Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (60)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 „România literară” nr. 29 din 2022.  Gellu Dorian, pe o pagină tip „România literară”, publică  articolul de atitudine, şi foarte bine documentat,  „Un fals bântuie pe reţelele de socializare”. Articolul vizează, după cum menţionează autorul,  „anul când a fost scrisă poezia „Stelele-n cer” de Mihai Eminescu”. Gellu Dorian se referă la o serie de  „aşa-zişi cercetători”, cu referire directă la cineva Laurenţiu Roşu,  care pun problema eliminării fizice a lui Eminescu: „Se ştie că după întoarcerea sa de la Botoşani, din aprilie 1888, când părea că s-ar fi refăcut fizic şi sufleteşte, Eminescu a mai publicat doar şase articole: două în „România liberă”, iar patru în „Fântâna Blanduziei”, toate pe teme politice, dar cel mai agresiv fiind cel despre inamovibilitatea judecătorilor.  De aici, în imaginaţia celor care cred că Eminescu ar fi fost victimă politică, i s-ar fi tras sfârşitul poetului.  Medicii care au analizat atunci acest fapt, dar şi cei care au făcut-o peste timp, au lămurit unele aspecte asupra efectelor tratamentelor administrate poetului, cu medicamente care aveau, cum era şi firesc, reacţii adverse. Tratamentul cu mercur era practicat la acea vreme, în astfel de cazuri, iar procentul reacţiilor adverse nu a fost, atunci, remarcat în vreo statistică, deşi un astfel de tratament se afla nu chiar la început. Faptul că din februarie 1889, când a fost ridicat de jandarmi din baia comunală, unde, după o ceartă în redacţie, s-a dus să se răcorească, şi până în iunie a acelui an, cu mici excepţii, Eminescu a stat internat într-un spital de boli nervoase, în condiţii deloc bune, cu colegi de cameră, precum acel Petru Poenaru, care l-ar fi lovit cu câteva zile înainte în cap cu o piatră, de la care s-a dezvoltat acel erizipel, poate crea motive de dezvoltare a unor imaginaţii absolute în mintea celor care cred că astfel aduc la lumină trista şi timpuria moarte a poetului. Nici un biograf al poetului, nici cei care au ficţionat precum E. Lovinescu, Cezar Petrescu sau Petru Rezuş, ori mai recent în scenariul său Florina Ilis, ca să-i enumăr pe cei mai importanţi, nu au lămurit acest aspect, aşa cum doresc actualii „cercetători” ai vieţii poetului să spună lucrurilor pe nume, fără echivoc.”

Gellu Dorian nu este de acord  cu aspectul care se vehiculează, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii, pe 15 iunie 1889, a fost „Stelele-n cer”.  A simţit nevoia să intervină deoarece: 1. „pe reţelele de socializare, în ultima vreme, de vreo doi ani mai exact, dar şi în cadrul unor momente aniversare ori comemorative, aşa cum am auzit în Biserica Uspenia de la Botoşani, în care a fost botezat poetul, se spune, cu mare certitudine, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii este „Stelele-n cer”; 2. „se redă poezia de fiecare dată, se recită, aşa cum am auzit din gura preotului care ţinea un Te Deum în biserica botoşăneană”.

Publicitate

Dar de ce ar simţi nevoia „unii” să se plieze pe un fals? O spune tot Gellu Dorian: „…pentru a demonstra cât de lucid a fost Eminescu în acea zi fatală, că a putut scrie o astfel de poezie, care nu seamănă cu niciuna din poeziile sale, care, deşi analizată de George Călinescu în „Viaţa şi opera lui Eminescu”, cu trimiterile la unele influenţe, nu lasă loc de schimbare a opiniilor celor ce promovează astfel de fals. Miza e, aşa cum am mai spus, aceea de a se dovedi prin această poezie de reală frumuseţe şi creativitate aparte în totalitatea operei poetice eminesciene că un om capabil să creeze aşa ceva nu putea fi decât lucid, sănătos, şi, deci, ucis la ordinul unor oameni pentru care poetul devenise incomod”.

Cercetând cu  asiduitate  ce au scris cei care s-au ocupat de operele eminesciene, cum ar fi Perpessicius, Murăraşu, Vatamaniuc, Creţia, Valentin Coşereanu, lada lui Maiorescu  sau presa vremii, Gellu Dorian ajunge la concluzia că: „Se spune de către aceşti promotori ai unor astfel de falsuri că poezia a fost găsită în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat în acea zi poetul.  Or, nici un biograf al poetului, nici un romancier care a încercat să romanţeze viaţa poetului nu face această afirmaţie, nici în documentare, nici în ficţiune. Însă aceşti inşi ştiu sigur că acel manuscris după care s-a publicat pentru prima dată poezia, imediat după moarte, la 1 august 1889, care, de altfel, nu s-a găsit printre manuscrisele de la Academie, se afla în buzunarului halatului lui Eminescu. Tot ce este posibil, ştiind că Eminescu era în acea perioadă, din decembrie 1889, directorul recent înfiinţatei reviste „Fântâna Blanduziei”, în care publicase, cum am spus, patru articole politice şi câteva poezii.  „Stelele-n cer” a fost publicată în numărul din august al seriei a doua a efemerei reviste „Fântâna Blanduziei”, care-l avea pe frontispiciu ca director pe Eminescu, iar ca motto versul din „Criticilor mei” – „Unde să găsesc cuvântul ce exprimă  adevărul?”. Şi doar patru strofe din această poezie au apărut atunci, alături de poezia „Viaţa”, scrisă de poet în aceeaşi perioadă, 1879. Ambele poezii, aşa cum a stabilit D. Vatamaniuc, şi cum sunt menţionate şi-n celelalte ediţii, şi cum definitivează cronologic şi Valentin Coşereanu în recenta sa ediţie a poeziei eminesciene, sunt scrise în anul 1879, deci cu zece ani înainte de moartea lui Eminescu, şi cu patru ani înainte de a-şi încheia activitatea creativă poetul. Poezia se găseşte într-un singur manuscris, nr. 2276, f.142, aşa cum menţionează Valentin Coşereanu. Deci , nu mai are variante şi copii.  Ceea ce a ajuns în redacţia revistei „Fântâna Blanduziei, datoare să-i aducă elogii regretatului poet, coleg de redacţie, era o copie, nici aia a poeziei în întregime, copie care, probabil a fost scrisă de cineva din redacţie, după ce manuscris, nu se ştie (poate din memorie!), pentru că acel original, cu poezia în întregime, se afla în lada lui Maiorescu.”

Reţinem concluzia exprimată de Gellu Dorian: „Pentru cei care promovează această inexactitate cronologică de dragul unei idei greşite, localizarea în timp a poeziei „Stelele-n cer” este cea stabilită de D. Vatamaniuc, adică anul 1879.  Însă V. Coşereanu, având la bază şi o afirmaţie făcută de Petru Creţia, bazată pe scrierea eminesciană din acea  perioadă de final al creaţiei poetice, spune că aceasta s-ar putea „întinde şi în anul 1880 – 1881”, din momentul ce cu aceleaşi mijloace stilistice, poezia „Floare de tei”, care face parte din acelaşi aluat poetic, este datată de Petru Creţia 1882. Deci 1879-1881, nu 15 iunie 1889, cum afirmă pe reţelele de socializare cei care nu au timp să deschidă măcar ediţia din BPT a poeziilor eminesciene, unde ar putea vedea anul la finalul fiecărei poezii. Însă ignoranţa este mai la îndemână, aşa cum superficialitatea „sentimentelor pure” faţă de Eminescu este mai mângâietoare decât adevărata cercetare şi aflare a adevărului.”

Publicitate

Logica demonstraţiei, multitudinea de surse credibile cercetate de Gellu Dorian, ne obligă să aderăm  la concluzia găsită.

Nichita Danilov scrie o  recenzie tip eseu la volumul „Ani, iubirea mea” (Editura „Magic Print”, Oneşti, 2022)  sub titlul „Iaşii  marilor şi micilor iubiri”.  Spune Nichita Danilov: „Lumea literară ieşeană o cunoaşte pe Ana Cojan într-un fel. Acum, prin intermediul acestei cărţi, are posibilitatea să-i descopere o altă faţă şi o altă strălucire, chiar dacă această strălucire a apus demult şi a ruginit pe alocuri, căpătând aerul unui palimpsest închis într-o vitrină. Noi ştiam doar de iubirile Anei legate de poeţii Mihai Ursachi şi Dan Giosu, dar iată că acum Ana Cojan scoate din lada ei de zestre închisă undeva într-un pod sentimental şi alte iubiri: Răzvan Theodorescu, Petru Creţia,  Gheorghe Olteanu. Probabil că în acest herbar sentimental ar fi putut încăpea şi alţi adoratori ce au trecut prin viaţa ei, dar autoarea a considerat că, deocamdată, sunt suficiente şi aceste nume.”

Botoşăneni fiind, pe noi ne interesează  prezenţa lui Mihai Ursachi în acest volum. După cum se ştie, deşi născut la Strunga (Iaşi), poetul şi-a petrecut copilăria la Botoşani. Studiile primare, gimnaziale şi liceale le-a făcut tot la Botoşani. În 1957 a devenit absolvent al  Liceului  „A. T. Laurian”.  Demersul nostru va fi concretizat prin reţinerea  din eseul lui Nichita Danilor  a acelor citate care se referă la Mihai Ursachi: 1. „Şi acum decupez şi un scurt poem scris de Mihai Ursachi, probabil pe vremea când era salvamar la Ciric şi a cunoscut-o pe Ani, intitulat „Credinţa copilei” – „Fetiţa aceea, pe care atât o iubeam, mai credea / că din cochilia lui melcul plecase / undeva foarte departe / şi că se va întoarce / drept care-i păstra cu iubire cochilia / şi-l aştepta…”; 2. „Şi Răzvan Theodorescu, şi Mihai Ursachi în tinereţea lor au avut aerul unor dandy, în mâinile cărora au stat la fel de bine şi spada, şi revolverul”; 3. „Astfel, la mijlocul anilor nouăzeci, în plină restauraţie, aflându-se la tribună în faţa unei adunări publice, Mihai Ursachi, provocat de eleganţa vestimentaţiei, dar şi de erudiţia discursului lui Răzvan Teodorescu, nu s-a putut abţine să-i şoptească la ureche: „Dragă Răzvan, tandră canalie ce eşti, dacă aş avea un pistol la mine, te-aş împuşca acum, cu mâna mea, fără să clipesc…”.

Publicitate

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Elevii de la Liceul ,,Demostene Botez” din Trușești au sărbătorit Săptămâna Educației Globale

Publicat

Publicitate

În cadrul Săptămânii Educației Globale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au desfășurat activitatea „It’s our world. Let’s heal it TOGETHER!”, fiind coordonați de către doamnele profesoare Rebeca Coșorianu, Ana-Maria Bodai, Ionescu Ana-Claudia și Gania Cătălina.

Dezbaterea a permis abordarea interdisciplinară care a unit religia cu limbile străine, istoria si geografia. Invitat la activitate a fost preotul Andrei-Ionuț Bodai care a reușit să le explice liceenilor că incluziunea reprezintă acceptarea, valorizarea și integrarea tuturor oamenilor, indiferent de diferențele dintre ei. În contextul unei planete incluzive, aceasta implică respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, lingvistică, socială și de gândire. Diversitatea nu este despre cum ne deosebim, ci despre cum învățăm să trăim împreună.

În cadrul activității a fost explorat modul în care libertatea lingvistică, religioasă, geografică, respectul reciproc și colaborarea ne conectează și ne conduc către o lume mai incluzivă. Toleranța religioasă înseamnă să acceptăm dreptul fiecărei persoane de a-și alege credința, fără prejudecăți sau discriminare. Istoria ne învață că doar prin respect reciproc și cooperare putem depăși momentele de conflict. O planetă incluzivă este una în care toți oamenii își găsesc locul, contribuind la echilibrul social, ecologic și spiritual. Filosofia existenței ne îndeamnă să reflectăm asupra rolului nostru nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui întreg mai mare. Fără comunicare, nu putem crea empatie. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) la diverse tratate internaționale, umanitatea a luptat pentru o lume bazată pe egalitate, libertate și demnitate. Conexiunea autentică între oameni aduce progres social și personal. Întâlnirea cu Dumnezeu este o experiență profund personală, dar, în același timp, un punct comun care ne conectează pe toți. Autocunoașterea ne face să apreciem mai mult diversitatea din jurul nostru.

Publicitate

Sfatul primit de elevi a fost că trebuie să fim conectați nu doar prin tehnologie, ci prin empatie, respect și dragoste. O planetă incluzivă este posibilă dacă ne asumăm responsabilitatea de a crea legături autentice, pentru că „acolo unde iubirea există, nu există bariere!”.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bosch, cel mai mare furnizor de componente auto, anunță concedieri la nivel global. Care sunt motivele

Publicat

Publicitate

Bosch, cel mai mare furnizor de componente auto, anunță concedieri. Compania a anunţat vineri că intenţionează să concedieze până la 5.500 de angajaţi, scrie alba24.ro. Este cel mai recent indiciu al dificultăţilor din industria auto germană, afectată de cererea slabă şi de concurenţa din China, citează Reuters.

Bosch, cel mai mare furnizor mondial de piese auto, ar urma să renunţe la 3.500 de angajaţi, până la finalul lui 2027, de la divizia sa de servicii informatice. Jumătate sunt la unităţile din Germania. Decizia vine pe fondul cererii slabe pentru sisteme de asistenţă de conducere inteligentă şi soluţii pentru conducere automată.

De asemenea, 750 de angajaţi ar urma să fie concediaţi până în 2032 la uzina din Hildesheim, în Germania. În plus, vor fi concedieri la divizia de mecanisme de direcţie la fabrica din Schwaebisch Gmuend, lângă Stuttgart. Compania vrea să concedieze acolo până la 1.300 de angajaţi, în perioada 2027 – 2030.

Publicitate

Consiliul angajaţilor Bosch şi sindicatul IG Metall şi-au exprimat opoziţia faţă de concedieri. „Ne vom organiza rezistenţa la acele fabrici la toate nivelurile”, a afirmat Frank Sell, adjunctul şefului Consiliului angajaţilor.

Continental, Robert Bosch GmbH şi ZF Friedrichshafen AG îşi reduc cheltuielile pentru a face faţă declinului din sectorul auto. Clienţii lor, inclusiv Volkswagen AG şi Mercedes-Benz Group AG, îşi reduc eforturile de electrificare, ca răspuns la cererea slabă, astfel încât furnizorii care investesc în noile tehnologii se confruntă cu dificultăţi.

Giganţii industriali germani sunt afectaţi de tranziţia la o economie mai curată. Tranziţia este una deosebit de dificilă pentru sectorul auto german, care a crescut graţie producţiei unor automobile de calitate, echipate cu motoare cu combustie, şi care beneficia de sute de producători locali de componente, scrie Reuters.

Publicitate

Bosch deține fabrici și în România, la Cluj Napoca și în Blaj (județul Alba).

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu: Este timpul să ne unim forțele și să facem împreună o schimbare reală, care să asigure un viitor mai bun și mai prosper pentru toți cetățenii acestei țări

Publicat

Publicitate

Într-o zi încărcată de emoție și speranță, pe 22 noiembrie 2024, Botoșaniul a fost martorul unui moment semnificativ în cadrul campaniei electorale, chiar înainte de turul 1 al alegerilor. Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte AUR Botoșani și candidat la Senat, a făcut o declarație de presă în care a subliniat importanța acestei zile.

 

Silegeanu a declarat: „În această zi importantă, am avut plăcerea de a oferi botoșănenilor câte un exemplar din Planul Simion, document care cristalizează viziunea noastră pentru un viitor mai bun al României. Am fost profund impresionat de discuțiile deschise cu cetățenii și de dorința lor sinceră de schimbare.”

Publicitate

 

El a continuat, subliniind că „mulți dintre cei cu care am discutat simt că a venit momentul ca România să fie condusă de un președinte patriot, muncitor și responsabil. George Simion este persoana care poate readuce demnitatea națiunii noastre pe scena internațională. Pentru unii, el poate părea o surpriză în politica românească, dar pentru cei care i-au urmărit parcursul, el reprezintă viitorul Președinte al României.”

 

Publicitate

Silegeanu a concluzionat cu un apel la unitate: „Este timpul să ne unim forțele și să facem împreună o schimbare reală, care să asigure un viitor mai bun și mai prosper pentru toți cetățenii acestei țări.”

 

Această zi marchează un moment de cotitură pentru AUR și susținătorii săi, care privesc cu încredere spre viitoarele alegeri. CMF : 11240014

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Marcel Ciolacu președinte și PSD la guvernare reprezintă garanția creșterii veniturilor botoșănenilor și continuarea investițiilor pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

PSD Botoșani îndeamnă locuitorii județului Botoșani să voteze candidații PSD la alegerile parlamentare pe 1 decembrie și să-l voteze pe 24 noiembrie și 8 decembrie pe Marcel Ciolacu pentru funcția de președinte.

Marcel Ciolacu va fi un președinte al tuturor românilor, indiferent de orientările lor politice sau de categoriile sociale din care fac parte, care propune unirea românilor în jurul obiectivelor naționale, nu dezbinarea lor cum au procedat ultimii doi președinți de dreapta.

În programul de guvernare pentru următorul mandat, PSD se angajează să ducă salariul mediu net, în mână, la peste 1.500 de euro lunar, salariul minim net va crește la peste 750 de euro pe lună, iar  pensia medie la 810 euro pe lună. Atingerea acestor obiective este garantată de prestația PSD, cu Marcel Ciolacu premier, când a asigurat creșteri importante ale pensiilor și salariilor! Aceasta este diferența dintre PSD și celelalte partide. Aceasta e diferența între Marcel Ciolacu și ceilalți candidați la alegerile prezidențiale.

Publicitate

Marcel Ciolacu este prim-ministru care a alocat cele mai multe fonduri pentru începerea investițiilor din regiunea Moldovei și județul Botoșani. Premierul social-democrat este cel care a început construcția la Autostrada Moldovei, care leagă județul Botoșani la dezvoltarea României, care va aduce investitori și locuri de muncă pentru județul nostru și oportunități pentru tineri să nu mai plece în străinătate!

Marcel Ciolacu este un patriot, un bun român, care a pus interesul țării lui pe primul loc, nu a plecat capul și a obținut pentru România intrarea în spațiul de liberă circulație Schengen, care va aduce importante beneficii economice pentru companiile românești, a stabilit parteneriate economice cu cele mai puternice state din Uniunea Europenă și recunoșterea dublei cetățenii pentru români din Spania, cea mai mare comunitate din diaspora.

Votați candidații PSD pentru alegerile parlamentare și pe Marcel Ciolacu președinte al României pentru că este singurul candidat la Președinție care are în programul său măsuri prin care să susțină tinerii să se se angajeze pentru prima dată! Marcel Ciolacu va fi președintele tuturor tinerilor din România! Studenții și masteranzii cu vârsta mai mică de 26 ani, care lucrează vor fi scutiți de la plata contribuției de asigurări de sănătate și de impozitul pe venit pentru cei cu salariul minim, iar absolveții de facultate vor beneficia de prime de stabilitate pe 2 ani, de 1.000 lei/lună în primele 12 luni și de 1.250 lei/lună în anul următor”, a declarat Doina Federovici.

Publicitate

PSD la guvernare și Marcel Ciolacu președintele României este garanția că Moldova și județul Botoșani se dezvoltă!

Votați Marcel Ciolacu președinte pe 24 noiembrie, candidații PSD Botoșani la alegerile parlamentare pe 1 decembrie!

CMF1124001

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending