Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (60)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 „România literară” nr. 29 din 2022.  Gellu Dorian, pe o pagină tip „România literară”, publică  articolul de atitudine, şi foarte bine documentat,  „Un fals bântuie pe reţelele de socializare”. Articolul vizează, după cum menţionează autorul,  „anul când a fost scrisă poezia „Stelele-n cer” de Mihai Eminescu”. Gellu Dorian se referă la o serie de  „aşa-zişi cercetători”, cu referire directă la cineva Laurenţiu Roşu,  care pun problema eliminării fizice a lui Eminescu: „Se ştie că după întoarcerea sa de la Botoşani, din aprilie 1888, când părea că s-ar fi refăcut fizic şi sufleteşte, Eminescu a mai publicat doar şase articole: două în „România liberă”, iar patru în „Fântâna Blanduziei”, toate pe teme politice, dar cel mai agresiv fiind cel despre inamovibilitatea judecătorilor.  De aici, în imaginaţia celor care cred că Eminescu ar fi fost victimă politică, i s-ar fi tras sfârşitul poetului.  Medicii care au analizat atunci acest fapt, dar şi cei care au făcut-o peste timp, au lămurit unele aspecte asupra efectelor tratamentelor administrate poetului, cu medicamente care aveau, cum era şi firesc, reacţii adverse. Tratamentul cu mercur era practicat la acea vreme, în astfel de cazuri, iar procentul reacţiilor adverse nu a fost, atunci, remarcat în vreo statistică, deşi un astfel de tratament se afla nu chiar la început. Faptul că din februarie 1889, când a fost ridicat de jandarmi din baia comunală, unde, după o ceartă în redacţie, s-a dus să se răcorească, şi până în iunie a acelui an, cu mici excepţii, Eminescu a stat internat într-un spital de boli nervoase, în condiţii deloc bune, cu colegi de cameră, precum acel Petru Poenaru, care l-ar fi lovit cu câteva zile înainte în cap cu o piatră, de la care s-a dezvoltat acel erizipel, poate crea motive de dezvoltare a unor imaginaţii absolute în mintea celor care cred că astfel aduc la lumină trista şi timpuria moarte a poetului. Nici un biograf al poetului, nici cei care au ficţionat precum E. Lovinescu, Cezar Petrescu sau Petru Rezuş, ori mai recent în scenariul său Florina Ilis, ca să-i enumăr pe cei mai importanţi, nu au lămurit acest aspect, aşa cum doresc actualii „cercetători” ai vieţii poetului să spună lucrurilor pe nume, fără echivoc.”

Gellu Dorian nu este de acord  cu aspectul care se vehiculează, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii, pe 15 iunie 1889, a fost „Stelele-n cer”.  A simţit nevoia să intervină deoarece: 1. „pe reţelele de socializare, în ultima vreme, de vreo doi ani mai exact, dar şi în cadrul unor momente aniversare ori comemorative, aşa cum am auzit în Biserica Uspenia de la Botoşani, în care a fost botezat poetul, se spune, cu mare certitudine, că ultima poezie scrisă de Eminescu în chiar ziua morţii este „Stelele-n cer”; 2. „se redă poezia de fiecare dată, se recită, aşa cum am auzit din gura preotului care ţinea un Te Deum în biserica botoşăneană”.

Dar de ce ar simţi nevoia „unii” să se plieze pe un fals? O spune tot Gellu Dorian: „…pentru a demonstra cât de lucid a fost Eminescu în acea zi fatală, că a putut scrie o astfel de poezie, care nu seamănă cu niciuna din poeziile sale, care, deşi analizată de George Călinescu în „Viaţa şi opera lui Eminescu”, cu trimiterile la unele influenţe, nu lasă loc de schimbare a opiniilor celor ce promovează astfel de fals. Miza e, aşa cum am mai spus, aceea de a se dovedi prin această poezie de reală frumuseţe şi creativitate aparte în totalitatea operei poetice eminesciene că un om capabil să creeze aşa ceva nu putea fi decât lucid, sănătos, şi, deci, ucis la ordinul unor oameni pentru care poetul devenise incomod”.

Cercetând cu  asiduitate  ce au scris cei care s-au ocupat de operele eminesciene, cum ar fi Perpessicius, Murăraşu, Vatamaniuc, Creţia, Valentin Coşereanu, lada lui Maiorescu  sau presa vremii, Gellu Dorian ajunge la concluzia că: „Se spune de către aceşti promotori ai unor astfel de falsuri că poezia a fost găsită în buzunarul halatului cu care era îmbrăcat în acea zi poetul.  Or, nici un biograf al poetului, nici un romancier care a încercat să romanţeze viaţa poetului nu face această afirmaţie, nici în documentare, nici în ficţiune. Însă aceşti inşi ştiu sigur că acel manuscris după care s-a publicat pentru prima dată poezia, imediat după moarte, la 1 august 1889, care, de altfel, nu s-a găsit printre manuscrisele de la Academie, se afla în buzunarului halatului lui Eminescu. Tot ce este posibil, ştiind că Eminescu era în acea perioadă, din decembrie 1889, directorul recent înfiinţatei reviste „Fântâna Blanduziei”, în care publicase, cum am spus, patru articole politice şi câteva poezii.  „Stelele-n cer” a fost publicată în numărul din august al seriei a doua a efemerei reviste „Fântâna Blanduziei”, care-l avea pe frontispiciu ca director pe Eminescu, iar ca motto versul din „Criticilor mei” – „Unde să găsesc cuvântul ce exprimă  adevărul?”. Şi doar patru strofe din această poezie au apărut atunci, alături de poezia „Viaţa”, scrisă de poet în aceeaşi perioadă, 1879. Ambele poezii, aşa cum a stabilit D. Vatamaniuc, şi cum sunt menţionate şi-n celelalte ediţii, şi cum definitivează cronologic şi Valentin Coşereanu în recenta sa ediţie a poeziei eminesciene, sunt scrise în anul 1879, deci cu zece ani înainte de moartea lui Eminescu, şi cu patru ani înainte de a-şi încheia activitatea creativă poetul. Poezia se găseşte într-un singur manuscris, nr. 2276, f.142, aşa cum menţionează Valentin Coşereanu. Deci , nu mai are variante şi copii.  Ceea ce a ajuns în redacţia revistei „Fântâna Blanduziei, datoare să-i aducă elogii regretatului poet, coleg de redacţie, era o copie, nici aia a poeziei în întregime, copie care, probabil a fost scrisă de cineva din redacţie, după ce manuscris, nu se ştie (poate din memorie!), pentru că acel original, cu poezia în întregime, se afla în lada lui Maiorescu.”

Reţinem concluzia exprimată de Gellu Dorian: „Pentru cei care promovează această inexactitate cronologică de dragul unei idei greşite, localizarea în timp a poeziei „Stelele-n cer” este cea stabilită de D. Vatamaniuc, adică anul 1879.  Însă V. Coşereanu, având la bază şi o afirmaţie făcută de Petru Creţia, bazată pe scrierea eminesciană din acea  perioadă de final al creaţiei poetice, spune că aceasta s-ar putea „întinde şi în anul 1880 – 1881”, din momentul ce cu aceleaşi mijloace stilistice, poezia „Floare de tei”, care face parte din acelaşi aluat poetic, este datată de Petru Creţia 1882. Deci 1879-1881, nu 15 iunie 1889, cum afirmă pe reţelele de socializare cei care nu au timp să deschidă măcar ediţia din BPT a poeziilor eminesciene, unde ar putea vedea anul la finalul fiecărei poezii. Însă ignoranţa este mai la îndemână, aşa cum superficialitatea „sentimentelor pure” faţă de Eminescu este mai mângâietoare decât adevărata cercetare şi aflare a adevărului.”

Publicitate

Logica demonstraţiei, multitudinea de surse credibile cercetate de Gellu Dorian, ne obligă să aderăm  la concluzia găsită.

Nichita Danilov scrie o  recenzie tip eseu la volumul „Ani, iubirea mea” (Editura „Magic Print”, Oneşti, 2022)  sub titlul „Iaşii  marilor şi micilor iubiri”.  Spune Nichita Danilov: „Lumea literară ieşeană o cunoaşte pe Ana Cojan într-un fel. Acum, prin intermediul acestei cărţi, are posibilitatea să-i descopere o altă faţă şi o altă strălucire, chiar dacă această strălucire a apus demult şi a ruginit pe alocuri, căpătând aerul unui palimpsest închis într-o vitrină. Noi ştiam doar de iubirile Anei legate de poeţii Mihai Ursachi şi Dan Giosu, dar iată că acum Ana Cojan scoate din lada ei de zestre închisă undeva într-un pod sentimental şi alte iubiri: Răzvan Theodorescu, Petru Creţia,  Gheorghe Olteanu. Probabil că în acest herbar sentimental ar fi putut încăpea şi alţi adoratori ce au trecut prin viaţa ei, dar autoarea a considerat că, deocamdată, sunt suficiente şi aceste nume.”

Botoşăneni fiind, pe noi ne interesează  prezenţa lui Mihai Ursachi în acest volum. După cum se ştie, deşi născut la Strunga (Iaşi), poetul şi-a petrecut copilăria la Botoşani. Studiile primare, gimnaziale şi liceale le-a făcut tot la Botoşani. În 1957 a devenit absolvent al  Liceului  „A. T. Laurian”.  Demersul nostru va fi concretizat prin reţinerea  din eseul lui Nichita Danilor  a acelor citate care se referă la Mihai Ursachi: 1. „Şi acum decupez şi un scurt poem scris de Mihai Ursachi, probabil pe vremea când era salvamar la Ciric şi a cunoscut-o pe Ani, intitulat „Credinţa copilei” – „Fetiţa aceea, pe care atât o iubeam, mai credea / că din cochilia lui melcul plecase / undeva foarte departe / şi că se va întoarce / drept care-i păstra cu iubire cochilia / şi-l aştepta…”; 2. „Şi Răzvan Theodorescu, şi Mihai Ursachi în tinereţea lor au avut aerul unor dandy, în mâinile cărora au stat la fel de bine şi spada, şi revolverul”; 3. „Astfel, la mijlocul anilor nouăzeci, în plină restauraţie, aflându-se la tribună în faţa unei adunări publice, Mihai Ursachi, provocat de eleganţa vestimentaţiei, dar şi de erudiţia discursului lui Răzvan Teodorescu, nu s-a putut abţine să-i şoptească la ureche: „Dragă Răzvan, tandră canalie ce eşti, dacă aş avea un pistol la mine, te-aş împuşca acum, cu mâna mea, fără să clipesc…”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Țigări ascunse în piese de lego și produse contrafăcute de peste 43.000 de lei, descoperite la Botoșani de polițiștii de frontieră

Publicat

acum 2 ore

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni. În urma unei acțiuni desfășurate în zona de competență, aceștia au descoperit parfumuri, articole vestimentare și țigarete susceptibile a fi contrafăcute, evaluate la peste 43.000 de lei. Totodată, o cantitate impresionantă de produse cosmetice a fost ridicată și predată organelor vamale.

Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, în jurul orei 20:00, în localitatea de frontieră Pomârla. O patrulă a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani a oprit pentru control două microbuze cu remorcă, înmatriculate în Ucraina.

În primul microbuz, polițiștii au găsit 80 de parfumuri și mai multe articole de îmbrăcăminte, toate purtând însemnele unor mărci consacrate, dar susceptibile a fi contrafăcute. Surpriza a venit însă la descoperirea unor țigarete ascunse într-un mod cu totul inedit: fiecare pachet fusese disimulat în interiorul unor piese de lego. Bunurile, estimate la 43.000 de lei, au fost ridicate, iar pe numele șoferului a fost întocmit dosar penal pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute.

Al doilea microbuz transporta 4.590 de sticle cu ojă gel, lămpi UV, accesorii pentru pile electrice, seruri și creme cosmetice. Întreaga încărcătură a fost predată Direcției Regionale Vamale Iași, iar ambii șoferi au fost sancționați contravențional cu câte 8.000 de lei.

Autoritățile atrag atenția asupra fenomenului tot mai diversificat al introducerii pe piață a produselor contrafăcute, subliniind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru consumatori.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost liniște ieri pe cerul județelor din Moldova. Dronă interceptată de Forțele Aeriene Române în spațiul aerian național

Publicat

acum 3 ore

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Liniștea neobișnuită din toată ziua de ieri de pe cerul Moldovei, unde doar câteva avioane au traversat regiunea de Nord-Est, unele zboruri fiind chiar anulate pe aeroporturi, pare să fi avut o explicație serioasă.

Sâmbătă seara, o dronă a fost interceptată în spațiul aerian național de către Forțele Aeriene Române. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis primele precizări legate de incident.

O dronă a fost interceptată sâmbătă seara, de către Forțele Aeriene Române, în spațiul aerian național. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut precizări.

”Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.

La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.

Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației.

Publicitate

În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și de aeronavele aflate în aer.

Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” – precizări oficiale MApN.

Precizările ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a făcut precizări despre acțiunea forțelor aeriene.

Despre dronă, acesta spune că nu a fost doborâtă.

„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax.

Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”.

Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „ Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”.

„Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.

Context

MApN amintește că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18:

„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”

IGSU a emis RO-Alert

La ora 18.12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cetățenii erau informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție.

Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute.

În jurul orei 20.00, a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru aceeași zonă din Tulcea. Alerta a încetat la ora 21.00.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la Stâncești: Foișor distrus și acoperișul casei afectat din cauza unui coș de fum neizolat

Publicat

acum 3 ore

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

Un incendiu izbucnit în noaptea de duminică spre luni a pus pe jar o familie din localitatea Stâncești. Flăcările au cuprins un foișor din curtea casei, cel mai probabil din cauza unui coș de fum neprotejat termic, aflat prea aproape de materialele combustibile din structura acoperișului.

Alarma a fost dată cu puțin înainte de miezul nopții. În câteva minute, incendiul s-a extins și la acoperișul locuinței, amenințând să mistuie întreaga casă. Vecinii au sunat la 112, iar în zonă au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Lor li s-au alăturat și voluntarii Serviciului pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu.

Intervenția a fost contracronometru. Focul risca să se propage la întreaga locuință și la anexele gospodărești aflate la doar câțiva metri distanță. Pompierii au reușit să localizeze incendiul și au luptat mai bine de două ore pentru lichidarea completă a flăcărilor și înlăturarea efectelor.

Pagubele nu au fost deloc mici: foișorul a ars în totalitate, iar 40 de metri pătrați din acoperișul casei au fost distruși. Cu toate acestea, militarii au reușit să salveze restul locuinței și bunurile din interior, dar și clădirile din apropiere.

Reprezentanții ISU atrag atenția, încă o dată, asupra pericolului pe care îl reprezintă coșurile de fum neizolate. Ele trebuie construite și întreținute corespunzător, pentru a nu intra în contact cu materialele inflamabile din structura caselor. Un simplu detaliu tehnic poate face diferența dintre o locuință salvată și una distrusă de foc.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Înălţarea Sfintei Cruci. Este zi de post pentru că amintește de Patimile şi moartea Mântuitorului

Publicat

acum 3 ore

duminică, 14.09.2025

de

Publicitate

În calendarul bisericesc ortodox, Sfânta Cruce este cinstită prin câteva sărbători şi zile speciale: Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica Crucii (Duminica a treia din Postul Paştilor), Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci (1 august), Pomenirea arătării semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie (351) pe data de 7 mai.

În cadrul Octoihului, avem de asemenea, două zile pe săptămână consacrate cinstirii speciale şi permanente a Sfintei Cruci în serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe şi anume miercurea şi vinerea. Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

Este o sărbătoare considerată praznic împărătesc. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci şi anume: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la Perşii păgâni, la anul 629 pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor la 14 septembrie 630.

Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi moartea Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending