Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (58)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Eminescu în revista „Meşterul Manole” (anul I, nr. 5 – 6, iunie – august, 1939): Cea de-a doua întrebare  pusă membrilor grupării de la revista „Meşterul Manole” a fost: „Care credeţi că e valoarea actuală şi universală a operei lui Mihai Eminescu?”. Trebuie precizat că întrebarea a fost pusă la nivelul anului 1939, iar răspunsurile au fost date tot atunci.  De aceea, Ecaterina Vaum, despre care ştiu că s-a ocupat, printre altele, de activitatea de critic şi istoric literar a lui Nicolae Iorga, scrie în  broşura „Eminescu văzut de gruparea literară „Meşterul Manole” (Editura „Ulpia Traiana”, Bucureşti, 1997) despre răspunsurile unor tineri care vin dinspre lecturi simpatetice şi mai puţin aplicate: „Tinerii scriitori din „ultimul val” al perioadei interbelice, sunt puşi în situaţia de a se raporta epistemic şi axiologic – a se vedea cele două întrebări – la tradiţie, la tradiţia literară, simbolizată prin Eminescu. E un gest cultural pe care-l acceptă cu o surprinzătoare cuminţenie pentru o generaţie considerată, în general, iconoclastă, ilustrând un simţ al evoluţiei organice în literatură. Răspunsurile lor exprimă un climat de epocă, pe de o parte şi, pe de altă parte, devin interesante din perspectiva devenirii ulterioare a autorilor. (…)Ediţii complete nu apăruseră încă, ediţia Perpessicius e semnalată în treacăt şi Aurel Marin evocă ediţia A. C. Cuza, care i-a deschis gustul pentru proza şi publicistica eminesciană. Dintre exegeţi, sunt numiţi în treacăt, D. Caracostea şi Mihail Dragomirescu. Nici o menţiune despre  Călinescu şi Tudor Vianu, care-şi publicase contribuţii majore în domeniu, dar care, iată, nu ajunseră în mâinile mai tinerilor contemporani sau, poate, nu-i impresionaseră”.

Ovid Caledoniu: „Universalitatea operei eminesciene? S-a vorbit prea mult despre această calitate a marelui poet. Aş mărturisi aici, printre altele, părerea de rău că Eminescu n-a fost tradus, atunci când trebuia.”; Marcello Camilucci:  „Eminescu este unul din poeţii care pot să spună  ceva atât în durere cât şi în bucurie, ca şi Leopardi, într-un chip atât de convingător şi pătrunzător încât şi sufletul cel mai bine ferecat de cutele fiinţei lui într-o îndărătnică singurătate, nu poate să dea în lături de a împărtăşi accentele de omenească şi blândă căldură pe care le dovedeşte în manifestările minţii celei mai ascuţite, scăpărând de viaţă intelectuală, ca şi în cele ale simţămintelor adânci şi tulburătoare..”; Mihail Chirnoagă: „Necunoscând bine multe literaturi nu pot s-o afirm decât cu o credinţă personală. Dar în faţa francezilor şi-a italienilor pot să mă gândesc în destulă libertate la aceasta. Şi o fac cu o voluptate necesară, stenică. El este un liric uriaş, un poet; o muzică şi-un vis, fără drame. Vâna eternei poezii l-a fost miruit. Opera poetică eminesciană va fi nemuritoare precum şi vie, pe când cea politică va putea trece cândva, dintr-o perspectivă politică deosebită, ca document istoric.”; Ion Frunzetti: „Înzestrat cu o viziune a sa, a lumii şi vieţii, Eminescu e departe de a fi original numai în mijloacele de expresie. Lucide intuiţii, adânc răsfrânte în suflet şi personal ordonate după liniile de forţă ale fanteziei sale creatoare, sunt forjate într-o măiastră – prin noutate şi justeţe – expresie artistică, într-un cosmos accesibil nouă numai datorită lui. Universală e poezia  Luceafărului român prin ceea ce exprimă; valorile pe care le pune ea în evidenţă sunt ale tuturor, adresate tuturor, însă nu în felul tuturor: interesul pentru el sporeşte prin umanitatea vie, care nu poate fi decât individuală, vibrând în fiecare vers, cu muzicalitatea proprie sufletului specific timbrat, al poetului aceluia de atunci, pe numele său anumit… Actualitatea poeziei acesteia nu e decât universalitatea ei în timp. Desfăşurată în peste tot şi oricând, poezia lui Eminescu trăieşte în aceste dimensiuni, numai prin ceea ce e în ea, supus definiţiei lirismului.”; Vintilă Horia: „Căci Eminescu e tipul de om şi de scriitor către care au tins toate strădaniile romantismului. Viaţa sa, mai bogată în  experienţe şi senzaţional intim decât a oricărui Musset, Lamartine, Schelling, Schlegel ori Leopardi, e atât de conformă unei  ortodoxe trăiri romantice încât s-a dăruit cu uşurinţă biografilor care nu trebuiau să fie prea inventivi pentru a oscila către latura romanţată a geniului.  Iar „Luceafărul” e fără îndoială cel mai sublim poem al ultimelor două veacuri. Valoarea actuală şi universală a lui Eminescu stă, cred, în armonia perfect realizată a personalităţii sale literare omeneşti.”; Aurel Marin: „Valoarea universală a operei eminesciene? Este cuprinsă în opera sa lirică, în care se închide o viziune genială a lumii, într-o limbă de o armonie desăvârşită. Pentru acela care citeşte poezie din literaturile străine, putând urmări comparativ operele scriitorilor reprezentativi, Eminescu se aşează printre întâii lirici ai tuturor literaturilor.”; Constantin Micu: „Lecţia operei lui Eminescu stă tocmai în a arăta că omul, fiinţă spirituală, are toate mijloacele de a se realiza conform cu cerinţele şi imperativele reginei superioare a fiinţei lui. Adoptând o concepţie idealistă a omului, Eminescu, dacă e vorba să-i căutăm corespondenţe, e mai aproape de gândirea lui Kant decât de aceea a lui Schopenhauer cum în mod abuziv s-a pretins.  Este uşor de înţeles acum că universalitatea lui Eminescu vine din această dimensiune singulară a operei lui – faptul că e însufleţită de un ideal ce nu va suferi nici dezminţiri nici înfrângeri. Este o şansă unică pentru literatura română de a fi primit de timpuriu un mesaj poetic atât de sublim, a cărui măreţie stă în puterea cu care înfruntă timpul fără a se uza.”; Horia Niţulescu: „Pentru cine cunoaşte cât de cât poezia universală, de la Homer încoace, de la Baghavadgita, ştie că Eminescu se află printre fiinţele cele mai de sus, printre luceferi. Într-o anumită ierarhie a spiritului – fără nici o normă, dar pe care suntem ispitiţi câteodată să o facem – nu ezităm să-l rânduim pe Eminescu în Olimpul suprem, alături de Homer, de Virgiliu, de Dante, Shakespeare, Goethe, Dostoievski, marii latifundiari ai poeziei.  Ca poet liric însă, tot Eminescu ni se pare voievodul.  Nutrim o adâncă simpatie pentru domnul Mihail Dragomirescu, de când am aflat că dânsul, cel dintâi, s-a încumetat să facă această afirmaţie.”; Teodor Scarlat:  „Animat, în primul rând, de o fierbinte pasiune de ceea ce este etern omenesc, poezia lui Mihai Eminescu dă, totuşi, vieţii un sens ce depăşeşte pe acela al uniformităţii diurne; căci numai dincolo de aceasta poetul descoperă miracolul existenţei, esenţa pură a trăirii ideale. Valabilitatea actuală a poeziei sale, aici trebuie căutată, indiferent de planul pe care am situa-o, pentru cercetare.”; Ion Şiugariu: „Care este valoarea lui actuală şi universală? Răspuns impersonal, didactic. Din ceea ce cunosc, din ceea ce se afirmă, din ceea ce se scrie pretutindeni, reiese clar părerea generală, că Eminescu este considerat astăzi printre marii poeţi ai omenirii şi că valoarea operei sale nu este cu nimic mai prejos decât a unui Leopardi, Rilke, poate chiar Goethe. În ceea ce priveşte actualitatea acestei opere, chestiunea mi se pare mai discutabilă. Fără să cred că ar fi depăşit, este clar că demult nu mai trăim un moment Eminescu. Trăim un moment Blaga, mai puţin un moment Arghezi. Dar un moment Eminescu, nu.  Imens, bogat, aşa cum ştim precis că a fost, el ne apare azi doar în perspectivă istorică.  Eminescu e prezent aşa cum sunt prezente cele câteva personalităţi mari ale literaturii universale.  Opera lui e actuală numai pentru că universalitatea, eternitatea se pretează la actualitate. Nuanţa specifică a acestei opere însă, felul ei de a se înfăţişa lumii, mi se par azi aşezate definitiv în istorie.”

De ce am reluat aceste puncte de vedere despre Eminescu şi  spuse în urmă cu peste 80 de ani? Răspunde Nicolae Scurtu, îngrijitorul acestei ediţii: „Restituirea acestor figurine critice, astăzi, când este atâta nevoie de Eminescu, demonstrează că orice mărturie despre poetul nepereche se cuvine să fie reactualizată şi revalorificată întru cunoaşterea, deplină, a receptării unei opere ce ne-a asigurat un loc, pentru totdeauna, în istoria literaturii şi civilizaţiei universale”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Actualitate

Oficial al Ministerului Transporturilor: Autostrada Siret-Pașcani-Ungheni va avea finanțare europeană cu utilizare duală civil-militară cu termen de finalizare 2030

Publicat

acum 32 de minute

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat obținerea acordului autorităților europene pentru finanțarea tronsoanelor de autostradă Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret prin programul SAFE (Security Action for Europe). Infrastructura va avea utilizare duală – civilă și militară – pentru creșterea capacității de apărare a Flancului Estic al NATO, fiind utilizată și în interes civil.

„Am reuşit să convingem autorităţile europene că este necesară această infrastructură. Am încărcat aplicaţia prin intermediul Cancelariei premierului către Comisia Europeană, iar aceste sectoare de autostradă, practic un tronson Ungheni-Paşcani-Siret, va fi finanţat prin finanţare europeană cu utilizare duală pentru creşterea capacităţii de apărare a Flancului Estic, bineînţeles folosită şi în interes civil. Este o şansă foarte importantă ca, până în 2030, să avem construită de la Ungheni până la Siret autostradă, în aşa fel încât să finalizăm axa sud-nord”, a declarat, marți seara, Scrioșteanu la Euronews România.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a lansat licitația pentru drumul expres Suceava-Siret, în timp ce licitațiile pentru autostrada Pașcani-Suceava au fost atribuite încă în prima parte a anului 2025 companiei UMB Spedition.

Oficialul a anunțat și parteneriatul cu Republica Moldova pentru construirea primilor cinci kilometri de autostradă dincolo de Prut – primii din istoria țării vecine. „Deja suntem în licitaţie pentru proiectare şi execuţie”, a precizat el, subliniind că acești kilometri vor face legătura cu un nod intermodal în Moldova.

Tronsoanele fac parte din eforturile de conectivitate estică, completând axa sud-nord a rețelei de autostrăzi. Finanțarea SAFE este dedicată proiectelor cu utilitate duală, accelerând dezvoltarea infrastructurii esențiale pentru securitate și economie în contextul tensiunilor regionale.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele

Publicat

acum o oră

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Modificări fiscale de la 1 ianuarie: Anul 2026 aduce o serie de măsuri care afectează atât persoanele fizice, PFA-urile, cât și firmele. Cele mai multe (cu excepția majorării salariului minim), intră în vigoare de la începutul anului. 

Europa Liberă a făcut un inventar al măsurilor, plecând de la majorările de taxe pentru persoane fizice și până la măsurile economice care interesează firmele. .

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru persoanele fizice

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, aplicabil veniturilor realizate începând cu 1 ianuarie 2026.

De asemenea, se majorează la 3% impozitele pentru câștigurile de capital de la bursă cu deținere sub un an și la 6% (pentru deținere peste un an).

Impozitul pentru investiții în criptomonede sau alte monede virtuale crește de la 10% la 16%.

Taxele locale pe vehicule cresc semnificativ, cu plafoane mai mari pentru mașini peste 375.000 lei (peste 73.600 de euro, calculat la un curs de 5,09 lei).

Publicitate

Mașinile mai vechi și mai poluante vor fi cele mai afectate, în timp ce vehiculele moderne și hibride vor beneficia de taxe mai reduse.

Pentru motoarele mici și medii, diferențele dintre normele Euro sunt deja semnificative, iar în cazul motoarelor mari, impozitul poate ajunge la mii de lei anual.

De exemplu, un autoturism non-Euro cu motor de 3.500 cm³ poate genera un impozit de peste 5.400 lei pe an.

Din 2026, proprietarii de mașini electrice plătesc o taxă fixă anuală de 40 lei, indiferent de model sau putere. În 2025 impozitul a fost zero.

Prin pachetul de măsuri fiscale de majorează taxele locale pe locuințe, arată o sinteză Economedia, astfel:

  • Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp → 2.677 lei/mp.
  • Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
  • Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
  • Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale).
  • Toate evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat.
  • Majorarea ar fi de 70%, potrivit membrilor Asociației Municipiilor dar unele estimări prevăd o creștere chiar de 80%.

Un element complet nou este introducerea unei taxe suplimentare pentru proprietățile foarte valoroase.

Locuințele evaluate la peste 2,5 milioane de lei vor fi taxate suplimentar cu 0,9% pentru partea care depășește acest prag.

Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%.

Pentru proprietăți cu peste șapte camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă.

Salariul minim crește de la jumătatea anului

Salariul minim brut rămâne la 4.050 lei în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026.

În aceeași perioadă, în brutul de 4.050 lei se menține neimpozabilă suma de 300 lei/lună.

Din 1 iulie 2026, odată cu creșterea salariului minim la 4.325 de lei, suma neimpozabilă scade la 200 lei/lună.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru PFA și activități independente

Măsuri fiscale de la 1 ianuarie 2026: cresc plafoanele pentru contribuția la sănătate (CASS) la 72 salarii minime brute pentru veniturile din 2026. Până acum plafonul era de 60 de salarii minime brute.

Măsura duce la creșterea contribuțiilor la sănătate pentru persoanele cu venituri mari din activități independente, PFA, profesii liberale, chirii, investiții.

Contribuțiile pentru pensii (CAS) se păstrează și se bazează pe salariul minim.

De asemenea, se păstrează cei 300 lei neimpozabili la CAS din salariul minim brut, în primele 12 luni, dacă venitul lunar net nu depășește 300 lei (3.600 lei/an). Urmează ca, odată cu majorarea din vară, pragul să scadă la 200 de lei.

Pentru PFA, celelalte taxe și impozite rămân neschimbate față de 2025.

Modificări fiscale de la 1 ianuarie 2026: Ce se schimbă pentru firme

Capitalul social simbolic, lipsa contului bancar, bilanțurile nepublicate ani la rând și inactivitatea fiscală devin motive de sancționare, declarare a firmei ca inactivă fiscal și chiar dizolvarea automată a acesteia.

Cea mai importantă modificare pentru microîntreprinderi este instituirea unei cote unice de impozitare de 1% din cifra de afaceri.

Se menține IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro. Scade însă cota de la 1% la 0,5%.

Impozitul pe dividende la retragerea profitului crește de la 10% la 16%.​

În același timp se reduce la 1% din cheltuieli cota maximă pentru deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate.

Citeste mai mult

Eveniment

Au crescut prețurile la carburanți. Cât costă litrul de benzină și motorină în 1 ianuarie 2026

Publicat

acum 2 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Au crescut prețurile la carburanți. Șoferii plătesc începând de astăzi mai mult pentru benzină și motorină, după ce prețurile la pompă au crescut cu 33-34 de bani pe litru pentru benzină și 30-31 de bani pe litru pentru motorină, informează alba24.ro.

Pentru un autoturism cu un rezervor de 50 de litri, creșterea se traduce printr-un cost suplimentar de 15 – 17 lei la un plin.

Potrivit Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2026 a fost majorat nivelul accizelor pentru bere, vin și alcool etilic.

Au crescut prețurile la carburanți. Prețurile la carburanți pe 1 ianuarie 2026, în Botoșani

Benzină standard:

  • Petrom – 7,59 lei/l (7,25 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 7,61 lei/l (7,28 lei/l în 31 decembrie 2025)  (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 7,65 lei/l (7,31 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Benzină premium:

Publicitate
  • Petrom – 8,16 lei/l (7,82 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Lukoil – 8,31 lei/l (7,98 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,33 lei/l)
  • OMV – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Rompetrol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)
  • Mol – 8,38 lei/l (8,04 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,34 lei/l)

Motorină standard:

  • Petrom – 7,78 lei/l (7,47 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Lukoil – 7,8 lei/l (7,5 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Rompetrol – 7,84 lei/l (7,53 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 7,85 lei/l (7,54 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

Motorină premium:

  • Lukoil – 8,16 lei/l (7,86 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,3 lei/l)
  • Petrom – 8,2 lei/l (7,89 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Rompetrol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • OMV – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)
  • Mol – 8,41 lei/l (8,1 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,31 lei/l)

GPL:

  • Lukoil – 3,97 lei/l (3,92 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,05 lei/l)
  • Rompetrol – 3,95 – 3,99 lei/l (3,95 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,04 lei/l)
  • Mol – 4,02 lei/l (3,99 lei/l în 31 decembrie 2025) (+ 0,03 lei/l)

Scumpirile vine într-un context în care, pe parcursul anului 2025, prețul petrolului a scăzut pe piețele internaționale.

Cu cât au crescut accizele

Acciza la benzina fără plumb a crescut de la 1 ianuarie 2026 la 3.059,80 lei pentru 1.000 de litri, de la 2.781,64 lei. Pentru benzina cu plumb, acciza a crescut la 3.598,98 lei pentru 1.000 de litri, de la 3.271,80 lei.

În cazul motorinei, acciza a urcat la 2.804,29 lei pentru 1.000 de litri, față de 2.549,35 lei la finalul anului 2025.

În același timp au crescut și accizele la băuturile alcoolice.

Pentru bere, acciza a ajuns la 5,83 lei pe hectolitru grad Plato, de la 5,30 lei.

Pentru vinurile liniștite, acciza a crescut la 11 lei pe hectolitru, iar pentru vinurile spumoase la 83,81 lei, de la 76,19 lei.

Acciza pentru alcoolul etilic s-a majorat la 5.848,49 lei pe hectolitru de alcool pur, de la 5.316,81 lei, iar pentru alcoolul produs în micile distilerii la 2.924,23 lei, de la 2.658,39 lei.

sursa: monitorulpreturilor.info

Citeste mai mult

Eveniment

Istoria Anului Nou: Cum a fost stabilită data de 1 ianuarie ca prima zi din an

Publicat

acum 2 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Istoria Anului Nou. Anul Nou este astăzi un moment de bucurie și sărbătoare în întreaga lume, marcat de petreceri, artificii și urări de bine. Puțini știu însă că această dată nu a fost întotdeauna fixată la 1 ianuarie și că drumul către stabilirea ei a fost unul lung și plin de schimbări, scrie alba24.ro.

Până în urmă cu câteva sute de ani, Crăciunul (25 decembrie) era considerat prima zi a anului din punct de vedere religios. Abia în 1691, Papa Inocențiu al XII-lea a stabilit oficial data de 1 ianuarie ca prim moment al noului an calendaristic.

Decizia a venit ca o standardizare necesară, întrucât multe state foloseau deja această dată din motive comerciale, după exemplul Veneției din 1522.

În funcţie de calendar oamenii şi-au planificat agricultura, vânătoarea şi sărbătorile. Multe culturi primitive foloseau săptămâna de 4 zile, posibil după cele patru puncte cardinale. Asirienii foloseau calendarul în care săptămâna avea 6 zile. Romanii foloseau calendarul în care săptămâna avea 8 zile.

Grecii şi egiptenii au împărţit lunile de 30 de zile în 3 părţi a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care cele mai importante sunt calendarul gregorian, calendarul islamic şi calendarul iudaic.

Istoria Anului Nou. Anul Nou în antichitate
În cele mai vechi civilizații, începutul anului nu era legat de o dată fixă, ci de ciclurile naturale. În Babilon, Anul Nou a fost celebrat pentru prima dată cum aproximativ 4000 de ani. În jurul anului 2000 î.Hr., Anul Nou babilonian începea cu prima lună plină după Solstiţiul de Iarnă (prima zi de primăvară). Celebrarea babiloniană a Anului Nou dura 15 zile.

Publicitate

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieşea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârşitul lui septembrie şi fără de care recoltele nu erau posibile.

Și în Europa antică, începutul anului era diferit față de cel actual.

La romani, anul începea inițial la 1 martie, lună dedicată zeului Marte și asociată cu reînceperea activităților militare și agricole. În 46 î.Hr., împăratul Iulius Caesar a introdus calendarul iulian, pe baza calendarului solar egiptean, un sistem de 365 de zile cu o zi bisectă la fiecare 4 ani, având un an mediu de 365,25 zile. Acesta a stabilit oficial ca 1 ianuarie să fie prima zi a anului, o dată deja asociată cu Ianus, zeul începuturilor.

Anul Iulian este cu aproximativ 11 minute mai lung decât anul astronomic (tropical) real, ducând în timp la acumularea unei diferențe de circa 7 zile la fiecare 1000 de ani.

Evul Mediu și lipsa unei reguli clare

După căderea Imperiului Roman, Europa a intrat într o perioadă în care începutul anului varia de la o regiune la alta. În unele zone, anul începea la 25 martie, de sărbătoarea Bunei Vestiri. În altele, Crăciunul sau Paștele marcau începutul noului an.

Biserica privea cu reticență sărbătorirea Anului Nou la 1 ianuarie, considerând că multe obiceiuri aveau origini păgâne. Din acest motiv, timp de secole, nu a existat o standardizare clară a datei de început a anului.

Calendarul Gregorian

O schimbare a avut loc în 1582, când Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, pentru a corecta erorile calendarului iulian. Calendarul Gregorian a ajustat regula anilor bisecți, pentru a fi mai precis.

Noul calendar stabilea mai exact durata anului solar și a fost adoptat treptat de majoritatea statelor europene.

Chiar și după această reformă, nu toate țările au adoptat imediat data de 1 ianuarie ca început oficial al anului. În multe regiuni, tranziția s a făcut lent, pe parcursul mai multor decenii.

Istoria Anului Nou. Stabilirea definitivă a datei de 1 ianuarie

Stabilirea oficială a datei de 1 ianuarie ca prima zi din an, inclusiv din punct de vedere religios, a avut loc în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Această hotărâre a venit în contextul în care numeroase state europene foloseau deja 1 ianuarie ca început de an din motive comerciale și administrative (de exemplu Veneția, de la 1522).

Înainte de această dată, la unele popoare din emisfera nordică, mai ales la cele cu rădăcini antice, anul nou începea primăvara, la 1 martie.

În a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul  pruncului Iisus – la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate.

Dezvoltarea unei gândiri laice, generalizarea reperului gregorian, au condus la stabilirea convenţională a datei de 1 ianuarie ca start al unui nou ciclu temporal pentru toate ţările lumii.

În Regatul României calendarul pe stil nou a fost introdus în anul 1919. Astfel, în Vechiul Regat data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. În Transilvania calendarul gregorian fusese introdus în anul 1590, iar în Bucovina în anul 1773.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending