Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (64)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 179), prezentând o corespondenţă dintre Maiorescu şi Eminescu: „Aceluiaşi îi comunică Eminescu acceptul de a ocupa postul de revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui, fundamentat însă pe o argumentaţie care i se va fi părut ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a nu fi la obiect: „Punctul meu de vedere este că aş intra în contact cu populaţia rurală, singura care mă interesează îndeosebi”. În noul post, Maiorescu îl apreciază pozitiv pe Eminescu („bun revizor şcolar” – va nota acesta în „Jurnal”) – în special pentru contribuţia la reorganizarea şcolilor rurale, competenţa în cadrul comisiilor pentru numirea învăţătorilor şi profesorilor, exigenţa în organizarea conferinţelor anuale, profesionalismul în recomandarea manualelor şcolare, numărul controalelor şi calitatea proceselor verbale întocmite. Maiorescu se mai arăta interesat şi de proiectul chestionar privind notarea literaturii populare”;

Arhim. Mihai Daniliuc, în „Lumina” din 15 iunie 2017, despre Eminescu în calitate de revizor şcolar: „Atenţia poetului spre problemele familiei s-a intensificat în calitate de revizor şcolar: în perioada 1 iulie 1875 – 4 iunie 1876 a inspectat de două ori cele 152 de şcoli din judeţele Iaşi şi Vaslui, întocmind minuţioase rapoarte. Munca-i uriaşă se păstrează în preţioase documente de arhivă, ele reprezentând o radiografie obiectivă a problemelor învăţământului nostru din perioada respectivă, dar şi a multor drame din familiile de la sat, unde copiii nu puteau urma şcoala din pricina sărăciei”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 181), reţinând dintr-o scrisoare a lui Eminescu adresată părinţilor: „Aş dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aş găsi vreun om de încredere care să-mi ţie locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana şi să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-şi bată capul ca să afle minciuni nouă”;

Petru Ursache, în „Dosarul Eminescu”, despre poezia „Doina”: „S-a făcut închisoare pentru „Doina” lui Eminescu, pe vremea comuniştilor, mai ales, a sovietizării. Multe decenii poezia a fost scoasă din manualele şcolare., ediţiile au apărut ciuntite, forfecate, orice aluzie cât de vagă în exegeza critică a fost eliminată prompt de slujitorii cenzurii, iar pe nefericitul autor care-şi asuma un asemenea curaj, îl aşteptau zile negre. Numai la Aiud „Doina” se recita şi se cânta în libertate deplină, ca să confirme paradoxul că într-o închisoare poţi fi mai liber decât în libertate”;

Publicitate

La Mangalia există o statuie a lui Eminescu. Autorul este Patriciu Mateescu, ceramist american de origine română. Statuia, făcută pe cheltuiala autorului, a fost dezvelită la 19 mai 1995 şi are o înălţime de 2,5 m. Dorinţa autorului a fost s-o instaleze „la marginea mării, cum şi-a dorit Eminescu în elegia „Mai am un singur dor”. Ion Dragomir    o descrie astfel: „Înclinată în faţă, parcă zboară Eminescu cel tânăr, visător pierdut în văzduhul bogăţiilor marine”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 142), despre relaţia lui Creangă cu fiul său Constantin: „Când fiul său urma la Bucureşti şcoala militară, se arată, faţă de Slavici, îngrijorat faţă de situaţia la învăţătură a progeniturii („Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă ori se lasă pe-o ureche”) dar se pare că îşi neglija în bună măsură datoriile părinteşti din moment ce Eminescu se simţea obligat să intervină pentru a i se trimite viitorului căpitan „din când în când parale pentru trebuinţele lui extraordinare”  cum ar fi „o păreche de încălţăminte mai cuviincioase”. Este adevărat că şi Constantin îşi supăra grozav părintele cu intenţiile sale de a studia în străinătate şi de a se salva printr-o căsătorie de interes”;

Academicianul Alexandru Surdu, în revista „Clipa”, despre Eminescu: „Ca un enciclopedist autentic, el îşi propune şi chiar încearcă să facă un fel de dicţionar filosofic.[…] După maniera generală de a proceda, se pare că Eminescu dispunea de un dicţionar german-latin şi de unul latin-german, ambele cu profil filosofic, din care alegea termenii semnificativi, îi traducea (din germană în latină sau invers) şi apoi îi explica în româneşte. El nu s-a mulţumit cu împărţirea caietului, în genul unui repertoar: a, b, c…, ci a încercat alcătuirea de grupuri din două litere. Literei „a”, de exemplu, îi corespund 15 file notate cu ab, ac, ag, ah, ai, aj, al, am, an, ap, ar, at, au, av şi az. Ceea ce înseamnă o amănunţire excesivă a dicţionarului, pentru a nu pierde cumva din vedere vreun termen. Ne putem imagina ce muncă ar fi necesitat realizarea unui asemenea dicţionar. Facem abstracţie de faptul că nici astăzi nu avem un dicţionar filosofic atât de bogat.”   (citat preluat din Cosmin Pătraşcu Zamfirache, “Talentele scunse ale lui Eminescu”, adev.ro din 10 mai 2015);

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  aminteşte despre încercările lui Iacob Negruzzi, bătrân şi bolnav de acum, condiţiile în care au fost tipărite poeziile lui Eminescu de către Maiorescu: „Poeziile lui Eminescu publicate în ianuarie şi februarie 1884, după îmbolnăvirea lui Eminescu, au fost desigur comunicate de Maiorescu care – pe câte ştiu – a luat de la el manuscriptele rămase după îmbolnăvirea lui Eminescu, ca să nu se piardă. Nu cred că ele erau destinate „Convorbirilor” pe când poetul era sănătos. Eminescu era destul de indiferent la publicarea scrierilor sale”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Zeci de amenzi și incidente surprinse video de Poliția Locală. Consumul de alcool în Centrul Istoric, aproape o banalitate

Publicat

Publicitate

Minivacanța de la finele săptămânii trecute a fost una agitată pentru polițiștii locali din Botoșani, care au intervenit în numeroase situații pentru menținerea ordinii publice și siguranței cetățenilor.

În perioada 30 mai – 1 iunie, au fost aplicate 42 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 12.660 lei și 28 de puncte de penalizare.

Cele mai frecvente probleme au fost legate de consumul de alcool în spații publice, parcări ilegale și tulburarea ordinii. De exemplu, în Centrul Istoric, mai multe persoane au fost sancționate după ce au fost surprinse consumând alcool pe treptele unor spații comerciale. În Parcul Mihai Eminescu, un grup de tineri a fost observat în toiul nopții încercând să forțeze ușa unui frigider amplasat lângă debarcader, însă au părăsit zona înainte ca patrula să ajungă.

De asemenea, în Parcul Tineretului, o femeie a fost surprinsă folosind un aparat de joacă destinat exclusiv copiilor, dar a părăsit zona înainte de sosirea echipajului. În total, au fost înregistrate 47 de sesizări din partea cetățenilor și 54 de solicitări prin dispecerat. Polițiștii locali au asigurat și ordinea în timpul evenimentelor de Ziua Copilului, fără incidente.

Citeste mai mult

Administratie

Investiție majoră în Bălușeni: Rețea de gaze naturale cu finanțare de 2 milioane de euro, sprijinit de Guvern

Publicat

Publicitate

Comuna Bălușeni intră pe harta localităților moderne din județul Botoșani, odată cu semnarea contractului de finanțare pentru un proiect vital: înființarea rețelei de gaze naturale. Evenimentul a avut loc astăzi, la sediul Ministerului Dezvoltării, unde primarul Claudiu Doroftei a parafat documentele oficiale care deschid drumul spre implementarea investiției.

Proiectul este susținut financiar prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, un instrument guvernamental menit să accelereze modernizarea infrastructurii locale. Valoarea totală a finanțării se ridică la 2 milioane de euro, sumă ce va permite realizarea unei rețele sigure, moderne și eficiente de distribuție a gazelor naturale în comună.

Odată cu această investiție, locuitorii din Bălușeni vor beneficia de un confort crescut și de acces la o sursă de energie mai puțin poluantă, care reduce atât impactul asupra mediului, cât și costurile de încălzire. În plus, noua rețea va atrage investitori și va încuraja dezvoltarea economică a zonei, creând premise pentru noi locuri de muncă și o viață mai bună pentru întreaga comunitate.

„Este un moment important pentru Bălușeni. Facem un pas concret spre viitor și spre o comună mai modernă, mai atractivă și mai bine pregătită pentru nevoile cetățenilor săi”, a explicat administrați publică de la Bălușeni.

Lucrările vor începe în perioada următoare, iar autoritățile locale dau asigurări că vor urmări atent implementarea proiectului, astfel încât beneficiile să ajungă cât mai repede în casele oamenilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Ajutor de stat pentru acvacultură: Cât vor primi producătorii cu amenajări piscicole pentru motorina utilizată

Publicat

Publicitate

Guvernul României a stabilit cuantumul ajutorului de stat pentru sectorul acvaculturii, prin care se acordă reduceri la acciza motorinei.

Măsura sprijină operatorii economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:

Pentru anul 2024:

  • 1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru
  • 1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru

Pentru anul 2025:

  • 2,213 lei/litru

Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul MADR.

Publicitate

„Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole.

Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european”, transmite MADR.

Citeste mai mult

Eveniment

Mici, dar răi: Copii surprinși vandalizând un tablou electric la un loc de joacă. Au fost avertizați de polițiștii locali

Publicat

Publicitate

Un grup de copii a fost depistat în timp ce încerca să forțeze încuietoarea tabloului electric al camerelor de supraveghere dintr-un loc de joacă din Botoșani.

Incidentul s-a petrecut în după-amiaza zilei de 31 mai, în zona străzii Adrian Adamiu, și a fost surprins în direct de camerele video ale Poliției Locale.

Imediat după sesizare, o patrulă de ordine publică s-a deplasat la fața locului. Polițiștii locali i-au identificat pe copii și i-au avertizat în legătură cu riscurile la care se expun, atrăgându-le atenția că manipularea instalațiilor electrice este extrem de periculoasă. De asemenea, li s-a explicat că un comportament civilizat este esențial în spațiile publice, mai ales în zonele special amenajate pentru ei. Din fericire, nu au existat victime sau pagube materiale în urma acțiunii.

Totuși, autoritățile au decis să nu aplice sancțiuni în acest caz, alegând o abordare mai potrivită vârstei celor implicați, preferând doar să îi certe și să îi atenționeze verbal.

Poliția Locală reamintește părinților importanța supravegherii copiilor și a educației privind comportamentul în spațiile publice.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending