Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (64)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 179), prezentând o corespondenţă dintre Maiorescu şi Eminescu: „Aceluiaşi îi comunică Eminescu acceptul de a ocupa postul de revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui, fundamentat însă pe o argumentaţie care i se va fi părut ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a nu fi la obiect: „Punctul meu de vedere este că aş intra în contact cu populaţia rurală, singura care mă interesează îndeosebi”. În noul post, Maiorescu îl apreciază pozitiv pe Eminescu („bun revizor şcolar” – va nota acesta în „Jurnal”) – în special pentru contribuţia la reorganizarea şcolilor rurale, competenţa în cadrul comisiilor pentru numirea învăţătorilor şi profesorilor, exigenţa în organizarea conferinţelor anuale, profesionalismul în recomandarea manualelor şcolare, numărul controalelor şi calitatea proceselor verbale întocmite. Maiorescu se mai arăta interesat şi de proiectul chestionar privind notarea literaturii populare”;

Arhim. Mihai Daniliuc, în „Lumina” din 15 iunie 2017, despre Eminescu în calitate de revizor şcolar: „Atenţia poetului spre problemele familiei s-a intensificat în calitate de revizor şcolar: în perioada 1 iulie 1875 – 4 iunie 1876 a inspectat de două ori cele 152 de şcoli din judeţele Iaşi şi Vaslui, întocmind minuţioase rapoarte. Munca-i uriaşă se păstrează în preţioase documente de arhivă, ele reprezentând o radiografie obiectivă a problemelor învăţământului nostru din perioada respectivă, dar şi a multor drame din familiile de la sat, unde copiii nu puteau urma şcoala din pricina sărăciei”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 181), reţinând dintr-o scrisoare a lui Eminescu adresată părinţilor: „Aş dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aş găsi vreun om de încredere care să-mi ţie locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana şi să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-şi bată capul ca să afle minciuni nouă”;

Petru Ursache, în „Dosarul Eminescu”, despre poezia „Doina”: „S-a făcut închisoare pentru „Doina” lui Eminescu, pe vremea comuniştilor, mai ales, a sovietizării. Multe decenii poezia a fost scoasă din manualele şcolare., ediţiile au apărut ciuntite, forfecate, orice aluzie cât de vagă în exegeza critică a fost eliminată prompt de slujitorii cenzurii, iar pe nefericitul autor care-şi asuma un asemenea curaj, îl aşteptau zile negre. Numai la Aiud „Doina” se recita şi se cânta în libertate deplină, ca să confirme paradoxul că într-o închisoare poţi fi mai liber decât în libertate”;

Publicitate

La Mangalia există o statuie a lui Eminescu. Autorul este Patriciu Mateescu, ceramist american de origine română. Statuia, făcută pe cheltuiala autorului, a fost dezvelită la 19 mai 1995 şi are o înălţime de 2,5 m. Dorinţa autorului a fost s-o instaleze „la marginea mării, cum şi-a dorit Eminescu în elegia „Mai am un singur dor”. Ion Dragomir    o descrie astfel: „Înclinată în faţă, parcă zboară Eminescu cel tânăr, visător pierdut în văzduhul bogăţiilor marine”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 142), despre relaţia lui Creangă cu fiul său Constantin: „Când fiul său urma la Bucureşti şcoala militară, se arată, faţă de Slavici, îngrijorat faţă de situaţia la învăţătură a progeniturii („Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă ori se lasă pe-o ureche”) dar se pare că îşi neglija în bună măsură datoriile părinteşti din moment ce Eminescu se simţea obligat să intervină pentru a i se trimite viitorului căpitan „din când în când parale pentru trebuinţele lui extraordinare”  cum ar fi „o păreche de încălţăminte mai cuviincioase”. Este adevărat că şi Constantin îşi supăra grozav părintele cu intenţiile sale de a studia în străinătate şi de a se salva printr-o căsătorie de interes”;

Academicianul Alexandru Surdu, în revista „Clipa”, despre Eminescu: „Ca un enciclopedist autentic, el îşi propune şi chiar încearcă să facă un fel de dicţionar filosofic.[…] După maniera generală de a proceda, se pare că Eminescu dispunea de un dicţionar german-latin şi de unul latin-german, ambele cu profil filosofic, din care alegea termenii semnificativi, îi traducea (din germană în latină sau invers) şi apoi îi explica în româneşte. El nu s-a mulţumit cu împărţirea caietului, în genul unui repertoar: a, b, c…, ci a încercat alcătuirea de grupuri din două litere. Literei „a”, de exemplu, îi corespund 15 file notate cu ab, ac, ag, ah, ai, aj, al, am, an, ap, ar, at, au, av şi az. Ceea ce înseamnă o amănunţire excesivă a dicţionarului, pentru a nu pierde cumva din vedere vreun termen. Ne putem imagina ce muncă ar fi necesitat realizarea unui asemenea dicţionar. Facem abstracţie de faptul că nici astăzi nu avem un dicţionar filosofic atât de bogat.”   (citat preluat din Cosmin Pătraşcu Zamfirache, “Talentele scunse ale lui Eminescu”, adev.ro din 10 mai 2015);

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  aminteşte despre încercările lui Iacob Negruzzi, bătrân şi bolnav de acum, condiţiile în care au fost tipărite poeziile lui Eminescu de către Maiorescu: „Poeziile lui Eminescu publicate în ianuarie şi februarie 1884, după îmbolnăvirea lui Eminescu, au fost desigur comunicate de Maiorescu care – pe câte ştiu – a luat de la el manuscriptele rămase după îmbolnăvirea lui Eminescu, ca să nu se piardă. Nu cred că ele erau destinate „Convorbirilor” pe când poetul era sănătos. Eminescu era destul de indiferent la publicarea scrierilor sale”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste o sută de misiuni ale pompierilor botoșăneni, în ultimele patru zile

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni au fost la datorie și în perioada 18 – 21 aprilie a.c., pentru intervenția imediată la solicitările cetățenilor și gestionarea optimă a situațiilor de urgență, produse la nivel local.

Aceștia au avut 119 de misiuni, care au vizat:

– acordarea primului ajutor și transportul la spital a unui număr de 86 persoane care aveau probleme medicale;

– stingerea a 11 incendii generate de utilizarea focului deschis în spații deschise, scurtcircuit, coș de fum necurățat de funingine, dar și cu intenție. Dersca, Vlăsinești, Stânca, Sârbi, Corlăteni, Știubieni, Dragalina, Vânători, Tocileni și Plugari sunt localitățile unde s-au produs aceste evenimente.

– 13 alte intervenții (transport persoane supraponderale, deblocare uși, acțiuni de informare și educare preventivă, îndepărtare elemente de construcție desprinse de vânt);

– nouă misiuni de supraveghere a respectării măsurilor de prevenire a incendiilor la biserici și mănăstiri, dar și de patrulare în apropierea lăcașurilor de cult în vederea prevenirii unor evenimente nedorite, în Noaptea de Înviere;

Publicitate

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și din aplicația de mobil DSU care poate fi descprcată gratuit din APP Store și Google Play.

Citeste mai mult

Eveniment

Hramul Bisericii Sfântul Gheorghe, sub lupa jandamilor

Publicat

Publicitate

În zilele de 22 și 23 aprilie, jandarmii botoșăneni, împreună cu efective de poliție, poliție locală și pompieri, vor lua măsurile necesare pentru desfășurarea in siguranță a manifestărilor religioase prilejuite de sărbătorirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.

Marți, 22 aprilie, jandarmii, împreună cu partenerii instituționali, vor acționa pentru ca procesiunea cu Sfintele Moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul, eveniment inclus în programul Hramului Bisericii Sfântul Gheorghe din municipiul Botoșani, să nu fie afectată de producerea unor incidente nedorite.

Începând cu ora 16.30, efectivele Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani vor fi alături de cetațenii care vor asista la primirea Sfintelor Moaște, la slujba Vecerniei și a Litiei, precum și la procesiunea ce se va desfășura pe traseul Biserica Sfântul Gheorghe- str. Ion Pillat – Calea Națională – str. 1 Decembrie – Biserica Uspenia – Centrul Vechi – str. Poștei – Biserica Sfântul Gheorghe.

Marți, 23 aprilie, jandarmii vor fi prezenți la Hramul Bisericii Sfântul Gheorghe, pentru ca liniștea specifică manifestărilor religioase să nu fie tulburată de producerea unor fapte antisociale de natură penală sau contravențională.

Având în vederea că deplasarea participanților la procesiune se va desfășura pe partea carosabilă, polițiștii rutieri vor lua măsuri de restricționare progresivă a circulației rutiere și de fluidizare a traficului rutier și pietonal pe intinerariul de deplasare.

Recomandăm participanților la manifestările religioase să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, iar conducătorilor auto să dea dovadă de răbdare, să reducă viteza de deplasare și să acorde atenția cuvenită participanților, în vederea eliminării riscului producerii unor accidente.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Astăzi, procesiune pe străzile municipiului Botoșani. În fruntea credincioșilor va fi ÎPS Teofan. Traseul ales

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, ocrotitorul municipiului Botoșani, aduce anul acesta bucurii duhovnicești deosebite credincioșilor din oraș. Cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, vor fi aduse spre închinare la Biserica Sfântul Gheorghe din municipiu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul de la Mănăstirea Văratec, primirea acestora fiind rânduită pentru ziua de 22 aprilie, la ora 16.30, fiind aduse de stavrofora Iosefina Giosanu.

Înalt Preasfințitul Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va săvârși începând cu ora 17.00 slujba Vecerniei cu Litie cu un numeros sobor de preoți și diaconi.

După slujbă, în jurul orei 18.30, va avea loc o procesiune cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul pe următorul traseu: Biserica Sf. Gheorghe – Str. Ion Pillat – Calea Naţională – Str. 1 Decembrie Biserica Uspenia- Str. Poştei- Biserica Sf. Gheorghe.

A doua zi, pe 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, lăcașul de cult va îmbrăca haină de sărbătoare, pregătit pentru o slujbă arhierească cu un sobor de ierarhi. Programul menționează că la ora 9.00 va avea loc primirea ÎPS Teofan și a celorlalți ierarhi invitați, după care va fi săvârșită  Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Se va alătura la slujbă un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

La sfârşitul slujbei, fiecare credincios participant va primi sărmăluţe, cozonac şi un pahar de vin oferit de Primăria Botoşani.

Cu binecuvântarea IPS Teofan, Sfintele Moaște ale Sfântului Gheorghe Pelerinul vor rămâne spre venerare la biserica din municipiul Botoșani până pe 27 aprilie, ora 19:00.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Când se termină vacanța de Paște 2025 pentru elevi: Vor reveni la cursuri, doar pentru 3 zile

Publicat

Publicitate

Elevii vor reveni la cursuri, la finalul lunii aprilie, doar pentru trei zile. Ulterior va fi minivacanța de 1 Mai, cu alte zile libere pentru elevi și profesori.

Vacanța de Paște 2025 este în perioada 18-27 aprilie. Elevii revin la cursuri luni, 28 aprilie, însă vor avea doar trei zile de școală: luni, marți și miercuri. De joi, 1 mai, începe minivacanța.

Vor fi alte două zile libere plus cele din weekend, adică 1-4 mai.

Modulul al patrulea de cursuri și ultimul din acest an școlar va continua din 5 mai până în 20 iunie.

Din acest an școlar, elevii primesc o notă de purtare aferentă fiecărui modul de cursuri.

Noul an școlar 2025-2026 începe pe 8 septembrie și va fi împărțit tot în cinci module de învățare, alternând cu cinci vacanțe.

Publicitate

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până în 30 mai 2025, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare. Planificarea este la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

Zile libere 2025: minivacanța de Rusalii

Rusaliile se sărbătoresc în acest an în 8 iunie. Vor fi trei zile libere, de sâmbătă, 7 iunie până luni, 9 iunie inclusiv (a doua zi de Rusalii).

Următoarea minivacanță va fin de Sfânta Maria (trei zile), 15-17 august.

Calendar an școlar în 2025

Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
Cursuri: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025
Zile libere până la finalul anului 2025
1 mai – Ziua Muncii (joi)
1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)
Bacalaureat 2025. Probele scrise. Calendar
2—6 iunie 2025 Înscrierea candidaților la probele scrise ale primei sesiuni de examen
6 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
10 iunie 2025 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
11 iunie 2025 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
13 iunie 2025 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
16 iunie 2025 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
20 iunie 2025 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și
depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00—18.00)
23—24 iunie 2025 Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
30 iunie 2025 Afișarea rezultatelor finale

Între 14-21 iulie se vor înscrie candidaţii la a doua sesiune de examen.

Regulile la examen sunt similare sesiunilor derulate anterior. AICI, detalii

CALENDAR Evaluare Națională clasa a VIII-a 2025

Probele scrise încep din 23 iunie. Elevii își vor putea vedea lucrările în 4-5 iulie și apoi vor decide dacă depun contestații.

10-13 iunie 2025 Înscrierea la evaluarea naţională
13 iunie 2025 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
23 iunie 2025 Limba şi literatura română – probă scrisă
25 iunie 2025 Matematică – probă scrisă
27 iunie 2025 Limba şi literatura maternă – probă scrisă
3 iulie 2025 Afişarea rezultatelor inițiale (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 -18.00)
4-5 iulie 2025 Vizualizarea lucrărilor și depunerea contestaţiilor
6-9 iulie 2025 Soluţionarea contestaţiilor
10 iulie 2025 Afişarea rezultatelor finale după soluţionarea contestaţiilor

Probele se vor desfășura în perioada 23-27 iunie. Primele rezultate vor fi comunicate în 3 iulie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending