori imaginare şi, implicit, două practici de discurs.” În concluzie, perioada „Familia” a fost una a „autocenzurării de sine” obligându-l să fie „adeptul unor construcţii secrete”.

 

Publicitate

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017,  scrie despre europenismul eminoviceştilor. Despre Ilie, alt frate al lui Eminescu,  spune: „… mai aproape de Eminescu şi ca vârstă şi ca preocupări, va fi tovarăşul de joacă al poetului în copilăria ipoteşteană. Era blond şi cu ochii albaştri, un bun desenator încă de mic şi un copil foarte milos. De aceea, probabil, s-a înscris la şcoala de medicină militară a doctorului Carol Davilla, de la Bucureşti, unde va muri de tifos, la 17 ani, molipsindu-se de la bolnavii pe care-i îngrijea”;

Theodor Codreanu, în “Contemporanul. Ideea europeană” nr. 11 din 2017, despre romantismul eminescian: 1. “Primul nostru simbolist autentic, Ştefan Petică, reconfirmat de criticul Nicolae Davidescu”; 2. “Ştefan Petică a sesizat că veritabilul simbolism românesc s-a născut odată cu Eminescu”; 3. “Sintagma lirică modernă este enunţată întâia oară în cultura noastră, de Eminescu, în “Icoană şi privaz”: “Natura-alăturată cu acel desemn prea şters / Din lirica modernă – e mult, mult mai presus”; 4. “Toţi istoricii şi criticii literari au lăudat studiul lui Maiorescu din 1889, dar, paradoxal, au pierdut imaginea modernităţii poetului şi gânditorului sub impulsul prejudecăţilor legate de tipologia curentelor literare. Asta fiindcă modern a fost considerat  simbolismul francez, în epocă, or, Eminescu, de formaţie germană, avea reticenţe faţă de superficialitatea spiritului francez (ceea ce şi explică respingerea experimentului cvasi-simbolist al lui Alexandru Macedonski), deşi, în profunzimele sale, etala afinităţi cu Charles Baudelaire, cu Arthus Rimbaud sau Stephane Mallarme, cum vor dovedi criticii mai noi. Aceştia au demonstrate că avangarda culturii modern a vremii nu se manifesta la Paris, ci la Berlin, adică tocmai în mediile în care şi-a făcut studiile Eminescu”; 5. “ Cu alte cuvinte, Eminescu nu aderă nici la “clasicismul” cultivat de Junimea sau la cel francez, apus, nici la tradiţia antică, tot clasică, ci la romantism, pe care îl asimilează modernului”: 6. “Eminescu socoate că romantismul este mai modern decât proaspătul simbolism francez”; 7. “Eminescu nu se înşela deloc, geniul său mergând şi de astă data la ţintă. Fiindcă el a înţeles, cu mult înaintea modernilor din următoarele două secole, că romantismul este calea regală a poeziei din toate timpurile”; 8. “Eminescu dă romantismului turnura antimodernă, care va fi conceptualizată abia spre sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”;

 

Valentin Coşereanu, în „Lumină lină / Gracious Light” nr. 4 din 2017, despre Aglaia, sora lui Eminescu: „Aglaia a fost o femeie dărâmător de frumoasă şi îşi purta cu mândrie frumuseţea. Clasele făcute la pensionul doamnei Zielinsky ne-o arată ca pe o elevă strălucitoare, calificându-se pe primul loc în clasa ei, având înclinaţii spre limbile franceză şi germană.  A făcut şi ea Conservatorul şi a studiat artele dramatice la Suceava, concertând cu succes la pian, atât în ţară cât şi la Cernăuţi, unde era faimoasă pentru fineţea interpretării.  La sfârşitul lui iunie 1870 cere paşaport pentru a călători în Europa, ajungând la Viena şi Praga, întâlnindu-se cu Mihai, student al Universităţii imperiale. Acolo s-au fotografiat: mama bust, apoi Aglaia în picioare, îmbrăcată în costum popular. Aici au cunoscut şi câţiva colegi bucovineni de-ai poetului, printre care şi pe Vasile Muraru, care le-a invitat în vara aceluiaşi an la Cernăuţi, unde au avut prilejul să-l cunoască pe viitorul ei soţ, Ion Drogli, cunoscut şi el în cercurile intelectuale din ţară, dar şi din Cernăuţi. Atunci Mihai şi-a condus mama şi sora prin strălucitorul oraş imperial, deşi atât Raluca cât şi Aglaia se descurcau destul de bine cu limba germană, mijloc absolut necesar pentru voiajul prin Cehia, Austria şi Ungaria, pe care-l făcuseră deja”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Anomalii climatice în 2024-2025: A doua cea mai caldă iarnă din istoria României. Temperaturi record

Publicat

Publicitate

Anomalii climatice în iarna 2024-2025: A doua cea mai caldă din istorie, cu temperaturi record de peste 20 de grade în România.

Iarna 2024-2025 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice și a înregistrat o anomalie termică de +0,72°C la nivel global și +1,46°C în Europa, comparativ cu media perioadei 1991-2020, scrie alba24.ro.

Această creștere a temperaturilor confirmă tendința accelerată de încălzire a climei și evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice, avertizează Bogdan Antonescu, cercetător român specializat în climatologie și meteorologie.

În analiza sa, „Iarna 2024-2025 – Anomalii, recorduri și semnale de alarmă”, publicată de Infoclima, el subliniază și deficitul major de precipitații înregistrat în Europa și România, alături de multiple recorduri de temperatură, factori care accentuează impactul schimbărilor climatice asupra regiunii, potrivit g4media.ro.

Iarna 2024-2025: temperaturi extreme în Europa și România

Iarna 2024-2025 a fost una dintre cele mai calde din istorie, cu o temperatură medie în Europa mai mare cu 1,46°C față de perioada de referință și s-a situat la egalitate cu sezonul 2015-2016 în topul celor mai călduroase ierni.

Publicitate

De altfel, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 15,1°C, depășind pragul de +1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris.

În România, decembrie 2024 și ianuarie 2025 au fost mult mai calde decât de obicei. În ianuarie s-a înregistrat un record de 20,7°C la Pătârlagele, iar zilele cu îngheț au fost mult mai puține.

Temperaturile au variat semnificativ în funcție de regiune: în Dobrogea au fost între 4 și 6°C, în timp ce pe crestele munților au coborât sub -4°C.

Schimbarea a venit brusc în februarie, când temperaturile au scăzut sub media obișnuită.

De exemplu, la Moldova Veche s-au înregistrat +2,2°C, iar la Vf. Omu -11,7°C. În zonele extracarpatice centrale și estice, temperaturile au fost între -4°C și 0°C. Această tranziție bruscă a creat un contrast puternic cu începutul iernii, subliniind extremele climatice tot mai frecvente.

 
Schimbări climatice la nivel global

Încălzirea globală a fost resimțită puternic în iarna 2024-2025, cu cele mai mari creșteri de temperatură în regiunile arctice și subarctice, precum Alaska, Quebec și Siberia centrală, dar și în estul Himalayei și pe Platoul Tibetan.

În contrast, unele zone, cum ar fi centrul și estul Statelor Unite sau nordul Chinei, au înregistrat temperaturi sub media climatologică.

Europa a fost, în mare parte, mai caldă decât de obicei, cu excepția Islandei și a nordului Franței, unde valorile termice s-au menținut în limite normale.

Cele mai semnificative abateri s-au înregistrat în nord-estul continentului, în regiunea Alpilor și de-a lungul Mării Adriatice, unde temperaturile au fost considerabil mai ridicate față de valorile obișnuite pentru această perioadă.

Deficit de precipitații în Europa: impact asupra solului și agriculturii

Iarna 2024-2025 a fost marcată de un deficit considerabil de precipitații în mare parte din Europa, cu excepția unor regiuni din nordul continentului, Italiei și Franței.

Cele mai severe lipsuri de apă s-au înregistrat în Peninsula Iberică, sud-estul Europei, inclusiv România, dar și în nordul Africii, unde umiditatea solului a scăzut cu până la 28% sub media normală.

În schimb, Scandinavia și anumite zone din Europa Centrală au avut precipitații ușor peste medie.

Această distribuție inegală a precipitațiilor afectează direct ecosistemele și agricultura, avertizează cercetătorul Bogdan Antonescu. Potrivit analizei sale, aceste fluctuații climatice extreme subliniază impredictibilitatea vremii și impactul încălzirii globale.

Iarna 2024-2025 reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și adoptării unor măsuri climatice eficiente la nivel global.

Citeste mai mult

Eveniment

CFR: 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora de vară

Publicat

Publicitate

Un număr de 80 de trenuri vor fi afectate de trecerea României la ora oficială de vară, în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 03:00 va deveni ora 04:00, informează CFR SA.

‘În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29/30 martie 2025, România va trece la ora oficială de vară. Astfel, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această modificare nu determină schimbări majore în circulația trenurilor, însă anumite trenuri de călători aflate în parcurs la ora schimbării vor înregistra ajustări sau întârzieri’, se arată într-un comunicat al companiei.

Impactul asupra circulației trenurilor va fi următorul: trenurile aflate în circulație la ora 03:00 vor avea întârzieri, întrucât ora 03:00 devine ora 04:00; trenurile care urmează să plece după ora 04:00 vor circula conform orarului stabilit; trenurile internaționale care tranzitează granițele cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina și Bulgaria vor circula conform mersului de tren valabil pentru ora de vară.

La nivel național, 80 de trenuri de călători sunt afectate de această modificare, dintre care: 35 de trenuri vor staționa pentru adaptarea la noua oră; 40 de trenuri vor fi afectate în parcurs; cinci trenuri vor fi anulate, iar un tren suplimentar va fi introdus pentru a asigura continuitatea serviciilor.

AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, Botoşani

Publicat

Publicitate

În cadrul parteneriatului internațional dintre Muzeul Județean Botoșani și universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, se desfășoară o campanie de cercetare arheologică prin scanarea așezărilor cucuteniene din zona comunei Vaculești, jud. Botoşani.

Rezultatele interesante nu au întârziat să apară. Concomitent cu scanarea geofizică, studenții colectează materialele de la suprafața terenului, cu scopul de a realiza harta cu zonele cele mai afectate de agricultură.

sursa: facebook Muzeul Județean Botoșani

Citeste mai mult

Eveniment

O tânără de 20 de ani, din municipiul Botoșani, este de negăsit! Dacă ați văzut-o, sunați la 112

Publicat

Publicitate

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere de 20 de ani, din municipiul Botoșani.

Aceasta a părăsit domiciliul în data de 28 martie a.c., în jurul orei 14:00, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia.

Bodoi Roberta Andreea are următoarele semnalmente: 1,73 m înălțime, 79 de kg, ochi căprui,. Păr șaten, poartă ochelari de vedere cu rama roșie.

Vestimentație: geaca din fâș de culoare neagră, pantaloni de trening de culoare bleumarin, adidași negri.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending