Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (67)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

  O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.   În „Momentul de cultură” nr. 66 am prezentat analiza  metricii poeziei eminesciene, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă, referirile autorului vizând opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii. Capitolul al II-lea vizează „Ritmica”, adică acea aşezare dată  de  succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate şi nu numai. Merită reţinută această explicaţie a autorului: „Ritmul este un dar liric. La originea oricărei poezii se află un amestec de formule rituale – de lungime metrică diferită, ritmate, asonanţate, susţinute de o melopee, acompaniate adesea de dans – al căror sens rămâne tainic, cel puţin pentru omul de rând. Treptat poezia s-a eliberat de cântec şi de dans, fără a se rupe complet de muzică şi de ritm. Ea şi-a făurit o formă proprie care era şi este limbajul poetic; metrica, ritmul, muzica sunt încorporate în acest limbaj poetic. O poezie – creaţie nobilă a limbajului – cuprinde în sine mai multe arte înrudite, a căror acţiune împletită şi combinată după voia poetului, dă naştere versului (versus), această „brazdă, urmă”, această alcătuire laborioasă de sunete potrivite şi de sensuri, obscură sau clară, care impresionează în mod plăcut urechea.”. Titus Bărbulescu  găseşte următoarele scheme ritmice în cele 90 de poezii publicate de Eminescu în timpul vieţii, după cum urmează: 35 de poezii sunt compuse în ritm trohaic; 30 de poezii sunt compuse în ritm iambic; 3 poezii sunt compuse în ritm amfibrahic; 1 poezie e scrisă în ritm dactilic, fiind vorba despre „Sara pe deal” care este considerată a „ocupa un loc excepţional în culegerea de versuri tipărită în timpul vieţii, fiind singura poezie compusă în versuri dactilice, împărţite într-o manieră originală” ; 21 de poezii folosesc ritmuri amestecate, cu două sau trei picioare şi chiar, ici şi acolo, apare un ritm de patru silabe numit peon.  Ritmurile se definesc astfel: trohaicul reprezintă  înlănţuirea cuvintelor cu accente pe prima silabă, a doua neaccentuată; iambicul pune accent pe a doua silabă, prima fiind neaccentuată;  amfibrahul este dat de 3 silabe în care prima şi ultima neaccentuate, a doua accentuată; dactilicul este alcătuit  din 3 silabe din care prima este accentuată, iar ultimele două neaccentuate; peonul, alcătuit din patru silabe din care una este accentuată, fără să conteze poziţia ei între cele patru. După cum observă Titus Bărbulescu, şi rezultă şi din studiul său, Eminescu n-a folosit anapestul, alcătuit din 3 silabe, primele două neaccentuate, al treilea fiind accentuat. Pe baza analizei făcute, Titus Bărbulescu ţine să-l contrazică pe Garabet Ibrăileanu care  a atestat ideea  că preferinţa ritmică a lui Eminescu este metrul iambic şi că s-ar fi afirmat progresiv în favoarea acestuia. Însă este de acord cu acesta când fixează limita ce separă poeziile de tinereţe de poeziile de maturitate la „Rugăciunea unui Dac” (1879, adică la vârsta de 29 de ani a poetului. Conform acestui „hotar” stabilit, dispunem de 40 de poezii  de tinereţe şi 50 de poezii de maturitate. Pornind de la ceastă periodizare, cercetările lui Titus Bărbulescu ne spun următoarele: 1. „se observă că Eminescu preferă folosirea troheului mai degrabă  decât a iambului în prima perioadă, iar în a doua perioadă preferă iambul şi ritmurile amestecate”; 2. „40 de poezii zise de tinereţe sunt scrise astfel: în ritm trohaic 22, adică 47%, 9 în ritm iambic, 6 în ritmuri amestecate şi 3 în ritm amfibrahic”; 50 de poezii zise de maturitate sunt scrise astfel: 12 în ritm trohaic,  22 în ritm iambic, adică 44%, 15 poezii în ritmuri amestecate, adică 30%, 1 poezie în dactilo.

Publicitate

Autorul studiului enumeră  un şir de situaţii din care derivă forţa ritmului eminescian: 1. „dintr-o înlănţuire de grupuri ritmice; grupul ritmic este determinat de un triplu accent – de durată, de înălţime, de intensitate. Acestea pot acţiona independent sau acţiunea lor conjugată se poate manifesta în aceeaşi silabă”; 2. „discernem în opera sa  geniul cu care stăpâneşte limba prin utilizarea fericită a unui ritm  ce îi este propriu, pe care îl marchează cu personalitatea sa. El a răsturnat  vechile structuri de ritm emfatic sau monoton şi le-a înlocuit prin ritmul său puternic şi suplu, firesc şi rafinat în acelaşi timp”; 3. „forţa şi farmecul unic  în literatura română a lui Eminescu vin din natura înconjurătoare şi din natura fiinţei privilegiate care este poetul însuşi. Natura omenească – pământul şi sufletul românesc –  el a ascultat-o şi a înţeles-o în ceea ce are mai preţios: diversitatea sa armonioasă, unitatea sa de cântec mereu reînceput, natură promisă fericirii, dar fremătând fără s-o atingă vreodată”; 4. „ritmul lui Eminescu constă în „catharsis”-ul care transferă, purificându-i timpul său interior – nelimitat şi absolut – în circuitul cuvântului, în care imaginea auditivă izbeşte urechea după un ritm determinat şi într-un timp perceptibil”.

Concluzia lui Titus Bărbulescu este una interesantă: „Nu e mai puţin adevărat că poetul rămâne ataşat ritmului său interior, sugestiv dar nemăsurabil, ce răsună în profunzimile sufletului sau asemenea unei muzici venite din lumea eternă a lui Hyperion”.

Capitolul al III-lea  supune analizei „Poeziile postume”. Titus  Bărbulescu, oprindu-se la volumele IV şi V din ediţia Perpessicius cât şi în faţa unei mari cantităţi de manuscrise ce cuprind 1280 de pagini format mare, „ce oglindesc poeziile antume a căror sursă sunt şi încetează brusc în 1883, anul în care autorul „Luceafărului” a fost lovit de boala sa nemiloasă”.  Autorul cercetării a contabilizat 13881 de versuri postume în 170 de poezii şi 93 de anexe şi încercări, dintre  acestea 20 având mai mult de 90 de versuri.  Un fapt remarcabil este faptul că sunt descoperite 20 de sonete, 2 gazele şi 7 terţine. În ceea ce priveşte ritmica postumelor (170 de poezii), opţiunile lui Eminescu sunt următoarele: 85 de poezii scrise în mişcare iambică (iamb, anapest, peon); 45 de poezii în mişcare trohaică (troheu, dactil, amfibrah); 40 de poezii scrise în ritmuri amestecate.

Publicitate

Cred că e bine să reluăm paralela pe care o face autorul între postume şi antume:

  1. a) „90 de poezii tipărite în timpul vieţii (antume), adică 4892 de versuri”;
  2. b) „170 de poezii postume, 93 de anexe şi exerciţii, cu un total de 13881 de versuri dintr-o operă aflată în „gestaţie”;
  3. c) „raportul este, în mare, de 1 la 3”;
  4. d) „ versul lung domină atât în poezia tipărită cât şi în cea inedită; până la 16 silabe în poezia antumă, până la 17 silabe în opera postumă”;
  5. e) „versurile frumoase”, „diamantele” – cum le numea Nicolae Iorga – sunt,de asemenea, numeroase în manuscrisele postume. Unele sunt reluate în opera tipărită, altele strălucesc solitare în masa materialului de atelier, de unde erau destinate să fie extrase”.

Atât am reţinut dintre multele aspecte prezentate de Titus Bărbulescu în volumul său: doar problematica  ce vizează metricul şi ritmicul. Şi aceasta, după cum spune autorul, „cu scopul ca, din grija pentru sistematizare, să putem alcătui serii de valori numerice şi să le confruntăm, cu gândul de a le considera apoi într-un ansamblu mai vast, sincronic şi diacronic, al mijloacelor expresive ale poetului”.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

E gata: Începem să spargem munții pentru a lega Moldova de Transilvania. Toate loturile MONTANE de pe Autostrada A8, scoase la licitație

Publicat

acum 8 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

De astăzi, toate loturile montane de pe secțiunea montană de pe A8 sunt în licitație de Proiectare și Execuție, odată cu lansarea de astăzi în SEAP a lotului Grințieș-Pipirig. Anunțul a fost făcut de  președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

1.Lotul 1C Sărățeni-Joseni (32,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunere ofertelor : 16.12. 2024

Publicitate

2.Lotul 1D Joseni-Ditrău (14,4 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor : 18.12.2024

3.Lotul 2A Ditrău-Grințieș (37,9 km) – Publicat în SEAP.

Publicitate

Termen pentru depunerea ofertelor : 19.12.2024

4.Lotul 2B Grințieș-Pipirig (31,5 km) – Publicat în SEAP.

Termen pentru depunerea ofertelor: 15 Ianuarie 2025

Publicitate

La aceste patru loturi se adaugă loturile Miercurea Nirajului-Sărățeni și Pipirig-Leghin care sunt în licitație de Proiectare și Execuție la CNAIR, care după finalizarea acestei etape vor trece la CNIR.

“Odată cu finalizarea acestei etape, pot să răspund celor care m-au întrebat în ultima perioadă de ce secțiunea montană și nu Motca-Leţcani-Ungheni?

Deoarece secțiunea montană este mult mai dificilă din toate punctele de vedere, iar strategia pe care am gândit-o împreună cu cei din asociația #HaiCaSePoate în februarie 2022 și pe care am prezentat-o domnului ministru Sorin Grindeanu și premierului Marcel Ciolacu a fost ca până în noiembrie 2024 să avem acest tronson de la Miercurea Nirajului la Leghin în licitație de Proiectare și Execuție!

Dar asta nu înseamnă că am abandonat tronsonul Motca-Leţcani-Ungheni, iar vineri este pe ordinea de zi a Consiliului de Administrație CNIR pe care îl conduc din poziția de președinte și în care urmează să fie aprobată necesitatea și oportunitatea demarării licitației de Proiectare și Execuție!

Închei spunând doar atât: Tot respectul pentru ministrul transporturilor Sorin Grindeanu care s-a ținut de cuvânt în acești aproape trei ani de zile cu privire la Autostrada UNIRII-A8! Urmează o perioadă complicată, cea a licitației, dar o vom depăși! În perioada Decembrie 2026 – Decembrie 2030 va fi predată etapizat această autostradă!”, a transmis președintele Consiliului de Administrație al CNIR, Cătălin Urtoi.

Citeste mai mult

Economie

Lege adoptată în Parlament: Operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul

Publicat

acum 8 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

În cel mai scurt timp operatorii economici nu mai trebuie să elibereze bon fiscal la plățile cu cardul. Prevederea se regăsește într-un proiect adoptat luni de plenul Camerei Deputaţilor.

Propunerea legislativă a fost adoptată cu 163 de voturi „pentru” şi 51 de abţineri.

Publicitate

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.1 din OUG nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Soluţiile legislative preconizate au în vedere eliminarea obligaţiei utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit.

Obiectivul este optimizarea operaţiunilor şi reducerea costurilor aferente, consecutiv stimulării inovaţiei şi dezvoltării tehnologice.

Publicitate

În cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.

Scutire de la emiterea facturii pentru mai multe operațiuni

Deputaţii au adoptat un amendament, iniţial respins, care modifică articolul 319 (referitor la facturare), alin.(10) lit.a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, potrivit căruia:

persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru mai multe operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura.

Publicitate

Între aceste operațiuni sunt:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii către populaţie efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcţionează exclusiv pe bază de plăţi cu cardul,

conform OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul acestui ultim amendament este acela de a simplifica operaţiunile comerciale aferente tranzacţiilor efectuate prin carduri de credit sau debit, potrivit Agerpres.

De ce au fost aprobate modificările legislative

În contextul modificării legislaţiei care elimină obligaţia de a emite bon fiscal pentru aceste tranzacţii, ”este necesar să eliminăm şi obligaţia de a emite factură, pentru a evita suprapunerea unor proceduri administrative inutile”, arată în motivare iniţiatoarea acestuia, deputata USR Cristina Prună.

Emiterea unei facturi în locul bonului fiscal ar crea o povară birocratică suplimentară pentru comercianţi, contrară obiectivului de simplificare pe care proiectul de lege îl urmăreşte. În acest sens, amendamentul propus urmăreşte să asigure o fluidizare a tranzacţiilor realizate prin carduri, menţinând posibilitatea emiterii unei facturi doar la cererea expresă a clientului, în conformitate cu bunele practici comerciale şi cerinţele de transparenţă fiscală.

„Acest amendament se aliniază eforturilor de modernizare şi digitalizare a economiei, sprijinind atât comercianţii, cât şi consumatorii prin simplificarea proceselor asociate tranzacţiilor electronice”, precizează motivarea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2023, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Citeste mai mult

Eveniment

Precizia ceasului elvețian chiar există: Într-o gară din Botoșani un ceas merge perfect de aproape 140 de ani

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

La Botoșani există un ceas care funcționează perfect de aproape 140 de ani și care arată și acum ora exactă. Practic, într-un colț liniștit al județului Botoșani, timpul pare să curgă mai încet, dar cu aceeași precizie ca în urmă cu aproape 140 de ani.

În gara din Hlipiceni, o clădire istorică inaugurată în 1886, funcționează un ceas elvețian care continuă să indice ora exactă, neîntrerupt, din 1888. Acest mecanism impresionant a fost instalat odată cu darea în folosință a căii ferate Dorohoi – Iași și este un simbol al măiestriei și durabilității ceasurilor elvețiene, ne-a spus profesorul de istorie de la școala din localitate Ovidiu Ioan Cherniciuc, cel care a și documentat prezența ceasului în gara din localitate.

Ceasurile elvețiene sunt renumite în întreaga lume pentru calitatea, precizia și designul lor impecabil. De-a lungul timpului, ele au devenit sinonime cu excelența tehnologică și luxul. Fabricarea unui astfel de ceas este un proces meticulos, care implică sute de componente asamblate manual și testate riguros. În plus, multe dintre ele sunt echipate cu mecanisme complexe, cum ar fi tourbillonul, concepute pentru a reduce erorile cauzate de gravitație.

Publicitate

Ceasul din gara Hlipiceni este o mărturie a acestui standard de excelență. Deși au trecut mai bine de un secol de la instalarea sa, continuă să funcționeze fără cusur, oferind localnicilor și vizitatorilor un reper temporal și istoric. Această relicvă a trecutului reamintește de vremurile când infrastructura feroviară era considerată un simbol al progresului, iar fiecare detaliu, inclusiv ceasurile din gări, era proiectat să reziste în timp.

Astăzi, ceasurile elvețiene rămân o alegere de top pentru cei care apreciază arta orologeriei. Însă, ceasul din gara Hlipiceni dovedește că adevărata valoare a unui astfel de mecanism nu constă doar în prestigiu, ci și în capacitatea de a sfida timpul, păstrându-și utilitatea și farmecul de-a lungul generațiilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Miercuri se deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7. UMB termină 30,8 kilometri cu 6 luni mai devreme

Publicat

acum 9 ore

marți, 19.11.2024

de

Publicitate

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat astăzi că miercuri va deschide circulația pe un nou tronson al Autostrăzii Moldovei A7, pe ruta Buzău – Focșani.

Este vorba despre lotul 2, care măsoară 30,8 kilometri, între nodurile Buzău Nord (Vadu Pașii) și Râmnicu-Sărat, precum și despre 8 kilometri de drumuri de legătură de pe lotul 1, esențiale pentru funcționalitatea acestuia.

“Mâine, 20 noiembrie 2024, la ora 16.00, deschidem circulația pe încă 32 de km din A7 (secțiunea de autostradă Buzău – Focșani)!

Publicitate

Sectorul de autostradă cuprins între Buzău și Râmnicu Sărat se adaugă celor 11 km dintre Mândrești Munteni și Focșani, deschiși în urmă cu două săptămâni”, a transmis Directorul General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, Cristian Pistol.

Lotul, construit de compania lui Umbrărescu, UMB, va fi inaugurat cu mult înaintea termenului contractual stabilit pentru finalul lunii aprilie 2025.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending