Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (70)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mite Kremnitz: „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu”.  La Editura „Muzeelor Literare” din Iaşi a apărut în 2014, în ediţie bilingvă (română-germană),  volumul „Amintiri fugare despre Mihai Eminescu” de Mite Kremnitz.  Horst Fassel, în prefaţa cărţii, prezintă mai multe elemente biobibliografice cu referire la autoare. Reţinem câteva aspecte: 1. „Mite Kremnitz, născută la 4 ianuarie 1852 la Greifswald, sub numele Marie Charlotte von Bardeleben, care a murit pe data de 18 iulie 1918 la Berlin”; 2. „A urmat cursuri, cum era obiceiul fetelor din familii bune, în mai multe ramuri: canto, pictură, literatură şi filozofie. În 1873 se căsătoreşte cu medicul Georg Kremnitz, cumnat al lui Titu Maiorescu (criticul meditase fiicele familiei Kremnitz la franceză şi s-a însurat, în cele din urmă,  cu Clara Kremnitz); 3. „Maiorescu îi invită pe tinerii căsătoriţi în România, unde ei vizitează Iaşul în 1873. Doi ani mai târziu se stabilesc la Bucureşti, unde Wilhelm Kremnitz deschide un cabinet medical, devenind apoi medic primar la Spitalul Brâncovenesc. În războiul de independenţă se remarcă prin angajamentul său pentru cei răniţi şi ajunge medicul familiei regale, iar soţia lui, Mite Kremnitz, devine doamna de companie a prinţesei de Wied, care venise în 1869 în ţară ca soţie a lui Carol I şi care va deveni, în 1881, prima Regină a României”;  4. „Mite Kremnitz s-a străduit din răsputeri să popularizeze literatura şi cultura română (ceea ce nici atunci, nici azi, nu este uşor). Cei 22 de ani petrecuţi la Bucureşti au fost apogeul scriitoarei, iar scrierile despre literatura română, traducerile ei, au rămas documente de nepreţuit pentru modalităţile de lansare a culturii şi literaturii române în Occident (cu succese şi insuccese)”; 5. „Eugen Lovinescu a înfăţişat-o în primul volum al proiectatei sale trilogii despre Eminescu, în romanul „Mite”(1934), apărut imediat după publicarea „Amintirilor fugare”. Mite Kremnitz a colaborat la numeroase ziare şi reviste de limbă germană din România”; 6. În sfera literaturii române, Mite Kremnitz a rămas un personaj uneori exotic, dar atrăgător, care ţinea un salon literar, traducea din literatura română şi îşi alegea o tematică românească pentru a o prezenta publicului occidental”.

Din prezentarea aceluiaşi Horst Fassel mai aflăm că  Mite Kremnitz a scris ceea ce de obicei numim „literatură a migraţiei”. Cât a stat în România (22 de ani) a pierdut legătura cu cercurile literare germane, iar când s-a întors în Germania, a pierdut legătura cu România. În ceea ce priveşte Mite Kremnitz şi  relaţia ei cu Eminescu, autorul prefeţei  scrie: „… ele se pot desprinde parţial din „Amintiri fugare” începute în 1890 şi publicate abia postum, în 1933. Mite Kremnitz nu a înţeles condiţia socială şi umană a lui Eminescu, ceea ce acesta, pare-se, i-a şi reproşat, numind-o nu întâmplător o „femeie mondenă”. Totuşi, în calitate de secretară a lui Eminescu,  a colaborat cu acesta la întocmirea unui dicţionar etimologic român, neterminat şi dispărut fără urmă. Contemporanii spun că între ei a existat ceva afectiv însă este puţin probabil că poeziile pe care i le-a făcut cadou Eminescu să fi fost dedicate ei.

Paginile din „Amintiri fugare”  se deschid  pornind de la o discuţie dintre Mite şi cumnatul său, Titu Maiorescu, poveste care a impresionat-o în ceea ce-l priveşte pe Eminescu. Titu Maiorescu i-a fi spus că Eminescu „este un om original şi talentat, care uita mâncarea şi băutura de dragul cărţilor şi îşi vindea pardesiul în plină iarnă ca să-şi poată cumpăra un manuscris vechi”. O impresie puternică i-au făcut-o şi poeziile „Mortua est” şi „Melancolia”. După prima întâlnire faţă în faţă cu Eminescu, Mite Kremnitz („îngerul blond”) va rămâne cu o impresie nu tocmai pozitivă. Cu cât a învăţat mai bine româneşte, această impresie proastă s-a mai şters, cumnata lui Maiorescu rămânând cu convingerea că „destinul acestui poet e legat de o enigmă” care ar fi trebuit dezlegată.  Venind la „Timpul”, în momentele în care nu-l angrenau în treburile redacţionale, la rugăminţile lui Maiorescu, Eminescu urma să dea lecţii de limba română autoarei. Nu că Mite Kremnitz ar fi avut nevoie, dar era un bun pretext de a-l sprijini, dar şi o situaţie de a-l face să se confeseze. Câştiga 100 de franci lunar,  însă Eminescu nu răspundea provocărilor şi se  confesa greu. În momentele în care Eminescu mai scăpa câte un punct de vedere, Mite Kremnitz a putut constata că ea nu era genul de femeie care să-l atragă pe Eminescu, cel puţin în acel moment. El prefera femeia descrisă de scriitorul austriac Leopold  Sacher – Masoch (1835 – 1895), de la eroii nuvelelor căruia s-a creat, în 1893, termenul  „masochism”. Eminescu era foarte atent şi analiza cu meticulozitate traducerile făcute de Mite din poeziile sale.  În acelaşi timp era convins că limbii române îi era strict necesar un dicţionar etimologic, găsind că „Dicţionarul etimologic daco-român” al lui Alexandre de Cihac, apărut în 1870, nu era satisfăcător. A şi trecut, împreună cu Mite,  la alcătuirea unuia, lucrând cu asiduitate, fapt luat în derâdere de Maiorescu, plecând de la convingerea că Eminescu nu avea răbdarea să ducă la capăt un lucru început.

Privind propria persoană şi convinsă fiind că nu corespunde idealului feminin eminescian, poetul respecta invitaţiile făcute şi începea să aibă un mod special de a se comporta faţă de ea.  Astfel că, de ziua ei de naştere îi va aduce ca dar o carte legată în piele roşie şi având ca dedicaţie poezia „Cu mâne zilele-ţi adaogi”.  Aici e bine să precizăm că de fapt nu era o carte, cum spune Mite Kremnitz, ci un caiet roşu aflat azi în Fondul Mite Kremnitz de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Deşi  cumnata lui Maiorescu scrisese pe caiet „Eminescu şi alţi poeţi români. Exemplar cu dedicaţie”, în realitate nu există  nici un alt poet. Horst Fassel explică: „Poate că aceasta era intenţia ei iniţială sau poate că au existat şi poeziile altor autori, dar s-au pierdut”. Mai mult, într-o zi, pe când lucrau la fişele dicţionarului, Eminescu a sărutat-o, iar ea l-a lăsat, calmă, s-o facă. Într-un alt moment, pe când Mite, într-o rochie elegantă, trebuia să plece cu soţul la un dineu, i-ar fi spus: „Cât de minunat de frumoasă sunteţi”, declanşându-se în Eminescu momentul creaţiei finalizat prin „Atât de fragedă”. Ceva se întâmpla şi Mite îşi punea problema: „Oare nu eram pe punctul să mă îndrăgostesc de omul pentru care am simţit până acum doar milă?” Cert este că Eminescu chiar se îndrăgostise, concluzie extrasă din două însemnări: 1. poezia „Atât de fragedă” pe care i-o aduce a doua zi; 2. însemnarea de la pagina 43: „El povestea cum mă va răpi undeva departe şi ce frumos ar fi fost dacă am fi fost doi copii de ţigani pe câmpia de culoarea cafelei. Am râs şi am glumit pe seama acestor fantezii şi m-am adaptat lor. I-am cerut însă – acum retroactiv îmi pare: ca o filistină – să scrie noi lucrări, ca o dovadă a dragostei sale”.

Refuzul de a se lăsa mângâiată şi îmbrăţişată îl irita pe Eminescu, astfel că i-a aruncat bancnota de  o sută de franci în sobă după ce a rupt-o în bucăţi. În astfel de momente a creat poezia pe care i-o şi dă „Te duci şi ani de suferinţă”. Faptul că Eminescu era găsit tot mai des la Mite acasă,   l-a iritat pe Titu Maiorescu. Într-o zi criticul  i-a povestit despre Veronica Micle cu intenţia „de a o deştepta”. Istoria literară spune că Mite ar fi fost şi un fel de amantă a criticului. Curiozitatea feminină domină şi Eminescu este agasat cu întrebări privind relaţia cu Veronica. Poetul avea un răspuns:”Dragostea adevărată nu se poate termina decât cu ură”.

Publicitate

Plecat la Iaşi, Eminescu se va apropia mai mult de Veronica Micle ceea ce o determină pe Mite să modifice tonul însemnărilor în raport cu realitatea pe care o trăia Eminescu în ultima parte a vieţii sale. Câteva lucruri sunt nelămurite total: 1. a fost Mite îndrăgostită de Eminescu, sau a jucat un rol aproape de perfecţiune; 2. unde se află manuscrisul dicţionarului început cu Mite Kremnitz?; 3. care / unde sunt multele poezii pe care Eminescu spunea că le-a scris  pentru Mite Kremnitz?

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ziua NATO sărbătorită cu onoruri militare la Botoșani. Ceremonial solemn în fața Cercului Militar

Publicat

acum o oră

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Municipiul Botoșani a marcat duminică Ziua NATO în România printr-un ceremonial militar plin de solemnitate, organizat în fața Cercului Militar. Evenimentul a adus împreună parlamentari, autorități locale, cadre militare și cetățeni, într-un moment de recunoștință față de apartenența României la cea mai puternică alianță politico-militară din lume.

Ceremonialul a debutat cu salutul Drapelului de luptă de către primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, urmat de intonarea Imnurilor României și NATO, în timp ce cele două steaguri au fost arborate pe catarg, în aplauzele celor prezenți.

Un moment deosebit a fost susținut de o studentă a Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, care a prezentat semnificația Zilei NATO, subliniind rolul esențial pe care această alianță îl are în menținerea păcii și securității în Europa și în lume.

Evenimentul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, care a fost primit cu respect de către publicul prezent la manifestare.

Pentru buna desfășurare a ceremonialului, Primăria Municipiului Botoșani a asigurat sprijin logistic prin amenajarea și întreținerea spațiului din fața Cercului Militar, punerea la dispoziție a steagurilor oficiale și coordonarea activităților de restricționare a traficului. Astfel, Poliția Locală a eliberat strada Ștefan Luchian de autovehicule, între orele 09:00 și 11:00, pentru a permite desfășurarea în siguranță a evenimentului.

Publicitate

Ziua NATO este sărbătorită anual în România începând cu anul 2005, în prima duminică din luna aprilie, fiind un prilej de reafirmare a angajamentului țării noastre față de valorile democratice, securitate colectivă și solidaritate între statele membre.

Citeste mai mult

Bucecea

Energie verde la Bucecea: Cel mai mare parc fotovoltaic care se construiește la Botoșani va alimenta Spitalul Județean

Publicat

acum o oră

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Vechea conducere a Consiliului Județean Botoșani a plecat la alegerile locale de anul trecut, 2024, însă proiectele întocmite de fostul președinte, Doina Elena Federovici, și echipa acesteia, continuă să primească finanțări pe bandă rulantă, confirmand practic faptul că perioada 2020 – 2024 a fost perioada cu cea mai bună administrație a județului din ultimii 35 de ani. 

Acestea sunt condițiile în care Orașul Bucecea devine punct strategic pe harta energiei verzi din județul Botoșani. Aici va fi construit cel mai mare parc fotovoltaic din județul Botoșani, în cadrul unui proiect finanțat prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei. Investiția are o valoare totală de 8,5 milioane de lei, din care 6,5 milioane de lei provin din fonduri nerambursabile.

Parcul fotovoltaic de la Bucecea va furniza energie verde pentru Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din județ. Astfel, investiția nu doar că va reduce costurile de funcționare ale unității medicale, dar va contribui și la un mediu mai curat și la tranziția spre surse regenerabile de energie.

Terenul necesar pentru realizarea proiectului a fost pus la dispoziție de Primăria Orașului Bucecea, prin implicarea directă a primarului Angel Gheorghiu, iar proiectul a fost conceput de Cristian Nistor, în perioada în care acesta a activat ca administrator public în echipa Consiliului Județean Botoșani.

„Este o investiție importantă pentru județ, dar mai ales pentru comunitatea din Bucecea, care devine un exemplu de bună practică în direcția sustenabilității și eficienței energetice”, a transmis senatorul Doina Elena Federovici, cea care a condus în perioada 2020 – 2024 Consiliului Județean Botoșani.

Proiectul din Bucecea face parte dintr-un pachet mai amplu de șapte inițiative verzi, în valoare totală de aproximativ 4 milioane de euro, din care 3 milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. Pe lângă Bucecea, alte șase comune botoșănene – Albești, Broscăuți, Coțușca, Nicșeni, Sulița și Trușești – vor beneficia de centrale fotovoltaice destinate consumului propriu.

Publicitate

Prin aceste investiții gândite în perioada 2020 – 2024, județul Botoșani face pași concreți spre un viitor cu facturi mai mici, independență energetică și protecția mediului pentru generațiile următoare.

Citeste mai mult

Economie

Avrămeni, campioană județeană la Cupa Satelor 2025. O echipă mică, cu suflet mare, va reprezenta din nou Botoșaniul

Publicat

acum 2 ore

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Bucurie imensă pentru fotbalul din mediul rural botoșănean. Echipa de fotbal a comunei Avrămeni a câștigat, pentru al doilea an consecutiv, faza județeană a competiției Cupa Satelor 2025, organizată sâmbătă, 5 aprilie, la Hudești.

Tinerii jucători s-au impus categoric în fața echipelor din Broscăuți, Șendriceni și Hudești, demonstrând că munca, seriozitatea și pasiunea pentru fotbal pot duce la performanțe frumoase.

După trei meciuri intense, pline de emoții și răsturnări de scor, copiii din Avrămeni au urcat din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, spre mândria antrenorilor, părinților și comunității. Golgheterul competiției a fost David Cobuz, un tânăr talentat care a înscris cele mai multe goluri ale turneului, confirmând forma excelentă a echipei.

„Suntem mândri de voi! Copiii de la Avrameni au demonstrat ca munca, pasiunea si determinarea aduc succesul. Ambiția si dorința au facut diferența. Ne bucurăm pentru rezultatele lor si suntem mandri de ei ca prin astfel de activități sportive punem in valoare comunitatea noastra. Mult succes in faza următoare a competiției”, au transmis coordonatorii echipei, profesorii Sorin Ignătescu și Tudor Grădinaru, care s-au ocupat îndeaproape de pregătirea echipei.

Competiția organizată în parteneriat cu Federația Română de Fotbal a adunat la Hudești cele mai bune echipe din comunele județului. Locul al doilea a fost adjudecat de echipa gazdă, comuna Hudești, iar locul trei a revenit copiilor din Broscăuți. Echipa din Șendriceni s-a clasat pe locul al patrulea, câștigând totodată și trofeul Fair Play, o recunoaștere a spiritului sportiv.

Alte distincții importante ale turneului au fost:

Publicitate
  • Cel mai tehnic jucător: Gușilă Ștefan – comuna Broscăuți
  • Cel mai bun portar: Sîsîiac Juan Fernando – comuna Hudești

Evenimentul s-a desfășurat în condiții excelente, grație implicării administrației locale din Hudești. Organizatorii au adus mulțumiri specialeautorităților locale care s-a asigurat că micii fotbaliști beneficiază de tot confortul necesar.

Din păcate, ploaia căzută în timpul finalei a împiedicat desfășurarea unei festivități de premiere așa cum merita fiecare participant, însă zâmbetele și aplauzele au spus totul: la Hudești, fotbalul a adus din nou copiii care iubesc acest sport rege împreună.

Iar dacă vreți să vedeți cum arată cel mai frumos strigăt al victoriei, vă învităm să o faceți aici:


Citeste mai mult

Eveniment

Vremea rea ține până joi. Brumă şi îngheţ la sol. Vor fi precipitații mixte, iar la munte va ninge din nou

Publicat

acum 2 ore

duminică, 06.04.2025

de

Publicitate

Vremea rea ține aproape toată săptămâna care urmează, iar mai exact, meteorologii spun că se va încălzi abia de vineri, relatrează mediafax.ro.

De duminică dimineaţă, la ora 9.00, valorile termice au început să scadă semnificativ, astfel că vremea va deveni deosebit de rece pentru prima decadă a lunii aprilie; temperatura maximă va fi de 4…6 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 1 grad. Cerul va fi mai mult noros şi temporar vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla în general moderat.

„În cea mai mare parte a ţării vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h. La munte rafalele vor fi de 75…85 km/h, iar la peste 1700 m de 90…100 km/h şi temporar va fi viscol. Vor fi precipitaţii mixte în sudul teritoriului, iar în rest vor predomina ninsorile, care local şi temporar vor fi viscolite. Se va depune strat nou de zăpadă de 5…10 cm la munte, în sudul şi estul Transilvaniei, vestul şi nordul Moldovei, precum şi în nordul Munteniei”, se arată în atenţionarea Cod Galben emisă de ANM, valabilă duminică, până la oora 23.

De asemenea, meteorologii au emis o informare, valabilă până joi dimineaţă, la ora 10.00. În acest interval va fi vreme deosebit de rece, brumă şi îngheţ la sol, precipitaţii mixte, precum şi intensificări ale vântului.

„Vremea va fi deosebit de rece, atât ziua cât şi noaptea. Temperaturile maxime se vor stiua în general între 2 şi 10 grade, iar în cursul nopţilor şi al dimineţilor se vor înregistra temperaturi preponderent negative, cuprinse între -7 şi 2 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei până în jurul valorii de -10 grade. Local se va produce brumă şi ngheţ la sol. Vor fi intervale cu precipitaţii, ninsori la munte şi în jumătatea de nord a ţării şi mixte în sud. Temporar, vântul va avea intensificări, cu viteze în general de 45…50 km/h în cea mai mare parte a ţării.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending