Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (67)

Publicat

Publicitate

  O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.   În „Momentul de cultură” nr. 66 am prezentat analiza  metricii poeziei eminesciene, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă, referirile autorului vizând opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii. Capitolul al II-lea vizează Ritmica”, adică acea aşezare dată  de  succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate şi nu numai. Merită reţinută această explicaţie a autorului: „Ritmul este un dar liric. La originea oricărei poezii se află un amestec de formule rituale – de lungime metrică diferită, ritmate, asonanţate, susţinute de o melopee, acompaniate adesea de dans – al căror sens rămâne tainic, cel puţin pentru omul de rând. Treptat poezia s-a eliberat de cântec şi de dans, fără a se rupe complet de muzică şi de ritm. Ea şi-a făurit o formă proprie care era şi este limbajul poetic; metrica, ritmul, muzica sunt încorporate în acest limbaj poetic. O poezie – creaţie nobilă a limbajului – cuprinde în sine mai multe arte înrudite, a căror acţiune împletită şi combinată după voia poetului, dă naştere versului (versus), această „brazdă, urmă”, această alcătuire laborioasă de sunete potrivite şi de sensuri, obscură sau clară, care impresionează în mod plăcut urechea.”. Titus Bărbulescu  găseşte următoarele scheme ritmice în cele 90 de poezii publicate de Eminescu în timpul vieţii, după cum urmează: 35 de poezii sunt compuse în ritm trohaic; 30 de poezii sunt compuse în ritm iambic; 3 poezii sunt compuse în ritm amfibrahic; 1 poezie e scrisă în ritm dactilic, fiind vorba despre „Sara pe deal” care este considerată a „ocupa un loc excepţional în culegerea de versuri tipărită în timpul vieţii, fiind singura poezie compusă în versuri dactilice, împărţite într-o manieră originală” ; 21 de poezii folosesc ritmuri amestecate, cu două sau trei picioare şi chiar, ici şi acolo, apare un ritm de patru silabe numit peon.  Ritmurile se definesc astfel: trohaicul reprezintă  înlănţuirea cuvintelor cu accente pe prima silabă, a doua neaccentuată; iambicul pune accent pe a doua silabă, prima fiind neaccentuată;  amfibrahul este dat de 3 silabe în care prima şi ultima neaccentuate, a doua accentuată; dactilicul este alcătuit  din 3 silabe din care prima este accentuată, iar ultimele două neaccentuate; peonul, alcătuit din patru silabe din care una este accentuată, fără să conteze poziţia ei între cele patru. După cum observă Titus Bărbulescu, şi rezultă şi din studiul său, Eminescu n-a folosit anapestul, alcătuit din 3 silabe, primele două neaccentuate, al treilea fiind accentuat. Pe baza analizei făcute, Titus Bărbulescu ţine să-l contrazică pe Garabet Ibrăileanu care  a atestat ideea  că preferinţa ritmică a lui Eminescu este metrul iambic şi că s-ar fi afirmat progresiv în favoarea acestuia. Însă este de acord cu acesta când fixează limita ce separă poeziile de tinereţe de poeziile de maturitate la „Rugăciunea unui Dac” (1879, adică la vârsta de 29 de ani a poetului. Conform acestui „hotar” stabilit, dispunem de 40 de poezii  de tinereţe şi 50 de poezii de maturitate. Pornind de la ceastă periodizare, cercetările lui Titus Bărbulescu ne spun următoarele: 1. „se observă că Eminescu preferă folosirea troheului mai degrabă  decât a iambului în prima perioadă, iar în a doua perioadă preferă iambul şi ritmurile amestecate”; 2. „40 de poezii zise de tinereţe sunt scrise astfel: în ritm trohaic 22, adică 47%, 9 în ritm iambic, 6 în ritmuri amestecate şi 3 în ritm amfibrahic”; 50 de poezii zise de maturitate sunt scrise astfel: 12 în ritm trohaic,  22 în ritm iambic, adică 44%, 15 poezii în ritmuri amestecate, adică 30%, 1 poezie în dactilo.

Autorul studiului enumeră  un şir de situaţii din care derivă forţa ritmului eminescian: 1. „dintr-o înlănţuire de grupuri ritmice; grupul ritmic este determinat de un triplu accent – de durată, de înălţime, de intensitate. Acestea pot acţiona independent sau acţiunea lor conjugată se poate manifesta în aceeaşi silabă”; 2. „discernem în opera sa  geniul cu care stăpâneşte limba prin utilizarea fericită a unui ritm  ce îi este propriu, pe care îl marchează cu personalitatea sa. El a răsturnat  vechile structuri de ritm emfatic sau monoton şi le-a înlocuit prin ritmul său puternic şi suplu, firesc şi rafinat în acelaşi timp”; 3. „forţa şi farmecul unic  în literatura română a lui Eminescu vin din natura înconjurătoare şi din natura fiinţei privilegiate care este poetul însuşi. Natura omenească – pământul şi sufletul românesc –  el a ascultat-o şi a înţeles-o în ceea ce are mai preţios: diversitatea sa armonioasă, unitatea sa de cântec mereu reînceput, natură promisă fericirii, dar fremătând fără s-o atingă vreodată”; 4. „ritmul lui Eminescu constă în „catharsis”-ul care transferă, purificându-i timpul său interior – nelimitat şi absolut – în circuitul cuvântului, în care imaginea auditivă izbeşte urechea după un ritm determinat şi într-un timp perceptibil”.

Concluzia lui Titus Bărbulescu este una interesantă: „Nu e mai puţin adevărat că poetul rămâne ataşat ritmului său interior, sugestiv dar nemăsurabil, ce răsună în profunzimile sufletului sau asemenea unei muzici venite din lumea eternă a lui Hyperion”.

Capitolul al III-lea  supune analizei „Poeziile postume”. Titus  Bărbulescu, oprindu-se la volumele IV şi V din ediţia Perpessicius cât şi în faţa unei mari cantităţi de manuscrise ce cuprind 1280 de pagini format mare, „ce oglindesc poeziile antume a căror sursă sunt şi încetează brusc în 1883, anul în care autorul „Luceafărului” a fost lovit de boala sa nemiloasă”.  Autorul cercetării a contabilizat 13881 de versuri postume în 170 de poezii şi 93 de anexe şi încercări, dintre  acestea 20 având mai mult de 90 de versuri.  Un fapt remarcabil este faptul că sunt descoperite 20 de sonete, 2 gazele şi 7 terţine. În ceea ce priveşte ritmica postumelor (170 de poezii), opţiunile lui Eminescu sunt următoarele: 85 de poezii scrise în mişcare iambică (iamb, anapest, peon); 45 de poezii în mişcare trohaică (troheu, dactil, amfibrah); 40 de poezii scrise în ritmuri amestecate.

Publicitate

Cred că e bine să reluăm paralela pe care o face autorul între postume şi antume:

  1. a) „90 de poezii tipărite în timpul vieţii (antume), adică 4892 de versuri”;
  2. b) „170 de poezii postume, 93 de anexe şi exerciţii, cu un total de 13881 de versuri dintr-o operă aflată în „gestaţie”;
  3. c) „raportul este, în mare, de 1 la 3”;
  4. d) „ versul lung domină atât în poezia tipărită cât şi în cea inedită; până la 16 silabe în poezia antumă, până la 17 silabe în opera postumă”;
  5. e) „versurile frumoase”, „diamantele” – cum le numea Nicolae Iorga – sunt,de asemenea, numeroase în manuscrisele postume. Unele sunt reluate în opera tipărită, altele strălucesc solitare în masa materialului de atelier, de unde erau destinate să fie extrase”.

Atât am reţinut dintre multele aspecte prezentate de Titus Bărbulescu în volumul său: doar problematica  ce vizează metricul şi ritmicul. Şi aceasta, după cum spune autorul, „cu scopul ca, din grija pentru sistematizare, să putem alcătui serii de valori numerice şi să le confruntăm, cu gândul de a le considera apoi într-un ansamblu mai vast, sincronic şi diacronic, al mijloacelor expresive ale poetului”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Zeci de amenzi și incidente surprinse video de Poliția Locală. Consumul de alcool în Centrul Istoric, aproape o banalitate

Publicat

Publicitate

Minivacanța de la finele săptămânii trecute a fost una agitată pentru polițiștii locali din Botoșani, care au intervenit în numeroase situații pentru menținerea ordinii publice și siguranței cetățenilor.

În perioada 30 mai – 1 iunie, au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 12.660 lei și 28 de puncte de penalizare.

Cele mai frecvente probleme au fost legate de consumul de alcool în spații publice, parcări ilegale și tulburarea ordinii. De exemplu, în Centrul Istoric, mai multe persoane au fost sancționate după ce au fost surprinse consumând alcool pe treptele unor spații comerciale. În Parcul Mihai Eminescu, un grup de tineri a fost observat în toiul nopții încercând să forțeze ușa unui frigider amplasat lângă debarcader, însă au părăsit zona înainte ca patrula să ajungă.

De asemenea, în Parcul Tineretului, o femeie a fost surprinsă folosind un aparat de joacă destinat exclusiv copiilor, dar a părăsit zona înainte de sosirea echipajului. În total, au fost înregistrate 47 de sesizări din partea cetățenilor și 54 de solicitări prin dispecerat. Polițiștii locali au asigurat și ordinea în timpul evenimentelor de Ziua Copilului, fără incidente.

Citeste mai mult

Administratie

Investiție majoră în Bălușeni: Rețea de gaze naturale cu finanțare de 2 milioane de euro, sprijinit de Guvern

Publicat

Publicitate

Comuna Bălușeni intră pe harta localităților moderne din județul Botoșani, odată cu semnarea contractului de finanțare pentru un proiect vital: înființarea rețelei de gaze naturale. Evenimentul a avut loc astăzi, la sediul Ministerului Dezvoltării, unde primarul Claudiu Doroftei a parafat documentele oficiale care deschid drumul spre implementarea investiției.

Proiectul este susținut financiar prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, un instrument guvernamental menit să accelereze modernizarea infrastructurii locale. Valoarea totală a finanțării se ridică la 2 milioane de euro, sumă ce va permite realizarea unei rețele sigure, moderne și eficiente de distribuție a gazelor naturale în comună.

Odată cu această investiție, locuitorii din Bălușeni vor beneficia de un confort crescut și de acces la o sursă de energie mai puțin poluantă, care reduce atât impactul asupra mediului, cât și costurile de încălzire. În plus, noua rețea va atrage investitori și va încuraja dezvoltarea economică a zonei, creând premise pentru noi locuri de muncă și o viață mai bună pentru întreaga comunitate.

„Este un moment important pentru Bălușeni. Facem un pas concret spre viitor și spre o comună mai modernă, mai atractivă și mai bine pregătită pentru nevoile cetățenilor săi”, a explicat administrați publică de la Bălușeni.

Lucrările vor începe în perioada următoare, iar autoritățile locale dau asigurări că vor urmări atent implementarea proiectului, astfel încât beneficiile să ajungă cât mai repede în casele oamenilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Ajutor de stat pentru acvacultură: Cât vor primi producătorii cu amenajări piscicole pentru motorina utilizată

Publicat

Publicitate

Guvernul României a stabilit cuantumul ajutorului de stat pentru sectorul acvaculturii, prin care se acordă reduceri la acciza motorinei.

Măsura sprijină operatorii economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:

Pentru anul 2024:

  • 1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru
  • 1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru

Pentru anul 2025:

  • 2,213 lei/litru

Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul MADR.

Publicitate

„Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole.

Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european”, transmite MADR.

Citeste mai mult

Eveniment

Mici, dar răi: Copii surprinși vandalizând un tablou electric la un loc de joacă. Au fost avertizați de polițiștii locali

Publicat

Publicitate

Un grup de copii a fost depistat în timp ce încerca să forțeze încuietoarea tabloului electric al camerelor de supraveghere dintr-un loc de joacă din Botoșani.

Incidentul s-a petrecut în după-amiaza zilei de 31 mai, în zona străzii Adrian Adamiu, și a fost surprins în direct de camerele video ale Poliției Locale.

Imediat după sesizare, o patrulă de ordine publică s-a deplasat la fața locului. Polițiștii locali i-au identificat pe copii și i-au avertizat în legătură cu riscurile la care se expun, atrăgându-le atenția că manipularea instalațiilor electrice este extrem de periculoasă. De asemenea, li s-a explicat că un comportament civilizat este esențial în spațiile publice, mai ales în zonele special amenajate pentru ei. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale în urma acțiunii.

Totuși, autoritățile au decis să nu aplice sancțiuni în acest caz, alegând o abordare mai potrivită vârstei celor implicați, preferând doar să îi certe și să îi atenționeze verbal.

Poliția Locală reamintește părinților importanța supravegherii copiilor și a educației privind comportamentul în spațiile publice.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending