Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (70)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mite Kremnitz: „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu”.  La Editura „Muzeelor Literare” din Iaşi a apărut în 2014, în ediţie bilingvă (română-germană),  volumul „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu” de Mite Kremnitz.  Horst Fassel, în prefaţa cărţii, prezintă mai multe elemente biobibliografice cu referire la autoare. Reţinem câteva aspecte: 1. „Mite Kremnitz, născută la 4 ianuarie 1852 la Greifswald, sub numele Marie Charlotte von Bardeleben, care a murit pe data de 18 iulie 1918 la Berlin”; 2. „A urmat cursuri, cum era obiceiul fetelor din familii bune, în mai multe ramuri: canto, pictură, literatură şi filozofie. În 1873 se căsătoreşte cu medicul Georg Kremnitz, cumnat al lui Titu Maiorescu (criticul meditase fiicele familiei Kremnitz la franceză şi s-a însurat, în cele din urmă,  cu Clara Kremnitz); 3. „Maiorescu îi invită pe tinerii căsătoriţi în România, unde ei vizitează Iaşul în 1873. Doi ani mai târziu se stabilesc la Bucureşti, unde Wilhelm Kremnitz deschide un cabinet medical, devenind apoi medic primar la Spitalul Brâncovenesc. În războiul de independenţă se remarcă prin angajamentul său pentru cei răniţi şi ajunge medicul familiei regale, iar soţia lui, Mite Kremnitz, devine doamna de companie a prinţesei de Wied, care venise în 1869 în ţară ca soţie a lui Carol I şi care va deveni, în 1881, prima Regină a României”;  4. „Mite Kremnitz s-a străduit din răsputeri să popularizeze literatura şi cultura română (ceea ce nici atunci, nici azi, nu este uşor). Cei 22 de ani petrecuţi la Bucureşti au fost apogeul scriitoarei, iar scrierile despre literatura română, traducerile ei, au rămas documente de nepreţuit pentru modalităţile de lansare a culturii şi literaturii române în Occident (cu succese şi insuccese)”; 5. „Eugen Lovinescu a înfăţişat-o în primul volum al proiectatei sale trilogii despre Eminescu, în romanul „Mite”(1934), apărut imediat după publicarea „Amintirilor fugare”. Mite Kremnitz a colaborat la numeroase ziare şi reviste de limbă germană din România”; 6. În sfera literaturii române, Mite Kremnitz a rămas un personaj uneori exotic, dar atrăgător, care ţinea un salon literar, traducea din literatura română şi îşi alegea o tematică românească pentru a o prezenta publicului occidental”.

Din prezentarea aceluiaşi Horst Fassel mai aflăm că  Mite Kremnitz a scris ceea ce de obicei numim „literatură a migraţiei”. Cât a stat în România (22 de ani) a pierdut legătura cu cercurile literare germane, iar când s-a întors în Germania, a pierdut legătura cu România. În ceea ce priveşte Mite Kremnitz şi  relaţia ei cu Eminescu, autorul prefeţei  scrie: „… ele se pot desprinde parţial din „Amintiri fugare” începute în 1890 şi publicate abia postum, în 1933. Mite Kremnitz nu a înţeles condiţia socială şi umană a lui Eminescu, ceea ce acesta, pare-se, i-a şi reproşat, numind-o nu întâmplător o „femeie mondenă”. Totuşi, în calitate de secretară a lui Eminescu,  a colaborat cu acesta la întocmirea unui dicţionar etimologic român, neterminat şi dispărut fără urmă. Contemporanii spun că între ei a existat ceva afectiv însă este puţin probabil că poeziile pe care i le-a făcut cadou Eminescu să fi fost dedicate ei.

Paginile din „Amintiri fugare”  se deschid  pornind de la o discuţie dintre Mite şi cumnatul său, Titu Maiorescu, poveste care a impresionat-o în ceea ce-l priveşte pe Eminescu. Titu Maiorescu i-a fi spus că Eminescu „este un om original şi talentat, care uita mâncarea şi băutura de dragul cărţilor şi îşi vindea pardesiul în plină iarnă ca să-şi poată cumpăra un manuscris vechi”. O impresie puternică i-au făcut-o şi poeziile „Mortua est” şi „Melancolia”. După prima întâlnire faţă în faţă cu Eminescu, Mite Kremnitz („îngerul blond”) va rămâne cu o impresie nu tocmai pozitivă. Cu cât a învăţat mai bine româneşte, această impresie proastă s-a mai şters, cumnata lui Maiorescu rămânând cu convingerea că „destinul acestui poet e legat de o enigmă” care ar fi trebuit dezlegată.  Venind la „Timpul”, în momentele în care nu-l angrenau în treburile redacţionale, la rugăminţile lui Maiorescu, Eminescu urma să dea lecţii de limba română autoarei. Nu că Mite Kremnitz ar fi avut nevoie, dar era un bun pretext de a-l sprijini, dar şi o situaţie de a-l face să se confeseze. Câştiga 100 de franci lunar,  însă Eminescu nu răspundea provocărilor şi se  confesa greu. În momentele în care Eminescu mai scăpa câte un punct de vedere, Mite Kremnitz a putut constata că ea nu era genul de femeie care să-l atragă pe Eminescu, cel puţin în acel moment. El prefera femeia descrisă de scriitorul austriac Leopold  Sacher – Masoch (1835 – 1895), de la eroii nuvelelor căruia s-a creat, în 1893, termenul  „masochism”. Eminescu era foarte atent şi analiza cu meticulozitate traducerile făcute de Mite din poeziile sale.  În acelaşi timp era convins că limbii române îi era strict necesar un dicţionar etimologic, găsind că „Dicţionarul etimologic daco-român” al lui Alexandre de Cihac, apărut în 1870, nu era satisfăcător. A şi trecut, împreună cu Mite,  la alcătuirea unuia, lucrând cu asiduitate, fapt luat în derâdere de Maiorescu, plecând de la convingerea că Eminescu nu avea răbdarea să ducă la capăt un lucru început.

Privind propria persoană şi convinsă fiind că nu corespunde idealului feminin eminescian, poetul respecta invitaţiile făcute şi începea să aibă un mod special de a se comporta faţă de ea.  Astfel că, de ziua ei de naştere îi va aduce ca dar o carte legată în piele roşie şi având ca dedicaţie poezia „Cu mâne zilele-ţi adaogi”.  Aici e bine să precizăm că de fapt nu era o carte, cum spune Mite Kremnitz, ci un caiet roşu aflat azi în Fondul Mite Kremnitz de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Deşi  cumnata lui Maiorescu scrisese pe caiet „Eminescu şi alţi poeţi români. Exemplar cu dedicaţie”, în realitate nu există  nici un alt poet. Horst Fassel explică: „Poate că aceasta era intenţia ei iniţială sau poate că au existat şi poeziile altor autori, dar s-au pierdut”. Mai mult, într-o zi, pe când lucrau la fişele dicţionarului, Eminescu a sărutat-o, iar ea l-a lăsat, calmă, s-o facă. Într-un alt moment, pe când Mite, într-o rochie elegantă, trebuia să plece cu soţul la un dineu, i-ar fi spus: „Cât de minunat de frumoasă sunteţi”, declanşându-se în Eminescu momentul creaţiei finalizat prin „Atât de fragedă”. Ceva se întâmpla şi Mite îşi punea problema: „Oare nu eram pe punctul să mă îndrăgostesc de omul pentru care am simţit până acum doar milă?” Cert este că Eminescu chiar se îndrăgostise, concluzie extrasă din două însemnări: 1. poezia „Atât de fragedă” pe care i-o aduce a doua zi; 2. însemnarea de la pagina 43: „El povestea cum mă va răpi undeva departe şi ce frumos ar fi fost dacă am fi fost doi copii de ţigani pe câmpia de culoarea cafelei. Am râs şi am glumit pe seama acestor fantezii şi m-am adaptat lor. I-am cerut însă – acum retroactiv îmi pare: ca o filistină – să scrie noi lucrări, ca o dovadă a dragostei sale”.

Refuzul de a se lăsa mângâiată şi îmbrăţişată îl irita pe Eminescu, astfel că i-a aruncat bancnota de  o sută de franci în sobă după ce a rupt-o în bucăţi. În astfel de momente a creat poezia pe care i-o şi dă „Te duci şi ani de suferinţă”. Faptul că Eminescu era găsit tot mai des la Mite acasă,   l-a iritat pe Titu Maiorescu. Într-o zi criticul  i-a povestit despre Veronica Micle cu intenţia „de a o deştepta”. Istoria literară spune că Mite ar fi fost şi un fel de amantă a criticului. Curiozitatea feminină domină şi Eminescu este agasat cu întrebări privind relaţia cu Veronica. Poetul avea un răspuns:”Dragostea adevărată nu se poate termina decât cu ură”.

Publicitate

Plecat la Iaşi, Eminescu se va apropia mai mult de Veronica Micle ceea ce o determină pe Mite să modifice tonul însemnărilor în raport cu realitatea pe care o trăia Eminescu în ultima parte a vieţii sale. Câteva lucruri sunt nelămurite total: 1. a fost Mite îndrăgostită de Eminescu, sau a jucat un rol aproape de perfecţiune; 2. unde se află manuscrisul dicţionarului început cu Mite Kremnitz?; 3. care / unde sunt multele poezii pe care Eminescu spunea că le-a scris  pentru Mite Kremnitz?

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending