Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (58)

Publicat

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Eminescu în revista „Meşterul Manole” (anul I, nr. 5 – 6, iunie – august, 1939): Cea de-a doua întrebare  pusă membrilor grupării de la revista „Meşterul Manole” a fost: „Care credeţi că e valoarea actuală şi universală a operei lui Mihai Eminescu?”. Trebuie precizat că întrebarea a fost pusă la nivelul anului 1939, iar răspunsurile au fost date tot atunci.  De aceea, Ecaterina Vaum, despre care ştiu că s-a ocupat, printre altele, de activitatea de critic şi istoric literar a lui Nicolae Iorga, scrie în  broşura „Eminescu văzut de gruparea literară „Meşterul Manole” (Editura „Ulpia Traiana”, Bucureşti, 1997) despre răspunsurile unor tineri care vin dinspre lecturi simpatetice şi mai puţin aplicate: „Tinerii scriitori din „ultimul val” al perioadei interbelice, sunt puşi în situaţia de a se raporta epistemic şi axiologic – a se vedea cele două întrebări – la tradiţie, la tradiţia literară, simbolizată prin Eminescu. E un gest cultural pe care-l acceptă cu o surprinzătoare cuminţenie pentru o generaţie considerată, în general, iconoclastă, ilustrând un simţ al evoluţiei organice în literatură. Răspunsurile lor exprimă un climat de epocă, pe de o parte şi, pe de altă parte, devin interesante din perspectiva devenirii ulterioare a autorilor. (…)Ediţii complete nu apăruseră încă, ediţia Perpessicius e semnalată în treacăt şi Aurel Marin evocă ediţia A. C. Cuza, care i-a deschis gustul pentru proza şi publicistica eminesciană. Dintre exegeţi, sunt numiţi în treacăt, D. Caracostea şi Mihail Dragomirescu. Nici o menţiune despre  Călinescu şi Tudor Vianu, care-şi publicase contribuţii majore în domeniu, dar care, iată, nu ajunseră în mâinile mai tinerilor contemporani sau, poate, nu-i impresionaseră”.

Ovid Caledoniu: „Universalitatea operei eminesciene? S-a vorbit prea mult despre această calitate a marelui poet. Aş mărturisi aici, printre altele, părerea de rău că Eminescu n-a fost tradus, atunci când trebuia.”; Marcello Camilucci:  „Eminescu este unul din poeţii care pot să spună  ceva atât în durere cât şi în bucurie, ca şi Leopardi, într-un chip atât de convingător şi pătrunzător încât şi sufletul cel mai bine ferecat de cutele fiinţei lui într-o îndărătnică singurătate, nu poate să dea în lături de a împărtăşi accentele de omenească şi blândă căldură pe care le dovedeşte în manifestările minţii celei mai ascuţite, scăpărând de viaţă intelectuală, ca şi în cele ale simţămintelor adânci şi tulburătoare..”; Mihail Chirnoagă: „Necunoscând bine multe literaturi nu pot s-o afirm decât cu o credinţă personală. Dar în faţa francezilor şi-a italienilor pot să mă gândesc în destulă libertate la aceasta. Şi o fac cu o voluptate necesară, stenică. El este un liric uriaş, un poet; o muzică şi-un vis, fără drame. Vâna eternei poezii l-a fost miruit. Opera poetică eminesciană va fi nemuritoare precum şi vie, pe când cea politică va putea trece cândva, dintr-o perspectivă politică deosebită, ca document istoric.”; Ion Frunzetti: „Înzestrat cu o viziune a sa, a lumii şi vieţii, Eminescu e departe de a fi original numai în mijloacele de expresie. Lucide intuiţii, adânc răsfrânte în suflet şi personal ordonate după liniile de forţă ale fanteziei sale creatoare, sunt forjate într-o măiastră – prin noutate şi justeţe – expresie artistică, într-un cosmos accesibil nouă numai datorită lui. Universală e poezia  Luceafărului român prin ceea ce exprimă; valorile pe care le pune ea în evidenţă sunt ale tuturor, adresate tuturor, însă nu în felul tuturor: interesul pentru el sporeşte prin umanitatea vie, care nu poate fi decât individuală, vibrând în fiecare vers, cu muzicalitatea proprie sufletului specific timbrat, al poetului aceluia de atunci, pe numele său anumit… Actualitatea poeziei acesteia nu e decât universalitatea ei în timp. Desfăşurată în peste tot şi oricând, poezia lui Eminescu trăieşte în aceste dimensiuni, numai prin ceea ce e în ea, supus definiţiei lirismului.”; Vintilă Horia: „Căci Eminescu e tipul de om şi de scriitor către care au tins toate strădaniile romantismului. Viaţa sa, mai bogată în  experienţe şi senzaţional intim decât a oricărui Musset, Lamartine, Schelling, Schlegel ori Leopardi, e atât de conformă unei  ortodoxe trăiri romantice încât s-a dăruit cu uşurinţă biografilor care nu trebuiau să fie prea inventivi pentru a oscila către latura romanţată a geniului.  Iar „Luceafărul” e fără îndoială cel mai sublim poem al ultimelor două veacuri. Valoarea actuală şi universală a lui Eminescu stă, cred, în armonia perfect realizată a personalităţii sale literare omeneşti.”; Aurel Marin: „Valoarea universală a operei eminesciene? Este cuprinsă în opera sa lirică, în care se închide o viziune genială a lumii, într-o limbă de o armonie desăvârşită. Pentru acela care citeşte poezie din literaturile străine, putând urmări comparativ operele scriitorilor reprezentativi, Eminescu se aşează printre întâii lirici ai tuturor literaturilor.”; Constantin Micu: „Lecţia operei lui Eminescu stă tocmai în a arăta că omul, fiinţă spirituală, are toate mijloacele de a se realiza conform cu cerinţele şi imperativele reginei superioare a fiinţei lui. Adoptând o concepţie idealistă a omului, Eminescu, dacă e vorba să-i căutăm corespondenţe, e mai aproape de gândirea lui Kant decât de aceea a lui Schopenhauer cum în mod abuziv s-a pretins.  Este uşor de înţeles acum că universalitatea lui Eminescu vine din această dimensiune singulară a operei lui – faptul că e însufleţită de un ideal ce nu va suferi nici dezminţiri nici înfrângeri. Este o şansă unică pentru literatura română de a fi primit de timpuriu un mesaj poetic atât de sublim, a cărui măreţie stă în puterea cu care înfruntă timpul fără a se uza.”; Horia Niţulescu: „Pentru cine cunoaşte cât de cât poezia universală, de la Homer încoace, de la Baghavadgita, ştie că Eminescu se află printre fiinţele cele mai de sus, printre luceferi. Într-o anumită ierarhie a spiritului – fără nici o normă, dar pe care suntem ispitiţi câteodată să o facem – nu ezităm să-l rânduim pe Eminescu în Olimpul suprem, alături de Homer, de Virgiliu, de Dante, Shakespeare, Goethe, Dostoievski, marii latifundiari ai poeziei.  Ca poet liric însă, tot Eminescu ni se pare voievodul.  Nutrim o adâncă simpatie pentru domnul Mihail Dragomirescu, de când am aflat că dânsul, cel dintâi, s-a încumetat să facă această afirmaţie.”; Teodor Scarlat:  „Animat, în primul rând, de o fierbinte pasiune de ceea ce este etern omenesc, poezia lui Mihai Eminescu dă, totuşi, vieţii un sens ce depăşeşte pe acela al uniformităţii diurne; căci numai dincolo de aceasta poetul descoperă miracolul existenţei, esenţa pură a trăirii ideale. Valabilitatea actuală a poeziei sale, aici trebuie căutată, indiferent de planul pe care am situa-o, pentru cercetare.”; Ion Şiugariu: „Care este valoarea lui actuală şi universală? Răspuns impersonal, didactic. Din ceea ce cunosc, din ceea ce se afirmă, din ceea ce se scrie pretutindeni, reiese clar părerea generală, că Eminescu este considerat astăzi printre marii poeţi ai omenirii şi că valoarea operei sale nu este cu nimic mai prejos decât a unui Leopardi, Rilke, poate chiar Goethe. În ceea ce priveşte actualitatea acestei opere, chestiunea mi se pare mai discutabilă. Fără să cred că ar fi depăşit, este clar că demult nu mai trăim un moment Eminescu. Trăim un moment Blaga, mai puţin un moment Arghezi. Dar un moment Eminescu, nu.  Imens, bogat, aşa cum ştim precis că a fost, el ne apare azi doar în perspectivă istorică.  Eminescu e prezent aşa cum sunt prezente cele câteva personalităţi mari ale literaturii universale.  Opera lui e actuală numai pentru că universalitatea, eternitatea se pretează la actualitate. Nuanţa specifică a acestei opere însă, felul ei de a se înfăţişa lumii, mi se par azi aşezate definitiv în istorie.”

De ce am reluat aceste puncte de vedere despre Eminescu şi  spuse în urmă cu peste 80 de ani? Răspunde Nicolae Scurtu, îngrijitorul acestei ediţii: „Restituirea acestor figurine critice, astăzi, când este atâta nevoie de Eminescu, demonstrează că orice mărturie despre poetul nepereche se cuvine să fie reactualizată şi revalorificată întru cunoaşterea, deplină, a receptării unei opere ce ne-a asigurat un loc, pentru totdeauna, în istoria literaturii şi civilizaţiei universale”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: „Dorel” a trecut pe la Hlipiceni. „Fântâna lui Ungureanu”, distrusă și lăsată în paragină

Publicat

O fântână din comuna botoșăneană Hlipiceni, distrusă și lăsată în paragină, despre care se spune că are cea mai bună apă din zonă, a împărțit localnicii în două tabere. Construcția este la un pas să se dărâme și de vină ar fi un sătean care a folosit în mod neglijent un utilaj. La „radio Șanț” se știe sigur cine este autorul, însă nimeni nu ia nicio atitudine.

I se spune din bătrâni, „La fântâna lui Ungureanu” , un loc unde  fiecare om din sat a băut cel puțin o cană de apă când s-a întors de la muncile câmpului. Oamenii au numit locul așa după potcovarul satului, un localnic care în 1987 s-a gândit să facă o faptă de milostenie pentru consătenii ce se întorc istoviți și însetați de la prășit. Fiecare bogdaproste pe care l-ar fi rostit cineva după o cană de apă rece și dulce s-ar fi socotit în „desaga” cu care domnul Ungureanu avea să meargă în Veșnicie. Numai că vremurile în care câmpurile erau lucrate de oameni au apus și rareori mai vezi câte unul sau doi mergând cu sapa în spate, astfel că interesul pentru fântâna miraculoasă s-a pierdut. Chiar și în contextul în care, cel puțin anul acesta, nevoie de apă potabilă a fost la cote maxime.

Două fotografii sugestive, postate de un sătean din Hlipiceni,pe pagina de socializare, a stârnit of-ul oamenilor care s-au împărțit în două tabere. O parte insistă să repare cine a stricat, iar majoritatea se declară pentru o acțiune „mână de la mână” pentru a mulțumi cumva pentru cana de apă rece primită cândva.

Se spune că fiecare sătean a băut de aici măcar o cană cu apă, pe când se întorcea acasă după o zi grea de muncă la câmp.

„Cu sapa in spinare către bucata de pământ sau cu vacile la păscut nu se mai duce nimenea, iar fermierul nu mai are nevoie să zăbovescă la fântână, din păcate nu au de ce!, utilajele agricole majoritatea au aer condiționat, și deci nu au nevoie de apă. Cine știe câtă trudă a depus proprietarul acelei fântâni spre a o construi! Câte guri si suflete a răcorit, cate guri de bine i-au dorit, in viață ești dator să lași in urma ta măcar o fântână, un pom si o casă! Slavă omului care a trudit si plătit la facerea fântânii!”

„Daca nu e alta solutie si se face o cheta pt reparatii ma bag pt ca am baut apa de acolo”.

„Probabil este așa de nesimțit cel ce a distrus că nu are mustrări de conștiință! Oare a făcut un bine fără să aștepte ceva în schimb așa cum a făcut bunicul meu ? După câte știu pe vreme de secetă se ia apă de acolo cu butoaiele. Iar cât despre reparat am văzut un comentariu că ar putea să repare rudele .Foarte urât ! Rudele să repare iar cei ce se folosesc de ea să se uite …”

„Din ce am citit pe aici, ”un nesimțit cu utilaj agricol a dărâmat fântâna și refuză să o repare”! Dărâmarea unui bun al altuia = infracțiune de distrugere! Autorul poate fi obligat, așadar, și penal să repare bunul distrus, cu atât mai mult cu cât acesta este de utilitate publică! Și cu atât mai mult cu cât, se pare, este cunoscut! Altfel, e păcat de biata fântână! Mai ales că, după cum zice lumea, are și apă bună!”

Sunt câteva dintre opiniile localnicilor din Hlipiceni și până se decid cine și cum să intervină, „Fântâna lui Ungureanu” continuă să potolească setea trecătorilor, mai ales că încă este destulă apă, e drept, la adâncimea de 10 metri. Periodic câte un „binevoitor” fură găleata sau lanțul, dar sunt iute înlocuite prin strădania urmașilor domnului Ungureanu.

Uitată pe deal, îngenuncheată de neglijența oamenilor, fântâna vorbește despre vremurile în care ospitalitatea, bunătatea și solidaritatea erau trăsături ale românului autentic, ale moldoveanului cu credință nestrămutată în Dumnezeu.

Foto: facebookstiri

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție, șoferi! 11 autospeciale dotate cu aparate radar pe drumurile din Botoșani

Publicat

Șoferii botoșăneni trebuie să manifeste prudență și să se gândească de două ori înainte de a apăsa pedala de accelerație.
În această săptămână, zilnic, pe drumurile din județ, polițiștii rutieri vor fi prezenți cu 11 autospeciale dotate cu aparate radar.
Aceștia acționează preventiv, în cadrul unei acțiuni desfășurată la nivel național, pentru prevenirea accidentelor rutiere care au viteza excesivă ca principală cauză de producere .

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de locuri de muncă oferite de angajatorii din Botoșani, prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

Publicat

Peste șase sute de locuri de muncă oferite de angajatorii botoșăneni, prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Meseriil căutate sunt variate, multe fiind în construcții, dar se caută de asemenea ingineri, contabil-șef.

Oferta poate fi consultată integral AICI.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Rafila: „Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională”

Publicat

„Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională. Îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara, listele se regăsesc la Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică, de unde îşi pot ridica gratuit aceste pastile. Este un sistem perfect funcţional. Este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reuşit să îl punem la punct”, a afirmat Rafila, după o vizită la Spitalul de urgenţă Floreasca.

El a precizat că este posibil ca, pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina, cererea de pastile de iodură de potasiu să crească.

“Pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina, este posibil ca cererea să crească, dar medicii de familie trebuie să elibereze prescripţie acestor pacienţi care au dreptul să primească micro-comprimatele de iodură de potasiu”, a explicat ministrul. AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate