Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (70)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mite Kremnitz: „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu”.  La Editura „Muzeelor Literare” din Iaşi a apărut în 2014, în ediţie bilingvă (română-germană),  volumul „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu” de Mite Kremnitz.  Horst Fassel, în prefaţa cărţii, prezintă mai multe elemente biobibliografice cu referire la autoare. Reţinem câteva aspecte: 1. „Mite Kremnitz, născută la 4 ianuarie 1852 la Greifswald, sub numele Marie Charlotte von Bardeleben, care a murit pe data de 18 iulie 1918 la Berlin”; 2. „A urmat cursuri, cum era obiceiul fetelor din familii bune, în mai multe ramuri: canto, pictură, literatură şi filozofie. În 1873 se căsătoreşte cu medicul Georg Kremnitz, cumnat al lui Titu Maiorescu (criticul meditase fiicele familiei Kremnitz la franceză şi s-a însurat, în cele din urmă,  cu Clara Kremnitz); 3. „Maiorescu îi invită pe tinerii căsătoriţi în România, unde ei vizitează Iaşul în 1873. Doi ani mai târziu se stabilesc la Bucureşti, unde Wilhelm Kremnitz deschide un cabinet medical, devenind apoi medic primar la Spitalul Brâncovenesc. În războiul de independenţă se remarcă prin angajamentul său pentru cei răniţi şi ajunge medicul familiei regale, iar soţia lui, Mite Kremnitz, devine doamna de companie a prinţesei de Wied, care venise în 1869 în ţară ca soţie a lui Carol I şi care va deveni, în 1881, prima Regină a României”;  4. „Mite Kremnitz s-a străduit din răsputeri să popularizeze literatura şi cultura română (ceea ce nici atunci, nici azi, nu este uşor). Cei 22 de ani petrecuţi la Bucureşti au fost apogeul scriitoarei, iar scrierile despre literatura română, traducerile ei, au rămas documente de nepreţuit pentru modalităţile de lansare a culturii şi literaturii române în Occident (cu succese şi insuccese)”; 5. „Eugen Lovinescu a înfăţişat-o în primul volum al proiectatei sale trilogii despre Eminescu, în romanul „Mite”(1934), apărut imediat după publicarea „Amintirilor fugare”. Mite Kremnitz a colaborat la numeroase ziare şi reviste de limbă germană din România”; 6. În sfera literaturii române, Mite Kremnitz a rămas un personaj uneori exotic, dar atrăgător, care ţinea un salon literar, traducea din literatura română şi îşi alegea o tematică românească pentru a o prezenta publicului occidental”.

Din prezentarea aceluiaşi Horst Fassel mai aflăm că  Mite Kremnitz a scris ceea ce de obicei numim „literatură a migraţiei”. Cât a stat în România (22 de ani) a pierdut legătura cu cercurile literare germane, iar când s-a întors în Germania, a pierdut legătura cu România. În ceea ce priveşte Mite Kremnitz şi  relaţia ei cu Eminescu, autorul prefeţei  scrie: „… ele se pot desprinde parţial din „Amintiri fugare” începute în 1890 şi publicate abia postum, în 1933. Mite Kremnitz nu a înţeles condiţia socială şi umană a lui Eminescu, ceea ce acesta, pare-se, i-a şi reproşat, numind-o nu întâmplător o „femeie mondenă”. Totuşi, în calitate de secretară a lui Eminescu,  a colaborat cu acesta la întocmirea unui dicţionar etimologic român, neterminat şi dispărut fără urmă. Contemporanii spun că între ei a existat ceva afectiv însă este puţin probabil că poeziile pe care i le-a făcut cadou Eminescu să fi fost dedicate ei.

Paginile din „Amintiri fugare”  se deschid  pornind de la o discuţie dintre Mite şi cumnatul său, Titu Maiorescu, poveste care a impresionat-o în ceea ce-l priveşte pe Eminescu. Titu Maiorescu i-a fi spus că Eminescu „este un om original şi talentat, care uita mâncarea şi băutura de dragul cărţilor şi îşi vindea pardesiul în plină iarnă ca să-şi poată cumpăra un manuscris vechi”. O impresie puternică i-au făcut-o şi poeziile „Mortua est” şi „Melancolia”. După prima întâlnire faţă în faţă cu Eminescu, Mite Kremnitz („îngerul blond”) va rămâne cu o impresie nu tocmai pozitivă. Cu cât a învăţat mai bine româneşte, această impresie proastă s-a mai şters, cumnata lui Maiorescu rămânând cu convingerea că „destinul acestui poet e legat de o enigmă” care ar fi trebuit dezlegată.  Venind la „Timpul”, în momentele în care nu-l angrenau în treburile redacţionale, la rugăminţile lui Maiorescu, Eminescu urma să dea lecţii de limba română autoarei. Nu că Mite Kremnitz ar fi avut nevoie, dar era un bun pretext de a-l sprijini, dar şi o situaţie de a-l face să se confeseze. Câştiga 100 de franci lunar,  însă Eminescu nu răspundea provocărilor şi se  confesa greu. În momentele în care Eminescu mai scăpa câte un punct de vedere, Mite Kremnitz a putut constata că ea nu era genul de femeie care să-l atragă pe Eminescu, cel puţin în acel moment. El prefera femeia descrisă de scriitorul austriac Leopold  Sacher – Masoch (1835 – 1895), de la eroii nuvelelor căruia s-a creat, în 1893, termenul  „masochism”. Eminescu era foarte atent şi analiza cu meticulozitate traducerile făcute de Mite din poeziile sale.  În acelaşi timp era convins că limbii române îi era strict necesar un dicţionar etimologic, găsind că „Dicţionarul etimologic daco-român” al lui Alexandre de Cihac, apărut în 1870, nu era satisfăcător. A şi trecut, împreună cu Mite,  la alcătuirea unuia, lucrând cu asiduitate, fapt luat în derâdere de Maiorescu, plecând de la convingerea că Eminescu nu avea răbdarea să ducă la capăt un lucru început.

Privind propria persoană şi convinsă fiind că nu corespunde idealului feminin eminescian, poetul respecta invitaţiile făcute şi începea să aibă un mod special de a se comporta faţă de ea.  Astfel că, de ziua ei de naştere îi va aduce ca dar o carte legată în piele roşie şi având ca dedicaţie poezia „Cu mâne zilele-ţi adaogi”.  Aici e bine să precizăm că de fapt nu era o carte, cum spune Mite Kremnitz, ci un caiet roşu aflat azi în Fondul Mite Kremnitz de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Deşi  cumnata lui Maiorescu scrisese pe caiet „Eminescu şi alţi poeţi români. Exemplar cu dedicaţie”, în realitate nu există  nici un alt poet. Horst Fassel explică: „Poate că aceasta era intenţia ei iniţială sau poate că au existat şi poeziile altor autori, dar s-au pierdut”. Mai mult, într-o zi, pe când lucrau la fişele dicţionarului, Eminescu a sărutat-o, iar ea l-a lăsat, calmă, s-o facă. Într-un alt moment, pe când Mite, într-o rochie elegantă, trebuia să plece cu soţul la un dineu, i-ar fi spus: „Cât de minunat de frumoasă sunteţi”, declanşându-se în Eminescu momentul creaţiei finalizat prin „Atât de fragedă”. Ceva se întâmpla şi Mite îşi punea problema: „Oare nu eram pe punctul să mă îndrăgostesc de omul pentru care am simţit până acum doar milă?” Cert este că Eminescu chiar se îndrăgostise, concluzie extrasă din două însemnări: 1. poezia „Atât de fragedă” pe care i-o aduce a doua zi; 2. însemnarea de la pagina 43: „El povestea cum mă va răpi undeva departe şi ce frumos ar fi fost dacă am fi fost doi copii de ţigani pe câmpia de culoarea cafelei. Am râs şi am glumit pe seama acestor fantezii şi m-am adaptat lor. I-am cerut însă – acum retroactiv îmi pare: ca o filistină – să scrie noi lucrări, ca o dovadă a dragostei sale”.

Refuzul de a se lăsa mângâiată şi îmbrăţişată îl irita pe Eminescu, astfel că i-a aruncat bancnota de  o sută de franci în sobă după ce a rupt-o în bucăţi. În astfel de momente a creat poezia pe care i-o şi dă „Te duci şi ani de suferinţă”. Faptul că Eminescu era găsit tot mai des la Mite acasă,   l-a iritat pe Titu Maiorescu. Într-o zi criticul  i-a povestit despre Veronica Micle cu intenţia „de a o deştepta”. Istoria literară spune că Mite ar fi fost şi un fel de amantă a criticului. Curiozitatea feminină domină şi Eminescu este agasat cu întrebări privind relaţia cu Veronica. Poetul avea un răspuns:”Dragostea adevărată nu se poate termina decât cu ură”.

Publicitate

Plecat la Iaşi, Eminescu se va apropia mai mult de Veronica Micle ceea ce o determină pe Mite să modifice tonul însemnărilor în raport cu realitatea pe care o trăia Eminescu în ultima parte a vieţii sale. Câteva lucruri sunt nelămurite total: 1. a fost Mite îndrăgostită de Eminescu, sau a jucat un rol aproape de perfecţiune; 2. unde se află manuscrisul dicţionarului început cu Mite Kremnitz?; 3. care / unde sunt multele poezii pe care Eminescu spunea că le-a scris  pentru Mite Kremnitz?

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

INSP: 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate de la începutul lunii iunie. Trei decese

Publicat

acum 25 de minute

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că în perioada 2 iunie – 30 octombrie au fost înregistrate 49 de cazuri de infecție cu virusul West Nile în România.

Dintre acestea, 41 sunt cazuri confirmate, iar opt sunt cazuri probabile. Potrivit INSP, în aceeași perioadă au fost înregistrate trei decese cauzate de infecția cu virusul West Nile, câte unul în județele Brăila, Dâmbovița și Timiș.

Cazurile au fost raportate în: București (16) și în județele Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (2), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (4), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (3), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

Este vorba despre 22 de persoane din grupa de vârstă 70-79 de ani, 10 din grupa 60-69 de ani, opt din grupa 50-59 de ani, două din grupa 40-49 de ani, patru de peste 80 de ani, două din grupa 30-39 de ani și una din grupa 10-19 ani.

În acest context, specialiștii INSP fac mai multe recomandări pentru populație:

* să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

Publicitate

* să utilizeze substanțe chimice repelente pentru țânțari;

* să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);

* să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;

* să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Peste 260 de elevi și profesori au fost evacuați în timpul orelor de curs, în cadrul unui exercițiu ISU

Publicat

acum o oră

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Peste 260 de elevi, cadre didactice și personal auxiliar au participat, astăzi, la exerciții de evacuare care s-au desfășurat la școlile gimnaziale din localitățile Dângeni și Iacobeni.

 

Activitățile au avut ca scop verificarea modului de gestionare a unei situații de urgență provocate de incendiu, dar și instruirea elevilor și a cadrelor didactice cu privire la pașii ce trebuie urmați pentru a rămâne în siguranță.

 

La semnalul de alarmă, elevii au părăsit sălile de clasă în ordine, sub îndrumarea profesorilor, și s-au adunat în locurile de evacuare stabilite anterior. Acolo s-a făcut prezența, verificându-se dacă toți participanții au reușit să evacueze clădirile conform planului.

 

Publicitate

De asemenea, persoanele responsabile la nivelul școlilor au fost instruite cu privire la măsurile ce trebuie adoptate în cazul unei situații de urgență reale, astfel încât elevii și cadrele didactice să fie protejați și coordonați eficient.

 

La acțiune au participat pompierii de la Garda de Intervenție Trușești, precum și membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dângeni, care au sprijinit desfășurarea exercițiilor și au oferit explicații privind modul de intervenție în caz de incendiu.

 

La finalul exercițiilor, copiii au avut ocazia să vadă îndeaproape o autospecială folosită în misiunile operative, au probat echipamentele de protecție utilizate de pompieri și au aflat cum se folosește fiecare accesoriu în parte.

 

Activitățile s-au desfășurat în cadrul programului național „Școala Altfel”, oferindu-le elevilor o experiență educativă și interactivă despre importanța prevenirii și gestionării situațiilor de urgență.

 

Specialiștii din cadrul Inspecției de Prevenire le-au transmis elevilor următoarele sfaturi, în caz de incendiu:

 

· anunțați imediat incidentul primului adult pe care îl întâlniți;

 

· păstrați-vă calmul și evitați panica;

 

· părăsiți clădirea doar sub supravegherea și îndrumarea cadrelor didactice;

 

· urmați căile de evacuare marcate și nu vă întoarceți pentru a lua obiecte personale – viața este mai importantă;

 

· după evacuare, îndreptați-vă spre locul de adunare stabilit, unde se va face prezența;

 

· așteptați intervenția pompierilor și respectați indicațiile acestora.

 

Mai multe informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Surpriză la Rădăuți Prut: O tânără a vrut să treacă frontiera cu o asigurare falsă și o mașină radiată

Publicat

acum 2 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut efectuează cercetări în privința unei tinere care a prezentat la control, pentru autovehiculul radiat din circulație, pe care îl conducea, o poliță de asigurare obligatorie ce s-a dovedit a fi falsă.

 

În data de 01 noiembrie a.c., în jurul orei 07.40, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut – ITPF Iaşi s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, necesare trecerii frontierei, o tânără, cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 31 de ani, în calitate de conducător al unui autoturisn înmatriculat în Franța.

La controlul de frontieră, persoana în cauză a prezentat o asigurare obligatorie, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale uneia autentice, fiind falsă. Totodată, colegii noștri au stabilit faptul că autoturismul este radiat din circulație de către autoritățile din Franța.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neînmatriculat, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Cea mai mare pensie din România este de 100.000 de lei. TOP pensii speciale și pensii publice. Sumele astronomice primite lunar

Publicat

acum 3 ore

luni, 03.11.2025

de

Publicitate

Cea mai mare pensie publică din România este de 100.000 de lei. Asta înseamnă că în mână, persoana în cauză primește peste 88.500 de lei, lunar. Surprinzător nu este a unui magistrat, scrie alba24.ro. 

Cea mai mare pensie specială din țară este de aproape 70.000 de lei lunar. Asta înseamnă că în mână, un ”pensioar special” al României primește peste 56.700 de lei lunar. 

Reporterii alba24.ro au solicitat Casei Naționale de Pensii Publice să comunice, în baza Legii 544, cele mai mari zece pensii ”speciale”, dar și cele mai mari zece pensii din sistemul public. Deși au comunicat cuantumul pensiilor, reprezentanții CNPP ”fac scut” în fața ”pensionariilor speciali” și invoctă GDPR-ul. 

Mai exact, reporterii alba24.ro au solicitat conducerii CNPP să comunice și județele pe raza cărora sunt emise cele mai mari pensii din țară. Însă aceștia nu au comunicat județele și au invocat GDPR-ul.

Pensiile indicate în acest articol au fost plătite în luna septembrie a anului în curs.

Top zece pensii astronomice încasate de foști procurori și judecători

Potrivit reprezentanților CNPP cele mai mari zece pensii din țară, plătite din sistemul public de pensii sunt pe baza statutului procurorilor și judecătorilor. Mai exact toți au fost magistrați, fie judecători și procurori.

Publicitate

Cea mai mare pensie specială brută este de 69.343 de lei, asta înseamnă că pensionarul primește lunar, 56.738 de lei.

  1. 69.343 lei brut, 56.738 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  2. 63.842 lei brut, 52.282 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  3. 62.783 lei brut, 56.805 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  4. 62.145 lei brut, 50.907 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  5. 60.465 lei brut, 49.546 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  6. 58.191 lei brut, 47.705 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  7. 56.875 lei brut, 46.638 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  8. 56.489 lei brut, 46.326 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  9. 56.447 lei brut, 46.292 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor
  10. 56.385 lei brut, 46.241 lei net – beneficiar privind statutul procurorilor și judecătorilor

CNPP face scut de GDPR în fața magistraților

Deși nu intră sub incidența GDPR, reprezentanții Casei Naționale de Pensii nu au comunicat din ce județe fac parte cei zece pensionari ”speciali” ai țării.

Aceștia au răspuns: ”vă informăm că instituția noastră respectă prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), în vigoare de la 25 mai 2018, motiv pentru care nu vi se pot pune la dispoziție informațiile cu caracter personal solicitate, referitoare la județul de domiciliu al  beneficiarilor”.

Răspunsul CNPP legat de GDPR este anulat chiar de sucursala Casei de Pensii Alba, care într-o altă solicitare a reporterilor alba24.ro a comunicat care top-ul celor mai mari pensii speciale plătite în județ, dar și a pensiilor publice.

Top-ul celor mai mari pensii din România. Cât primește lunar cel mai bogat pensionar din țară

Dacă un beneficiar de pensii speciale primește peste 56. 000 e lei lunar, sunt pensionari mult mai bogați decât el.

Mai exact cea mai mare pensie publică din România este de 108.627 lei brut, adică lunar un pensionar primește 88.558 de lei în mână.

  1. 108.627 lei brut, 88.558 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  2. 94.519 lei brut, 77.130 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  3. 89.991 lei brut, 73.463 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  4. 81.299 lei brut, 73.469 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  5. 72.317 lei brut, 59.146 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  6. 70.972 lei brut, 58.057 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  7. 67.614 lei brut, 55.338 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  8. 67.355 lei brut, 55.127 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  9. 64.265 lei brut, 52.624 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale
  10. 62.654 lei brut, 51.320 lei net – beneficiar de pensie de asigurări sociale

Diferența dintre pensii speciale și pensii publice

Care este diferența dintre pensiile publice și pensiile speciale. Sistemul public de pensii este bazat pe contribuții: fiecare persoană plătește lunar contribuția de asigurări sociale (CAS), iar pensia primită ulterior depinde de vechime și nivelul veniturilor realizate.

Cu alte cuvinte vorbim despre un sistem contributiv. Mai pe scurt primești în funcție de cât ai contribuit. În schimb pensiile speciale sunt acordate anumitor categorii profesionale (precum magistrați, diplomați, aviatori civili sau funcționari parlamentari) și sunt stabilite prin legi speciale, nu doar pe baza contribuțiilor.

Ele sunt finanțate în mare parte de la bugetul de stat și pot depăși considerabil pensiile din sistemul public.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending