Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (57)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Eminescu în revista „Meşterul Manole” (anul I, nr. 5 – 6, iunie – august, 1939):  În interbelic a existat o pleiadă de poeţi, prozatori, critici şi eseişti care au făcut din această perioadă una de aur a culturii româneşti. Se poate aminti  generaţia anilor `20,  reprezentată  de Ion Barbu, Cezar Petrescu Lucian Blaga, Şerban Cioculescu, Nechifor Crainic, Aron Cotruş  şi alţii. A urmat generaţia `30,  cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade  sau Mircea Vulcănescu. Generaţia `40  , sau o parte bună a ei, cu precădere cei mai tineri,  s-a strâns în jurul lui Vintilă Horia  şi a ţinut să aibă o revistă proprie. Astfel, la 1 ianuarie 1939, apare primul număr al revistei „Meşterul Manole”, cu scopul declarat de a crea şi o mişcare sub aripa eiDin programul semnat de Vintilă Horia, cel puţin trei aspecte  pot fi reţinute: a) un nou drum, unul reluat ca pe-o făclie, „de pe colinele pe care au ajuns cu trudă făuritorii dinaintea lor”;  b) punerea în valoare a scriitorilor tineri din acel timp; c) promovarea culturii naţionale. Numărul  dublu (5-6 din 1939) al revistei este dedicat lui Eminescu la cei 50 de ani de la moartea sa. Vintilă Horia iniţiază o anchetă bazată pe două întrebări: „Am închinat numărul acesta marelui poet, ca un omagiu adus de generaţia noastră aceluia ce va rămâne veşnic în cultura noastră ca un prototip al omului tânăr. Cele două întrebări pe care le-am trimis membrilor grupului nostru au o dublă semnificaţie: una personală, „Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?” – strâns legată de procesul intim declanşat în momentul apropierii  fiecăruia din noi de opera poetului, iar cealaltă – „Care credeţi că e valoarea actuală şi universală a operei lui?” – o valoare general-literară, privind valabilitatea în timp şi spaţiu a aceloraşi opere”. Continuă Vintilă Horia: „Căci pentru noi momentul de contact al poeziei eminesciene cu sufletele noastre şi valabilitatea ei actuală şi universală prezintă aceeaşi covârşitoare însemnătate. Mişcarea de la „Meşterul Manole” îşi află o semnificativă corespondenţă în aspectul european pe care-l pretinde, din ce în ce mai mult, figura de erou şi de poet al lui Mihai Eminescu.” 

Răspunsurile la întrebări au fost  reluate  şi în „Eminescu văzut de gruparea literară „Meşterul Manole” (colecţia „Restituiri”, Editura „Ulpia Traiana”, Bucureşti, 1997),  ediţie îngrijită de Nicolae Scurtu., care adaugă pe coperta a patra: „Ideea restituirii acestor mărturii, privitoare la posteritatea lui Mihai Eminescu, mi-a fost sugerată de poetul, prozatorul şi eseistul Pericle Martinescu (n. 1911), care, în perioada 1939 – 1942, a participat ca redactor şi colaborator la apariţia şi impunerea revistei „Meşterul Manole”, una dintre cele mai importante publicaţii literare interbelice”. Reţin din răspunsurile date  la prima întrebare („Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?”) şi publicate în numărul amintit al revistei „Meşterul Manole”: Ovid Caledoniu – „Pe Eminescu l-am descoperit foarte de timpuriu. Aş aşeza această bucurie deosebită, în cea de-a doua copilărie. Atunci am ştiut de el, atunci l-am iubit cu înmiite puteri. Dar cu puţini ani în urmă, am avut, cum aş putea spune, revelaţia nemărginitei armonii eminesciene. Citisem pe atunci un studiu al d. D. Caracostea, de care-mi amintesc vag de tot, unde se încerca rezolvarea problemei imaginii Luceafărului care tremură-n oglindă”; Marcello Camilucci – „În vreme ce românii şi-l găsesc pe Eminescu în aerul şi în zările câmpiilor şi în glasul omenesc al pădurilor, eu l-am cunoscut într-o sală cenuşie de universitate, dar sufletul rătăcind pe urma visurilor care te cheamă afară, a fost legată de această frunte limpede de erou, de părul nesfârşit semănând a chivără de războinic, de ochii care dezvăluiau o înfrigurare aproape bolnavă. Doinele, ciobanii, Feţii Frumoşi, pluteau în această sală pentru că Eminescu – şi aceasta este valoarea lui naţională – are puterea de vraci de a lua de pe lucruri şi de pe fiinţe zgura cu care vremea şi legăturile dintre oameni le îmbracă reducându-le generalitatea…”; Mihail  Chirnoagă – „Personal, încă nu-l cunosc pe Eminescu. Dar cred că voi ajunge să-l cunosc. El se află într-un laborator profund, cu o lumină prea mare. Cuvântul vibrează altfel, spaţiile se desfăşoară după alte ritmuri, viaţa se leagă după alt sânge decât cel comun. Mi se pare nou. Fie că-l citesc în gând, fie că-l citesc tare”;  Vintilă Horia – „Datoresc primul contact sincer cu opera lui Eminescu, prietenului Constantin Micu, poetul şi eseistul care comenta odinioară la şezătorile societăţii „Ion Eliade Rădulescu” a elevilor de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, versurile misterioase ale comemoratului de azi. La una din aceste şezători Constantin Micu, a cărui fire se afla la antipodul exteriorizărilor mele, a vorbit despre Eminescu, cu verva şi elanul anilor de atunci. (…) Păstrez peste ani amintirea acestei şezători şi glasul sonor al prietenului de azi care scanda, în seara tristă din amfiteatrul unei adolescenţe, strofele divinului romantic”; Aurel Marin – „Nedeosebind prea bine cărţile după care alergam în anii mei tineri, am întâlnit pentru întâia oară, în casele bătrânilor, într-un vechi raft, o carte mare, cu scoarţe negre de părea o Biblie. Era ediţia lui A. C. Cuza din opera lui Eminescu. Felul acela de tipăritură, cu poeziile îngrămădite una după alta, cu litere mari, îmi plăcea. Aveam, într-adevăr, mult de citit în paginile pline! Am avut o strângere de inimă – de la finele volumului lipseau câteva pagini, iar alte câteva erau zmângălite cu o cruzime feroce. Atunci am cunoscut pe Eminescu”; Constantin Micu – „Eminescu nu a lăsat nici un domeniu al sensibilităţii umane neexplorat şi geniul lui creator a înzestrat conştiinţa comună cu dimensiuni şi moduri noi de simţire, cu un ideal nou de viaţă şi o concepţie superioară asupra omului. De la fiorul cald al iubirii până la drama existenţei cosmice, de la dragostea pentru frumosul natural până la cultul frumuseţii artistice, de la sentimentul unei tainice comuniuni cu tradiţia, rasa  şi pământul până la exaltarea iubirii de neam, toate au trecut prin pana de azur a poetului, care se consuma în focul inspiraţiei sale punând în lucrurile pământeşti lumina smulsă din cer şi din suflet, şi dând astfel sentimentelor omeneşti o nouă demnitate, idealurilor apuse o nouă strălucire. Sub acest aspect l-am cunoscut pe Eminescu şi astfel îl iubesc”; Horia Niţulescu – „Nu ştiu când l-am cunoscut pe Mihai Eminescu. La vârsta noastră, când n-avem în urmă un prea lung parcurs de reminiscenţe şi de evocări, destăinuirea aceasta a unei adânci intimităţi intelectuale care la acest popas comemorativ, o socotim ca un act necesar de confesiune artistică – ne umple de multă şi nespusă jenă autobiografică. Nu-mi amintesc bine dacă a existat un anume moment, decisiv şi transfigurant, de revelaţie sau de uimire, nici dacă am avut conştiinţa  clară  de eveniment şi de sărbătoare, a acestei întâlniri spirituale.(…) Noi, posteminescienii – va fi poate, aceasta, o delimitare istorică a noastră, o definiţie care ne va cuprinde nu numai cultural – suferim cu toţii, printr-un destin anume, divina tiranie a Zeului. El ne-a creat un spaţiu spiritual – pentru multă vreme sau, poate, pentru eternitate – şi ne impune condiţii necesare de  existenţă, neînduplecate.(…) Două amănunte, înduioşător de banale, leagă de un anumit timp amintirea primelor descoperiri ale Luceafărului. O fată frumoasă şi palidă, cu tinereţea ei osândită de tuberculoză – vecina noastră de atunci – cânta adesea „Pe lângă plopii fără soţ”, sfâşietor de trist şi plângea întruna.  Altădată, într-o oră de clasă, absent la ce se petrecea în jur, devoram sub pupitru „Geniu pustiu”, când profesorul de română, abuzând de naiva lui autoritate, năvăleşte spre mine şi-mi smulge pe sărmana Poesis, corpul delict al infracţiunii mele şcolare. Dar acestea n-au nici o însemnătate pentru întâlnirea cu Eminescu, de dincolo de timp, din totdeauna”; Teodor Scarlat – „Am cunoscut, pe Eminescu, la o vârstă când nu puteam să-mi dau seama de geniul lui. Mă încânta armonia versurilor din „Luceafărul”, mă indignau, până la revoltă adevărurile din „Împărat şi proletar” şi mă exaltau miresmele poeziilor sale de dragoste; dar de aici şi până la înţelegerea vastei orchestraţii lirice, a poeziei lui Eminescu a trebuit să treacă multă vreme”; Ion Şiugariu – „Cum l-am cunoscut pe Eminescu?” Întrebarea mă surprinde, mă tulbură, mă pune în faţa unei nedumeriri groaznice. Cum l-am cunoscut? Dar l-am cunoscut oare?  M-am ridicat eu în admiraţia, în cultul deosebit pe care i-l port până la înţelegerea întreagă? E drept, l-am bănuit adesea, mi-am apropiat de multe ori câte ceva din vasta realitate a operei sale, de semnificaţia ei înaltă.  În sufletul meu a avut totdeauna un loc de frunte, în râvnirile mele a fost totdeauna o ţintă”. (VA URMA)

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vremea până pe 6 iulie: Caniculă, ploi izolate și furtuni. Prognoza meteo pe următoarele două săptămâni, pe regiuni din țară

Publicat

Publicitate

Vremea până în 6 iulie. Urmează o perioadă în care temperaturile vor crește semnificativ. Sunt anunțate maxime de până la 38 de grade Celsius. Vor fi și variații de la o zi la alta. însă valorile vor depăși 30 de grade, scrie alba24.ro.

Vor fi precipitații puține. Sunt prognozate câteva zile cu ploi sau furtuni.

Vremea până în 6 iulie: Transilvania

Până în data de 26 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ. Vremea va fi călduroasă, pe arii restrânse caniculară, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce va ajunge la 34 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 11-12 grade, până la 16 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 12 grade.

Publicitate

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi. Media valorilor diurne va avea variații între 28 și 32 de grade, iar a celor nocturne între 12 și 14 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului de anticipație.

Vremea până în 6 iulie: La munte

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ până la medii ale temperaturilor maxime în jurul a 25 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 9-10 grade, până la 14-15 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 17 grade și ale minimelor de 10 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va urca spre 22 de grade, iar a celor nocturne spre 12 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Vremea până în 6 iulie: Banat

Până în data de 26 iunie, valorile termice vor crește semnificativ. Va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 38 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 19 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29 de grade și ale minimelor de 16 grade.

În a doua săptămână, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 32 și 35 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 18 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Crișana

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, va fi caniculă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 18-19 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade și ale minimelor de 15 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 și 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Maramureș

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 33 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 12-13 grade, până la 16 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 13 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 30 și 32 de grade, iar a celor nocturne între 13 și 15 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Muntenia

Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ, va fi caniculă.

Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 37-38 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 14-15 grade, până la 19 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29-30 de grade și ale minimelor de 16 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge în jurul a 34 de grade, dar a celor nocturne va avea ușoare variații tot în jurul a 16 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Vremea până în 6 iulie: Dobrogea

Până spre finalul primei săptămâni, valorile termice diurne vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă, local caniculară.

Media regională a temperaturilor maxime ce oscila între 32 și 34 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 16-17 grade, până la 20 de grade.

După data de 27 iunie, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29-30 de grade și ale minimelor de 17 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi ușor, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 18 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Oltenia

În primele zile din interval, valorile termice vor crește semnificativ, va fi caniculă. Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade.

Media minimelor va fi în creștere de la 13-14 grade, până la 18-19 grade.

Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade și ale minimelor de 15 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 și 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie.

Vremea până în 6 iulie: Moldova

Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor crește semnificativ, vremea va fi călduroasă, caniculară în sudul regiunii.

Media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 33 de grade.

Media valorilor nocturne va fi în creștere de la 14-15 grade, până la 17 grade.

La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade și ale minimelor de 14 grade.

În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 16 grade.

Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 și 29 iunie și la finalul intervalului.

Citeste mai mult

Eveniment

Sânziene 2025: Farmecul verii românești. Tradiții, vise și ritualuri misterioase în noaptea magică a ursitului

Publicat

Publicitate

Pe 24 iunie, românii celebrează Sânzienele (Drăgaica), o sărbătoare populară cu rădăcini precreștine, legată de solstițiul de vară, și suprapusă peste Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, scrie alba24.ro.

În noaptea de 23 spre 24 iunie, tradiția spune că se deschid cerurile, iar forțele nevăzute ale naturii devin mai puternice ca oricând. Este momentul în care Sânzienele – zânele blânde ale verii – coboară pe pământ și dansează prin luminișuri, aducând fertilitate, noroc și vindecare.

Tot atunci, fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul, iar plantele culese înainte de răsărit capătă puteri tămăduitoare. Oamenii aprind focuri, împletesc cununi din flori galbene și rostesc dorințe, în speranța că magia acestei nopți le va împlini.

Sânzienele aduc fertilitate, sănătate și iubire, dar și vijelii sau grindină

Legenda spune că Sânzienele — zâne frumoase și binevoitoare — aduc fertilitate, sănătate și iubire; însă cine nu le respectă poate atrage vijelii sau grindină.

Prin ritualul cu busuioc și vise de Ursit, Sânzienele devin o punte între dorințe și realitate. Este o noapte în care magia tradițiilor, credința în puterile plantelor sfințite și natura vie se împletesc în tradiția românească veche.

Pe 24 iunie, indiferent unde ești, poți păstra farmecul bătrânesc: adună flori, sfințește un fir de busuioc, spune o rugăciune și visează. Poate în acea noapte, Sânzienele îți vor arăta ce-ți place să visezi.

Publicitate

Cum sunt descrise Sânzienele în tradiție

  • Sunt văzute ca fete frumoase, îmbrăcate în alb, cu părul despletit, care dansează în cercuri pe câmpii și în păduri.
  • Au rol de zâne bune, aducătoare de noroc, sănătate, dragoste și belșug.
  • Dar dacă nu sunt respectate sau sunt invocate greșit, devin zâne răzbunătoare, asemenea Ielelor.

Ritualul cu busuioc sub pernă: vise care spun povești

În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate strâng flori de sânziene și busuioc sfințit, spun o rugăciune și fac nouă mătănii înainte de a pune aceste plante sub pernă. Scopul? Ca viitorul lor soț să le apară în vis, ghidat de puterea simbolică și sacră a busuiocului, care reprezintă puritate, protecție și dragoste.

Varianta clasică prevede:

  • Adunarea plantelor dimineața pe rouă, păstrate cu grijă până seara.
  • Busuioc sfințit de preot, pentru a amplifica harul.
  • Flori de sânziene și busuioc sub pernă, rugăciune și mătănii.
  • Rezultatul: vise premonitorii relevante pentru viitorul marital.

Semnificația viselor de Sânziene

În noaptea specială, se spune că granița dintre lumea spirituală și lumea reală se subțiază. Astfel:

  • Visul în care apare viitorul soț, după ritual, este considerat prevestitor.
  • Dorințele gazduite în acea noapte (scrise, plasate în foc sau sub pernă) au șanse mari să se împlinească.
  • Visele pot duce mesaje din viitor, sfaturi sau avertismente divine.

Sânzienele în credința populară

  • Activează puterea magică a plantelor – în noaptea de Sânziene, plantele medicinale sunt considerate mai puternice decât în orice altă zi.
  • Pot influența visele – fetele care pun busuioc sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie cred că își vor visa ursitul.
  • Apără sau pedepsesc – oamenii care le respectă pot fi binecuvântați; cei care ignoră tradițiile, pot suferi accidente, boli sau ghinion.

Tradiții populare: de la zâne la rouă

  • Dansul Sânzienelor: zânele dansează prin codri, dăruind putere plantelor și naturii.
  • Roua de dimineață: fetele culeg flori, apoi se spală în rouă în ziua de Sânziene pentru sănătate și farmec.
  • Coroane și protecție: coroane de flori de sânziene puse pe acoperiș sau porți alungă spiritele rele și aduc prosperitate.
  • Focuri ritualice: aprinderea focurilor simbolice alungă bolile, spiritele malefice și celebrează soarele.

Superstiții și interdicții în ziua de Sânziene

  • Nu se muncește; ziua este considerată sacră și vecină cu magie.
  • Nu se ies singuri; zânele pot fermeca sau rătăci pe cei neînțeleși.
  • Dacă o coroană aruncată rămâne pe acoperiș, grădina va fi binecuvântată cu nuntă.
  • Spălatul în rouă și mersul desculț prin iarbă ude aduce sănătate și spor tot anul.
  • Animalele “vorbesc” în această noapte; cine le ascultă poate descoperi secrete.

Citeste mai mult

Administratie

Start la modernizare: A început asfaltarea străzii Aluniș din cartierul Tulbureni

Publicat

Publicitate

Primăria Municipiului Botoșani informează că au început lucrările de asfaltare pe strada Aluniș, din cartierul Tulbureni. În această etapă se aplică stratul de binder, primul strat al sistemului rutier ce asigură rezistența și stabilitatea drumului.

Pe lângă asfaltare, sunt în curs și lucrări de amenajare a trotuarelor, precum și de realizare a acceselor către proprietăți, în vederea creșterii siguranței și confortului utilizatorilor.

Această intervenție face parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere, care va continua și în alte cartiere periferice ale municipiului. Pe parcursul anului curent, vor fi asfaltate și alte străzi cu necesități urgente de reabilitare și îmbunătățire.
Conștientizăm că lucrările pot genera unele disconforturi temporare și vă mulțumim pentru răbdarea și înțelegerea de care dați dovadă. Ne angajăm să desfășurăm toate intervențiile cu maximă responsabilitate, pentru a asigura un oraș cu străzi moderne, sigure și durabile, care să contribuie la creșterea calității vieții botoșănenilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Recomandările RAR în privința sistemelor de climatizare ale autovehiculelor. Există două tipuri de freon, care nu sunt compatibile

Publicat

Publicitate

Recomandările RAR în privința sistemelor de climatizare ale autovehiculelor. Reprezentanții Registrului Auto Român au transmis luni o serie dea informații legate de folosirea aerului condiționat în sezonul cald și întreținerea instalațiilor de climatizare:

”Este bine de știut că și instalația de climatizare este un element important al autovehiculului, care trebuie să beneficieze de atenție pentru a fi evitate probleme spontane sau care ar putea implica anumite costuri nedorite.

Există două tipuri de freon, și anume tip R-1234YF, care se folosește la mașinile fabricate după anul 2017, un gaz sigur și prietenos cu mediul, reglementat printr-o directivă europeană, și tip R-134A folosit pentru autovehiculele produse între 1995 și 2017, gaz care se va elimina din folosință odată cu schimbarea parcului auto.

Cele două tipuri de freon NU sunt compatibile!

Verificați instalația de climatizare o dată pe an, recomandabil înaintea începerii sezonului cald, doar în serviceuri autorizate și care au personal specializat. Solicitați verificarea cantității de freon.

Verificați filtrul care concură la buna funcționare a climei. Dacă neglijați aceste aspecte riscați îmbâcsirea filtrului de polen, depuneri de praf sau pietricele, încărcarea cu bacterii și mirosuri nedorite care pot avea efecte nocive asupra căilor respiratorii.

Publicitate

Verificările și reumplerea cu freon a climei auto, în funcție de serviceul ales, variază între 300 și 1000 de lei.

Ca și utilizare a aerului condiționat, este recomandat să-l mențineți pornit la o temperatură cuprinsă între 20 și 24 de grade Celsius, pentru ca diferența între temperatura de afară și cea din interior să nu fie exagerat de mare, și pe modul ”auto”, pentru a evita creșterea consumului de combustibil” au precizat reprezentanții RAR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending