Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (57)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Eminescu în revista „Meşterul Manole” (anul I, nr. 5 – 6, iunie – august, 1939):  În interbelic a existat o pleiadă de poeţi, prozatori, critici şi eseişti care au făcut din această perioadă una de aur a culturii româneşti. Se poate aminti  generaţia anilor `20,  reprezentată  de Ion Barbu, Cezar Petrescu Lucian Blaga, Şerban Cioculescu, Nechifor Crainic, Aron Cotruş  şi alţii. A urmat generaţia `30,  cu Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade  sau Mircea Vulcănescu. Generaţia `40  , sau o parte bună a ei, cu precădere cei mai tineri,  s-a strâns în jurul lui Vintilă Horia  şi a ţinut să aibă o revistă proprie. Astfel, la 1 ianuarie 1939, apare primul număr al revistei „Meşterul Manole”, cu scopul declarat de a crea şi o mişcare sub aripa ei.  Din programul semnat de Vintilă Horia, cel puţin trei aspecte  pot fi reţinute: a) un nou drum, unul reluat ca pe-o făclie, „de pe colinele pe care au ajuns cu trudă făuritorii dinaintea lor”;  b) punerea în valoare a scriitorilor tineri din acel timp; c) promovarea culturii naţionale. Numărul  dublu (5-6 din 1939) al revistei este dedicat lui Eminescu la cei 50 de ani de la moartea sa. Vintilă Horia iniţiază o anchetă bazată pe două întrebări: „Am închinat numărul acesta marelui poet, ca un omagiu adus de generaţia noastră aceluia ce va rămâne veşnic în cultura noastră ca un prototip al omului tânăr. Cele două întrebări pe care le-am trimis membrilor grupului nostru au o dublă semnificaţie: una personală, „Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?” – strâns legată de procesul intim declanşat în momentul apropierii  fiecăruia din noi de opera poetului, iar cealaltă – „Care credeţi că e valoarea actuală şi universală a operei lui?” – o valoare general-literară, privind valabilitatea în timp şi spaţiu a aceloraşi opere”. Continuă Vintilă Horia: „Căci pentru noi momentul de contact al poeziei eminesciene cu sufletele noastre şi valabilitatea ei actuală şi universală prezintă aceeaşi covârşitoare însemnătate. Mişcarea de la „Meşterul Manole” îşi află o semnificativă corespondenţă în aspectul european pe care-l pretinde, din ce în ce mai mult, figura de erou şi de poet al lui Mihai Eminescu.” 

Răspunsurile la întrebări au fost  reluate  şi în „Eminescu văzut de gruparea literară „Meşterul Manole” (colecţia „Restituiri”, Editura „Ulpia Traiana”, Bucureşti, 1997),  ediţie îngrijită de Nicolae Scurtu., care adaugă pe coperta a patra: „Ideea restituirii acestor mărturii, privitoare la posteritatea lui Mihai Eminescu, mi-a fost sugerată de poetul, prozatorul şi eseistul Pericle Martinescu (n. 1911), care, în perioada 1939 – 1942, a participat ca redactor şi colaborator la apariţia şi impunerea revistei „Meşterul Manole”, una dintre cele mai importante publicaţii literare interbelice”. Reţin din răspunsurile date  la prima întrebare („Cum l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu?”) şi publicate în numărul amintit al revistei „Meşterul Manole”: Ovid Caledoniu – „Pe Eminescu l-am descoperit foarte de timpuriu. Aş aşeza această bucurie deosebită, în cea de-a doua copilărie. Atunci am ştiut de el, atunci l-am iubit cu înmiite puteri. Dar cu puţini ani în urmă, am avut, cum aş putea spune, revelaţia nemărginitei armonii eminesciene. Citisem pe atunci un studiu al d. D. Caracostea, de care-mi amintesc vag de tot, unde se încerca rezolvarea problemei imaginii Luceafărului care tremură-n oglindă”; Marcello Camilucci – „În vreme ce românii şi-l găsesc pe Eminescu în aerul şi în zările câmpiilor şi în glasul omenesc al pădurilor, eu l-am cunoscut într-o sală cenuşie de universitate, dar sufletul rătăcind pe urma visurilor care te cheamă afară, a fost legată de această frunte limpede de erou, de părul nesfârşit semănând a chivără de războinic, de ochii care dezvăluiau o înfrigurare aproape bolnavă. Doinele, ciobanii, Feţii Frumoşi, pluteau în această sală pentru că Eminescu – şi aceasta este valoarea lui naţională – are puterea de vraci de a lua de pe lucruri şi de pe fiinţe zgura cu care vremea şi legăturile dintre oameni le îmbracă reducându-le generalitatea…”; Mihail  Chirnoagă – „Personal, încă nu-l cunosc pe Eminescu. Dar cred că voi ajunge să-l cunosc. El se află într-un laborator profund, cu o lumină prea mare. Cuvântul vibrează altfel, spaţiile se desfăşoară după alte ritmuri, viaţa se leagă după alt sânge decât cel comun. Mi se pare nou. Fie că-l citesc în gând, fie că-l citesc tare”;  Vintilă Horia – „Datoresc primul contact sincer cu opera lui Eminescu, prietenului Constantin Micu, poetul şi eseistul care comenta odinioară la şezătorile societăţii „Ion Eliade Rădulescu” a elevilor de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, versurile misterioase ale comemoratului de azi. La una din aceste şezători Constantin Micu, a cărui fire se afla la antipodul exteriorizărilor mele, a vorbit despre Eminescu, cu verva şi elanul anilor de atunci. (…) Păstrez peste ani amintirea acestei şezători şi glasul sonor al prietenului de azi care scanda, în seara tristă din amfiteatrul unei adolescenţe, strofele divinului romantic”; Aurel Marin – „Nedeosebind prea bine cărţile după care alergam în anii mei tineri, am întâlnit pentru întâia oară, în casele bătrânilor, într-un vechi raft, o carte mare, cu scoarţe negre de părea o Biblie. Era ediţia lui A. C. Cuza din opera lui Eminescu. Felul acela de tipăritură, cu poeziile îngrămădite una după alta, cu litere mari, îmi plăcea. Aveam, într-adevăr, mult de citit în paginile pline! Am avut o strângere de inimă – de la finele volumului lipseau câteva pagini, iar alte câteva erau zmângălite cu o cruzime feroce. Atunci am cunoscut pe Eminescu”; Constantin Micu – „Eminescu nu a lăsat nici un domeniu al sensibilităţii umane neexplorat şi geniul lui creator a înzestrat conştiinţa comună cu dimensiuni şi moduri noi de simţire, cu un ideal nou de viaţă şi o concepţie superioară asupra omului. De la fiorul cald al iubirii până la drama existenţei cosmice, de la dragostea pentru frumosul natural până la cultul frumuseţii artistice, de la sentimentul unei tainice comuniuni cu tradiţia, rasa  şi pământul până la exaltarea iubirii de neam, toate au trecut prin pana de azur a poetului, care se consuma în focul inspiraţiei sale punând în lucrurile pământeşti lumina smulsă din cer şi din suflet, şi dând astfel sentimentelor omeneşti o nouă demnitate, idealurilor apuse o nouă strălucire. Sub acest aspect l-am cunoscut pe Eminescu şi astfel îl iubesc”; Horia Niţulescu – „Nu ştiu când l-am cunoscut pe Mihai Eminescu. La vârsta noastră, când n-avem în urmă un prea lung parcurs de reminiscenţe şi de evocări, destăinuirea aceasta a unei adânci intimităţi intelectuale care la acest popas comemorativ, o socotim ca un act necesar de confesiune artistică – ne umple de multă şi nespusă jenă autobiografică. Nu-mi amintesc bine dacă a existat un anume moment, decisiv şi transfigurant, de revelaţie sau de uimire, nici dacă am avut conştiinţa  clară  de eveniment şi de sărbătoare, a acestei întâlniri spirituale.(…) Noi, posteminescienii – va fi poate, aceasta, o delimitare istorică a noastră, o definiţie care ne va cuprinde nu numai cultural – suferim cu toţii, printr-un destin anume, divina tiranie a Zeului. El ne-a creat un spaţiu spiritual – pentru multă vreme sau, poate, pentru eternitate – şi ne impune condiţii necesare de  existenţă, neînduplecate.(…) Două amănunte, înduioşător de banale, leagă de un anumit timp amintirea primelor descoperiri ale Luceafărului. O fată frumoasă şi palidă, cu tinereţea ei osândită de tuberculoză – vecina noastră de atunci – cânta adesea „Pe lângă plopii fără soţ”, sfâşietor de trist şi plângea întruna.  Altădată, într-o oră de clasă, absent la ce se petrecea în jur, devoram sub pupitru „Geniu pustiu”, când profesorul de română, abuzând de naiva lui autoritate, năvăleşte spre mine şi-mi smulge pe sărmana Poesis, corpul delict al infracţiunii mele şcolare. Dar acestea n-au nici o însemnătate pentru întâlnirea cu Eminescu, de dincolo de timp, din totdeauna”; Teodor Scarlat – „Am cunoscut, pe Eminescu, la o vârstă când nu puteam să-mi dau seama de geniul lui. Mă încânta armonia versurilor din „Luceafărul”, mă indignau, până la revoltă adevărurile din „Împărat şi proletar” şi mă exaltau miresmele poeziilor sale de dragoste; dar de aici şi până la înţelegerea vastei orchestraţii lirice, a poeziei lui Eminescu a trebuit să treacă multă vreme”; Ion Şiugariu – „Cum l-am cunoscut pe Eminescu?” Întrebarea mă surprinde, mă tulbură, mă pune în faţa unei nedumeriri groaznice. Cum l-am cunoscut? Dar l-am cunoscut oare?  M-am ridicat eu în admiraţia, în cultul deosebit pe care i-l port până la înţelegerea întreagă? E drept, l-am bănuit adesea, mi-am apropiat de multe ori câte ceva din vasta realitate a operei sale, de semnificaţia ei înaltă.  În sufletul meu a avut totdeauna un loc de frunte, în râvnirile mele a fost totdeauna o ţintă”. (VA URMA)

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Prezidențiale2025/AEP: Începe campania pentru turul 2. Competitorii să contribuie la desfășurarea unei campanii corecte, integre, transparente

Publicat

acum 2 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că vineri începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale și îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei ‘campanii corecte, integre și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor’.

Potrivit unui comunicat al AEP, de la începerea campaniei electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, respectiv 9 mai – data validării și aducerii la cunoștință publică a rezultatului primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a României – și până la încheierea acesteia, în data de 17 mai, ora 7:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare.

AEP precizează că în această perioadă sunt permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.

‘Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare’, mai transmite AEP.

De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.

În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.

Publicitate

Totodată, pe durata campaniei, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;

c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform Autorității Electorale Permanente, regulile de etichetare a acestor materiale publicitare politice au fost stabilite prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, care clarifică modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

AEP mai precizează că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC).

Modelul orientativ al plângerii, lista platformelor online foarte mari conform prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900, precum și lista birourilor electorale competente să soluționeze plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele care vizează platformele online foarte mari, pot fi regăsite în Anexele Deciziei BEC nr. 54D/26.03.2025, disponibile la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/decizii-in-aplicarea-unitara-a-prevederilor-legii/.AGERPRES

Citeste mai mult

Cultura

Noaptea Muzeelor: „Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” – ediția 2025

Publicat

acum 3 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

„Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” este genericul ediției 2025 a Nopții Muzeelor, organizate de Rețeaua Națională a Muzeelor, cu sprijinul Ministerului Culturii. Memorialul Ipotești și-a asumat același generic, propunând anul acesta o serie de a activități care  presupun o deschidere spre comunitatea largă.

Memorialul Ipotești invită elevii să petreacă o zi sau câteva ore alături de muzeografi, custozi, conservatori și restauratori, să se implice în activitatea lor, altfel spus să fie muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi. Înscrierea pentru aceasta activitate se face prin trimiterea unui mesaj pe m.ipotești@gmail.com. Prin acțiunea „Muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi”, Memorialul Ipotești oferă posibilitatea de a înțelege cum funcționează un muzeu, cu ce se ocupă personalul de specialitate, cum decurge o zi în culisele unui muzeu.

 

O vânătoare de carte va avea loc în aceeași zi. Copiii, dar și adulții sunt invitați să identifice semne și să găsească cărțile pe care Memorialul le oferă în dar.

 

Obișnuita colaborare a Memorialului Ipotești cu cafenelele și pub-urile din oraș va continua și în acest proiect: vor fi expuse 30 de copii din grafica lui Spiru Vergulescu în diferite locuri din Botoșani, creionând un traseu, care se finalizează la Ipotești. Copiile sunt însoțite de coduri QR, iar la accesarea acestora derulează un film despre un moment din viața lui Mihai Eminescu. Amintim, în acest context, că în 2024, Memorialul Ipotești a obținut finanțare externă, prin AFCN, pentru derularea proiectului „Tabloul povestește”. A fost organizată o tabăra de pictură în care elevii de la liceele de artă din țară au lucrat la detalierea unui tablou  de Spiru Vergulescu, deținut de Memorialul Ipotești. Desenele elevilor, fotografii de epocă, fotografii actuale au fost folosite pentru digitalizarea, augmentarea a 101 desene de Spiru Vergulescu – Pe urmele lui Eminescu, acestea fiind însoțite de un text sonorizat. În prezent tablourile au un cod QR, care permite animarea, deschizându-se o povestire despre o etapă sau alta din viața lui Mihai Eminescu.

Publicitate

 

O altă expoziție – Patrimoniul Memorialului Ipotești – se va regăsi în spațiile de la Cornișa, cu care Memorialul Ipotești începe un parteneriat în vederea organizării în comun a unor activități culturale.

 

Spațiile de vizitare ale Memorialului Ipotești vor fi deschise pentru public în data de 17 mai în intervalul orar 9:00 – 22:00.

Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de controale ale comisarilor Gărzii de Mediu Botoșani, în luna care a trecut. Amenzi și o sesizare penală

Publicat

acum 3 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate
În perioada 01.04-2025-30.04.2025, Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat un număr total de 32 acțiuni de inspecţie și control, conform planului anual de inspecții, 29 de inspecţiile fiind neplanificate și 3 inspecții planificate.
Au fost efectuate acțiuni de inspecție și control neplanificate, astfel:
– 8 controale de verificare a respectării măsurilor din actele de reglementare,
– 1 controale în urma autosesizării,
-10 controale în urma sesizărilor,
– 8 controale dispuse de Comisariatul General
– 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou
Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale, din care: 2 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 160.500 lei. Nu a fost aplicată nici o sancțiune complementară de suspendare a activității, confiscare bunuri, desființări lucrări, închidere activitate.
S-au înregistrat 10 sesizari din care 9 au fost soluționate, iar una este în termenul legal de soluționare,
S-a înaintat organelor de cercetare penală plângere pentru săvârșirea faptelor prevazute de OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice art. 33 (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: lit. a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; și lit. f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: Concursul„Let’s Play”, etapa județeană, limba engleză, nivel preșcolar, la Botoșani. „Un eveniment plin de curaj și inovație”

Publicat

acum 3 ore

vineri, 09.05.2025

de

Publicitate

Pe 9 mai 2025, în Sala CDI a Liceului „Alexandru cel Bun” din Botoșani, s-a desfășurat etapa județeană a concursului regional Let’s Play – limba engleză, nivel preșcolar. Evenimentul face parte dintr-un proiect educațional coordonat de Grădinița Nr. 4 Iași, inclus în calendarul CAER (poziția 1112) și avizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași.

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani s-a alăturat în acest an proiectului în calitate de partener educațional, asumându-și rolul de organizator al etapei județene și deschizând astfel calea unei inițiative cu adevărat inedite pentru județul nostru.

Concursul Let’s Play este, în prezent, singurul concurs de limba engleză din județ dedicat exclusiv copiilor de grădiniță. Evenimentul a reunit echipaje de grupă mare din mai multe unități de învățământ botoșănene, într-un cadru cald, jucăuș și încurajator, unde accentul nu a fost pus pe performanță, ci pe curaj, exprimare liberă și plăcerea de a învăța prin joc.

Atmosfera lipsită de presiune, structura accesibilă și încurajările primite din partea cadrelor didactice și a părinților au creat un mediu ideal pentru micii participanți, aflați adesea la primul lor contact cu o activitate în limba engleză desfășurată în public.

Evenimentul a fost deschis oficial de domnul inspector școlar general Bogdan Suruciuc, care a adresat un mesaj de susținere și apreciere pentru implicarea educatoarelor și curajul copiilor.
De asemenea, aducem mulțumiri speciale doamnelor Achihăiței Mihaela Cornelia și Olteanu Brândușa Doina, directori ai Liceului „Alexandru cel Bun” Botoșani, care au sprijinit proiectul punând la dispoziție un spațiu modern și generos pentru desfășurarea activității.

Organizarea concursului a fost coordonată cu profesionalism și dăruire de doamna Muraru Florentina, profesor pentru educație timpurie și director al Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani. Efortul echipei sale a contribuit decisiv la succesul acestei ediții.

Publicitate

Transmitem de asemenea felicitări conducerii tuturor grădinițelor participante, care au demonstrat deschidere și curaj în a susține o activitate inovatoare pentru nivelul preșcolar — o alegere care pune în lumină importanța limbilor străine în educația timpurie.

Beneficiile introducerii limbii engleze de la vârste fragede sunt multiple și recunoscute internațional, de la dezvoltarea cognitivă și încrederea în sine, până la deschiderea către alte culturi și moduri de gândire.

În cadrul proiectului, Cambridge Star Botoșani – centru educațional cu peste 12 ani de experiență în predarea limbii engleze – a fost implicat în calitate de consultant educațional, oferind sprijin metodologic, resurse și motivație pentru buna desfășurare a concursului. Implicarea Cambridge Star reflectă angajamentul său față de o educație modernă, bazată pe respect, progres și încredere în potențialul fiecărui copil.

Grădinițele participante la ediția 2025 a concursului Let’s Play au fost:

  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 Botoșani
  • Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 23 Botoșani
  • Grădinița cu Program Prelungit „Micii Cercetași” Botoșani
  • Grădinița „Sandy Belle” Botoșani
  • Grădinița cu Program Normal Concești

„Felicităm toți copiii pentru curajul cu care au rostit primele lor cuvinte în limba engleză în fața unui public, dar și părinții pentru deschiderea și încrederea cu care au susținut această inițiativă.

Concursul Let’s Play este o pledoarie pentru educație prin blândețe, curaj și încredere – valori esențiale în formarea viitorilor cetățeni activi și comunicativi ai unei lumi în continuă transformare”, au transmis cadrele didactice într-un comunicat remis redacției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending