Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (60)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 „România literară” nr. 29 din 2022.  Gellu Dorian, pe o pagină tip „România literară”, publică  articolul de atitudine, şi foarte bine documentat,  „Un fals bântuie pe reţelele de socializare”. Articolul vizează, după cum menţionează autorul,  „anul când a fost scrisă poezia „Stelele-n cer” de Mihai Eminescu”. Gellu Dorian se referă la o serie de  „aşa-zişi cercetători”, cu referire directă la cineva Laurenţiu Roşu,  care pun problema eliminării fizice a lui Eminescu: „Se ştie că după întoarcerea sa de la Botoşani, din aprilie 1888, când părea că s-ar fi refăcut fizic şi sufleteşte, Eminescu a mai publicat doar şase articole: două în „România liberă”, iar patru în „Fântâna Blanduziei”, toate pe teme politice, dar cel mai agresiv fiind cel despre inamovibilitatea judecătorilor.  De aici, în imaginaţia celor care cred că Eminescu ar fi fost victimă politică, i s-ar fi tras sfârşitul poetului.  Medicii care au analizat atunci acest fapt, dar şi cei care au făcut-o peste timp, au lămurit unele aspecte asupra efectelor tratamentelor administrate poetului, cu medicamente care aveau, cum era şi firesc, reacţii adverse. Tratamentul cu mercur era practicat la acea vreme, în astfel de cazuri, iar procentul reacţiilor adverse nu a fost, atunci, remarcat în vreo statistică, deşi un astfel de tratament se afla nu chiar la început. Faptul că din februarie 1889, când a fost ridicat de jandarmi din baia comunală, unde, după o ceartă în redacţie, s-a dus să se răcorească, şi până în iunie a acelui an, cu mici excepţii, Eminescu a stat internat într-un spital de boli nervoase, în condiţii deloc bune, cu colegi de cameră, precum acel Petru Poenaru, care l-ar fi lovit cu câteva zile înainte în cap cu o piatră, de la care s-a dezvoltat acel erizipel, poate crea motive de dezvoltare a unor imaginaţii absolute în mintea celor care cred că astfel aduc la lumină trista şi timpuria moarte a poetului. Nici un biograf al poetului, nici cei care au ficţionat precum E. Lovinescu, Cezar Petrescu sau Petru Rezuş, ori mai recent în scenariul său Florina Ilis, ca să-i enumăr pe cei mai importanţi, nu au lămurit acest aspect, aşa cum doresc actualii „cercetători” ai vieţii poetului să spună lucrurilor pe nume, fără echivoc.”

Gellu Dorian nu este de acord  cu aspectul care se vehiculează, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii, pe 15 iunie 1889, a fost „Stelele-n cer”.  A simţit nevoia să intervină deoarece: 1. „pe reţelele de socializare, în ultima vreme, de vreo doi ani mai exact, dar şi în cadrul unor momente aniversare ori comemorative, aşa cum am auzit în Biserica Uspenia de la Botoşani, în care a fost botezat poetul, se spune, cu mare certitudine, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii este „Stelele-n cer”; 2. „se redă poezia de fiecare dată, se recită, aşa cum am auzit din gura preotului care ţinea un Te Deum în biserica botoşăneană”.

Dar de ce ar simţi nevoia „unii” să se plieze pe un fals? O spune tot Gellu Dorian: „…pentru a demonstra cât de lucid a fost Eminescu în acea zi fatală, că a putut scrie o astfel de poezie, care nu seamănă cu niciuna din poeziile sale, care, deşi analizată de George Călinescu în „Viaţa şi opera lui Eminescu”, cu trimiterile la unele influenţe, nu lasă loc de schimbare a opiniilor celor ce promovează astfel de fals. Miza e, aşa cum am mai spus, aceea de a se dovedi prin această poezie de reală frumuseţe şi creativitate aparte în totalitatea operei poetice eminesciene că un om capabil să creeze aşa ceva nu putea fi decât lucid, sănătos, şi, deci, ucis la ordinul unor oameni pentru care poetul devenise incomod”.

Cercetând cu  asiduitate  ce au scris cei care s-au ocupat de operele eminesciene, cum ar fi Perpessicius, Murăraşu, Vatamaniuc, Creţia, Valentin Coşereanu, lada lui Maiorescu  sau presa vremii, Gellu Dorian ajunge la concluzia că: „Se spune de către aceşti promotori ai unor astfel de falsuri că poezia a fost găsită în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat în acea zi poetul.  Or, nici un biograf al poetului, nici un romancier care a încercat să romanţeze viaţa poetului nu face această afirmaţie, nici în documentare, nici în ficţiune. Însă aceşti inşi ştiu sigur că acel manuscris după care s-a publicat pentru prima dată poezia, imediat după moarte, la 1 august 1889, care, de altfel, nu s-a găsit printre manuscrisele de la Academie, se afla în buzunarului halatului lui Eminescu. Tot ce este posibil, ştiind că Eminescu era în acea perioadă, din decembrie 1889, directorul recent înfiinţatei reviste „Fântâna Blanduziei”, în care publicase, cum am spus, patru articole politice şi câteva poezii.  „Stelele-n cer” a fost publicată în numărul din august al seriei a doua a efemerei reviste „Fântâna Blanduziei”, care-l avea pe frontispiciu ca director pe Eminescu, iar ca motto versul din „Criticilor mei” – „Unde să găsesc cuvântul ce exprimă  adevărul?”. Şi doar patru strofe din această poezie au apărut atunci, alături de poezia „Viaţa”, scrisă de poet în aceeaşi perioadă, 1879. Ambele poezii, aşa cum a stabilit D. Vatamaniuc, şi cum sunt menţionate şi-n celelalte ediţii, şi cum definitivează cronologic şi Valentin Coşereanu în recenta sa ediţie a poeziei eminesciene, sunt scrise în anul 1879, deci cu zece ani înainte de moartea lui Eminescu, şi cu patru ani înainte de a-şi încheia activitatea creativă poetul. Poezia se găseşte într-un singur manuscris, nr. 2276, f.142, aşa cum menţionează Valentin Coşereanu. Deci , nu mai are variante şi copii.  Ceea ce a ajuns în redacţia revistei „Fântâna Blanduziei, datoare să-i aducă elogii regretatului poet, coleg de redacţie, era o copie, nici aia a poeziei în întregime, copie care, probabil a fost scrisă de cineva din redacţie, după ce manuscris, nu se ştie (poate din memorie!), pentru că acel original, cu poezia în întregime, se afla în lada lui Maiorescu.”

Reţinem concluzia exprimată de Gellu Dorian: „Pentru cei care promovează această inexactitate cronologică de dragul unei idei greşite, localizarea în timp a poeziei „Stelele-n cer” este cea stabilită de D. Vatamaniuc, adică anul 1879.  Însă V. Coşereanu, având la bază şi o afirmaţie făcută de Petru Creţia, bazată pe scrierea eminesciană din acea  perioadă de final al creaţiei poetice, spune că aceasta s-ar putea „întinde şi în anul 1880 – 1881”, din momentul ce cu aceleaşi mijloace stilistice, poezia „Floare de tei”, care face parte din acelaşi aluat poetic, este datată de Petru Creţia 1882. Deci 1879-1881, nu 15 iunie 1889, cum afirmă pe reţelele de socializare cei care nu au timp să deschidă măcar ediţia din BPT a poeziilor eminesciene, unde ar putea vedea anul la finalul fiecărei poezii. Însă ignoranţa este mai la îndemână, aşa cum superficialitatea „sentimentelor pure” faţă de Eminescu este mai mângâietoare decât adevărata cercetare şi aflare a adevărului.”

Publicitate

Logica demonstraţiei, multitudinea de surse credibile cercetate de Gellu Dorian, ne obligă să aderăm  la concluzia găsită.

Nichita Danilov scrie o  recenzie tip eseu la volumul „Ani, iubirea mea” (Editura „Magic Print”, Oneşti, 2022)  sub titlul „Iaşii  marilor şi micilor iubiri”.  Spune Nichita Danilov: „Lumea literară ieşeană o cunoaşte pe Ana Cojan într-un fel. Acum, prin intermediul acestei cărţi, are posibilitatea să-i descopere o altă faţă şi o altă strălucire, chiar dacă această strălucire a apus demult şi a ruginit pe alocuri, căpătând aerul unui palimpsest închis într-o vitrină. Noi ştiam doar de iubirile Anei legate de poeţii Mihai Ursachi şi Dan Giosu, dar iată că acum Ana Cojan scoate din lada ei de zestre închisă undeva într-un pod sentimental şi alte iubiri: Răzvan Theodorescu, Petru Creţia,  Gheorghe Olteanu. Probabil că în acest herbar sentimental ar fi putut încăpea şi alţi adoratori ce au trecut prin viaţa ei, dar autoarea a considerat că, deocamdată, sunt suficiente şi aceste nume.”

Botoşăneni fiind, pe noi ne interesează  prezenţa lui Mihai Ursachi în acest volum. După cum se ştie, deşi născut la Strunga (Iaşi), poetul şi-a petrecut copilăria la Botoşani. Studiile primare, gimnaziale şi liceale le-a făcut tot la Botoşani. În 1957 a devenit absolvent al  Liceului  „A. T. Laurian”.  Demersul nostru va fi concretizat prin reţinerea  din eseul lui Nichita Danilor  a acelor citate care se referă la Mihai Ursachi: 1. „Şi acum decupez şi un scurt poem scris de Mihai Ursachi, probabil pe vremea când era salvamar la Ciric şi a cunoscut-o pe Ani, intitulat „Credinţa copilei” – „Fetiţa aceea, pe care atât o iubeam, mai credea / că din cochilia lui melcul plecase / undeva foarte departe / şi că se va întoarce / drept care-i păstra cu iubire cochilia / şi-l aştepta…”; 2. „Şi Răzvan Theodorescu, şi Mihai Ursachi în tinereţea lor au avut aerul unor dandy, în mâinile cărora au stat la fel de bine şi spada, şi revolverul”; 3. „Astfel, la mijlocul anilor nouăzeci, în plină restauraţie, aflându-se la tribună în faţa unei adunări publice, Mihai Ursachi, provocat de eleganţa vestimentaţiei, dar şi de erudiţia discursului lui Răzvan Teodorescu, nu s-a putut abţine să-i şoptească la ureche: „Dragă Răzvan, tandră canalie ce eşti, dacă aş avea un pistol la mine, te-aş împuşca acum, cu mâna mea, fără să clipesc…”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

De vineri se schimbă vremea. ANM a emis cod GALBEN de vreme rea în mai mult de jumătate de țară

Publicat

Publicitate

Chiar dacă astăzi la Botoșani și în întreaga țară a fost vreme de primăvară autentică, ANM a emis cod GALBEN de vreme rea pentru ziua de mâine în mai mult de jumătate de țară.

Atenționarea de vreme rea este valabilă de pe data de 10 ianuarie aproape în toată țara, de la ora 14, cu intensificări ale vântului și viscol la munte.

În zona noastră, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…70 km/h în Moldova, sudul Banatului, Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei și sud-vestul Munteniei. La munte, mai ales la altitudini mari, rafalele vor depăși 70…90 km/h și va fi viscol. În a doua parte a nopții de vineri spre sâmbătă (10/11 ianuarie) vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze de 40…50 km/h la munte, precum și în sudul și estul teritoriului.

În intervalul menționat, temporar vor fi precipitații moderate cantitativ, mai ales sub formă de ploaie în zona joasă din Banat, Crișana și Moldova, mixte în Maramureș și Transilvania și predominant ninsoare în zonele de deal și munte unde se va depune strat nou de zăpadă.

În celelalte regiuni vor fi ploi slabe și doar pe alocuri lapoviță sau ninsoare. Temperaturile maxime vor scădea semnificativ, vineri (10 ianuarie) în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar sâmbătă (11 ianuarie) și în celelalte regiuni, iar minimele vor deveni preponderent negative.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 9 ianuarie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 9 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 9 ianuarie 2025:

Loto 6/49: 43, 29, 24, 46, 14, 11

Loto 5/40: 22, 13, 2, 27, 1, 5

Joker: 39, 29, 44, 5, 34 + 14

Noroc: 7 6 9 7 3 2 2

Publicitate

Noroc Plus: 2 8 7 0 7 1

Super Noroc: 5 9 8 9 6 9

Citeste mai mult

Educație

Primar, gimnazial și liceal: Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. În ce condiții

Publicat

Publicitate

Elevii care obțin media 10 pe linie vor avea posibilitatea de a finaliza doi ani de studii într-un singur an școlar, conform unei metodologii publicate recent în Monitorul Oficial. Această oportunitate este disponibilă o singură dată pentru fiecare ciclu de învățământ: primar, gimnazial și liceal, relatează alba24.ro.

Pentru a beneficia de acest program, elevii trebuie să participe la cel puțin 50% dintre orele aferente anului curent și la minimum 40% din orele celui de-al doilea an de studii. În plus, pentru promovare, elevii trebuie să obțină calificativul „Foarte Bine” la finalul celui de-al doilea modul în învățământul primar sau o medie de cel puțin 9 la gimnaziu și liceu.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar

Ordinul ministrului educației pentru aprobarea Metodologiei privind promovarea a 2 ani de studii într-un an școlar în învățământul preuniversitar a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 ianuarie.

Potrivit metodologiei, elevii capabili de performanțe școlare înalte pot promova doi ani de studii într-un an școlar, ca parte a parcursului educațional subsumat învățământului preuniversitar obligatoriu.

Accelerarea promovării se realizează prin parcurgerea a doi ani de studii într-un singur an școlar de către elevii care au rezultate școlare excepționale și care au capacitatea fizică și intelectuală de a se adapta cerințelor parcurgerii acestui proces și integrării lor într-o clasă cu elevi de vârstă mai mare.

Parcurgerea a doi ani de studii într-un singur an școlar se face pentru doi ani de studii consecutivi:

Publicitate
  • anul în care este înscris elevul în urma promovării, în regim obișnuit, denumit în continuare „an curent/clasă curentă”
  • anul următor acestuia, pe care elevul îl parcurge suplimentar, în același timp cu anul curent, denumit în continuare „al doilea an de studiu”

Parcurgerea a doi ani de studii într-un an școlar se poate realiza o singură dată în fiecare dintre ciclurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.

Clasele de început de ciclu de învățământ se exclud din program. În învățământul primar, înscrierea în program se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. Accesul elevilor la program

Potrivit metodologiei, elevii care se înscriu în programul de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar trebuie să îndeplinească următoarele criterii de selecție:

Pentru cei care se înscriu pentru parcurgerea claselor a III-a și a IV-a:

  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, calificativul „Foarte bine” la fiecare disciplină de studiu;
  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, calificativul „Foarte bine” la purtare;

Pentru cei care se înscriu în program la nivel gimnazial și liceal:

  • media generală 10 la fiecare disciplină de studiu pentru elevii din învățământul gimnazial și liceal;
  • să aibă, în anul școlar anterior anului curent, media anuală 10 la purtare;

Pentru toți elevii care se înscriu în program:

  • să promoveze un test interdisciplinar din curriculumul clasei anterioare clasei curente, cu un punctaj de cel puțin 80% din totalul punctajului acordat pe test.

Elevii cu 10 pe linie vor putea promova doi ani de studii într-un an școlar. Documente necesare pentru înscriere

Pentru înscrierea elevilor în programul de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar trebuie depuse următoarele documente:

  • cererea părintelui/reprezentantului legal al elevului;
  • dosarul personal al elevului;
  • rezultatul obținut la testul interdisciplinar;
  • avizul favorabil al consilierului școlar;
  • avizul favorabil al medicului școlar sau al medicului de familie;
  • avizul consiliului profesoral al unității de învățământ.

Dosarul personal al elevului cuprinde:

  • portofoliul educațional al elevului, întocmit conform legislației în vigoare;
  • raportul profesorului pentru învățământul primar/dirigintelui, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”;
  • raportul fiecărui profesor al clasei, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”, în cazul elevilor din învățământul gimnazial și liceal;
  • raportul consilierului școlar privind capacitatea de adaptare la parcurgerea a doi ani de studii într-un an școlar și de integrare într-o clasă cu elevi de vârstă mai mare, finalizat cu
    propunerea „admis”/„respins”;
  • raportul medicului școlar sau al medicului de familie privind starea de sănătate și dezvoltarea fizică a elevului, finalizat cu propunerea „admis”/„respins”

Desfășurarea programului de parcurgere a doi ani de studii într-un an școlar

Parcurgerea celor doi ani de studii într-un an școlar se realizează prin:

  • frecventarea a cel puțin 50% din cursurile școlare aferente anului curent și a cel puțin 40% din cursurile școlare aferente celui de-al doilea an de studiu conform planului personalizat de învățare elaborat de comisia de monitorizare;
  • studiu individual;
  • consultații/tutoriale asigurate de profesorul pentru învățământul primar/profesorii clasei celui de-al doilea an de studiu.

În vederea promovării a doi ani de studii într-un an școlar, elevul va fi evaluat la fiecare disciplină/modul din planul-cadru de învățământ al celor doi ani.

Pentru încheierea situației școlare, elevul susține evaluări periodice sumative, pe durata anului școlar, după cel de-al doilea modul și pe durata celui de-al cincilea modul.

Probele de evaluare pot fi: scrise, orale, practice și de aptitudini incluse în planul personalizat de învățare, calendarul acestora fiind stabilit de comun acord de către părinte/tutorele
legal, elev și dirigintele clasei și avizat de către consiliul profesoral.

Conținutul probelor de evaluare va respecta curriculumul școlar.

Înregistrarea situației școlare se face în cataloagele și registrele matricole ale celor două clase în care elevul este înmatriculat.

Întreruperea programului de promovare a doi ani de studii într-un an școlar se realizează în următoarele situații:

  • la cererea elevului sau a părintelui/reprezentantului legal al elevului;
  • dacă la finalul celui de-al doilea modul, calificativul obținut este „Bine” — pentru elevii din ciclul primar, respectiv media notelor la evaluarea curentă pe discipline este mai mică de 9 — pentru elevii din ciclul gimnazial și liceal;
  • dacă elevul nu promovează evaluările periodice sumative la cel puțin 3 dintre disciplinele/modulele la care a optat pentru evaluarea sumativă;
  • la recomandarea argumentată a comisiei.

În urma întreruperii programului, elevul își continuă studiile în clasa curentă.

Citeste mai mult

Eveniment

Concediu 2025: Grecia se așteaptă la un val de turiști români, după intrarea României în Schengen

Publicat

Publicitate

Reprezentanții din sectorul turismului din nordul Greciei se așteaptă pe o creștere semnificativă a numărului de turiști români, odată cu integrarea completă a Bulgariei și României în spațiul Schengen, relatează alba24.ro.

Numărul turiștilor din cele două țări este de așteptat să crească și să umple hotelurile din Pieria, Halkidiki, dar și din Salonic. Asta după ani întregi în care turiștii au fost descurajați de întârzierile uriașe la frontieră.

„Le spunem bun-venit celor două țări în Spaţiul Schengen”, spune Iraklis Tsitlakidis, președintele Uniunii Hotelierilor din Pieria, pentru TheOpinion. „Așteptam calitatea de membru de mulți ani”, a adăugat el.

„Această acţiune nu poate avea decât efecte pozitive pentru Grecia, Bulgaria și România”, a adăugat Tsitlakidis, care în declarațiile sale anterioare pentru TheOpinion a subliniat că lipsa românilor a fost deosebit de resimţită în vara lui 2024.

„Încet-încet, schimbarea va începe să se vadă în sistemul de rezervări”, a adăugat acesta, spunând că este încă prea devreme pentru a trage concluzii.

Drept o „evoluţie foarte bună” a caracterizat, la rândul ei, Eleni Lampoura, secretarul Asociației pentru Apartamente de Închiriat „I ASPROVALTA”, aderarea oficială a Bulgariei și României la zona Schengen.

Publicitate

Aceste două țări împreună cu Serbia oferă cel mai mare volum de vizitatori în regiune în mod tradiţional.

„În anii precedenți, problema cu cozile de la graniță era uriașă”, adaugă ea, menționând că de multe ori acest fapt a acționat ca un factor de descurajare pentru călătorii care doreau să viziteze Grecia.

„Această mare tracasare i-a direcţionat de multe ori spre plajele din Bulgaria sau România în locul Greciei”.

„Sperăm la o creștere a fluxului de turiști, deoarece deservim în principal turismul rutier”, mai spune Eleni Lampoura, subliniind totuși cât de important este ca şi administrația locală, statul și companiile turistice să asigure o infrastructură cât mai bună.

„Când ne așteptăm la mai mulți oameni, trebuie să investim și în cea mai bună infrastructură” a adăugat Lampoura.

Grecia a susținut România pentru aderarea la Schengen

În noiembrie 2023, reprezentanți ai turismului din Halkidiki au ridicat problema aderării Bulgariei și României la Spaţiul Schengen printr-o interpelare adresată Comisiei Europene în care se sublinia necesitatea acestei aderări.

„Sunt două știri importante”, spune Grigoris Tassios, președintele Asociației Hotelierilor din Halkidiki, pentru TheOpinion, „prima este că anul trecut ne-am întors la nivelul sosirilor din 2019, iar a doua este că s-a pus punct tracasării celor care călătoresc spre regiunea noastră”.

„Deja este mult mai probabil ca mai ales cei din centrul și nordul României să vină să ne viziteze, spre deosebire de trecut”, a adăugat Tassios.

„Următorul pas este îmbunătățirea infrastructurii la granițele terestre, dacă vrem să fim considerați o țară europeană, așa cum a început deja să se întâmple cu punctul de trecere de la Kipoi”, a conchis el.

În urmă cu un an, a existat și o inițiativă a unor europarlamentari români, Vlad Gheorghe și Dacian Cioloș, care au propus un ”Schengen regional” care să fluidizeze traficul la frontiere, în drumul spre Bulgaria și Grecia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending