Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (60)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 „România literară” nr. 29 din 2022.  Gellu Dorian, pe o pagină tip „România literară”, publică  articolul de atitudine, şi foarte bine documentat,  „Un fals bântuie pe reţelele de socializare”. Articolul vizează, după cum menţionează autorul,  „anul când a fost scrisă poezia „Stelele-n cer” de Mihai Eminescu”. Gellu Dorian se referă la o serie de  „aşa-zişi cercetători”, cu referire directă la cineva Laurenţiu Roşu,  care pun problema eliminării fizice a lui Eminescu: „Se ştie că după întoarcerea sa de la Botoşani, din aprilie 1888, când părea că s-ar fi refăcut fizic şi sufleteşte, Eminescu a mai publicat doar şase articole: două în „România liberă”, iar patru în „Fântâna Blanduziei”, toate pe teme politice, dar cel mai agresiv fiind cel despre inamovibilitatea judecătorilor.  De aici, în imaginaţia celor care cred că Eminescu ar fi fost victimă politică, i s-ar fi tras sfârşitul poetului.  Medicii care au analizat atunci acest fapt, dar şi cei care au făcut-o peste timp, au lămurit unele aspecte asupra efectelor tratamentelor administrate poetului, cu medicamente care aveau, cum era şi firesc, reacţii adverse. Tratamentul cu mercur era practicat la acea vreme, în astfel de cazuri, iar procentul reacţiilor adverse nu a fost, atunci, remarcat în vreo statistică, deşi un astfel de tratament se afla nu chiar la început. Faptul că din februarie 1889, când a fost ridicat de jandarmi din baia comunală, unde, după o ceartă în redacţie, s-a dus să se răcorească, şi până în iunie a acelui an, cu mici excepţii, Eminescu a stat internat într-un spital de boli nervoase, în condiţii deloc bune, cu colegi de cameră, precum acel Petru Poenaru, care l-ar fi lovit cu câteva zile înainte în cap cu o piatră, de la care s-a dezvoltat acel erizipel, poate crea motive de dezvoltare a unor imaginaţii absolute în mintea celor care cred că astfel aduc la lumină trista şi timpuria moarte a poetului. Nici un biograf al poetului, nici cei care au ficţionat precum E. Lovinescu, Cezar Petrescu sau Petru Rezuş, ori mai recent în scenariul său Florina Ilis, ca să-i enumăr pe cei mai importanţi, nu au lămurit acest aspect, aşa cum doresc actualii „cercetători” ai vieţii poetului să spună lucrurilor pe nume, fără echivoc.”

Gellu Dorian nu este de acord  cu aspectul care se vehiculează, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii, pe 15 iunie 1889, a fost „Stelele-n cer”.  A simţit nevoia să intervină deoarece: 1. „pe reţelele de socializare, în ultima vreme, de vreo doi ani mai exact, dar şi în cadrul unor momente aniversare ori comemorative, aşa cum am auzit în Biserica Uspenia de la Botoşani, în care a fost botezat poetul, se spune, cu mare certitudine, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii este „Stelele-n cer”; 2. „se redă poezia de fiecare dată, se recită, aşa cum am auzit din gura preotului care ţinea un Te Deum în biserica botoşăneană”.

Publicitate

Dar de ce ar simţi nevoia „unii” să se plieze pe un fals? O spune tot Gellu Dorian: „…pentru a demonstra cât de lucid a fost Eminescu în acea zi fatală, că a putut scrie o astfel de poezie, care nu seamănă cu niciuna din poeziile sale, care, deşi analizată de George Călinescu în „Viaţa şi opera lui Eminescu”, cu trimiterile la unele influenţe, nu lasă loc de schimbare a opiniilor celor ce promovează astfel de fals. Miza e, aşa cum am mai spus, aceea de a se dovedi prin această poezie de reală frumuseţe şi creativitate aparte în totalitatea operei poetice eminesciene că un om capabil să creeze aşa ceva nu putea fi decât lucid, sănătos, şi, deci, ucis la ordinul unor oameni pentru care poetul devenise incomod”.

Cercetând cu  asiduitate  ce au scris cei care s-au ocupat de operele eminesciene, cum ar fi Perpessicius, Murăraşu, Vatamaniuc, Creţia, Valentin Coşereanu, lada lui Maiorescu  sau presa vremii, Gellu Dorian ajunge la concluzia că: „Se spune de către aceşti promotori ai unor astfel de falsuri că poezia a fost găsită în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat în acea zi poetul.  Or, nici un biograf al poetului, nici un romancier care a încercat să romanţeze viaţa poetului nu face această afirmaţie, nici în documentare, nici în ficţiune. Însă aceşti inşi ştiu sigur că acel manuscris după care s-a publicat pentru prima dată poezia, imediat după moarte, la 1 august 1889, care, de altfel, nu s-a găsit printre manuscrisele de la Academie, se afla în buzunarului halatului lui Eminescu. Tot ce este posibil, ştiind că Eminescu era în acea perioadă, din decembrie 1889, directorul recent înfiinţatei reviste „Fântâna Blanduziei”, în care publicase, cum am spus, patru articole politice şi câteva poezii.  „Stelele-n cer” a fost publicată în numărul din august al seriei a doua a efemerei reviste „Fântâna Blanduziei”, care-l avea pe frontispiciu ca director pe Eminescu, iar ca motto versul din „Criticilor mei” – „Unde să găsesc cuvântul ce exprimă  adevărul?”. Şi doar patru strofe din această poezie au apărut atunci, alături de poezia „Viaţa”, scrisă de poet în aceeaşi perioadă, 1879. Ambele poezii, aşa cum a stabilit D. Vatamaniuc, şi cum sunt menţionate şi-n celelalte ediţii, şi cum definitivează cronologic şi Valentin Coşereanu în recenta sa ediţie a poeziei eminesciene, sunt scrise în anul 1879, deci cu zece ani înainte de moartea lui Eminescu, şi cu patru ani înainte de a-şi încheia activitatea creativă poetul. Poezia se găseşte într-un singur manuscris, nr. 2276, f.142, aşa cum menţionează Valentin Coşereanu. Deci , nu mai are variante şi copii.  Ceea ce a ajuns în redacţia revistei „Fântâna Blanduziei, datoare să-i aducă elogii regretatului poet, coleg de redacţie, era o copie, nici aia a poeziei în întregime, copie care, probabil a fost scrisă de cineva din redacţie, după ce manuscris, nu se ştie (poate din memorie!), pentru că acel original, cu poezia în întregime, se afla în lada lui Maiorescu.”

Reţinem concluzia exprimată de Gellu Dorian: „Pentru cei care promovează această inexactitate cronologică de dragul unei idei greşite, localizarea în timp a poeziei „Stelele-n cer” este cea stabilită de D. Vatamaniuc, adică anul 1879.  Însă V. Coşereanu, având la bază şi o afirmaţie făcută de Petru Creţia, bazată pe scrierea eminesciană din acea  perioadă de final al creaţiei poetice, spune că aceasta s-ar putea „întinde şi în anul 1880 – 1881”, din momentul ce cu aceleaşi mijloace stilistice, poezia „Floare de tei”, care face parte din acelaşi aluat poetic, este datată de Petru Creţia 1882. Deci 1879-1881, nu 15 iunie 1889, cum afirmă pe reţelele de socializare cei care nu au timp să deschidă măcar ediţia din BPT a poeziilor eminesciene, unde ar putea vedea anul la finalul fiecărei poezii. Însă ignoranţa este mai la îndemână, aşa cum superficialitatea „sentimentelor pure” faţă de Eminescu este mai mângâietoare decât adevărata cercetare şi aflare a adevărului.”

Publicitate

Logica demonstraţiei, multitudinea de surse credibile cercetate de Gellu Dorian, ne obligă să aderăm  la concluzia găsită.

Nichita Danilov scrie o  recenzie tip eseu la volumul „Ani, iubirea mea” (Editura „Magic Print”, Oneşti, 2022)  sub titlul „Iaşii  marilor şi micilor iubiri”.  Spune Nichita Danilov: „Lumea literară ieşeană o cunoaşte pe Ana Cojan într-un fel. Acum, prin intermediul acestei cărţi, are posibilitatea să-i descopere o altă faţă şi o altă strălucire, chiar dacă această strălucire a apus demult şi a ruginit pe alocuri, căpătând aerul unui palimpsest închis într-o vitrină. Noi ştiam doar de iubirile Anei legate de poeţii Mihai Ursachi şi Dan Giosu, dar iată că acum Ana Cojan scoate din lada ei de zestre închisă undeva într-un pod sentimental şi alte iubiri: Răzvan Theodorescu, Petru Creţia,  Gheorghe Olteanu. Probabil că în acest herbar sentimental ar fi putut încăpea şi alţi adoratori ce au trecut prin viaţa ei, dar autoarea a considerat că, deocamdată, sunt suficiente şi aceste nume.”

Botoşăneni fiind, pe noi ne interesează  prezenţa lui Mihai Ursachi în acest volum. După cum se ştie, deşi născut la Strunga (Iaşi), poetul şi-a petrecut copilăria la Botoşani. Studiile primare, gimnaziale şi liceale le-a făcut tot la Botoşani. În 1957 a devenit absolvent al  Liceului  „A. T. Laurian”.  Demersul nostru va fi concretizat prin reţinerea  din eseul lui Nichita Danilor  a acelor citate care se referă la Mihai Ursachi: 1. „Şi acum decupez şi un scurt poem scris de Mihai Ursachi, probabil pe vremea când era salvamar la Ciric şi a cunoscut-o pe Ani, intitulat „Credinţa copilei” – „Fetiţa aceea, pe care atât o iubeam, mai credea / că din cochilia lui melcul plecase / undeva foarte departe / şi că se va întoarce / drept care-i păstra cu iubire cochilia / şi-l aştepta…”; 2. „Şi Răzvan Theodorescu, şi Mihai Ursachi în tinereţea lor au avut aerul unor dandy, în mâinile cărora au stat la fel de bine şi spada, şi revolverul”; 3. „Astfel, la mijlocul anilor nouăzeci, în plină restauraţie, aflându-se la tribună în faţa unei adunări publice, Mihai Ursachi, provocat de eleganţa vestimentaţiei, dar şi de erudiţia discursului lui Răzvan Teodorescu, nu s-a putut abţine să-i şoptească la ureche: „Dragă Răzvan, tandră canalie ce eşti, dacă aş avea un pistol la mine, te-aş împuşca acum, cu mâna mea, fără să clipesc…”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Florin Gavril (PSD) către Valeriu Iftime: „I-ați făcut o funcție specială fiului, la fel cum PNL a vrut să facă o lege specială pentru Iohannis”

Publicat

Publicitate

Candidatul PSD Botoșani la Camera Deputaților, Florin Gavril, îi cere noului președinte al Consiliului Județean, Valeriu Iftime, să îl retragă pe fiul său din poziția de conducere a Camerei de Comerț Botoșani și să renunțe la funcția de președinte de onoare al organizației.

 

Social-democratul susține că decizia lui Iftime de „a lăsa moștenire” conducerea Camerei de Comerț Botoșani este o sfidare la adresa tinerilor botoșăneni care muncesc din greu pentru a-și asigura un viitor mai bun.

Publicitate

 

V-ați început mandatul cu un act de NEPOTISM! Ați creat o funcție nouă la Camera de Comerț Botoșani, special pentru fiul dumneavoastră. Asta se numește NEPOTISM! I-ați făcut o funcție specială fiului, la fel cum PNL a vrut să facă o lege specială pentru Iohannis sau un amendament pentru pensia specială a lui Nicolae Ciucă”, a declarat Florin Gavril.

 

Publicitate

Social-democratul consideră că schimbările făcute de Valeriu Iftime în conducerea Camerei de Comerț arată „intenția sa clară” de a continua să facă afaceri prin interpuși, ceea ce intră în conflict de interese cu poziția de președinte al Consiliului Județean.

 

Aceste mișcări, prin care domnul Iftime și-a asigurat controlul în continuare la Camera de Comerț, prin intermediul fiului său, ne arată că nu vrea să renunțe la titlu de „rege al achizițiilor publice” și la afacerile cu bani publici care i-au adus miliarde de euro în conturile firmelor sale. Subliniez, miliarde de EURO, nu lei! Asta explică de ce domnul Iftime a refuzat să răspundă la solicitarea noastră de a prezenta afacerile cu bani publici pe care le-a făcut anterior și cine sunt persoanele care controlează acum firmele sale”, a precizat Florin Gavril.

Publicitate

 

Potrivit informațiilor apărute în presa botoșăneană, în urma unor decizii luate cu puțin înainte ca Valeriu Iftime să-și preia mandatul de președinte al Consiliului Județean, la nivelul consiliului de conducere al Camerei de Comerț Botoșani s-a creat o nouă funcție, de vicepreședinte, în care a fost numit Vlad Iftime, fiul celui care a condus instituția. Acesta a preluat prerogativele de președinte de la tatăl său, care a preluat funcția de președinte de onoare, după ce a devenit oficial președintele Consiliului Județean.

 

https://www.facebook.com/share/r/xPJH1phrzxVymuTL/

 

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Este lege! Victimele unei tentative de omor sau membrii de familie ai unor persoane care au fost ucise au dreptul la compensaţii

Publicat

Publicitate

Victimele unei tentative de omor sau membrii de familie ai unor persoane care au fost ucise au dreptul la asistenţă juridică gratuită şi la compensaţii financiare, arată legea promulgată luni de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de actul normativ care modifică şi completează Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor.

Victimele au dreptul de a fi informate, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia, conform Codului de procedură penală.

Publicitate

Potrivit actului normativ, victimele agresiunilor sexuale beneficiază, de asemenea, de asistenţă juridică gratuită.

Asistenţa juridică gratuită se acordă persoanelor asupra cărora a fost săvârşită o tentativă de omor, omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de rele tratamente aplicate minorului, o infracţiune de violenţă în familie, lipsire de libertate, viol, viol săvârşit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreţinerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale şi de hărţuire sexuală, pornografie infantilă.

De această asistenţă beneficiază şi membrii de familie ai persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei.

Publicitate

Asistenţa juridică gratuită se acordă fiecărei victime pe tot parcursul procesului şi în faza de executare silită a hotărârii privind despăgubirile civile acordate acesteia, în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute pe ţară, stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de asistenţă juridică gratuită.

În cazul în care complexitatea cauzei a crescut ca urmare a unor împrejurări care nu erau previzibile la momentul formulării primei cereri de asistenţă juridică gratuită ori de la data acordării asistenţei juridice gratuite s-a scurs mai mult de un an, iar procesul penal nu s-a încheiat, victima poate formula o nouă cerere pentru acordarea asistenţei juridice gratuite, fără ca prin cumularea sumelor obţinute să se poată depăşi dublul limitei prevăzute.

Fondurile necesare pentru acordarea asistenţei juridice gratuite se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Copălău! Două mașini s-au ciocnit, iar cele trei persoane implicate au scăpat doar cu o sperietură zdravănă

Publicat

Publicitate

Un accident rutier a avut loc, în urmă cu puțin timp, în localitatea Cotu. În eveniment au fost implicate două mașini, în care erau trei persoane.

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare.

Aceștia au constatat faptul că toate persoanele erau ieșite din autovehicule.

Publicitate

Din fericire, nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Eveniment emoționant la Biserica din Stănești! Protopopul Petru Fercal l-a instalat pe noul paroh, pr. Petru Eduard Filip

Publicat

Publicitate

Duminică, 3 noiembrie, în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrieˮ Stănești, comuna Lunca, județul Botoșani , Protopopiatul Botoșani, părintele protopop Petru Fercal l-a instalat pe noul părinte paroh Petru Eduard Filip, care a fost hirotonit preot chiar de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, la Mitropolie, pe data de 14 octombrie.

Părintele protoiereu, părintele inspector Răzvan-Petru Aonofriesei-Puiu, fostul paroh părintele Mihail Istrate, dar și alți preoți veniți de la Iași sau din împrejurimi au săvârșit Sfânta Liturghie la care au participat locuitorii satului. După săvârșirea slujbei, părintele Petru Fercal a dat citire Deciziei de numire a noului preot, îndemnându-l să slujească cu dragoste și responsabilitate și să dea dovadă de jertfelnicie și ascultare pe tot parcursul misiunii, față de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, față de Centrul Eparhial, să colaboreze cu preoții din parohiile învecinate și cu autoritățile locale.

„Să fiți uniți! Orice aveți pe suflet, veniți și vorbiți cu părintele. Destăinuiți-vă, spovediți-vă, cu toată încrederea, fără să vă îndoiți și atunci, dacă veți fi în comuniune și în frățietate, Dumnezeu vă va binecuvânta! La Dumnezeu toate sunt cu putință. Numai așa veți deveni cetățeni ai Raiului, prin ascultare, prin bunătate, prin smerenie, prin săvârșirea faptelor bune. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru harul care coboară asupra acestui loc, pentru toate realizările făcute și care trebuiesc continuate și,iată, cei doi preoți vor continua să colaboreze și pe viitor, să se ajute reciproc și să continue această lucrare frumoasă începută, cu sprijinul domnului primar, al consilierilor și al dumneavoastră, al creștinilor și în felul acesta, aici va fi mereu o flacără care arde, o candelă aprinsă care cu blândețea ei, cu căldura ei, cu nădejdea ei, va duce mai departe existența acestei localități. De noi depinde totul , să știți! Să rămânem în pace, în liniște și în binecuvântare”, a spus părintele protopop în cuvântul său.
Noul părintele paroh este căsătorit cu Roxana-Lăcrămioara Filip, fiind binecuvântați de Dumnezeu cu patru copii.
https://www.youtube.com/watch?v=yMaKM79daVg

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending