Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (57)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Eminescu în revista „Meşterul Manole” (anul I, nr. 5 – 6, iunie – august, 1939):  În interbelic a existat o pleiadă de poeţi, prozatori, critici şi eseişti care au făcut din această perioadă una de aur a culturii româneşti. Se poate aminti  generaţia anilor `20,  reprezentată  de Ion Barbu, Cezar Petrescu Lucian Blaga, Şerban Cioculescu, Nechifor Crainic, Aron Cotruş  şi alţii. A urmat generaţia `30,  cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade  sau Mircea Vulcănescu. Generaţia `40  , sau o parte bună a ei, cu precădere cei mai tineri,  s-a strâns în jurul lui Vintilă Horia  şi a ţinut să aibă o revistă proprie. Astfel, la 1 ianuarie 1939, apare primul număr al revistei „Meşterul Manole”, cu scopul declarat de a crea şi o mişcare sub aripa ei.  Din programul semnat de Vintilă Horia, cel puţin trei aspecte  pot fi reţinute: a) un nou drum, unul reluat ca pe-o făclie, „de pe colinele pe care au ajuns cu trudă făuritorii dinaintea lor”;  b) punerea în valoare a scriitorilor tineri din acel timp; c) promovarea culturii naţionale. Numărul  dublu (5-6 din 1939) al revistei este dedicat lui Eminescu la cei 50 de ani de la moartea sa. Vintilă Horia iniţiază o anchetă bazată pe două întrebări: „Am închinat numărul acesta marelui poet, ca un omagiu adus de generaţia noastră aceluia ce va rămâne veşnic în cultura noastră ca un prototip al omului tânăr. Cele două întrebări pe care le-am trimis membrilor grupului nostru au o dublă semnificaţie: una personală, „Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?” – strâns legată de procesul intim declanşat în momentul apropierii  fiecăruia din noi de opera poetului, iar cealaltă – „Care credeţi că e valoarea actuală şi universală a operei lui?” – o valoare general-literară, privind valabilitatea în timp şi spaţiu a aceloraşi opere”. Continuă Vintilă Horia: „Căci pentru noi momentul de contact al poeziei eminesciene cu sufletele noastre şi valabilitatea ei actuală şi universală prezintă aceeaşi covârşitoare însemnătate. Mişcarea de la „Meşterul Manole” îşi află o semnificativă corespondenţă în aspectul european pe care-l pretinde, din ce în ce mai mult, figura de erou şi de poet al lui Mihai Eminescu.” 

Răspunsurile la întrebări au fost  reluate  şi în „Eminescu văzut de gruparea literară „Meşterul Manole” (colecţia „Restituiri”, Editura „Ulpia Traiana”, Bucureşti, 1997),  ediţie îngrijită de Nicolae Scurtu., care adaugă pe coperta a patra: „Ideea restituirii acestor mărturii, privitoare la posteritatea lui Mihai Eminescu, mi-a fost sugerată de poetul, prozatorul şi eseistul Pericle Martinescu (n. 1911), care, în perioada 1939 – 1942, a participat ca redactor şi colaborator la apariţia şi impunerea revistei „Meşterul Manole”, una dintre cele mai importante publicaţii literare interbelice”. Reţin din răspunsurile date  la prima întrebare („Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?”) şi publicate în numărul amintit al revistei „Meşterul Manole”: Ovid Caledoniu – „Pe Eminescu l-am descoperit foarte de timpuriu. Aş aşeza această bucurie deosebită, în cea de-a doua copilărie. Atunci am ştiut de el, atunci l-am iubit cu înmiite puteri. Dar cu puţini ani în urmă, am avut, cum aş putea spune, revelaţia nemărginitei armonii eminesciene. Citisem pe atunci un studiu al d. D. Caracostea, de care-mi amintesc vag de tot, unde se încerca rezolvarea problemei imaginii Luceafărului care tremură-n oglindă”; Marcello Camilucci – „În vreme ce românii şi-l găsesc pe Eminescu în aerul şi în zările câmpiilor şi în glasul omenesc al pădurilor, eu l-am cunoscut într-o sală cenuşie de universitate, dar sufletul rătăcind pe urma visurilor care te cheamă afară, a fost legată de această frunte limpede de erou, de părul nesfârşit semănând a chivără de războinic, de ochii care dezvăluiau o înfrigurare aproape bolnavă. Doinele, ciobanii, Feţii Frumoşi, pluteau în această sală pentru că Eminescu – şi aceasta este valoarea lui naţională – are puterea de vraci de a lua de pe lucruri şi de pe fiinţe zgura cu care vremea şi legăturile dintre oameni le îmbracă reducându-le generalitatea…”; Mihail  Chirnoagă – „Personal, încă nu-l cunosc pe Eminescu. Dar cred că voi ajunge să-l cunosc. El se află într-un laborator profund, cu o lumină prea mare. Cuvântul vibrează altfel, spaţiile se desfăşoară după alte ritmuri, viaţa se leagă după alt sânge decât cel comun. Mi se pare nou. Fie că-l citesc în gând, fie că-l citesc tare”;  Vintilă Horia – „Datoresc primul contact sincer cu opera lui Eminescu, prietenului Constantin Micu, poetul şi eseistul care comenta odinioară la şezătorile societăţii „Ion Eliade Rădulescu” a elevilor de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, versurile misterioase ale comemoratului de azi. La una din aceste şezători Constantin Micu, a cărui fire se afla la antipodul exteriorizărilor mele, a vorbit despre Eminescu, cu verva şi elanul anilor de atunci. (…) Păstrez peste ani amintirea acestei şezători şi glasul sonor al prietenului de azi care scanda, în seara tristă din amfiteatrul unei adolescenţe, strofele divinului romantic”; Aurel Marin – „Nedeosebind prea bine cărţile după care alergam în anii mei tineri, am întâlnit pentru întâia oară, în casele bătrânilor, într-un vechi raft, o carte mare, cu scoarţe negre de părea o Biblie. Era ediţia lui A. C. Cuza din opera lui Eminescu. Felul acela de tipăritură, cu poeziile îngrămădite una după alta, cu litere mari, îmi plăcea. Aveam, într-adevăr, mult de citit în paginile pline! Am avut o strângere de inimă – de la finele volumului lipseau câteva pagini, iar alte câteva erau zmângălite cu o cruzime feroce. Atunci am cunoscut pe Eminescu”; Constantin Micu – „Eminescu nu a lăsat nici un domeniu al sensibilităţii umane neexplorat şi geniul lui creator a înzestrat conştiinţa comună cu dimensiuni şi moduri noi de simţire, cu un ideal nou de viaţă şi o concepţie superioară asupra omului. De la fiorul cald al iubirii până la drama existenţei cosmice, de la dragostea pentru frumosul natural până la cultul frumuseţii artistice, de la sentimentul unei tainice comuniuni cu tradiţia, rasa  şi pământul până la exaltarea iubirii de neam, toate au trecut prin pana de azur a poetului, care se consuma în focul inspiraţiei sale punând în lucrurile pământeşti lumina smulsă din cer şi din suflet, şi dând astfel sentimentelor omeneşti o nouă demnitate, idealurilor apuse o nouă strălucire. Sub acest aspect l-am cunoscut pe Eminescu şi astfel îl iubesc”; Horia Niţulescu – „Nu ştiu când l-am cunoscut pe Mihai Eminescu. La vârsta noastră, când n-avem în urmă un prea lung parcurs de reminiscenţe şi de evocări, destăinuirea aceasta a unei adânci intimităţi intelectuale care la acest popas comemorativ, o socotim ca un act necesar de confesiune artistică – ne umple de multă şi nespusă jenă autobiografică. Nu-mi amintesc bine dacă a existat un anume moment, decisiv şi transfigurant, de revelaţie sau de uimire, nici dacă am avut conştiinţa  clară  de eveniment şi de sărbătoare, a acestei întâlniri spirituale.(…) Noi, posteminescienii – va fi poate, aceasta, o delimitare istorică a noastră, o definiţie care ne va cuprinde nu numai cultural – suferim cu toţii, printr-un destin anume, divina tiranie a Zeului. El ne-a creat un spaţiu spiritual – pentru multă vreme sau, poate, pentru eternitate – şi ne impune condiţii necesare de  existenţă, neînduplecate.(…) Două amănunte, înduioşător de banale, leagă de un anumit timp amintirea primelor descoperiri ale Luceafărului. O fată frumoasă şi palidă, cu tinereţea ei osândită de tuberculoză – vecina noastră de atunci – cânta adesea „Pe lângă plopii fără soţ”, sfâşietor de trist şi plângea întruna.  Altădată, într-o oră de clasă, absent la ce se petrecea în jur, devoram sub pupitru „Geniu pustiu”, când profesorul de română, abuzând de naiva lui autoritate, năvăleşte spre mine şi-mi smulge pe sărmana Poesis, corpul delict al infracţiunii mele şcolare. Dar acestea n-au nici o însemnătate pentru întâlnirea cu Eminescu, de dincolo de timp, din totdeauna”; Teodor Scarlat – „Am cunoscut, pe Eminescu, la o vârstă când nu puteam să-mi dau seama de geniul lui. Mă încânta armonia versurilor din „Luceafărul”, mă indignau, până la revoltă adevărurile din „Împărat şi proletar” şi mă exaltau miresmele poeziilor sale de dragoste; dar de aici şi până la înţelegerea vastei orchestraţii lirice, a poeziei lui Eminescu a trebuit să treacă multă vreme”; Ion Şiugariu – „Cum l-am cunoscut pe Eminescu?” Întrebarea mă surprinde, mă tulbură, mă pune în faţa unei nedumeriri groaznice. Cum l-am cunoscut? Dar l-am cunoscut oare?  M-am ridicat eu în admiraţia, în cultul deosebit pe care i-l port până la înţelegerea întreagă? E drept, l-am bănuit adesea, mi-am apropiat de multe ori câte ceva din vasta realitate a operei sale, de semnificaţia ei înaltă.  În sufletul meu a avut totdeauna un loc de frunte, în râvnirile mele a fost totdeauna o ţintă”. (VA URMA)

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (315)

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

TERMENI, CONCEPTE, SINTAGME…

 

PROGRAMUL  DE  ALIMENTAŢIE  ŞTIINŢIFICĂ. Un program instituţionalizat de Ceauşescu prin decretele asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “Programul…” din 24 iulie 1982, care îi conferă un caracter de permanenţă prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte etc. prin apariţia cartelelor de raţionalizare. La Braşov, de exemplu, în 1987, o astfel de cartelă prevedea pentru 12 luni: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), deci 23 de grame pe zi; 2,5 kg de făină (7 grame pe zi); 10 litri de ulei (27 mililitri pe zi); 10,5 kg de salam (29 grame pe zi). Se adaugă un ou la 36 de zile. Trebuie amintit că centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale.

 

Publicitate

ECONOMIE  VIRTUALĂ. Concept pus în circulaţie în 1998 de Clifford Gaddy de la “Brookings Institution”, Washington D. C. şi Barry W. Ickes de la Pennsylvania State University (vezi revista “22” Plus nr. 75 / 1999): “În esenţă, economia virtuală este pojghiţa formală cu aspect clasic de economie capitalistă, care acoperă o încrengătură vie de relaţii sociale, politice şi de interese personale, publice”. Liviu Gaiţă defineşte astfel economia virtuală: „Se dezvoltă o economie în care se folosesc preţuri, dar nimeni nu plăteşte bani, nimeni nu plăteşte la timp. Se acumulează datorii reciproce uriaşe care, de asemenea, nu pot fi plătite în perioade rezonabile de timp. Salariile sunt declarate dar nu şi plătite. Acestea creează venituri iluzorii, sau virtuale – în esenţă la afaceri conduse în afara pieţei, la preţuri virtuale”. Economiştii sunt categorici în a confirma că economia virtuală se dovedeşte o specialitate a falşilor reformatori din Est.

 

PARABOLA  CENTAURULUI. Aparţine lui Varujan Vosganian şi se referă la situaţia ambiguă în care se găseşte cineva: „situaţia unui centaur care, atunci când se duce la operă, i se spune:”EŞTI PE JUMĂTATE CAL, IEŞI AFARĂ!”, iar când se duce să zburde pe câmp i se spune: „EŞTI  JUMĂTATE OM, PLEACĂ DE AICI!”

 

ARTA  SECESIONISTĂ. Sintagmă întâlnită în „România literară” nr. 51-52 din 1998, într-un articol semnat de Ştefan Cazimir, care ne şi explică: „Secesionismul îşi datorează numele unui conflict survenit în 1982 între un grup de artişti plastici din Munchen şi autorităţile statului bavarez, determinând refuzul celor dintâi de a mai participa la salonul oficial şi pronunţarea de către ei a „secesiunii” prin deschiderea unei expoziţii separate. (…) Secesionismul a marcat puternic tot ce a fost artă vizuală: modă, arte aplicate şi industriale, pictură, sculptură şi grafică, decoraţia scenică, cinematografia, arhitectura şi decoraţia”.

Paul Constantinescu scrie în 1972 despre secesionism: „…a cuprins toată Europa şi America de Nord, atingând sensibil şi Extremul Orient, mai ales Japonia”. Continuă Ştefan Cazimir: „Nota specifică a viziunii secesioniste este bidimensionalitatea”;

 

AXIOMA  TALENTULUI  ÎN  PROZĂ. Aparţine lui Damian Nicula şi, scrie Dan Stanca în „Luceafărul” nr. 45 din 1998, i-a fost spusă lui pe 30 septembrie 1985, pe când era redactor la revista „Viaţa românească”: „…scriitorii care îşi propun din start să scrie un roman de 600-700 de pagini şi nu se ridică de la masă până nu şi-au făcut această normă uriaşă de pagini, ar cam trebui să se lase de meserie”;

 

PROPOZIŢIA INTEROGATIVĂ SCHLATTNER. Propoziţia cu care debutează textul romanului „Cocoşul decapitat”  de Eginald Schlattner, preot luteran în localitatea Roşia de lângă Sibiu: „EXITUS, CE ÎNSEAMNĂ DE FAPT ACEST CUVÂNT?”

 

TAMARETA.  Poezie cu formă fixă (dar fără formă fixă) inventată de poetul Emil Brumaru în urma inspiraţiei pe care i-o producea Tamara, tânăra şi frumoasa sa soţie. Redau aici una dintre multele tamarete scrise de Emil Brumaru:

„ Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire, / Tamáriușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt? /  Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper / Păzită de un înger cu lancea tremurînd?  / Trifoi-frăguț cu patru petale de amor / Plușate de-o femeie nostalgică și șuie? / O, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior / Pînă acolo unde piciorul geamăn suie. / Și apără-mi cu trupul tău gol ca-n iarmaroc / Sufletul  trist și viața topită-n dulci păcate. / Și dă-mi ca pe-o icoană cărnoasă, să mă rog, / Curul bîrfit zburdalnic de coapsele-ți surate”.

Mai multe tamarete se pot citi în volumul „Opere II. Submarinul erotic” (Polirom, 2009).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air reia zborurile către Tel Aviv

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Wizz Air va relua operațiunile către Tel Aviv, începând din 15 ianuarie din București și din 25 martie din Iași, a informat miercuri compania aeriană.

Din București, zborurile vor fi operate de cinci ori pe săptămână, iar din aprilie de două ori pe zi.

Din Iași, zboruri către Tel Aviv vor fi de două ori pe săptămână.

Biletele sunt disponibile pe wizzair.com și prin aplicația oficială a companiei aeriene.

Pe 15 octombrie 2024, Wizz Air a anunțat că suspendă, până pe 14 ianuarie 2025, zborurile spre și dinspre Tel Aviv, ca urmare a situației din regiune. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Românii vor călători fără vize în SUA. Aderarea României la programul Visa Waiver va fi anunțată oficial vineri, la Washington

Publicat

acum 12 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Românii vor călători fără vize în SUA. Românii vor putea călători în Statele Unite fără a mai fi necesară obținerea vizei. Intrarea României în programul Visa Waiver, începând cu acest an, va fi marcată în cadrul unei întâlniri ce va avea loc vineri, 10 ianuarie, între Secretarul pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas și Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, scrie alba24.ro.

În cadrul evenimentului, reprezentantul guvernului american îl va informa oficial pe reprezentantul statului român cu privire la decizia autorităților SUA de admitere a României în programul Visa Waiver (VWP), comunicând totodată detaliile tehnice și data activării efective a noului regim de călătorie pentru cetățenii români. Oficialii celor două țări vor marca desemnarea României în programul de scutire de vize, trecând în revistă eforturile ambelor părți pentru aderarea țării noastre, precum și formele de cooperare privind îndeplinirea în continuare a cerințelor de reciprocitate și schimb de informații.

La evenimentul din capitala Statelor Unite vor lua parte oficialii americani ai Departamentului pentru Securitate internă și Departamentului de Stat, precum şi reprezentanți ai Ambasadei României la Washington.

Ce spune Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru

„Evenimentul de vineri este punctul culminant şi rezultatul final al anilor de muncă asiduă a oficialilor români și americani. Desemnarea României în programul american de scutire de vize este o recunoaștere importantă a intereselor noastre comune economice și de securitate. România își consolidează astfel statutul de partener strategic al SUA, fiind prima țară din regiunea Mării Negre admisă în programul Visa Waiver.

Vor exista beneficii importante – românii vor putea călători mai ușor, impulsionând astfel comerțul si investițiile, şi încurajând turismul şi contactele directe.

Având în vedere cerințele stricte pe care le-a avut de îndeplinit, ca orice alt stat admis în program, Romania devine o țară mai sigură, care își coordonează mai strâns securitatea cu Statele Unite“ a declarat Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru.

Publicitate

Urmare a deciziei Guvernului federal al SUA, România devine astfel al 43-lea participant la programul american de scutire de vize.

Românii vor călători fără vize în SUA

Potrivit reprezentanților Ambasadei României în SUA, la 27 noiembrie 2024, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că România a înregistrat în anul fiscal 2024 (1 octombrie 2023 – 30 septembrie 2024) o rată de refuz a vizelor de 2,61%, îndeplinind astfel unul dintre criteriile principale de acces în Programul Visa Waiver.

Pe lângă criteriul ratei de refuz, accesul României în programul Visa Waiver a presupus îndeplinirea unor criterii esențiale legate de securitatea documentelor de călătorie, realizarea schimbului de informații, implementarea unor măsuri concrete pentru combaterea terorismului şi a migrației ilegale. Pentru îndeplinirea acestor obiective, autoritățile române au numit în 2023 un coordonator național și au creat un comitet inter-instituțional pentru includerea țării noastre în programul SUA de scutire de vize. Totodată, îndeplinirea criteriilor tehnice a presupus încheierea unor acorduri, implementarea unor măsuri tehnice concrete, precum şi modificări legislative importante.

Programul Visa Waiver este un parteneriat cuprinzător de securitate între Statele Unite și țările desemnate, care permite cetățenilor acestor state să călătorească în SUA fără viză timp de până la 90 de zile pentru turism sau afaceri. Programul are o importantă componentă de combatere a terorismului și a infracționalității transfrontaliere, inclusiv a migrației ilegale, care necesită un schimb permanent de informații cu țările participante, sprijinind în același timp comerțul si călătoriile în scop turistic sau de afaceri.

Programul este administrat de Departamentul de Securitate Internă în colaborare cu Departamentul de Stat. Până în prezent, cetățenii a 42 de state pot călători în SUA în cadrul programului Visa Waiver. Cetățenii țărilor incluse în Programul Visa Waiver care doresc să călătorească în Statele Unite trebuie să se înregistreze în Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (Electronic System for Travel Authorization – ESTA) înainte de a se deplasa in SUA și să îndeplinească o serie de cerințe de eligibilitate.

Prin aderarea la programul Visa Waiver, cetățenii români nu vor mai avea de susținut interviuri la un consulat al SUA, ceea ce face procedura mult mai puțin costisitoare și consumatoare de timp. Autorizația de călătorie care înlocuiește vizele actuale este valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval, și poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile; costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari SUA.

Citeste mai mult

Cultura

Poezie, muzică și arte vizuale la Zilele Eminescu, săptămâna viitoare la Ipotești și Botoșani

Publicat

acum 13 ore

miercuri, 08.01.2025

de

Publicitate

Memorialul Ipotești anunță o ediție cu multe noutăți a Zilelor Eminescu, ediția ianuarie: pe lângă Gala Premiilor Culturii Naționale, ediția din acest an aduce conferințe și dezbateri, lecturi de poezie și discuții, recitaluri și concerte, un salon al editurilor, expoziții de artă contemporană și o serie de vizite în atelierele artiștilor botoșăneni.

În 14 ianuarie are loc o nouă Gală a Premiilor Culturii Naționale, în cadrul căreia vor fi acordate premiile naționale pentru Excelență în cultură, pentru Promovarea operei eminesciene și a culturii române și pentru Traducere din literatura română și dezvoltarea studiilor românești din mediul internațional. În închiderea galei, Constantin Chiriac va susține un recital extraordinar.

Gala va fi precedată de dezbaterea culturală sub genericul „Patrimoniul transnațional al culturii române – dialog și mediatori interculturali, cooperare în rețele cultural-academice” va avea loc sub forma unui panel, la care  vor participa: Acad. Mircea Martin, Prof. Dr. Bruno Mazzoni (Italia), Constantin Chiriac, directorul Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, scriitorul Matei Vișniec (Franța), Mihai Pop, manager Galeria Plan B (Berlin). Dezbaterea va fi moderată de prof. dr. Iulian Costache, Ministru consilier al Ambasadei din Berlin.

În aceeași zi, Memorialul Ipotești vernisează la galeria Horia Bernea expoziția „Ilustrat, tipărit, copiat, învățat” a artiștilor clujeni Alex Bodea și Ciprian Mureșan, organizată de galeriile Plan B (Cluj-Berlin) și Lutnița (Chișinău) și îngrijită de Mihai Pop.

În 15 ianuarie, Cafeneaua Artelor găzduiește Salonul Editurilor, o ediție specială a Institutului Blecher, moderată de Claudiu Komartin, și o consultare publică privind strategia culturală a județului Botoșani, moderată de Ștefan Teișanu, iar la Cros Pub are loc spectacolul Eminescu feat. Ginsberg, cu Ionuț Caras și Cristian Gherghel.

În 16 ianuarie, la Wenge (Onicescu, 9), debutează prima ediție botoșăneană a Discuției Secrete, un festival de literatură contemporană care aduce în fața publicului botoșăneanscriitori contemporani din toată România: Vlad Alui Gheorghe, Șerban Axinte Ștefan Baghiu Iustin Butnariuc Rita Chirian Vlad Constantinescu Andrew Davidson-Novosivschei, Emilian Galaicu-Păun,KataGyőrfi, Claudiu Komartin, V. Leac, Márton Evelin, Cosmina Moroșan, Oana Paler, Sorina Rîndașu, Dan Sociu,Szántai János, Emilia Faur (moderatoare), Márton Evelin (moderatoare), Cătălin Lazurca (curator).

Publicitate

În 17 ianuarie are loc vernisajul expoziției Poster X Poem, un proiect interdisciplinar care aduce împreună poeți contemporani și artiști vizuali: Ana Maria Dudu & Silvia Grădinaru, Radu Manelici X Tara Skurtu, Teona Galgoțiu X Sebastian Pren, Paula Rusu X Sebastian Sifft, Alin Tămășan X Andrei Doboș, Bogdan Moraru X Elena Vlădăreanu, VolodeaBiri& Svetlana Cârstean, Sorina Vazelina X Krista Szöcs, Miruna Modîlcă Belgun X Yigru Zeltil, Bianca Mocan X Deniz Otay, Bogdan Ceaușescu X Radu Andriescu, Andrei Nicolescu X Julien Britnic, Alina Marinescu X Monica Cure. Expoziția va fi deschisă în Gara din Botoșani.

Zilele Eminescu oferă, de asemenea, publicului posibilitatea de a vizita atelierele mai multor artiști botoșăneni, pentru a sta de vorbă cu aceștia în mediul lor de lucru. Astfel, vizitatorii vor fi primiți în atelierele lor de către Ana Maria Micu, Dan Sociu, Gheorghe Stanciu și Gheorghe Iavorenciuc, cel din urmă fiind custodele colecției Constantin Dracsin și a atelierului sculptorului botoșănean Marcel Mănăstireanu.

Seria „Poeți la liceu” și „Poeți în dialog” îi duce în acest an pe Șerban Axinte, Sorina Rîndașu, Ligia Keșișian, Claudiu Komartin, Nichita Danilov,  Adrian Alui Gheorghe, Olga Ștefan, Laura Francisca Pavel, Constantin Iftime, Dan Sociu la liceele Liceul Teoretic „Doctor Mihai Ciuca” Săveni, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Octav Onicescu” Botoșani, Liceul „A.T. Laurian” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani.

Nu în ultimul rând, o serie de activități sunt dedicate elevilor și profesorilor – acestea vor lua forma unor lecturi de poezie și discuții cu autorii; workshop-uri; discuții cu profesorii și poeții pe teme legate de receptarea operei eminesciene; elevii vor fi antrenați, de asemenea, în pregătirea și panotarea expozițiilor din cadrul Zilelor Eminescu și în alte activități de organizare.

„Ne-am dorit ca în acest an să mergem noi înșine către publicul botoșănean și de aceea Zilele Eminescu au loc nu doar la Memorialul Ipotești, ci le ducem și în cafenelele din Botoșani, în atelierele artiștilor, în școli și în spații neconvenționale din oraș. Putem face aceste lucruri grație colaborării cu numeroase instituții culturale și de învățământ, cu organizații culturale din Botoșani și din țară, dar și cu grupuri civice și inițiative locale din Botoșani” (Ala Sainenco, Managerul Memorialului Ipotești).

Evenimentele sub genericul Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale, ediția 2025, sunt organizate cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, instituții de învățământ, ONG-uri și mediul privat.

Programul detaliat al evenimentelor poate fi consultat  pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/zileleeminescu2025ianuarie.htm.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending