Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (61)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
„Luceafărul de dimineaţă” nr. 7 din 2022. Printre „confesiunile” lui Alex Ştefănescu din acest număr al revistei se află şi o referire la Eminescu: „Eminescu – ni se spune adeseori -, cu tot geniul lui, e un poet depăşit. Nimeni nu mai simte astăzi ca el. Sensibilitatea noastră e alta. Merită, oare, să analizezi cu atâta evlavie versuri scrise în secolul nouăsprezece? Întrebarea pleacă de la o premisă falsă. În literatură nu există progres, ca în tehnică. Un automobil fabricat în 2016 este, în principiu, mai bun decât unul din 2006, dar Alexandru Vlahuţă nu are mai multă valoare decât Eminescu numai pentru că s-a născut mai târziu decât el. Trecerea secolelor (dovadă: Cervantes, Shakespeare ş. a.) şi nici chiar trecerea mileniilor (dovadă: Homer, Ovidiu ş. a.) nu transformă în vechituri operele literare valoroase. Se întâmplă însă altceva şi anume noi, oamenii de azi, am involuat în ceea ce priveşte educaţia sentimentală în raport cu oamenii de altădată. Nu mai suntem sensibili la emoţiile calme, ritualizate, ci preferăm plăcerile violente, obţinute rapid. Nu mai avem răbdare să citim vers cu vers o poezie de Eminescu şi să o lăsăm să reverbereze în conştiinţa noastră. Preferăm să ne uităm la un film cu împuşcături şi să ne procurăm instantaneu senzaţii tari. Am renunţat la cuvinte, care cer din partea noastră un efort de recunoaştere şi reprezentare, în favoarea imaginilor cu efect imediat asupra noastră, care nu ne solicită gândirea şi imaginaţia. Trăim repede-repede, fără să înţelegem nimic din ceea ce trăim. (…). Am involuat mult, rămânând în urma poeziei lui Eminescu. Suntem depăşiţi de ea. Ar trebui să lucrăm mult asupra noastră ca să mai ajungem să avem acces la această poezie.
„Adormind de armonia / Codrului bătut de gânduri, / Flori de tei deasupra noastră / ori să cadă rânduri – rânduri.” Unii cred că avem de-a face cu o transcriere greşită a versurilor eminesciene. Că de fapt poetul ar fi scris „codrului bătut de vânturi”. Aceasta este distanţa care ne separă pe noi, cei de azi, de Eminescu. Distanţa dintre „codrului bătut de vânturi” şi „codrului bătut de gânduri”.
„Atât de fragedă te-asameni / Cu floarea albă de cireş, / Şi ca un înger dintre oameni / În calea vieţii mele ieşi. // Abia atingi covorul moale, / Mătasea sună sub picior, / Şi de la creştet pîn` în poale / Pluteşti ca visul de uşor. // Din încreţirea lungii rochii / Răsai ca marmura în loc – / S`atârnă sufletu-mi de ochii / Cei plini de lacrimi şi noroc.” Mai are vreun bărbat de azi în minte acest portret generic al iubitei? Mai descrie cineva femeia ca pe o fiinţă imponderabilă, plutind ca visul de uşor? O mai idolatrizează cineva? Îi lăsăm deoparte pe neciopliţii care văd în ea un obiect de plăcere, stârnindu-i dimensiunile ideale şi, eventual, reconstruind-o, pe baza lor, cu ajutorul siliconului. Dar chiar intelectualii cu diplome o respectă doar atât cât le permite corectitudinea politică, imaginându-şi-o ca pe un cetăţean destoinic, egal în drepturi cu bărbaţii. Pentru ei, femeia nu seamănă cu floarea albă de cireş, nu pluteşte ca visul de uşor, ci are călcătura grea şi voluntară.
Dintr-un cult al comodităţii şi plăcerii, asemănător cu dependenţa de droguri, dintr-un epicureism vulgar şi nevrotic, am decăzut foarte mult. Am ajuns (nu numai noi, vorbitorii de limba română, ci şi mulţi oameni de pe glob) să ştim cu totul două-trei sute de cuvinte şi chiar şi pe acelea să le pronunţăm trunchiat şi mormăit, ca să nu ne obosim prea mult organul fonator. Şi cu această gură încleiată de lene afirmăm că poezia lui Eminescu este depăşită!”.
În acelaşi număr al „Luceafărului de dimineaţă” (nr. 7 / 2022), Dan Stanca prezintă revista „Expres cultural” nr. 6 din 2022. Merită reţinute câteva rânduri atribuite lui Gellu Dorian: „Remarcăm apoi articolul lui Gellu Dorian – „Complexul Eminescu”, un articol inteligent care ştie cum să te învăluie pentru a ţine treaz interesul pentru lectură. Autorul nu e neapărat un spirit incisiv, ci unul analitic. El scoate în evidenţă anumite inerţii şi prejudecăţi ale vieţii noastre culturale. Dacă există un complex Eminescu şi al regiunii geografice de unde provine poetul, aceasta nu se explică decât prin comoditatea unora dintre noi, tributari acelor clişee nefericite, prin care Moldova, de exemplu, ar fi un univers… bătrân şi desuet, incapabil să se racordeze la ultimele provocări ale modernităţii. Nimic mai inexact şi mai tendenţios…”.
Nu sunt abonat la „Expres cultural” de unde aş fi putut citi articolul. L-am citit cu ceva timp în urmă în presa botoşăneană (e vorba de „Botoşăneanul”) de unde am reţinut: „Dacă tragem o privire prin toate Istoriile literaturii române, cele scrise în ultima vreme, vom observa urmele acestui complex definit sumar aici, dar evident în modul de acţiune atunci când este vorba de prezenţe în astfel de opuri. Dar nu numai în astfel de lucrări, care vor rămâne în timp cu cariile de rigoare, asumate de cei care le-au scris, dar şi în modul de formare a unor jurii vremelnice, care scot la iveală tocmai acest complex prin listele, aceleaşi, întocmite repetitiv, liste din care lipsesc cu ostentaţie numele importante ale zonei, care contează, orice ar spune un critic literar sau altul din acel anturaj. Scriitorii moldavi evidenţiaţi în astfel de lucrări sunt Mihai Ursachi şi Cezar Ivănescu, vag sau deloc Ioanid Romanescu şi Dan Laurenţiu, Cristian Simionescu sau Ovidiu Hotinceanu (cine mai ştie azi de acest important poet şaptezecist?). Cât despre optzecişti, încă în plină activitate, ce să spunem? Parcă nici n-ar exista. Lista lor este destul de lungă, însă măcar cei şase-şapte care chiar vor conta pe viitor să apară din când în când în atenţia celor ce învârt morişca valorilor literare prezente. Comparativ, oricine cunoaşte situaţia poate constata dezechilibrul creat, dus mai departe de o inerţie menţinută de cei ce cred în gloria momentului, şi se conduc după dictonul latin carpe diem, ignorîndu-l pe cel italian, lansat de Mircea Eliade, care spune că valorile se aşază in illo tempore. Ceea ce e mai trist este faptul că acest complex Eminescu nu este recunoscut şi asumat de cei ce-l practică. Şi nici nu au cum. Ca orice boală, însă, şi acest sindrom ar putea fi tratat. Dar cum nu este pe lista de boli a OMS-ului, nici vaccinul nu va fi creat prea curînd. Chestiunea e că epidemia există şi a afectat cam două treimi din România.”
Gellu Dorian, în “România literară nr. 29 din 2022: “Şi pentru cei curioşi de acest aspect al creaţiei poetice eminesciene, ultima poezie datată de D. Vatamaniuc în iunie 1883, aflată în manuscrisul 2255, f. 257v, 258r şi 258v (apud Coşereanu) este “Amor şi vin”. Iat-o:
“Şi focul ce nu-l prinde / Amorul e şi vin / Am zis: amor şi vin. // Decât (un pic), decât un pic / De vin şi de amor! // Şi de mă-ntrebi nu voi nimic / Decât un pic, (decât) un pic / De vin şi de amor. // Că noi nu vrem acum nimic / Decât un pic, (decât) un pic, / Un pic de vin, de-amor! // Poeţii sunt pe-acest pământ / Ca paseri care trec / ……….. / De nu voiaţi! Nu vrem nimic!!”
În acelaşi an ar mai fi scris, conform aceluiaşi D. Vatamaniuc, descoperite în manuscrisul 2266, f.19v, următoarele două versuri; “Dragul meu cinstit iubit / Bine-mi pare c-ai venit.” Acestea ar fi ultimele versuri scrise de Eminescu, dar nu în 15 iunie 1889, ci în 1883, când se încheie cei 17 ani plini de poezie eminesciană.”
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Eveniment
Vremea până pe 6 iulie: Caniculă, ploi izolate și furtuni. Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni, pe regiuni din țară
Eveniment
Sânziene 2025: Farmecul verii românești. Tradiții, vise și ritualuri misterioase în noaptea magică a ursitului
Primăria Municipiului Botoșani informează că au început lucrările de asfaltare pe strada Aluniș, din cartierul Tulbureni. În această etapă se aplică stratul de binder, primul strat al sistemului rutier ce asigură rezistența și stabilitatea drumului.
Pe lângă asfaltare, sunt în curs și lucrări de amenajare a trotuarelor, precum și de realizare a acceselor către proprietăți, în vederea creșterii siguranței și confortului utilizatorilor.
Această intervenție face parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere, care va continua și în alte cartiere periferice ale municipiului. Pe parcursul anului curent, vor fi asfaltate și alte străzi cu necesități urgente de reabilitare și îmbunătățire.
Conștientizăm că lucrările pot genera unele disconforturi temporare și vă mulțumim pentru răbdarea și înțelegerea de care dați dovadă. Ne angajăm să desfășurăm toate intervențiile cu maximă responsabilitate, pentru a asigura un oraș cu străzi moderne, sigure și durabile, care să contribuie la creșterea calității vieții botoșănenilor.
Eveniment
Recomandările RAR în privința sistemelor de climatizare ale autovehiculelor. Există două tipuri de freon, care nu sunt compatibile
Vremea până pe 6 iulie: Caniculă, ploi izolate și furtuni. Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni, pe regiuni din țară
Sânziene 2025: Farmecul verii românești. Tradiții, vise și ritualuri misterioase în noaptea magică a ursitului
Start la modernizare: A început asfaltarea străzii Aluniș din cartierul Tulbureni
Recomandările RAR în privința sistemelor de climatizare ale autovehiculelor. Există două tipuri de freon, care nu sunt compatibile
Tânără prinsă conducând cu permisul anulat, pe un drum din comuna Havârna
Un bărbat a fost reținut după ce a condus băut, fără permis și a provocat un accident la Durnești
LISTA completă a măsurilor lui Bolojan. Programul AUSTERITĂȚII: Scad salariile și numărul bugetarilor
Aproape 400 de locuri de muncă disponibile la Botoșani. LISTA comunicată de AJOFM
Șoferi vitezomani și abateri rutiere sancționate dur în cadrul unei acțiuni desfășurate de polițiști în zona Flămânzi și Dorohoi
Controale sub supraveghere totală: Vameșii și inspectorii ANAF vor purta bodycam și vor fi verificați de integritate
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor, poet
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
