Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (61)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

„Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2022.   Printre „confesiunile”  lui Alex Ştefănescu din acest număr al revistei se află şi o referire la Eminescu: Eminescu – ni se spune adeseori -, cu tot geniul lui, e un poet depăşit. Nimeni nu mai simte astăzi ca el. Sensibilitatea noastră e alta. Merită, oare, să analizezi cu atâta evlavie versuri scrise în secolul nouăsprezece? Întrebarea pleacă de la o premisă falsă. În literatură nu există progres, ca în tehnică.  Un automobil fabricat în 2016 este, în principiu, mai bun decât unul din 2006, dar Alexandru Vlahuţă nu are mai multă valoare decât Eminescu numai pentru că s-a născut mai târziu decât el. Trecerea secolelor (dovadă: Cervantes, Shakespeare ş. a.) şi nici chiar trecerea mileniilor (dovadă: Homer, Ovidiu ş. a.) nu transformă în vechituri operele literare valoroase. Se întâmplă însă altceva şi anume  noi, oamenii de azi, am involuat în ceea ce priveşte educaţia sentimentală în raport cu oamenii de altădată. Nu mai suntem sensibili la emoţiile calme, ritualizate, ci preferăm plăcerile violente, obţinute rapid. Nu mai avem răbdare să citim vers cu vers o poezie de Eminescu şi să o lăsăm să reverbereze în conştiinţa noastră. Preferăm să ne uităm la un film cu împuşcături şi să ne procurăm instantaneu senzaţii tari.  Am renunţat la cuvinte, care cer din partea noastră un efort de recunoaştere şi reprezentare, în favoarea imaginilor cu efect imediat asupra noastră, care nu ne solicită gândirea şi imaginaţia. Trăim repede-repede, fără să înţelegem nimic din ceea ce trăim. (…). Am involuat mult, rămânând în urma poeziei lui Eminescu. Suntem depăşiţi de ea. Ar trebui să lucrăm mult asupra noastră ca să mai ajungem să avem acces la această poezie.

„Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri, /  Flori de tei deasupra noastră / ori să cadă rânduri – rânduri.” Unii cred că avem de-a face cu o transcriere greşită a versurilor eminesciene. Că de fapt poetul ar fi scris „codrului bătut de vânturi”. Aceasta este distanţa care ne separă pe noi, cei de azi, de Eminescu. Distanţa dintre „codrului bătut de vânturi” şi „codrului bătut de gânduri”.

Publicitate

„Atât de fragedă te-asameni / Cu floarea albă de cireş, / Şi ca un înger dintre oameni / În calea vieţii mele ieşi. // Abia atingi covorul moale, / Mătasea sună sub picior, / Şi de la creştet pîn` în poale / Pluteşti ca visul de uşor. // Din încreţirea lungii rochii / Răsai ca marmura în loc – / S`atârnă sufletu-mi  de ochii / Cei plini de lacrimi şi noroc.” Mai are vreun bărbat de azi în minte acest portret generic al iubitei? Mai descrie cineva femeia ca pe o fiinţă imponderabilă, plutind ca visul de uşor? O mai idolatrizează cineva? Îi lăsăm deoparte pe neciopliţii care văd în ea un obiect de plăcere, stârnindu-i dimensiunile ideale şi, eventual, reconstruind-o, pe baza lor, cu ajutorul siliconului. Dar chiar intelectualii cu diplome o respectă doar atât cât le permite corectitudinea politică, imaginându-şi-o ca pe un cetăţean destoinic, egal în drepturi cu bărbaţii. Pentru ei, femeia nu seamănă cu floarea albă de cireş, nu pluteşte ca visul de uşor, ci are călcătura grea şi voluntară.

Dintr-un cult al comodităţii şi plăcerii, asemănător cu dependenţa de droguri, dintr-un epicureism vulgar şi nevrotic, am decăzut foarte mult.  Am ajuns (nu numai noi, vorbitorii de limba română,  ci şi mulţi oameni de pe glob) să ştim cu totul două-trei sute de cuvinte şi chiar şi pe acelea să le pronunţăm trunchiat şi mormăit, ca să nu ne obosim prea mult organul fonator. Şi cu această gură încleiată de lene afirmăm că poezia lui Eminescu este depăşită!”.

În acelaşi număr al  „Luceafărului de dimineaţă” (nr. 7 / 2022), Dan Stanca prezintă revista „Expres cultural” nr. 6 din 2022. Merită reţinute câteva rânduri atribuite lui Gellu Dorian:  „Remarcăm apoi  articolul lui Gellu Dorian – „Complexul Eminescu”, un articol inteligent care ştie cum să te învăluie pentru a ţine treaz interesul pentru lectură.  Autorul nu e neapărat un spirit incisiv, ci unul analitic. El scoate în evidenţă anumite inerţii şi prejudecăţi ale vieţii noastre culturale. Dacă există un  complex Eminescu şi al regiunii geografice de unde provine poetul, aceasta nu se explică decât prin comoditatea unora dintre noi, tributari acelor clişee nefericite, prin care Moldova, de exemplu, ar fi un univers… bătrân şi desuet, incapabil să se racordeze la ultimele provocări ale modernităţii. Nimic mai inexact şi mai tendenţios…”.

Publicitate

Nu sunt abonat la „Expres cultural” de unde aş fi putut citi articolul. L-am citit cu ceva timp în urmă în presa botoşăneană (e vorba de „Botoşăneanul”) de unde am reţinut:  „Dacă tragem o privire prin toate Istoriile literaturii române, cele scrise în ultima vreme, vom observa urmele acestui complex definit sumar aici, dar evident în modul de acţiune atunci când este vorba de prezenţe în astfel de opuri. Dar nu numai în astfel de lucrări, care vor rămâne în timp cu cariile de rigoare, asumate de cei care le-au scris, dar şi în modul de formare a unor jurii vremelnice, care scot la iveală tocmai acest complex prin listele, aceleaşi, întocmite repetitiv, liste din care lipsesc cu ostentaţie numele importante ale zonei, care contează, orice ar spune un critic literar sau altul din acel anturaj. Scriitorii moldavi evidenţiaţi în astfel de lucrări sunt Mihai Ursachi şi Cezar Ivănescu, vag sau deloc Ioanid Romanescu şi Dan Laurenţiu, Cristian Simionescu sau Ovidiu Hotinceanu (cine mai ştie azi de acest important poet şaptezecist?). Cât despre optzecişti, încă în plină activitate, ce să spunem? Parcă nici n-ar exista. Lista lor este destul de lungă, însă măcar cei şase-şapte care chiar vor conta pe viitor să apară din când în când în atenţia celor ce învârt morişca valorilor literare prezente. Comparativ, oricine cunoaşte situaţia poate constata dezechilibrul creat, dus mai departe de o inerţie menţinută de cei ce cred în gloria momentului, şi se conduc după dictonul latin carpe diem, ignorîndu-l pe cel italian, lansat de Mircea Eliade, care spune că valorile se aşază in illo tempore.  Ceea ce e mai trist este faptul că acest complex Eminescu nu este recunoscut şi asumat de cei ce-l practică. Şi nici nu au cum. Ca orice boală, însă, şi acest sindrom ar putea fi tratat. Dar cum nu este pe lista de boli a OMS-ului, nici vaccinul nu va fi creat prea curînd. Chestiunea e că epidemia există şi a afectat cam două treimi din România.”

Gellu Dorian, în “România literară nr. 29 din 2022: “Şi pentru cei curioşi de acest aspect al creaţiei poetice eminesciene, ultima poezie datată de D. Vatamaniuc în iunie 1883, aflată în manuscrisul 2255, f. 257v, 258r şi 258v (apud Coşereanu) este “Amor şi vin”. Iat-o:

“Şi focul ce nu-l prinde / Amorul e şi vin / Am zis: amor şi vin. // Decât (un pic), decât un pic / De vin şi de amor! // Şi de mă-ntrebi nu voi nimic / Decât un pic, (decât) un pic / De vin şi de amor. // Că noi nu vrem acum nimic / Decât un pic, (decât) un pic, /  Un pic de vin, de-amor! // Poeţii sunt pe-acest pământ / Ca paseri care trec / ……….. / De nu voiaţi! Nu vrem nimic!!”

Publicitate

În acelaşi an ar mai fi scris, conform aceluiaşi D. Vatamaniuc, descoperite în manuscrisul 2266, f.19v, următoarele două versuri; “Dragul meu cinstit iubit / Bine-mi pare c-ai venit.” Acestea ar fi ultimele versuri scrise de Eminescu, dar nu în 15 iunie 1889, ci în 1883, când se încheie cei 17 ani plini de poezie eminesciană.”

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

20 mai: Ziua Mondială a Metrologiei. Cum a apărut metrul ca unitate de măsură

Publicat

Publicitate

Această convenție a fost un acord internațional semnat de reprezentanții a 17 națiuni la Paris, care a stabilit un cadru pentru colaborare globală în domeniul metrologiei, disciplinei care se ocupă cu măsurarea.

Principalul obiectiv al Convenției Metrului a fost să asigure uniformitatea măsurătorilor în întreaga lume, ceea ce este esențial pentru comerț, industrie, știință și tehnologie.

Convenția a instituit crearea prototipurilor internaționale pentru unitățile de măsură fundamentale, cum ar fi metrul și kilogramul, care să fie utilizate ca standarde de referință.

Publicitate

Ziua Mondială a Metrologiei subliniază importanța măsurătorilor precise și standardizate în viața de zi cu zi și în diverse sectoare ale economiei, cum ar fi sănătatea, siguranța, mediul, industria și comerțul.

Sărbătoarea evidențiază necesitatea colaborării internaționale pentru menținerea și îmbunătățirea sistemelor de măsurare.

Precizia și acuratețea măsurătorilor depind de standardele comune și de cooperarea între țări.

Publicitate

Evenimentele și activitățile organizate cu ocazia Zilei Mondiale a Metrologiei au rolul de a educa publicul și profesioniștii despre progresele în domeniul metrologiei și despre modul în care acestea influențează viața cotidiană și dezvoltarea tehnologică.

20 mai: Ziua Mondială a Metrologiei: Cum s-a ajuns la metrul standard

Evoluția metrului standard a fost un proces complex care a implicat diverse propuneri, măsurători și decizii la nivel internațional.

Iată un rezumat al pașilor principali care au condus la definirea și adoptarea metrului standard:

Publicitate

Primele Propuneri (Secolul XVIII)

În perioada iluminismului, a existat o cerere tot mai mare pentru un sistem de măsurători unificat și raționalizat.

În 1790, Talleyrand a propus Adunării Naționale Franceze să creeze un sistem de măsură universal.

Publicitate

Definirea Inițială (1791)

Academia Franceză de Științe a propus ca metrul să fie definit ca a zecea milionime parte din distanța dintre Ecuator și Polul Nord de-a lungul meridianului care trece prin Paris.

Această definiție a fost aleasă pentru a avea o unitate de măsură bazată pe fenomene naturale, spre deosebire de unitățile arbitrare folosite anterior.

Expediția Geodezică (1792-1799)

Pentru a determina exact această lungime, o expediție geodezică a fost organizată de Pierre Méchain și Jean-Baptiste Delambre, care au măsurat segmentul meridianului între Dunkerque și Barcelona.

Aceasta a permis calcularea unui meridian terestru.

Prototipul de Platină (1799)

Pe baza măsurătorilor obținute, un prototip fizic al metrului a fost realizat din platină și prezentat în 1799.

Acest prototip, cunoscut sub numele de „metrul arhivistic”, a fost adoptat oficial de către Franța și a devenit baza pentru măsurătorile ulterioare.

Convenția Metrului (1875)

Pentru a standardiza măsurătorile la nivel internațional, Convenția Metrului a fost semnată în 1875 de către 17 națiuni.

Aceasta a dus la crearea Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM) și la realizarea unui nou prototip internațional dintr-un aliaj de platină-iridiu.

Prototipul Internațional din 1889

În 1889, primul prototip internațional al metrului, realizat dintr-un aliaj de 90% platină și 10% iridiu, a fost adoptat. Acest prototip a fost depozitat la BIPM și a fost utilizat ca standard de referință pentru toate măsurătorile metrice.

Redefinirea pe Bază de Lungime de Undă (1960)

Cu avansurile în tehnologie și necesitatea unor măsurători mai precise, în 1960, definiția metrului a fost schimbată pentru a fi bazată pe lungimea de undă a radiației emise de atomii de cripton-86.

Aceasta a permis o mai mare precizie în realizarea și replicarea măsurătorilor.

Definiția Modernă (1983)

În 1983, a avut loc o altă redefinire majoră, bazată pe constanta vitezei luminii în vid. Astfel, metrul a fost definit ca fiind lungimea parcursă de lumină în vid într-un interval de 1/299,792,458 dintr-o secundă.

Această definiție leagă metrul de o constantă fundamentală a naturii, asigurând o precizie și stabilitate extrem de ridicate.

Citeste mai mult

Eveniment

Se schimbă vremea. Ciclonul care a făcut ravagii în Europa ajunge și în România

Publicat

Publicitate

Ciclonul care a lovit Europa se apropie de România, dar vestea bună este că acesta a mai scăzut în intensitate. Astfel, duminică seară și luni, ploile, vijeliile și grindină se vor manifestă izolat în zonele montane și unele regiuni din vest, centrul și nordul țării, după care, de marți, se vor extinde către vest și sud-vest, iar de miercuri și joi vor cuprinde întreagă țara.

În privința temperaturilor și mâine dimineață, vor fi temperaturi modeste în partea de sud a țării, însă de marți vorbim de o vreme caldă în mai toate zonele, cu temperaturi între 22 și 29 de grade.

Miercuri și joi vom vorbi de o vreme, în general instabilă, în mai toată țară. Apoi, spre weekend-ul viitor, sâmbătă și duminică, să contăm totuși pe o ușoară ameliorare, iar temperaturile vor începe să crească din nou.

Publicitate

„Ne vom apropia practic de 30 de grade”, a spus meteorologul ANM Mihai Hustiu, la un post TV..

Aceste fenoene sunt provocate de activitatea ciclonică din Europa Centrală dinspre Marea Mediterana, care avansează către România, a spus meteorologul ANM.

În ultimele zile au fost fenomene meteo extreme în Europa. Coduri de vreme rea au fost emise în 17 țări europene. În Germania, inundațiile și grindină au făcut ravagii, fiind înregistrate cantități record de precipitații. Și Franța, Belgia, Olanda au fost serios afectate, iar în Italia, vântul a fost devastator.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Eveniment plin de emoție la Avrămeni! Festivalul de pricesne „Patimile și Învierea Domnului” a ajuns la ediția a VI-a

Publicat

Publicitate
În a treia duminică după Paști, la Biserica Sfântul Dumitru din parohia Avrămeni, în cadrul Cercului Pastoral ”Sf.Mc. Efrem cel Nou”, protopopiatul Săveni, s-a desfășurat Festivalul de pricesne „Patimile și Învierea Domnului”, ediția a VI-a.
Pe o scenă amenajată în curtea Bisericii, s-au prezentat și au cântat în costume tradiționale, grupurile vocale aparținând parohiilor implicate: Adășeni, Avrămeni, Aurel Vlaicu, Flondora, Tudor Vladimirescu, Zahoreni precum și ATOR Zoițani.
Cu acest binecuvântat prilej, preotul paroh Alin Rățoi și-a exprimat bucuria de a găzdui această manifestare cultural-religioasă, apreciind colaborarea cu enoriașii și credincioșii care și-au arătat disponibilitatea de fi prezenți la activitate, remarcând de asemenea că interesul față de astfel de acțiuni a crescut anual.
Totodată , a precizat că organizarea evenimentului a fost susținută de către voluntari din parohie, resursele proprii implicate fiind obținute din donațiile enoriașilor.
În cuvintele de apreciere adresate la final, părintele Dan Muraru, misionar protopopesc al Protopopiatului Saveni, a reamintit acest îndemn pe care îl întâlnim la Sfânta Liturghie: „cu o inimă şi cu o gură”, ca o actualizare a fragmentului scripturistic: „Iar Dumnezeul răbdării şi al mângâierii să vă dea vouă a gândi la fel unii pentru alţii, după Iisus Hristos, pentru ca toţi laolaltă şi cu o singură gură să slăviţi pe Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos” (Romani 15, 5-6).
Priceasna sau cântarea religioasă este un mod de manifestare a gândurilor, trăirilor și învățăturilor Bisericii. Prin pricesne dobândim și o educație religioasă, descoperind drumul către Dumnezeu, a mai spus părintele.
De asemenea, părintele Ciprian Strâmbu, într-un discurs plin de emoție și-a luat rămas bun de la credincioși și colegii preoți, domnia sa beneficiind de un transfer la o altă parohie.
În final, s-au adresat urări tuturor femeilor creștine prezente, cu prilejul Duminicii Mironosițelor.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) VIDEO: Lucian Trufin „Soluția pentru a ține tinerii în Botoșani e să îi învățăm o meserie bine plătită, după modelul școlii de meserii de la Vlăsinești”

Publicat

Publicitate

Candidatul PSD pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Botoșani consideră că cel mai eficient mod pentru a-i determina pe tineri să nu mai plece la muncă în străinătate sau în alte județe este de a le oferi posibilitatea de a munci în Botoșani pe un salariu decent. Iar soluția prin care se poate realiza acest lucru este înființarea școlilor de meserii, după modelul școlii înființate de Lucian Trufin la Vlăsinești în perioada în care era primarul localității.

Cred că un tânăr care învață o meserie care îi asigură în Botoșani un salariu de 1.000 – 1.400 de euro pe lună, nu va mai pleca la muncă în altă parte. Acest lucru este posibil. Eu nu vă spun povești și nici generalități cum spun alții. Eu vă vorbesc de lucruri concrete, din propria mea experiență de primar care a înființat o școală de meserii la Vlăsinești. Deci soluția există și o putem multiplica în tot județul. Există soluții pentru un trai mai bun!”, a declarat candidatul PSD pentru Consiliul Județean.

Modelul de succes al școlii de meserii de  la Vlăsinești

Publicitate

Într-adevăr, Școala Profesională „Gheorghe Burac” a fost înființată în Vlăsinești în anul 2015, iar până acum a format mai multe generații de mecanici și conducători profesioniști de utilaje agricole, care au fost angajați de firmele de profil din zonă. După angajarea primilor absolvenți pe salarii foarte bune, chiar de invidiat pentru mediul rural, cererile de înscriere au explodat, fiind necesară introducerea unui examen de admitere pentru a selecta viitorii elevi. Pe lângă școala propriu-zisă există și un atelier pentru practica mecanică agricolă, care a fost modernizat cu bani europeni. Practica agricolă e parcursă de elevi direct „în brazdă”, cu utilaje de ultimă generație. Elevii primesc o bursă lunară, iar școala le asigură pregătirea gratuită pentru obținerea permisului de conducere la categoriile B și Tr. (tractor).

Modelul poate fi multiplicat în tot județul

Putem înființa astfel de școli de meserii în mai multe zone din județ, în funcție de specificul activităților economice din fiecare regiune. E important să discutăm cu antreprenorii, să vedem care sunt calificările de care au nevoie, iar apoi înființăm școli de meserii pe profilul corespunzător. Asta le oferă oamenilor de afaceri forța de muncă specializată de care au nevoie, iar tinerii știu sigur că, dacă sunt serioși și învață meseria respectivă, vor avea un loc de muncă bine plătit”, a explicat Lucian Trufin.

Publicitate

Școlile de meserii vor atrage și noi investiții în Botoșani

Candidatul PSD pentru șefia Consiliului Județean spune că astfel de școli nu vor rezolva doar problema forței de muncă pentru antreprenori existenți și a tinerilor care vor să muncească pe un salariul decent. Totodată, școlile de meserii vor atrage noi investiții.

Investitorii își dezvoltă activitățile economice acolo unde știu că au forța de muncă specializată pentru profilul lor. Când vor vedea că Botoșaniul pregătește tineri în mai multe meserii foarte căutate, vor fi interesați să-și deschidă afacerea în Botoșani. Dacă le mai oferim și facilitățile pentru producția locală pe care le-am inclus în programul Fabricat în Botoșani, atunci cu siguranță vor fi interesați să investească în județul nostru. Iar asta va genera o cerere și mai mare de specialiști, deci o perspectivă sigură pentru tinerii serioși din județul nostru”, a mai precizat candidatul PSD pentru șefia Consiliului Județean, Lucian Trufin.

Publicitate

Comandat de Partidul Social Democrat – Organizația Județeană Botoșani, Realizat de SC Direct Research SRL, Cod Unic de Identificare mandatar financiar coordonator 21240002.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending