Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (53)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Artur Enăşescu, cel ce a întrupat destinul amar al lui Mihai Eminescu.  Născut la Botoşani la 12 ianuarie 1889 sub numele Constantin Artur Enăcescu, a fost un poet şi publicist român. M-am hotărât să scriu despre el când, zilele acestea, pe un post de radio am auzit romanţa, pe muzica   lui Ionel Fernic, „Ţiganca”, versurile aparţinând lui Artur Enăşescu: E Rita, fecioara cu ochii sprinţari, / Cu sâni ca de piatră, / Născută-n alaiul a zece cobzari, / Regină pe şatră. /  Zglobie ca fulgul, cutreieră văi /  Şi negre poiene, /  Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi /  Pe umede gene.  / Cosiţa ei creaţă pe umerii goi /  Îi cade-n inele; / Surâsu-i aruncă pe-ntregul zăvoi / Sclipiri de mărgele. //  Aprinsă-i năframa ce-i flutură-n vânt, / Râd galbeni în plete; / Când trec c-un zâmbet, zvârl cuşma-n pământ / Nomadele cete. // Când naşte sub corturi un cânt legănat, /  Şi-un zvon de sandale, / Cu patimă cruntă ciocanele bat /  În vechi nicovale. / Ea joacă sub vaierul strunei prelung /  La focuri sărace /  Şi razele lunii fiinţa-i străpung / Ca sute de ace. /  Uşor se mlădie, roteşte pe loc, /  Dând chiot sălbatic, / Şi pare piciorul ei sprinten în joc  / Atins de jăratic. / Dispare-n vârtejuri, sar banii pe sâni, /  Loviţi de furtună; /  Şi geme ca vie sub meştere mâni, /  Lăuta străbună. // Târziu stau nomazii la stele culcaţi,  / Iar ea pe câmpie, / Sărută văzduhul cu ochi dilataţi / De-o sfântă beţie.”  Răsfoiesc “Dicţionarul biobibliografic al scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni”  alcătuit de Silvia Lazarovici şi găsesc: “A absolvit şcoala primară şi primii ani de liceu la Liceul “A. T. Laurian” din Botoşani (1900 – 1903), iar următorii ani la  Liceul Naţional din Iaşi (1904 – 1905), cu bacalaureatul la Botoşani în 1914.  S-a înscris la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, dar nu s-a prezentat la examene.  O scurtă perioadă (1 februarie 1911 – 24 iulie 1914) a lucrat ca funcţionar la Oficiul Poştal din Botoşani. În anul 1917 era elev-plutonier în spatele frontului, pe Valea Trotuşului, la o şcoală de branduri, semnalizări, mitraliere, în cadrul regimentului de mars al Diviziei a 3-a”.

Din acelaşi dicţionar al  Silviei Lazarovici aflăm că Artur Enăşescu a publicat în „Convorbiri critice” (unde a şi  debutat la 25 august 1910 cu sonetul „Amor”), „Clipa”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul liber”, „Epoca”, „Familia”, „Flacăra”, „Ideea literară”, „Îndrumarea”(din Botoşani), „Junimea Moldovei de Nord”,,,Jurământul” (de la Chişinău), „Luceafărul”, „Moldova” (din Botoşani), „Propilee literare”, „Rampa”, „Răsăritul” (de la Chişinău), „Solia”, „Steagul”, „Universul literar”, „Viaţa literară” şi altele.

Despre  Artur Enăşescu au scris, printre alţii: Eugen Lovinescu, Nicolaie Iorga, D. Murăraşu, Perpessicius, Tudor Vianu, Constantin Ciopraga, Alexandru Piru, Ionel Bejenaru, Lucia Olaru Nenati, Ion N. Oprea şi Teodor Vârgolici. Interesant este că George Călinescu nu-l aminteşte  „nici măcar în cohorta stihuitorilor de-o clipă ,la bibliografie, în „Istoria literaturii române”, după cum spune Teodor Vârgolici în „Comentarii literare” (Editura „Eminescu”, Bucureşti,1971) şi după cum putem constata şi noi în urma consultării dicţionarului lui Călinescu. Era prieten bun cu Tudor Vianu care va scrie despre el în „Jurnalul” său din 1961 : „L-am reîntâlnit  pe Artur Enăşescu, în primăvara anului 1917 la Botoşani, oraşul său de baştină, revenit acolo ca elev al şcolii pregătitoare de ofiţeri în rezervă. Într-o duminică, l-am vizitat în casele bătrâneşti  ale părinţilor şi am schimbat gândurile noastre de atunci pe prispă, privind către grădina cu flori.  Dar am avut tot atunci, pentru întâia oară, impresia unei ameninţări în preajma prietenului meu. Artur era un elev absolut inadaptabil la rigorile regimului militar Părăsea frontul rătăcind cu arma în mână prin fâneţuri şi îşi umplea cartuşiera cu manuscrise. A trebuit să repete stagiul pregătirii sale şi a plecat ca simplu soldat, la unitatea la, în faţa inamicului”.

Aflat pe front, Artur Enăşescu va scrie „Balada crucii de mesteacăn”: „Cruce albă de mesteacăn, / Răsărită printre creste, / Cine te cunoaşte-n lume, / Cruce fără de poveste? // Peste braţele-ţi întinse / Din poiana fără flori, / Uneori se-apleacă-n noapte / Cârdurile de cocori. // Şi-n tăcerea nesfârşită / Sub arcadele de brad, / Nu s-aude decât plânsul / Cetinilor care cad. // Cruce albă de mesteacăn / Biciuită de furtuni, / Peste lemnu-ţi gol, doar luna / Pune albele-i cununi. // Ca de-o mână nevăzută / Slovele-ţi se şterg de ploaie, / Tot mai mult te bate vremea, / Vânturile te îndoaie… // Şi ca mâine fulgii iernii / Te vor prinde-n a lor salbă, Şi vei dispărea din lume / Cruce de mesteacăn albă. // Sfântul îngropat sub tine / Cine-l va mai şti de-acum, / Cruce albă, rătăcită / Lângă margine de drum? // Braţele-ţi de vânturi smulse / Se  vor pierde pe poteci, / Numai brazda de ţărână / Nu-l va părăsi pe veci.” Anul 1926 a fost un an de fecunditate poetică maxima pentru Artur Enăşescu. Revista “Universul literar”, condus de Perpessicius îi deschide larg paginile, fapt ce va face ca tot în acest an să primească premiul “Ion Pavelescu” al Societăţii Scriitorilor Români pentru sonet. Era vorba despre sonetul “Afrodita” despre care Perpessicius spune că este “irumpt din verb ca şi zeiţa din valuri”: În hău de mări, bătute de furtună, /  La pieptul spumegatului talaz, / Prinzându-i gingaş, braţul de grumaz / Dormea seninul ca un fulg de lună. // Seninătate, zbucium, împreună, / Uniţi de sorţi pe-al apelor podghiaz, /  Născură, robi aceluiaşi extaz, /  Nemărginirea, floare de genună. // Şi haosul gemu de fremătare, /  Când cea dintâi semeaţă-ntruchipare, / Vis cald! Femeia, amforă de slavă, //  Zbucni legănătoare şi suavă, /  Vrej de senin cu fruntea-n sârg de stele, /  Din zvârcolirea undelor rebele.”

Publicitate

Teodor Vârgolici, în volumul amintit, scrie şi despre drama înfiorătoare  care va mistui treptat mintea şi trupul lui Artur Enăşescu: “Suflet extreme de sensibil, poetul nu are tăria să-şi menţină echilibrul moral în faţa greutăţilor vieţii, dezarmează şi îngenunchează, ultragiat în frumuseţea lui lăuntrică de realităţile unei societăţi adverse. Bolnav, istovit, cu mintea din ce în ce mai rătăcită, ajunge o ruină umană, o întristătoare figură hieratică a dezmoşteniţilor vieţii, prelungindu-şi la nesfârşit suferinţa.  Aşa cum Oscar Wilde agoniza pe malurile Senei, la hotarul dintre veacul trecut şi cel prezent, urmărit, cu privirea de poetul nostru Dimitrie Anghel, tot astfel şi Artur Enăşescu îşi purta paşii în văzul lumii, între Capşa şi fostul Palat Regal, îmbrăcat literalmente în zdrenţe, cu chipul brăzdat de suferinţă.” Critica de specialitate face  adesea referiri şi la poezia “Credinţă”, axată pe idea că omul trebuie să aibă un ideal, un vis pentru care trebuie să lupte, şi la”Revolta zeului”  despre care se spune  că Artur Enăşescu “reia , într-o viziune proprie, mitul lui Hyperion din “Luceafărul” lui Eminescu”. Artur  Enăşescu moare în ziua de 4 decembrie 1942, la Bucureşti, după ce a întrupat cu asupra de măsură destinul amar al lui  Mihai Eminescu.

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Intervenție de urgență la Puțureni: Adolescent de 17 ani salvat din apele râului Volovăț

Publicat

Publicitate

Pompierii au fost chemați, în această seară, să intervină în localitatea Puțureni, comuna Coțușca, după ce un adolescent de 17 ani a intrat în râul Volovăț și nu a mai reușit să ajungă la mal.

La fața locului au fost mobilizate trei echipaje din cadrul Punctului de Lucru Coțușca și Detașamentului Botoșani, dotate cu o barcă de salvare și două ambulanțe SMURD – inclusiv cea de terapie intensivă mobilă – precum și o ambulanță a Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

După aproximativ cinci minute de căutări, pompierii au găsit tânărul în apă, la circa doi metri de mal, unde adâncimea depășea cinci metri.

Echipajele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, care au avut efect: adolescentului i-a revenit pulsul, însă acesta se află în stare de inconștiență. El a fost transportat de urgență la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

ISU Botoșani recomandă cetăţenilor să respecte măsurile de siguranță atunci când merg la scăldat, astfel:

Publicitate

▪️frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;
▪️evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau pline cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;
▪️evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi sau nu aveţi deprinderile necesare;
▪️nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;
▪️nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;
▪️nu intrați în apa rece după expunerea la soare;
▪️nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;
▪️echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Dacă observați o persoană care se află în pericol de înec și puteți să o ajutați, interveniți, fără a vă pune viața în pericol. În cel mai scurt timp, apelaţi numărul unic de urgenţă 112!

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Țepele de pe litoral continuă. O femeie din Suceava a fost înșelată cu o garsonieră „fantomă” la Costinești

Publicat

Publicitate

În plin sezon estival, escrocheriile de pe litoralul românesc fac noi victime. O femeie din municipiul Suceava a fost înșelată de o persoană necunoscută care i-a promis, printr-o platformă online, închirierea unei garsoniere în stațiunea Costinești, județul Constanța.

Potrivit anchetatorilor, pe 30 iunie 2025, în timp ce se afla la domiciliu, femeia a găsit un anunț online care promova o garsonieră de închiriat în Costinești. A atras-o ideea de a petrece câteva zile la Marea Neagră, așa că a luat legătura cu persoana care pretindea că este proprietarul imobilului.

În urma discuțiilor purtate, suceveanca a rezervat locul pentru perioada 21–23 iulie 2025 și a transferat o sumă de bani reprezentând „garanția” solicitată. Totul părea în regulă până pe 8 iulie, când a încercat să îl contacteze din nou pe presupusul proprietar. Atunci a realizat că acesta nu mai răspunde la telefon, iar anunțul dispăruse complet de pe platformă.

Poliția a deschis dosar penal pentru înșelăciune, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 244 alin. 1 din Codul penal. Oamenii legii avertizează că astfel de cazuri nu sunt izolate și le recomandă celor care plănuiesc o vacanță pe litoral să fie extrem de vigilenți atunci când rezervă locuri de cazare online.

Recomandările poliției pentru a evita astfel de capcane:

  • Verificați atent autenticitatea ofertelor: folosiți site-uri oficiale sau platforme consacrate și citiți recenziile altor utilizatori.
  • Fiți sceptici dacă prețul cerut este mult sub media pieței – este un semnal de alarmă.
  • Nu trimiteți bani în avans fără garanții clare: cereți un contract scris și datele reale ale proprietarului.
  • Confirmați existența locației și disponibilitatea reală. Dacă nu puteți vizita în prealabil, solicitați fotografii suplimentare și detalii precise.
  • Folosiți doar metode de plată sigure, evitând transferurile rapide în conturi necunoscute.
  • Atenție la modul de comunicare: refuzul de a oferi informații clare sau insistența pentru plata urgentă a unui avans sunt motive de suspiciune.
  • Sesizați imediat poliția dacă suspectați o înșelăciune.

Polițiștii reamintesc că prevenția este cea mai bună metodă de a nu deveni victimă a unor astfel de înșelătorii care, din păcate, se înmulțesc în perioada concediilor.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (368)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Vasile Spiridon, la rubric sa „Istorie literară”,  publică eseul „Sentimente și resentimente” cu referire la Mihai Eminescu. Eseul este construit pornind de la conceptul (modelul) de „anxietate a influenței” a lui Harold Bloom. Într-o descriere a  cărții cu același titlu, editura „Cărturești” explică:  Anxietatea influenței ne arată însă că, înainte de a-și elabora teza canonului, Harold Bloom a creat o teorie a influenței, o influență care nu se stabilește între persoanele autorilor, ci între operele lor si între interpretările inevitabil inexacte, pe care și le fac unii altora în încercarea de a deschide un spațiu al propriei originalități. Este vorba, așadar, de o veritabilă teorie a intertextualitații, care de la publicarea ei incoace a avut un enorm impact asupra deconstrucției și teoriei literare poststructuraliste, în ciuda faptului ca Bloom a avut grija să nu se plaseze în nicio „tabără“ a criticii”.  Pornind de aici, Vasile Spiridon adaugă: „Chiar dacă Harold Bloom se referă în cartea sa „Anxietatea influenței” la creația poetică, acest mecanism cultural și psihologic poate fi aplicat deopotrivă criticilor și istoricilor literari atâta timp cât nu se încalcă logica de bază a funcționării modelului respectiv”.  Modelul, vizând critica  privindu-l pe Eminescu, este pliat de Vasile Spiridon pe două atitudini critice: de la critici cu orientări de dreapta și de la cei cu orientări de stânga. Astfel că: 1) „criticii și istoricii literari cu orientare de dreapta care se raportează mereu la moștenirea eminesciană și la excepționalismul românesc, relația cu poetul national nu presupune doar atingerea unuia sau a mai multor aspect prin lecturi critice, ci și o critică de identificare metafizică și culturală cu autoritatea sa transcendentală. Ei încearcă să reinterpreteze opera eminesciană în cheie naționalistă  erxtrem(ist)ă, în maniere critice care  îi falsifică sau îi amputează acesteia sensurile originare; 2) criticii literari de orientare stângistă „spun că precursorul nu trebuie doar iubit, cât și înfruntat. De o parte, sentimente, de alta –resentimente, în repoziționările simbolice pentru inventarea propriei legitimități. Pentru ei, eminescianismul nu reprezintă o esență culturală, ci un construct ideologic ce trebuie izolat față de valorile maximaliste ale canonicității curente. Dar, chiar și în condițiile contestării și ale demitizării, Eminescu rămâne obiect de proiecție central canonică. Criticii progresiști simt nevoia demitizărilor, a recontextualizărilor ideologice și a contestării canonului literar eminescocentric.  Numai că refuzul de a admira sau de a se retrage în conul de umbră al modelului  reprezintă tot o formă de a accepta, prin reacție… adversă, existența unei anxietăți a influenței”.

Eseul lui Vasile Spiridon se închide cu un punct de vedere personal: „Cu toate acestea, în fața aplicării grilelor ideologice excesive de ambele  direcții – din partea dreptei mitologizante și din partea stângii demitizante – , o reîntoarcere la primatul esthetic nu ar putea să însemne decât un act de ingeniozitate interpretativă.  Dar nu trebuie să ne închipuim totuși că, dacă se practică o astfel de critică în care să primeze esteticul, anxietatea influenței nu ar mai persista. Iar aceasta din simplul motiv că au existat anterior astfel de grille de lectură critică modelizante pentru un asemenea tip de discurs”.

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Gellu Dorian răspunde la întrebarea lui Cristian Pătrășconiu „cel mai îndepărttat loc de ceea ce înseamnă pentru dumneavoastră acasă”. Ce mai spune botoșăneanul nostru: 1) „Au urmat alte zece călătorii în  Statele Unite ale Americii.. Aș fi putut rămâne acolo. Nu am rămas din cauza acelui sindrom numit „dorul de casă”. Ultimelele zile, până la plecarea spre casă, mi se păreau de fiecare data nesfârșite și nu-mi explicam de ce doream atât de mult să mă întorc”; 2) „Cel mai straniu loc, de ar fi să aleg unul, din acest punct de vedere, ar fi undeva în nordul Iutlandei, unde am ajuns prin 1995. În romanul meu „Împotriva nostră”, am descries câteva aspect din acel spațiu, în care civilizația este la ea acasă cum se spune, iar traiul este unul asigurat, dacă ești dispus să intri în modul acela de viață”; 3) „Stranietatea este peste tot unde nu te simți acasă, oricât de bine ar fi acolo.  Acasă, însă, în ultima vreme, pare a se așeza acea straneitate, în care sufletul tău se încarcă de nostalgia liniștii în care ai fost învățat să trăiești. Depinde de tine cum știi să îmblânzești staneitatea, pentru a avea liniște și libertate oriunde te-ai afla”.

Citeste mai mult

Eveniment

Val de căldură și instabilitate în toată România. Temperaturi ridicate și episoade de furtuni în nordul Moldovei

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o săptămână cu vreme extrem de călduroasă în cea mai mare parte a țării, inclusiv în nordul Moldovei. La Botoșani și în județele învecinate, temperaturile maxime vor urca frecvent peste 33–34 de grade Celsius, cu disconfort termic accentuat, dar și cu perioade de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, descărcări electrice și grindină, relatează agerpres.ro.

Potrivit prognozei detaliate emise de ANM, în intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în aproape toate regiunile. În Moldova, inclusiv în județul Botoșani, sunt așteptate temperaturi maxime cuprinse în general între 27 și 37 de grade, cu valori mai mari în sudul regiunii. Disconfortul termic va fi resimțit mai ales în sudul Moldovei, unde se va atinge pragul caniculei, însă și în nordul Moldovei indicele temperatură-umezeală (ITU) va fi apropiat de 80 de unități în zilele cele mai fierbinți.

Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, în special după-amiaza și seara. Local, inclusiv în Botoșani și împrejurimi, ploile pot avea caracter torențial și pot acumula peste 15–20 litri/mp, fiind posibile și căderi de grindină.

Pentru intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 16 iulie, ora 9:00, vremea rămâne caniculară pe arii extinse în sudul Moldovei, însă și în nordul Moldovei, inclusiv la Botoșani, se vor înregistra temperaturi maxime frecvent între 28 și 34–35 de grade, cu nopți tropicale în unele localități. ITU va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80 de unități în regiunile sudice și pe alocuri în cele estice, iar în nordul Moldovei se va menține ridicat, accentuând senzația de disconfort.

Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, manifestată prin înnorări accentuate, averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, în special în zonele subcarpatice și la câmpie. Pe suprafețe restrânse, cantitățile de apă vor fi însemnate și vor fi posibile căderi de grindină.

Pentru intervalul 16 iulie, ora 9:00 – 17 iulie, ora 9:00, valorile termice vor începe să scadă ușor și în nordul Moldovei, însă vremea se va menține călduroasă, cu maxime de până la 32–33 de grade la Botoșani. Disconfortul termic va rămâne ridicat local, iar ITU se va menține în jurul pragului critic. În același timp, instabilitatea atmosferică va fi mai pronunțată în jumătatea nordică a Moldovei, cu înnorări temporar accentuate, averse posibil torențiale, descărcări electrice și intensificări de vânt. Local, vor fi cantități mai însemnate de apă și condiții de grindină.

Publicitate

Pentru perioada 17 iulie – 20 iulie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de cele normale perioadei, cu maxime între 25 și 32 de grade în nordul Moldovei. Totuși, nu vor lipsi perioadele cu averse, în special la deal și la munte, dar și local în zonele mai joase.

Meteorologii avertizează locuitorii să se pregătească pentru alternanțe de caniculă și furtuni de vară, cu disconfort termic accentuat în orele de vârf, dar și riscuri asociate fenomenelor extreme, cum ar fi vijelii și grindină, în perioadele de instabilitate atmosferică.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending