Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (64)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

ZIGZAG  EMINESCOLOGIC

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 179), prezentând o corespondenţă dintre Maiorescu şi Eminescu: „Aceluiaşi îi comunică Eminescu acceptul de a ocupa postul de revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui, fundamentat însă pe o argumentaţie care i se va fi părut ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a nu fi la obiect: „Punctul meu de vedere este că aş intra în contact cu populaţia rurală, singura care mă interesează îndeosebi”. În noul post, Maiorescu îl apreciază pozitiv pe Eminescu („bun revizor şcolar” – va nota acesta în „Jurnal”) – în special pentru contribuţia la reorganizarea şcolilor rurale, competenţa în cadrul comisiilor pentru numirea învăţătorilor şi profesorilor, exigenţa în organizarea conferinţelor anuale, profesionalismul în recomandarea manualelor şcolare, numărul controalelor şi calitatea proceselor verbale întocmite. Maiorescu se mai arăta interesat şi de proiectul chestionar privind notarea literaturii populare”;

Arhim. Mihai Daniliuc, în „Lumina” din 15 iunie 2017, despre Eminescu în calitate de revizor şcolar: „Atenţia poetului spre problemele familiei s-a intensificat în calitate de revizor şcolar: în perioada 1 iulie 1875 – 4 iunie 1876 a inspectat de două ori cele 152 de şcoli din judeţele Iaşi şi Vaslui, întocmind minuţioase rapoarte. Munca-i uriaşă se păstrează în preţioase documente de arhivă, ele reprezentând o radiografie obiectivă a problemelor învăţământului nostru din perioada respectivă, dar şi a multor drame din familiile de la sat, unde copiii nu puteau urma şcoala din pricina sărăciei”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 181), reţinând dintr-o scrisoare a lui Eminescu adresată părinţilor: „Aş dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aş găsi vreun om de încredere care să-mi ţie locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi două dugheana şi să mai iei lumea-n cap, ci-n toate zilele trebuie omul să-şi bată capul ca să afle minciuni nouă”;

Petru Ursache, în „Dosarul Eminescu”, despre poezia „Doina”: „S-a făcut închisoare pentru „Doina” lui Eminescu, pe vremea comuniştilor, mai ales, a sovietizării. Multe decenii poezia a fost scoasă din manualele şcolare., ediţiile au apărut ciuntite, forfecate, orice aluzie cât de vagă în exegeza critică a fost eliminată prompt de slujitorii cenzurii, iar pe nefericitul autor care-şi asuma un asemenea curaj, îl aşteptau zile negre. Numai la Aiud „Doina” se recita şi se cânta în libertate deplină, ca să confirme paradoxul că într-o închisoare poţi fi mai liber decât în libertate”;

Publicitate

La Mangalia există o statuie a lui Eminescu. Autorul este Patriciu Mateescu, ceramist american de origine română. Statuia, făcută pe cheltuiala autorului, a fost dezvelită la 19 mai 1995 şi are o înălţime de 2,5 m. Dorinţa autorului a fost s-o instaleze „la marginea mării, cum şi-a dorit Eminescu în elegia „Mai am un singur dor”. Ion Dragomir    o descrie astfel: „Înclinată în faţă, parcă zboară Eminescu cel tânăr, visător pierdut în văzduhul bogăţiilor marine”;

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 142), despre relaţia lui Creangă cu fiul său Constantin: „Când fiul său urma la Bucureşti şcoala militară, se arată, faţă de Slavici, îngrijorat faţă de situaţia la învăţătură a progeniturii („Nu ştiu dacă Creangă al meu învaţă ori se lasă pe-o ureche”) dar se pare că îşi neglija în bună măsură datoriile părinteşti din moment ce Eminescu se simţea obligat să intervină pentru a i se trimite viitorului căpitan „din când în când parale pentru trebuinţele lui extraordinare”  cum ar fi „o păreche de încălţăminte mai cuviincioase”. Este adevărat că şi Constantin îşi supăra grozav părintele cu intenţiile sale de a studia în străinătate şi de a se salva printr-o căsătorie de interes”;

Academicianul Alexandru Surdu, în revista „Clipa”, despre Eminescu: „Ca un enciclopedist autentic, el îşi propune şi chiar încearcă să facă un fel de dicţionar filosofic.[…] După maniera generală de a proceda, se pare că Eminescu dispunea de un dicţionar german-latin şi de unul latin-german, ambele cu profil filosofic, din care alegea termenii semnificativi, îi traducea (din germană în latină sau invers) şi apoi îi explica în româneşte. El nu s-a mulţumit cu împărţirea caietului, în genul unui repertoar: a, b, c…, ci a încercat alcătuirea de grupuri din două litere. Literei „a”, de exemplu, îi corespund 15 file notate cu ab, ac, ag, ah, ai, aj, al, am, an, ap, ar, at, au, av şi az. Ceea ce înseamnă o amănunţire excesivă a dicţionarului, pentru a nu pierde cumva din vedere vreun termen. Ne putem imagina ce muncă ar fi necesitat realizarea unui asemenea dicţionar. Facem abstracţie de faptul că nici astăzi nu avem un dicţionar filosofic atât de bogat.”   (citat preluat din Cosmin Pătraşcu Zamfirache, “Talentele scunse ale lui Eminescu”, adev.ro din 10 mai 2015);

Dumitru Lavric, în „Epistolarul românesc 500” (vol. I şi II, Botoşani, 2015, p. 226),  aminteşte despre încercările lui Iacob Negruzzi, bătrân şi bolnav de acum, condiţiile în care au fost tipărite poeziile lui Eminescu de către Maiorescu: „Poeziile lui Eminescu publicate în ianuarie şi februarie 1884, după îmbolnăvirea lui Eminescu, au fost desigur comunicate de Maiorescu care – pe câte ştiu – a luat de la el manuscriptele rămase după îmbolnăvirea lui Eminescu, ca să nu se piardă. Nu cred că ele erau destinate „Convorbirilor” pe când poetul era sănătos. Eminescu era destul de indiferent la publicarea scrierilor sale”;

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

PSD Botoșani: Sprijinim investițiile pentru apă pentru animale, dar fondurile trebuie alocate corect, în funcție de nevoile reale și NU pe prieteniile și afinitățile președintelui CJ, Valeriu Iftime

Publicat

acum 3 ore

duminică, 29.06.2025

de

Publicitate

Grupul consilierilor județeni PSD Botoșani a transmis într-un comunicat de presă că își exprimă sprijinul ferm pentru investițiile destinate asigurării apei pentru adăpatul animalelor, însă subliniază că aceste proiecte trebuie să fie în concordanță cu realitățile din teren și cu nevoile reale ale comunităților locale.

Poziția noastră cu privire la proiectul de hotărâre privind alocarea a 3,9 milioane de lei din fondul de rezervă al Consiliului Județean Botoșani – pentru alimentarea cu apă, instalarea de surse de energie regenerabilă și amenajarea de drumuri de exploatație agricolă – este una clară: astfel de decizii trebuie fundamentate pe date obiective, consultări reale cu autoritățile locale și o distribuție echitabilă a resurselor publice.

Nu putem accepta ca fondurile publice să fie împărțite arbitrar sau pe criterii politice, în timp ce localități cu nevoi urgente, clare și documentate rămân fără niciun sprijin. Într-un județ în care resursele sunt limitate, responsabilitatea față de cetățeni și respectul pentru interesul public trebuie să fie prioritare.

Din păcate, modul în care președintele Consiliului Județean Botoșani, domnul Valeriu Iftime, a gestionat aceste alocări nu respectă aceste principii. Distribuirea sumelor pare mai degrabă influențată de prietenii și afinitățile politice, decât de o analiză reală și riguroasă a necesităților din teritoriu.

Este inacceptabil ca localități precum comuna Manoleasa, cu un necesar zilnic de apă de 273 de metri cubi – cel mai mare din județ – să nu primească niciun leu, în timp ce alte localități, precum Concești (29 mc/zi), Broscăuți (34 mc/zi) sau Brăești (57 mc/zi), sunt avantajate în mod clar. De asemenea, orașul Darabani, cu un necesar de 150 mc/zi, a primit o alocare generoasă de 700.000 de lei în prima variantă a proiectului, în timp ce alte comunități cu nevoi similare sau mai mari au fost ignorate.

Reamintim că fondurile alocate județului Botoșani prin Legea bugetului de stat nu sunt ale președintelui CJ și nu pot fi distribuite după criterii personale. Aceste sume aparțin botoșănenilor și trebuie direcționate acolo unde nevoile sunt reale, urgente și bine fundamentate.

Publicitate

În acest sens, consilierii județeni PSD au propus un amendament pentru reașezarea sumelor alocate, în funcție de consumul real de apă necesar pentru adăpatul animalelor. Am propus, astfel, diminuarea alocării pentru orașul Darabani cu 200.000 de lei și alocări suplimentare pentru comunele Manoleasa (273 mc/zi), Ungureni (240 mc/zi) și Știubien (239 mc/zi) – toate cu un necesar zilnic de peste 200 mc – și pentru Avrămeni (168 mc/zi), localitate în care chiar domnul președinte al CJ recunoștea, în campania electorală, existența unor probleme grave cu apa.

Grupul consilierilor județeni PSD nu este o mașină de vot pentru președintele Valeriu Iftime. Consilierii PSD sunt deschiși dialogului și analizei unei noi alocări, bazate pe criterii clare, transparente și reale. Suntem pregătiți să votăm un proiect revizuit, conform cu nevoile comunităților botoșănene, într-o ședință extraordinară care poate fi convocată de îndată de către președintele Consiliului Județean.

Citeste mai mult

Eveniment

Electrica Furnizare scade prețul la energie pentru clienții casnici din 1 iulie. Cum vor arăta facturile

Publicat

acum 4 ore

duminică, 29.06.2025

de

Publicitate

Electrica Furnizare a anunțat noile tarife valabile în oferta „Stabil 30” pentru consumatorii casnici, aplicabile de la 1 iulie, când schema de plafonare a prețurilor va înceta, relatează alba24.ro.

Prețul energiei active va fi de 0,782 lei/kWh (cu tariful de transport inclus). La acesta se vor adăuga tarifele reglementate și taxele specifice fiecărei zone de distribuție, astfel că prețul final facturat va varia între 1,43 și 1,51 lei/kWh.

Compania precizează că oferta este destinată clienților casnici care își doresc un preț fix pe o perioadă determinată, într-un context în care piața de energie revine la mecanismele concurențiale obișnuite.Prețul este fix și garantat până la 31 decembrie 2025, notează economica.net.

Pentru clienții Electrica Furnizare din zonele deservite de Distribuție Energie Electrica Romania (DEER), prețurile finale sunt de circa 1,50 lei/ kWh. La un consum mediu de 120 kWh lunar, factura va fi de aproximativ 150 de lei, potrivit estimării prezentate de companie.

În oferta din luna mai, prețul era de 0,842 lei/kWh pentru energia activă. Acum este mai mic cu 6 bani.

Luni, 30 iunie, este ultima zi în care se mai aplică prețurile plafonate, în funcție de consum (0,68 sau 0,80 sau 1,3 lei/kWh). Din iulie, intră în vigoare prețurile din contractul inițial sau cele ce vor încheiate pe noile oferte.

Publicitate

Guvernul a aprobat, în ședința de vineri, prin ordonanță de urgență, acordarea de tichete electronice de energie, în valoare de 50 de lei lunar, pentru consumatorii vulnerabili. Această măsură de protecție socială se aplică în perioada  1 iulie 2025 – 31 martie 2026. Voucherele se acordă pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Un nou COD GALBEN de vânt a fost emis pentru județul Botoșani. Este valabil până la ora 21:00

Publicat

acum 6 ore

duminică, 29.06.2025

de

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de intensificări ale vântului, valabil astăzi, între orele 11:00 – 21:00, în județul Botoșani. În acest interval, vântul va sufla cu viteze de 50-70 km/h.

În aceste condiții, ISU Botoșani a transmis că echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

Publicitate

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

„Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, județul cu cea mai mare sumă medie plătită pentru alocațiile copiilor în luna mai 2025: 342,56 lei pe beneficiar

Publicat

acum 7 ore

duminică, 29.06.2025

de

Publicitate

Județul Botoșani se află pe primul loc în țară la valoarea medie a alocațiilor de stat pentru copii achitate în luna mai 2025, cu o sumă de 342,56 lei pe beneficiar, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

La nivel național, valoarea totală a alocațiilor plătite în mai a fost de 1,213 miliarde de lei, suma medie pe beneficiar fiind de 334,88 lei. Au beneficiat de acest sprijin peste 3,6 milioane de copii din întreaga țară.

Cele mai mari sume medii plătite după Botoșani au fost în județele Caraș-Severin (342,26 lei) și Sălaj (339,16 lei). Pe de altă parte, cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat în București (369.870 copii), Iași (203.429), Suceava (138.507), Constanța (127.052), Cluj (126.000) și Bacău (122.975).

Alocația de stat are caracter universal și se acordă tuturor copiilor cu vârsta de până la 18 ani, dar și tinerilor majori care continuă studiile liceale sau profesionale până la finalizarea acestora.

Oficialii ANPIS subliniază că acest sprijin financiar rămâne una dintre principalele măsuri de sprijinire a familiilor cu copii, contribuind la reducerea inegalităților și la susținerea educației în rândul tinerilor.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending