Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (64)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 179), prezentând o corespondenţă dintre Maiorescu şi Eminescu: „Aceluiaşi îi comunică Eminescu acceptul de a ocupa postul de revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui, fundamentat însă pe o argumentaţie care i se va fi părut ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a nu fi la obiect: „Punctul meu de vedere este că aş intra în contact cu populaţia rurală, singura care mă interesează îndeosebi”. În noul post, Maiorescu îl apreciază pozitiv pe Eminescu („bun revizor şcolar” – va nota acesta în „Jurnal”) – în special pentru contribuţia la reorganizarea şcolilor rurale, competenţa în cadrul comisiilor pentru numirea învăţătorilor şi profesorilor, exigenţa în organizarea conferinţelor anuale, profesionalismul în recomandarea manualelor şcolare, numărul controalelor şi calitatea proceselor verbale întocmite. Maiorescu se mai arăta interesat şi de proiectul chestionar privind notarea literaturii populare”;

Arhim. Mihai Daniliuc, în „Lumina” din 15 iunie 2017, despre Eminescu în calitate de revizor şcolar: „Atenţia poetului spre problemele familiei s-a intensificat în calitate de revizor şcolar: în perioada 1 iulie 1875 – 4 iunie 1876 a inspectat de două ori cele 152 de şcoli din judeţele Iaşi şi Vaslui, întocmind minuţioase rapoarte. Munca-i uriaşă se păstrează în preţioase documente de arhivă, ele reprezentând o radiografie obiectivă a problemelor învăţământului nostru din perioada respectivă, dar şi a multor drame din familiile de la sat, unde copiii nu puteau urma şcoala din pricina sărăciei”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 181), reţinând dintr-o scrisoare a lui Eminescu adresată părinţilor: „Aş dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aş găsi vreun om de încredere care să-mi ţie locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana şi să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-şi bată capul ca să afle minciuni nouă”;

Petru Ursache, în „Dosarul Eminescu”, despre poezia „Doina”: „S-a făcut închisoare pentru „Doina” lui Eminescu, pe vremea comuniştilor, mai ales, a sovietizării. Multe decenii poezia a fost scoasă din manualele şcolare., ediţiile au apărut ciuntite, forfecate, orice aluzie cât de vagă în exegeza critică a fost eliminată prompt de slujitorii cenzurii, iar pe nefericitul autor care-şi asuma un asemenea curaj, îl aşteptau zile negre. Numai la Aiud „Doina” se recita şi se cânta în libertate deplină, ca să confirme paradoxul că într-o închisoare poţi fi mai liber decât în libertate”;

Publicitate

La Mangalia există o statuie a lui Eminescu. Autorul este Patriciu Mateescu, ceramist american de origine română. Statuia, făcută pe cheltuiala autorului, a fost dezvelită la 19 mai 1995 şi are o înălţime de 2,5 m. Dorinţa autorului a fost s-o instaleze „la marginea mării, cum şi-a dorit Eminescu în elegia „Mai am un singur dor”. Ion Dragomir    o descrie astfel: „Înclinată în faţă, parcă zboară Eminescu cel tânăr, visător pierdut în văzduhul bogăţiilor marine”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 142), despre relaţia lui Creangă cu fiul său Constantin: „Când fiul său urma la Bucureşti şcoala militară, se arată, faţă de Slavici, îngrijorat faţă de situaţia la învăţătură a progeniturii („Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă ori se lasă pe-o ureche”) dar se pare că îşi neglija în bună măsură datoriile părinteşti din moment ce Eminescu se simţea obligat să intervină pentru a i se trimite viitorului căpitan „din când în când parale pentru trebuinţele lui extraordinare”  cum ar fi „o păreche de încălţăminte mai cuviincioase”. Este adevărat că şi Constantin îşi supăra grozav părintele cu intenţiile sale de a studia în străinătate şi de a se salva printr-o căsătorie de interes”;

Academicianul Alexandru Surdu, în revista „Clipa”, despre Eminescu: „Ca un enciclopedist autentic, el îşi propune şi chiar încearcă să facă un fel de dicţionar filosofic.[…] După maniera generală de a proceda, se pare că Eminescu dispunea de un dicţionar german-latin şi de unul latin-german, ambele cu profil filosofic, din care alegea termenii semnificativi, îi traducea (din germană în latină sau invers) şi apoi îi explica în româneşte. El nu s-a mulţumit cu împărţirea caietului, în genul unui repertoar: a, b, c…, ci a încercat alcătuirea de grupuri din două litere. Literei „a”, de exemplu, îi corespund 15 file notate cu ab, ac, ag, ah, ai, aj, al, am, an, ap, ar, at, au, av şi az. Ceea ce înseamnă o amănunţire excesivă a dicţionarului, pentru a nu pierde cumva din vedere vreun termen. Ne putem imagina ce muncă ar fi necesitat realizarea unui asemenea dicţionar. Facem abstracţie de faptul că nici astăzi nu avem un dicţionar filosofic atât de bogat.”   (citat preluat din Cosmin Pătraşcu Zamfirache, “Talentele scunse ale lui Eminescu”, adev.ro din 10 mai 2015);

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  aminteşte despre încercările lui Iacob Negruzzi, bătrân şi bolnav de acum, condiţiile în care au fost tipărite poeziile lui Eminescu de către Maiorescu: „Poeziile lui Eminescu publicate în ianuarie şi februarie 1884, după îmbolnăvirea lui Eminescu, au fost desigur comunicate de Maiorescu care – pe câte ştiu – a luat de la el manuscriptele rămase după îmbolnăvirea lui Eminescu, ca să nu se piardă. Nu cred că ele erau destinate „Convorbirilor” pe când poetul era sănătos. Eminescu era destul de indiferent la publicarea scrierilor sale”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă, la Catedrala Patriarhală

Publicat

acum 30 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 românce cu viață sfântă va fi oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod, vineri, la Catedrala Patriarhală.

Potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române, programul va începe la ora 7:45 cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina -, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viață sfântă de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

***

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, anul trecut, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

Publicitate

Este vorba despre:

* Doamna Maria Brâncoveanu (1661 – 1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;

* Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;

* Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908 – 1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;

* Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970 – 2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;

* Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cu cinstire în data de 26 septembrie;

* Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;

* Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;

* Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

* Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

* Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;

* Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;

* Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;

* Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;

* Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;

* Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;

* Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Doi bărbați prinși cu substanțe interzise, în zone diferite ale municipiului Botoșani

Publicat

acum 45 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

De la începutul acestei săptămâni, jandarmii botoșăneni au depistat doi bărbați care aveau asupra lor substanțe vegetale de culoare brun-verzuie cu miros înțepător și substanțe solide tip bulgăre, susceptibil a face parte din categoria substanțelor interzise cu efect psihoactiv.

Cei doi au identificați în zone diferite din municipiul Botoșani și au fost conduși la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani, unde le-au fost întocmite actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, care se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, conform prevederilor Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Actele procedurale, împreună cu substanțele ridicate în vederea confiscării, au fost înaintate către Serviciul Județean de Combatere a Criminalității Organizate Botoșani, în vederea continuării cercetărilor.

Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri reprezintă unul din obiectivele urmărite de Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani atât pe timpul misiunilor de ordine publică, cât și în cadrul activităților preventiv-educative desfășurate în școlile botoșănene, în special la clasele de liceu.

Citeste mai mult

Eveniment

Două incendii la Lunca și Păltiniș, în ultimele ore, din cauza coșurilor de fum necurățate de funingine. Pompierii fac apel după apel

Publicat

acum 50 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

În ultimele ore, alte două familii din localitățile Zlătunoaia (comuna Lunca) și Păltiniș au fost în pericol din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

Pompierii militari de la Punctele de Lucru Flămânzi și Darabani, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Păltiniș și Lunca, au reușit să stingă flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

„Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

Publicitate

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului”, au transmis pompierii.

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de ploaie și burniță pentru mai multe localități din Botoșani, cu risc de polei

Publicat

acum o oră

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Meteorologii au emis un nou cod galben de ploaie și burniță care, local, depun polei.

Acesta este valabil până la ora 09:00 în localitățile
Ungureni, Hudești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Cristinești, Avrămeni, George Enescu, Manoleasa, Păltiniș, Vlăsinești, Mileanca, Dângeni, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Dobârceni, Mihălășeni, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Săveni, Ripiceni, Concești, Mitoc, și Adășeni.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

* evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare
* reducă mult viteza
* păstreze o distanță mare față de alte vehicule
* nu frâneze și să nu vireze brusc
* evite depășirile

Pe pietoni îi sfătuim:

* să meargă cu grijă;
* să folosească încălțăminte antiderapantă.

Publicitate

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

Curățarea gheții, a țurturilor și a zăpezii de pe clădiri, precum și de pe trotuarele aferente acestora, revine proprietarilor și administratorilor de imobile.

În situația în care îndepărtarea gheții și a țurturilor nu este posibilă imediat, zona trebuie obligatoriu semnalizată și delimitată corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța pietonilor.

Facem apel la responsabilitate și implicare pentru prevenirea accidentelor și pentru siguranța tuturor cetățenilor.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending