Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (69)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG BOTOŞĂNEAN (Mihai Eminescu, George Enescu, Ilie Avârvări, Ion Pillat, Dumitru Lavric, Gheorghe Median, Octav Onicescu)

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  citând dintr-o scrisoare din 1928 a lui Traian Ichim către C. T. Kirileanu, vizându-l pe Ion Creangă: „O persoană care trăieşte astăzi, îmi povesteşte printre altele că Creangă era foarte violent, că chiar îşi bătea femeia şi trăia rău cu ea, fiind om ursuz. Părerea mea este că femeia l-a părăsit şi din cauză că Creangă începuse a avea de multe ori accese de epilepsie, dar ea nu a declarat acest motiv. (…) Iar Arhiva Statului până mai acum doi ani, avea un lucrător suplimentar, unul moşul Anghel, om de vreo 70 de ani, cu mintea foarte limpede şi glumeţ grozav, mai ales la un pahar de vin, îmi povestea multe lucruri despre Ionică Creangă, despre Bădia Mihai Eminescu, căci el de multe ori petreceau dânşii nopţi şi zile întregi şi făceau multe ghiduşii, mai ales după ce mâncau tustrei câte o oală de sarmale, mai ales Ionică Creangă era tare hămesit de foame şi mult mânca ca un clămpău cu mare poftă şi cum stăteau ei la o masă în grădina hanului lui Alistar din Tătăraşi şi Creangă asuda grozav în timp ce mânca, apoi îşi dădea drumul la curea şi cu poala cămeşii îşi făcea vânt, iar Eminescu făcea mare haz de scena asta. Spunea Creangă că nici Adam nu se putea răcori aşa de bine (…). Prin Galata încă petreceau ei, pe la Moara de vânt spre Ciric, tot pe la margine de oraş prin grădini. D-l N. A. Bogdan, care a stat în gazdă cu Ionică Creangă pe la 1865 în gherghirul din M-rea Golia, unde stau eu acum cu arhivele, îmi spune că tare era mujic, nervos şi răutăcios până la răzbunare, din care cauză femeia să-l fi lăsat apoi”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 336), reţine dintr-o scrisoare a lui Octav Onicescu privitor la George Enescu: „Am fost aseară la concertul lui Enescu. Am ieşit ameţit, dar şi cu admiraţie pentru muzicantul acela aşa maestru. Concertul de aseară a fost un eveniment pentru mine în ultimul timp. De altfel nu mi-am închipuit că-s capabili bucureştenii de atâta entuziasm şi nu ştiam că are şi el adoraţi pe care îi putem adora fiecare în parte”;

Monografistul Ilie D. Avârvări îmi trimite recentul său studiu „Borolea şi vechi familii ale satului” (Editura „Ştef”, Iaşi, 2017), scris împreună cu soţia sa, Ema Avârvări. Autor a încă cinci studii şi monografii, acesta se adaugă celorlalte două despre satul său natal, „Borolea – sat vechi de răzeşi. Studiu monografic” (Editura „Agata”, Botoşani, 2007) şi „Borolea 1432 – 2007. Documente, acte şi alte înscrisuri (traduceri şi rezumate)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2010).  Studiul are prefaţa scrisă de  prof. univ. dr. Petru Zugun de la Universitatea din Iaşi din care reţinem: „Ca filolog şi lingvist, m-au interesat cu precădere textele – înscrisuri, testamente, scrisori, acte notariale şi date onomastice din listele bazate pe astfel de date.  M-au interesat, de asemenea, crezul de credinţă al autorilor, din care reţinem concluzia următoare: credem şi rămânem la părerea că hotărâtoare pentru săteni, pentru tineret şi copii, în special, sunt NORMELE MORALE (sublinierea autorilor) ale omului bine crescut şi bine educat, norme ce duc mai departe civilizaţia strămoşească”.  Studiul este recomandat şi de prof. Mihai Belecciu (vezi p. 306), care ţine să precizeze: Cartea face o radiografie a satului românesc, în tot ce are el mai caracteristic, aducându-ne totodată parfumul cronicăresc al vremurilor de altădată. Autorul a stăruit în prezentarea tradiţiilor locale care însoţesc omul la naştere şi până la moarte: aşa sunt cele legate de botez, nuntă, cuminecătură sau cele în legătură cu toate sărbătorile de peste an şi terminând cu cele de înmormântare”.

Carmen Brăgaru, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, publică studiul „Ion Pillat în Primul Război Mondial”. Reţinem: „Fidel crezului din copilărie, acela de a lupta pentru ţara sa şi pentru redobândirea Transilvaniei, junele absolvent de liceu nu concepuse cu cinci ani în urmă, în vara anului 1909, să îşi continue studiile înainte de a presta serviciul militar, tradiţional în familia Brătienilor, acela al artileriei de câmp, înrolându-se „în corp, ca voluntar” la data de 22 octombrie 1909. În decurs de un an, până în octombrie 1910, când se reîntorsese la Paris ca student, Ion Pillat evoluase, în şcoala de artilerie, de la simplu soldat la brigadier (25 februarie 1910). De asemenea, încă din 1908, liceanul urmărise cu patimă evoluţia situaţiei balcanice, regretând nu odată că nu este major pentru a se înrola, iar student fiind, în 1912, convins fiind de iminenţa unui război româno – bulgar, îşi comandase haine militare la Paris, după modelul nou, pus la dispoziţie de maiorul Şuţu, declarând într-un rând că a devenit „de un patriotism nebun şi bulgarofob la moarte”. Când armata română primise ordinul de intrare pe teritoriul bulgăresc, la 10 iulie 1913, vlăstarul Brătienilor tocmai îşi susţinea licenţa în Istorie şi Geografie la Sorbona şi, în ciuda revenirii grabnice în ţară pentru implicare în luptă efectivă, rapidul armistiţiu de la 22 iulie mai temperase din avântul tineresc şi patriotic al sublocotenentului Ion Pillat, decorat cu Medalia „Avântul Ţării”, conferită, de altfel, tuturor militarilor şi civililor participanţi la Campania din 1913”;

Publicitate

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 340), despre Gheorghe Median şi cartea sa  cu epistolarul lui Octav Onicescu: „ Aceste scrisori se află acum între coperţile unei cărţi printr-o fericită întâmplare neîntâmplătoare care a adus sub privirile muzeografului Gheorghe Median textele olografe. Răbdător, tenace, competent, le-a descifrat scrisul ordonat dar devenit aproape ilizibil din cauza ravagiilor timpului, le-a relaţionat şi ordonat cronologic, învingând dificultăţile lipsei datării şi localizării, le-a însoţit de note explicative şi de texte de escortă – lămuritoare pentru lector. E a treia experienţă de acest fel prin care Gheorghe Median îşi dovedeşte competenţa pe traseul transformării unui manuscris în carte tipărită – înscriindu-se în galeria istoricilor şi filologilor care au trudit cu modestie la apariţia celor peste două sute de volume tipărite, cât numără până în prezent epistolarul românesc în jumătate de mileniu care marchează acest tip de comunicare în limba română”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Primăriile vor putea decide în viitor dacă în oraș sunt necesare jocuri de noroc. Se vrea descentralizarea ONJN

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut vineri 11 iulie, o serie de declarații referitoare la viitoarele reforme administrative. Este vorba despre o serie de măsuri fiscale care vor fi parte din cel de al doilea pachet propus de Guvern, scrie alba24.ro

Una dintre temele importante ale pachetului de măsuri este reformarea administrației locale. Față de acest subiect Ilie Bolojan a vorbit despre reduceri de personal în administrația locală, dar și noi puteri pe care acestea trebuie să le primească.

Un subiect legat de reforma administrației locale este descentralizarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Mai exact, momentan, ONJN este singurul organism care poate oferi licențe pentru amplasarea unui local care are jocuri de noroc.

Din acest motiv, guvernul condus de Bolojan vrea descentralizarea ONJN. Asta ar însemna că pe viitor administrația locală va putea decide dacă va aproba apariția unui local de jocuri de noroc sau nu. Mai exact, aceștia vor putea decide dacă pe o stradă sunt necesare jocuri de noroc sau nu.

Administrația locală va putea hotârî dacă localurile cu jocuri de noroc să se afle doar pe o stradă spre exemplu, sau doar într-o zonă a orașului.

”Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurile de noroc: Primăria poate să autorizeze o zonă, o stradă sau un cartier sau Mamaia de exemplu în municipiul Constanța, unde pe baza unei taxe speciale primăria poate să stabilească intensitatea.

Primăriile vor hotărî dacă au nevoie de jocuri de noroc și câte. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de aceste jocuri de noroc”, a declarat Ilie Bolojan.

Publicitate

Momentan acesta este doar o prevedere propusă de Ilie Bolojan.

Citeste mai mult

Eveniment

Poșta Română cumpără 36 de autoutilitare pentru serviciul de curierat

Publicat

Publicitate

Compania Națională ‘Poșta Română’ va cumpăra pentru serviciul de curierat 24 de camioane și 12 remorci pentru care va aloca peste 25 de milioane de lei, a anunțat vineri operatorul public poștal.

‘Compania Națională ‘Poșta Română’ își continuă strategia de modernizare printr-o nouă investiție semnificativă în flota auto, menită să crească eficiența serviciilor de curierat și să asigure un transport mai sigur și mai rapid. Această inițiativă reflectă angajamentul companiei față de adaptarea continuă la nevoile pieței și la ritmul accelerat al schimbărilor din sectorul logistic’, se arată într-un comunicat al companiei transmis AGERPRES.

Valoarea estimată a investiției este de 25,38 milioane de lei (fără TVA) și include: 24 de camioane cu o capacitate de 18-20 tone; 12 remorci de 18 tone.

Camioanele și remorcile vor fi achiziționate prin leasing financiar pe o perioadă de doi ani și vor beneficia de polițe CASCO valabile patru ani și asigurare RCA pentru primul an, precizează compania.

‘Această achiziție face parte dintr-un program amplu de transformare și modernizare a companiei, completând investițiile recente în echipamente IT, soluții de automatizare și dezvoltarea unor servicii moderne, aliniate cerințelor clienților și standardelor europene. Prin această inițiativă, Poșta Română își reconfirmă poziția de lider pe piața serviciilor poștale și de logistică din România, demonstrând o viziune pe termen lung orientată spre calitate, siguranță și eficiență operațională’, se mai arată în comunicat.

Anunțul este disponibil în SEAP, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 11 august, ora 15:00. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Jandarmii au fost alături de participanții Programului de Tabere ARC 2025, desfășurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton

Publicat

Publicitate

Vineri, după-amiază, cei aproximativ 130 de participanți la cea de-a doua serie a Programului de Tabere ARC 2025, desfăsurat la Centrul de Agrement ,,,Codrii de Aramă” Agafton, au primit vizita jandarmilor botoșăneni.

Programul de Tabere ARC, organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este destinat elevilor, studenților și tinerilor români din afara granițelor țării și are ca scop dezvoltarea abilităților de comunicare în limba română, informarea tinerilor asupra istoriei românilor și aprofundarea cunoștințelor de cultură și civilizație românească.

Jandarmii le-au prezentat câteva aspecte din evoluția în timp a Jandarmeriei Române, de la înființarea acesteia pe 3 aprilie 1850 și până în prezent, misiunile executate și competențele legale ale jandarmilor, precum și măsurile de autoprotecție pe timpul participării la tabără, în vederea prevenirii producerii unor fapte antisociale.

Activitatea a continuat cu procedee de autoapărare executate de elevii jandarmi Daniel și Iustin, după care grupa conductori câini de serviciu a executat un exercițiu de disciplină canină și de intervenție pentru prinderea unui infractor care nu se supune somațiilor.

Activități similare se vor desfășura și ka următoarele patru serii ale Taberelor ARC 2025 de la Agafton, la care participă în total aproximativ780 de elevi și tineri români din Ucraina și Republica Moldova.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO: Premierul României, Ilie Bolojan: În ce va consta al doilea set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, susține vineri, 11 iulie, o conferință de presă la Palatul Victoria. Mai exact, prim ministrul fac declarații legate de cel de al doilea pachet de măsuri fiscale, scrie alba24.ro. 

În urmă cu câteva zile, premierul României, a declarat că cel de al doilea pachet de măsuri fiscale vizează reforma pensiilor speciale, a companiilor de stat și combaterea evaziunii.

Ministrul a spus că acest pachet ar urma să ajungă pe mesele parlamentarilor până la sfârșitul lunii iulie.

 

Cele mai importante declarații

  • Avem nevoie de stabilitate politică, iar asta înseamnă noi pachete de măsuri.
  • Pachetele vor fi prezentate în următoarele două saptămâni.
  • Un pachet important ține de reforma societăților comerciale la care acționar este statul.
  • Vom asigura toată transparența companiilor de stat. Măsura va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Unii s-au instalat pentru câțiva ani de zile pe baza unor indicatori de performanță care sunt formali din păcate, care nu înseamnă indicatori specifici care țin de industria respectivă, și dacă ți-ai făcut ședințele lunare și dacă bifezi câte ceva ai rezolvat o bună parte din indicatori. Indicatorii financiari sunt reduși în așa fel încât nu există indicatori care să arate clar că la o societate care este în pierdere există indicatori relevanți.
  • Vom modifica legislația, propunem scăderea numărului de membri în conducere și plafonarea indemnizațiilor.
  • Vom modifica legislația, cu un număr mai mic de membri în bordul de conducere și vom micșora salariile.
  • E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.
  • E nevoia de închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi.
  • Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile sunt net diferențiate față de performanță.
  • Modificarea legislației fiscale. Este vorba despre măsuri de încasare a taxelor. Trebuie să creștem gradul de încasare. Spre exemplu pentru a combate munca la negru trebuie controale serioase. Trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF, din analize de risc se vede unde sunt problemele. Trebuie să modificăm legislația pe componenta de insvolvență, de creanțe. Trebuie să ne mărim capacitatea de a executa silit și confisca.
  • Limitarea mandatelor celor care conduc ANAF-ul.
  • A doua direcție importantă: Reducerea risipei din sistemul de sănătate.
  • O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene sau bugetele de investiții, mă refer la sumele care intră în sistem prin casa de sănătate.
  • În urmă cu 10 ani, 2014, 2015 ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Asta înseamnă niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022- 54 miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024-73 miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
  • La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de cel puțin 10 miliarde ca să putem termina acest an.
  • Dacă nu s-ar întâmpla nimic până la sfârșitul anului vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie din 2020, doar atunci am mai avut o așa creștere, în rest ne-am stabilizat undeva la 11%.
  • Se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor. Nu este o direcție bună.
  • Un alt pachet important este reforma administrației publice. Tot pachetul trebuie pus în practica. Aici ne referim la impozitarea proprietății, dar și la alte măsuri care țin de administrația locală.
  • Este nevoie să creștem capacitatea administrativă. Trebuie să le creștem capacitatea de încasare a datoriilor.
  • O altă componentă este descentralizarea jocurilor de noroc. Mai exact este nevoie ca primăria din localitate să autorizeze intensitatea jocurilor de noroc. Au nevoie de jocuri de noroc, sau nu. Orașele noastre sunt invadate de jocuri de noroc.
  • Administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul. Mai exact să țină cont de numărul de locuitori. Normările trebuie făcute pe baze reale.
  • Trebuie să redimensionăm acest aparat (cel local).
  • Trebuie să evaluăm funcționarii, să existe o evaluare periodică a angajaților din sistemul public.
  • Pensionarea magistraților: Pensii speciale. Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Avem o pensionare prea rapidă a magistraților. Se pensionează undeva la 48 de ani.
  • Dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, la 48 de ani te poți pensiona. Trebuie să creștem vârsta, nu știu, 30, 35 de ani de muncă. Să se facă nu foarte departe de vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
  • A treia componentă: nivelul pensiei. Astăzi pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Un salariu brut înseamnă în general un salariu net +40-50%. Asta înseamnă că 80% din salariul brut este mai mare decât salariul net.

    Cred că o formulare corectă și cinstită – 80% din salariul net și nu mai e cazul să pui dar nu mai mult decât ultimul salariu. Este o prevedere bună, corectă și cinstită. Acestea vor fi elementele de bază după care vom discuta în perioada următoare ca să ajungem la o soluție ca după consultarea magistraților să venim cu o soluție corectă, Și sistemul de justiție trebuie să își câștige încrederea oamenilor.

    Trebuie și o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, dar să nu mai avem atâtea sporuri. Să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă, au notat reporterii g4media.ro.

    Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending