Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (67)

Publicat

Publicitate

  O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„Arta poetică eminesciană” (1998), autor Titus Bărbulescu.   În „Momentul de cultură” nr. 66 am prezentat analiza  metricii poeziei eminesciene, accentul punându-se pe silabă, vers, strofă şi rimă, referirile autorului vizând opera poetică a lui Eminescu din timpul vieţii. Capitolul al II-lea vizează Ritmica”, adică acea aşezare dată  de  succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate şi nu numai. Merită reţinută această explicaţie a autorului: „Ritmul este un dar liric. La originea oricărei poezii se află un amestec de formule rituale – de lungime metrică diferită, ritmate, asonanţate, susţinute de o melopee, acompaniate adesea de dans – al căror sens rămâne tainic, cel puţin pentru omul de rând. Treptat poezia s-a eliberat de cântec şi de dans, fără a se rupe complet de muzică şi de ritm. Ea şi-a făurit o formă proprie care era şi este limbajul poetic; metrica, ritmul, muzica sunt încorporate în acest limbaj poetic. O poezie – creaţie nobilă a limbajului – cuprinde în sine mai multe arte înrudite, a căror acţiune împletită şi combinată după voia poetului, dă naştere versului (versus), această „brazdă, urmă”, această alcătuire laborioasă de sunete potrivite şi de sensuri, obscură sau clară, care impresionează în mod plăcut urechea.”. Titus Bărbulescu  găseşte următoarele scheme ritmice în cele 90 de poezii publicate de Eminescu în timpul vieţii, după cum urmează: 35 de poezii sunt compuse în ritm trohaic; 30 de poezii sunt compuse în ritm iambic; 3 poezii sunt compuse în ritm amfibrahic; 1 poezie e scrisă în ritm dactilic, fiind vorba despre „Sara pe deal” care este considerată a „ocupa un loc excepţional în culegerea de versuri tipărită în timpul vieţii, fiind singura poezie compusă în versuri dactilice, împărţite într-o manieră originală” ; 21 de poezii folosesc ritmuri amestecate, cu două sau trei picioare şi chiar, ici şi acolo, apare un ritm de patru silabe numit peon.  Ritmurile se definesc astfel: trohaicul reprezintă  înlănţuirea cuvintelor cu accente pe prima silabă, a doua neaccentuată; iambicul pune accent pe a doua silabă, prima fiind neaccentuată;  amfibrahul este dat de 3 silabe în care prima şi ultima neaccentuate, a doua accentuată; dactilicul este alcătuit  din 3 silabe din care prima este accentuată, iar ultimele două neaccentuate; peonul, alcătuit din patru silabe din care una este accentuată, fără să conteze poziţia ei între cele patru. După cum observă Titus Bărbulescu, şi rezultă şi din studiul său, Eminescu n-a folosit anapestul, alcătuit din 3 silabe, primele două neaccentuate, al treilea fiind accentuat. Pe baza analizei făcute, Titus Bărbulescu ţine să-l contrazică pe Garabet Ibrăileanu care  a atestat ideea  că preferinţa ritmică a lui Eminescu este metrul iambic şi că s-ar fi afirmat progresiv în favoarea acestuia. Însă este de acord cu acesta când fixează limita ce separă poeziile de tinereţe de poeziile de maturitate la „Rugăciunea unui Dac” (1879, adică la vârsta de 29 de ani a poetului. Conform acestui „hotar” stabilit, dispunem de 40 de poezii  de tinereţe şi 50 de poezii de maturitate. Pornind de la ceastă periodizare, cercetările lui Titus Bărbulescu ne spun următoarele: 1. „se observă că Eminescu preferă folosirea troheului mai degrabă  decât a iambului în prima perioadă, iar în a doua perioadă preferă iambul şi ritmurile amestecate”; 2. „40 de poezii zise de tinereţe sunt scrise astfel: în ritm trohaic 22, adică 47%, 9 în ritm iambic, 6 în ritmuri amestecate şi 3 în ritm amfibrahic”; 50 de poezii zise de maturitate sunt scrise astfel: 12 în ritm trohaic,  22 în ritm iambic, adică 44%, 15 poezii în ritmuri amestecate, adică 30%, 1 poezie în dactilo.

Autorul studiului enumeră  un şir de situaţii din care derivă forţa ritmului eminescian: 1. „dintr-o înlănţuire de grupuri ritmice; grupul ritmic este determinat de un triplu accent – de durată, de înălţime, de intensitate. Acestea pot acţiona independent sau acţiunea lor conjugată se poate manifesta în aceeaşi silabă”; 2. „discernem în opera sa  geniul cu care stăpâneşte limba prin utilizarea fericită a unui ritm  ce îi este propriu, pe care îl marchează cu personalitatea sa. El a răsturnat  vechile structuri de ritm emfatic sau monoton şi le-a înlocuit prin ritmul său puternic şi suplu, firesc şi rafinat în acelaşi timp”; 3. „forţa şi farmecul unic  în literatura română a lui Eminescu vin din natura înconjurătoare şi din natura fiinţei privilegiate care este poetul însuşi. Natura omenească – pământul şi sufletul românesc –  el a ascultat-o şi a înţeles-o în ceea ce are mai preţios: diversitatea sa armonioasă, unitatea sa de cântec mereu reînceput, natură promisă fericirii, dar fremătând fără s-o atingă vreodată”; 4. „ritmul lui Eminescu constă în „catharsis”-ul care transferă, purificându-i timpul său interior – nelimitat şi absolut – în circuitul cuvântului, în care imaginea auditivă izbeşte urechea după un ritm determinat şi într-un timp perceptibil”.

Concluzia lui Titus Bărbulescu este una interesantă: „Nu e mai puţin adevărat că poetul rămâne ataşat ritmului său interior, sugestiv dar nemăsurabil, ce răsună în profunzimile sufletului sau asemenea unei muzici venite din lumea eternă a lui Hyperion”.

Capitolul al III-lea  supune analizei „Poeziile postume”. Titus  Bărbulescu, oprindu-se la volumele IV şi V din ediţia Perpessicius cât şi în faţa unei mari cantităţi de manuscrise ce cuprind 1280 de pagini format mare, „ce oglindesc poeziile antume a căror sursă sunt şi încetează brusc în 1883, anul în care autorul „Luceafărului” a fost lovit de boala sa nemiloasă”.  Autorul cercetării a contabilizat 13881 de versuri postume în 170 de poezii şi 93 de anexe şi încercări, dintre  acestea 20 având mai mult de 90 de versuri.  Un fapt remarcabil este faptul că sunt descoperite 20 de sonete, 2 gazele şi 7 terţine. În ceea ce priveşte ritmica postumelor (170 de poezii), opţiunile lui Eminescu sunt următoarele: 85 de poezii scrise în mişcare iambică (iamb, anapest, peon); 45 de poezii în mişcare trohaică (troheu, dactil, amfibrah); 40 de poezii scrise în ritmuri amestecate.

Publicitate

Cred că e bine să reluăm paralela pe care o face autorul între postume şi antume:

  1. a) „90 de poezii tipărite în timpul vieţii (antume), adică 4892 de versuri”;
  2. b) „170 de poezii postume, 93 de anexe şi exerciţii, cu un total de 13881 de versuri dintr-o operă aflată în „gestaţie”;
  3. c) „raportul este, în mare, de 1 la 3”;
  4. d) „ versul lung domină atât în poezia tipărită cât şi în cea inedită; până la 16 silabe în poezia antumă, până la 17 silabe în opera postumă”;
  5. e) „versurile frumoase”, „diamantele” – cum le numea Nicolae Iorga – sunt,de asemenea, numeroase în manuscrisele postume. Unele sunt reluate în opera tipărită, altele strălucesc solitare în masa materialului de atelier, de unde erau destinate să fie extrase”.

Atât am reţinut dintre multele aspecte prezentate de Titus Bărbulescu în volumul său: doar problematica  ce vizează metricul şi ritmicul. Şi aceasta, după cum spune autorul, „cu scopul ca, din grija pentru sistematizare, să putem alcătui serii de valori numerice şi să le confruntăm, cu gândul de a le considera apoi într-un ansamblu mai vast, sincronic şi diacronic, al mijloacelor expresive ale poetului”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu într-o garsonieră din municipiul Botoșani: 22 de adulți și doi copii, evacuați preventiv

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, în urmă cu puțin timp, într-un bloc de pe strada Aleea Parcului, din municipiul Botoșani. Bunurile dintr-o garsonieră,

situată la etajul III, au fost cuprinse de flăcări. Când s-a produs evenimentul, proprietarii nu erau acasă. Vecinii au simțit miros de fum și au sunat după ajutor, la pompieri.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

 

Când au ajuns echipajele de salvatori, ardeau bunurile din interiorul garsonierei, cu flacără și degajări mari de fum.

Publicitate

 

Pompierii au intervenit rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă. Aceștia au folosit și un ventilator pentru evacuarea fumului din interiorul scării de bloc.

 

24 de persoane de la etajele III și IV au fost evacuate preventiv. Este vorba de 22 de adulți și doi copii.

 

Proprietara garsonierei, în vârstă de 36 de ani, a suferit un atac de panică și a primit îngrijiri medicale la fața locului de la echipajul SMURD.

 

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

 

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

 

▪️verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

 

▪️nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

 

▪️la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

 

▪️ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

 

▪️nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

 

▪️nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

 

▪️instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

 

▪️ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Călărași înșelat cu 10.000 de euro. Polițiștii au recuperat prejudiciul chiar înainte de sărbători

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Postului de Poliție Comunal Călărași au reușit identificarea autorilor unei infracțiuni de înșelăciune și recuperarea integrală a prejudiciului cauzat unui bărbat din comuna Călărași.

Din cercetările efectuate a reieșit că, la data de 21 august 2025, doi bărbați, sub pretextul construirii unei case de tip modular, au indus în eroare persoana vătămată și au solicitat și primit de la aceasta suma de 10.000 de euro.

Activitatea de investigare a fost îngreunată de faptul că persoana vătămată deținea foarte puține date despre persoanele bănuite de comiterea faptei, respectiv doar câteva semnalmente și un număr de telefon.

Cu toate acestea, în urma activităților specifice desfășurate de polițiști, în luna decembrie a.c., au fost identificate persoanele bănuite de comiterea faptei, respectiv doi bărbați, de 39 și 35 de ani, din județul Galați.

Cei doi au restituit integral prejudiciul cauzat victimei, în valoare de 10.000 de euro.

Polițiștii recomandă să fiți prudenți atunci când efectuați plăți către persoane sau firme necunoscute și să verificați cu atenție identitatea acestora, pentru a evita să deveniți victime ale infracțiunilor de înșelăciune.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Urmărit pentru furt, depistat de către polițiștii de frontieră la Stânca

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, căutat pentru săvârşirea infracțiunii de furt, pe teritoriul Germaniei.

 

În data de 19 decembrie a.c., în jurul orei 10.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pasager într-un autoturism înmatriculat în Republica Moldova, un cetățean R. Moldova, în vârstă de 38 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este era emisă, de către autoritățile din Germania, o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO Focul care salvează: Cum un pompier din Botoșani a adus căldură și speranță într-o casă din Vlăsinești

Publicat

Publicitate

Plutonierul adjutant Gheorghe Cozmolici știe foarte bine ce înseamnă focul care mistuie totul. Ca pompier, l-a înfruntat de nenumărate ori. Dar mai știe și ce înseamnă focul care încălzește — acela care se naște din omenie, din grija față de celălalt. Pe acesta îl duce cu el acasă, acolo unde îl așteaptă soția lui, Bianca, și cei doi copii ai lor, Agnes și Liam Alexandru.

Cu câțiva ani în urmă, două familii s-au cunoscut într-un bloc obișnuit din orașul Săveni. Vecini de scară, cu saluturi simple și conversații mărunte. O familie mică și una numeroasă — șapte copii, gălăgioși, plini de viață. Viața nu fusese blândă cu ei, dar se țineau strâns unii de alții.

În urmă cu un an și jumătate, siguranța familiei numeroase s-a năruit. Proprietarul locuinței nu a mai vrut să îi mai țină în chirie, iar teama de a rămâne pe drumuri a devenit apăsătoare. Șapte copii riscau să rămână fără un acoperiș deasupra capului.

Atunci, Gheorghe Cozmolici și soția lui, Bianca, nu au stat pe gânduri. Aveau și ei doi copii și știau cât de important este pentru un copil să aibă un loc sigur unde să se întoarcă seara. Dintr-o omenie simplă, au ales să le deschidă ușa.

Le-au propus să se mute în casa moștenită de la bunici, din comuna Vlăsinești. O casă modestă, dar plină de căldură, care a prins viață odată cu râsetele copiilor. Nu a fost un gest făcut pentru laude sau recunoaștere publică, ci unul firesc, născut din empatie.

„Pentru noi, un copil trebuie să știe că are unde să se întoarcă, că este dorit și protejat. Casa din Vlăsinești nu este mare, dar e plină de viață. Când vezi copiii râzând, știi că ai făcut ce trebuie”, mărturisește Gheorghe Cozmolici.

Publicitate

De atunci, Gheorghe și Bianca îi vizitează des. Îi ajută cu alimente, haine și dulciuri, dar mai ales cu prezență și grijă. Legătura dintre cele două familii a devenit și mai strânsă când au decis să boteze mezinul familiei, un copil de doar două luni — un simbol al speranței și al unui nou început.

Înainte de Crăciun, Gheorghe Cozmolici a revenit în casa din Vlăsinești împreună cu colegii săi de la Stația de Pompieri Săveni și cu Moș Crăciun. Nu au venit cu mâna goală, ci cu daruri pentru copii, alimente și haine, aducând nu doar pachete, ci și bucurie, emoție și sentimentul că nu sunt uitați. Pentru cei mici, a fost o zi în care spiritul sărbătorilor a prins contur prin gesturi simple și sincere.

Aceasta nu este o poveste despre eroi în uniforme, ci despre oameni care aleg să fie oameni, chiar și atunci când au propriile griji. Despre înțelegerea profundă a faptului că un copil are nevoie de mai mult decât un acoperiș — are nevoie de siguranță, iubire și stabilitate.

În casa din Vlăsinești nu locuiește doar o familie numeroasă. Acolo locuiește bunătatea. Iar dovada că, uneori, cea mai mare salvare nu este din flăcări, ci din lipsuri.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending