Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (69)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG BOTOŞĂNEAN (Mihai Eminescu, George Enescu, Ilie Avârvări, Ion Pillat, Dumitru Lavric, Gheorghe Median, Octav Onicescu)

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  citând dintr-o scrisoare din 1928 a lui Traian Ichim către C. T. Kirileanu, vizându-l pe Ion Creangă: „O persoană care trăieşte astăzi, îmi povesteşte printre altele că Creangă era foarte violent, că chiar îşi bătea femeia şi trăia rău cu ea, fiind om ursuz. Părerea mea este că femeia l-a părăsit şi din cauză că Creangă începuse a avea de multe ori accese de epilepsie, dar ea nu a declarat acest motiv. (…) Iar Arhiva Statului până mai acum doi ani, avea un lucrător suplimentar, unul moşul Anghel, om de vreo 70 de ani, cu mintea foarte limpede şi glumeţ grozav, mai ales la un pahar de vin, îmi povestea multe lucruri despre Ionică Creangă, despre Bădia Mihai Eminescu, căci el de multe ori petreceau dânşii nopţi şi zile întregi şi făceau multe ghiduşii, mai ales după ce mâncau tustrei câte o oală de sarmale, mai ales Ionică Creangă era tare hămesit de foame şi mult mânca ca un clămpău cu mare poftă şi cum stăteau ei la o masă în grădina hanului lui Alistar din Tătăraşi şi Creangă asuda grozav în timp ce mânca, apoi îşi dădea drumul la curea şi cu poala cămeşii îşi făcea vânt, iar Eminescu făcea mare haz de scena asta. Spunea Creangă că nici Adam nu se putea răcori aşa de bine (…). Prin Galata încă petreceau ei, pe la Moara de vânt spre Ciric, tot pe la margine de oraş prin grădini. D-l N. A. Bogdan, care a stat în gazdă cu Ionică Creangă pe la 1865 în gherghirul din M-rea Golia, unde stau eu acum cu arhivele, îmi spune că tare era mujic, nervos şi răutăcios până la răzbunare, din care cauză femeia să-l fi lăsat apoi”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 336), reţine dintr-o scrisoare a lui Octav Onicescu privitor la George Enescu: „Am fost aseară la concertul lui Enescu. Am ieşit ameţit, dar şi cu admiraţie pentru muzicantul acela aşa maestru. Concertul de aseară a fost un eveniment pentru mine în ultimul timp. De altfel nu mi-am închipuit că-s capabili bucureştenii de atâta entuziasm şi nu ştiam că are şi el adoraţi pe care îi putem adora fiecare în parte”;

Monografistul Ilie D. Avârvări îmi trimite recentul său studiu „Borolea şi vechi familii ale satului” (Editura „Ştef”, Iaşi, 2017), scris împreună cu soţia sa, Ema Avârvări. Autor a încă cinci studii şi monografii, acesta se adaugă celorlalte două despre satul său natal, „Borolea – sat vechi de răzeşi. Studiu monografic” (Editura „Agata”, Botoşani, 2007) şi „Borolea 1432 – 2007. Documente, acte şi alte înscrisuri (traduceri şi rezumate)” (Editura „Agata”, Botoşani, 2010).  Studiul are prefaţa scrisă de  prof. univ. dr. Petru Zugun de la Universitatea din Iaşi din care reţinem: „Ca filolog şi lingvist, m-au interesat cu precădere textele – înscrisuri, testamente, scrisori, acte notariale şi date onomastice din listele bazate pe astfel de date.  M-au interesat, de asemenea, crezul de credinţă al autorilor, din care reţinem concluzia următoare: credem şi rămânem la părerea că hotărâtoare pentru săteni, pentru tineret şi copii, în special, sunt NORMELE MORALE (sublinierea autorilor) ale omului bine crescut şi bine educat, norme ce duc mai departe civilizaţia strămoşească”.  Studiul este recomandat şi de prof. Mihai Belecciu (vezi p. 306), care ţine să precizeze: Cartea face o radiografie a satului românesc, în tot ce are el mai caracteristic, aducându-ne totodată parfumul cronicăresc al vremurilor de altădată. Autorul a stăruit în prezentarea tradiţiilor locale care însoţesc omul la naştere şi până la moarte: aşa sunt cele legate de botez, nuntă, cuminecătură sau cele în legătură cu toate sărbătorile de peste an şi terminând cu cele de înmormântare”.

Carmen Brăgaru, în „România literară” nr. 35-36 din 2017, publică studiul „Ion Pillat în Primul Război Mondial”. Reţinem: „Fidel crezului din copilărie, acela de a lupta pentru ţara sa şi pentru redobândirea Transilvaniei, junele absolvent de liceu nu concepuse cu cinci ani în urmă, în vara anului 1909, să îşi continue studiile înainte de a presta serviciul militar, tradiţional în familia Brătienilor, acela al artileriei de câmp, înrolându-se „în corp, ca voluntar” la data de 22 octombrie 1909. În decurs de un an, până în octombrie 1910, când se reîntorsese la Paris ca student, Ion Pillat evoluase, în şcoala de artilerie, de la simplu soldat la brigadier (25 februarie 1910). De asemenea, încă din 1908, liceanul urmărise cu patimă evoluţia situaţiei balcanice, regretând nu odată că nu este major pentru a se înrola, iar student fiind, în 1912, convins fiind de iminenţa unui război româno – bulgar, îşi comandase haine militare la Paris, după modelul nou, pus la dispoziţie de maiorul Şuţu, declarând într-un rând că a devenit „de un patriotism nebun şi bulgarofob la moarte”. Când armata română primise ordinul de intrare pe teritoriul bulgăresc, la 10 iulie 1913, vlăstarul Brătienilor tocmai îşi susţinea licenţa în Istorie şi Geografie la Sorbona şi, în ciuda revenirii grabnice în ţară pentru implicare în luptă efectivă, rapidul armistiţiu de la 22 iulie mai temperase din avântul tineresc şi patriotic al sublocotenentului Ion Pillat, decorat cu Medalia „Avântul Ţării”, conferită, de altfel, tuturor militarilor şi civililor participanţi la Campania din 1913”;

Publicitate

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 340), despre Gheorghe Median şi cartea sa  cu epistolarul lui Octav Onicescu: „ Aceste scrisori se află acum între coperţile unei cărţi printr-o fericită întâmplare neîntâmplătoare care a adus sub privirile muzeografului Gheorghe Median textele olografe. Răbdător, tenace, competent, le-a descifrat scrisul ordonat dar devenit aproape ilizibil din cauza ravagiilor timpului, le-a relaţionat şi ordonat cronologic, învingând dificultăţile lipsei datării şi localizării, le-a însoţit de note explicative şi de texte de escortă – lămuritoare pentru lector. E a treia experienţă de acest fel prin care Gheorghe Median îşi dovedeşte competenţa pe traseul transformării unui manuscris în carte tipărită – înscriindu-se în galeria istoricilor şi filologilor care au trudit cu modestie la apariţia celor peste două sute de volume tipărite, cât numără până în prezent epistolarul românesc în jumătate de mileniu care marchează acest tip de comunicare în limba română”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Accident la Frumușica: Autoutilitară răsturnată în afara drumului. Pompierii au intervenit pentru siguranța zonei

Publicat

acum 2 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în această după-amiază, în localitatea Frumușica, unde o autoutilitară a ajuns răsturnată în afara părții carosabile. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, iar nicio persoană nu a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, care s-au deplasat cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, pregătiți pentru orice situație. Ajunși la locul accidentului, salvatorii au constatat că autoutilitara era răsturnată în afara drumului, însă ocupanții acesteia nu aveau nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția a fost una preventivă, pompierii acționând rapid pentru a elimina orice risc suplimentar. Aceștia au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor și au securizat zona, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

Citeste mai mult

Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

acum 4 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

acum 4 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate

  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

acum 5 ore

joi, 15.01.2026

de

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending