Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (53)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

Artur Enăşescu, cel ce a întrupat destinul amar al lui Mihai Eminescu.  Născut la Botoşani la 12 ianuarie 1889 sub numele Constantin Artur Enăcescu, a fost un poet şi publicist român. M-am hotărât să scriu despre el când, zilele acestea, pe un post de radio am auzit romanţa, pe muzica   lui Ionel Fernic, „Ţiganca”, versurile aparţinând lui Artur Enăşescu: E Rita, fecioara cu ochii sprinţari, / Cu sâni ca de piatră, / Născută-n alaiul a zece cobzari, / Regină pe şatră. /  Zglobie ca fulgul, cutreieră văi /  Şi negre poiene, /  Iar ochii ei tineri îi joacă-n văpăi /  Pe umede gene.  / Cosiţa ei creaţă pe umerii goi /  Îi cade-n inele; / Surâsu-i aruncă pe-ntregul zăvoi / Sclipiri de mărgele. //  Aprinsă-i năframa ce-i flutură-n vânt, / Râd galbeni în plete; / Când trec c-un zâmbet, zvârl cuşma-n pământ / Nomadele cete. // Când naşte sub corturi un cânt legănat, /  Şi-un zvon de sandale, / Cu patimă cruntă ciocanele bat /  În vechi nicovale. / Ea joacă sub vaierul strunei prelung /  La focuri sărace /  Şi razele lunii fiinţa-i străpung / Ca sute de ace. /  Uşor se mlădie, roteşte pe loc, /  Dând chiot sălbatic, / Şi pare piciorul ei sprinten în joc  / Atins de jăratic. / Dispare-n vârtejuri, sar banii pe sâni, /  Loviţi de furtună; /  Şi geme ca vie sub meştere mâni, /  Lăuta străbună. // Târziu stau nomazii la stele culcaţi,  / Iar ea pe câmpie, / Sărută văzduhul cu ochi dilataţi / De-o sfântă beţie.”  Răsfoiesc “Dicţionarul biobibliografic al scriitorilor şi publiciştilor botoşăneni”  alcătuit de Silvia Lazarovici şi găsesc: “A absolvit şcoala primară şi primii ani de liceu la Liceul “A. T. Laurian” din Botoşani (1900 – 1903), iar următorii ani la  Liceul Naţional din Iaşi (1904 – 1905), cu bacalaureatul la Botoşani în 1914.  S-a înscris la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, dar nu s-a prezentat la examene.  O scurtă perioadă (1 februarie 1911 – 24 iulie 1914) a lucrat ca funcţionar la Oficiul Poştal din Botoşani. În anul 1917 era elev-plutonier în spatele frontului, pe Valea Trotuşului, la o şcoală de branduri, semnalizări, mitraliere, în cadrul regimentului de mars al Diviziei a 3-a”.

Publicitate

Din acelaşi dicţionar al  Silviei Lazarovici aflăm că Artur Enăşescu a publicat în „Convorbiri critice” (unde a şi  debutat la 25 august 1910 cu sonetul „Amor”), „Clipa”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul liber”, „Epoca”, „Familia”, „Flacăra”, „Ideea literară”, „Îndrumarea”(din Botoşani), „Junimea Moldovei de Nord”,,,Jurământul” (de la Chişinău), „Luceafărul”, „Moldova” (din Botoşani), „Propilee literare”, „Rampa”, „Răsăritul” (de la Chişinău), „Solia”, „Steagul”, „Universul literar”, „Viaţa literară” şi altele.

Despre  Artur Enăşescu au scris, printre alţii: Eugen Lovinescu, Nicolaie Iorga, D. Murăraşu, Perpessicius, Tudor Vianu, Constantin Ciopraga, Alexandru Piru, Ionel Bejenaru, Lucia Olaru Nenati, Ion N. Oprea şi Teodor Vârgolici. Interesant este că George Călinescu nu-l aminteşte  „nici măcar în cohorta stihuitorilor de-o clipă ,la bibliografie, în „Istoria literaturii române”, după cum spune Teodor Vârgolici în „Comentarii literare” (Editura „Eminescu”, Bucureşti,1971) şi după cum putem constata şi noi în urma consultării dicţionarului lui Călinescu. Era prieten bun cu Tudor Vianu care va scrie despre el în „Jurnalul” său din 1961 : „L-am reîntâlnit  pe Artur Enăşescu, în primăvara anului 1917 la Botoşani, oraşul său de baştină, revenit acolo ca elev al şcolii pregătitoare de ofiţeri în rezervă. Într-o duminică, l-am vizitat în casele bătrâneşti  ale părinţilor şi am schimbat gândurile noastre de atunci pe prispă, privind către grădina cu flori.  Dar am avut tot atunci, pentru întâia oară, impresia unei ameninţări în preajma prietenului meu. Artur era un elev absolut inadaptabil la rigorile regimului militar Părăsea frontul rătăcind cu arma în mână prin fâneţuri şi îşi umplea cartuşiera cu manuscrise. A trebuit să repete stagiul pregătirii sale şi a plecat ca simplu soldat, la unitatea la, în faţa inamicului”.

Aflat pe front, Artur Enăşescu va scrie „Balada crucii de mesteacăn”: „Cruce albă de mesteacăn, / Răsărită printre creste, / Cine te cunoaşte-n lume, / Cruce fără de poveste? // Peste braţele-ţi întinse / Din poiana fără flori, / Uneori se-apleacă-n noapte / Cârdurile de cocori. // Şi-n tăcerea nesfârşită / Sub arcadele de brad, / Nu s-aude decât plânsul / Cetinilor care cad. // Cruce albă de mesteacăn / Biciuită de furtuni, / Peste lemnu-ţi gol, doar luna / Pune albele-i cununi. // Ca de-o mână nevăzută / Slovele-ţi se şterg de ploaie, / Tot mai mult te bate vremea, / Vânturile te îndoaie… // Şi ca mâine fulgii iernii / Te vor prinde-n a lor salbă, Şi vei dispărea din lume / Cruce de mesteacăn albă. // Sfântul îngropat sub tine / Cine-l va mai şti de-acum, / Cruce albă, rătăcită / Lângă margine de drum? // Braţele-ţi de vânturi smulse / Se  vor pierde pe poteci, / Numai brazda de ţărână / Nu-l va părăsi pe veci.” Anul 1926 a fost un an de fecunditate poetică maxima pentru Artur Enăşescu. Revista “Universul literar”, condus de Perpessicius îi deschide larg paginile, fapt ce va face ca tot în acest an să primească premiul “Ion Pavelescu” al Societăţii Scriitorilor Români pentru sonet. Era vorba despre sonetul “Afrodita” despre care Perpessicius spune că este “irumpt din verb ca şi zeiţa din valuri”: În hău de mări, bătute de furtună, /  La pieptul spumegatului talaz, / Prinzându-i gingaş, braţul de grumaz / Dormea seninul ca un fulg de lună. // Seninătate, zbucium, împreună, / Uniţi de sorţi pe-al apelor podghiaz, /  Născură, robi aceluiaşi extaz, /  Nemărginirea, floare de genună. // Şi haosul gemu de fremătare, /  Când cea dintâi semeaţă-ntruchipare, / Vis cald! Femeia, amforă de slavă, //  Zbucni legănătoare şi suavă, /  Vrej de senin cu fruntea-n sârg de stele, /  Din zvârcolirea undelor rebele.”

Publicitate

Teodor Vârgolici, în volumul amintit, scrie şi despre drama înfiorătoare  care va mistui treptat mintea şi trupul lui Artur Enăşescu: “Suflet extreme de sensibil, poetul nu are tăria să-şi menţină echilibrul moral în faţa greutăţilor vieţii, dezarmează şi îngenunchează, ultragiat în frumuseţea lui lăuntrică de realităţile unei societăţi adverse. Bolnav, istovit, cu mintea din ce în ce mai rătăcită, ajunge o ruină umană, o întristătoare figură hieratică a dezmoşteniţilor vieţii, prelungindu-şi la nesfârşit suferinţa.  Aşa cum Oscar Wilde agoniza pe malurile Senei, la hotarul dintre veacul trecut şi cel prezent, urmărit, cu privirea de poetul nostru Dimitrie Anghel, tot astfel şi Artur Enăşescu îşi purta paşii în văzul lumii, între Capşa şi fostul Palat Regal, îmbrăcat literalmente în zdrenţe, cu chipul brăzdat de suferinţă.” Critica de specialitate face  adesea referiri şi la poezia “Credinţă”, axată pe idea că omul trebuie să aibă un ideal, un vis pentru care trebuie să lupte, şi la”Revolta zeului”  despre care se spune  că Artur Enăşescu “reia , într-o viziune proprie, mitul lui Hyperion din “Luceafărul” lui Eminescu”. Artur  Enăşescu moare în ziua de 4 decembrie 1942, la Bucureşti, după ce a întrupat cu asupra de măsură destinul amar al lui  Mihai Eminescu.

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Incendiu VIOLENT în această seară la Botoșani. Vecini panicați într-un bloc de pe strada Vârnav. ISU a intervenit urgent

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent a izbucnit, în această seară, într-un bloc de pe strada Vârnav din municipiul Botoșani, a anunțat ISU Botoșani.

Mai multe bunuri din bucătăria unui apartament, situat la etajul III, au fost cuprinse de flăcări. Când s-a produs evenimentul, proprietarii nu erau acasă. Vecinii au simțit miros de fum și au sunat după ajutor, la pompieri.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Publicitate

Când au ajuns echipajele de salvatori, ardeau bunurile din balcon și bucătărie, cu degajări mari de fum.

Pompierii au intervenit rapid, astfel încât flăcările să nu se extindă. Aceștia au folosit și un ventilator pentru evacuarea fumului din interiorul scării de bloc.

Nu s-a impus evacuarea locatarilor.

Publicitate

Au ars un aragaz, mobila de bucătărie și trei geamuri  termopan.

Intervenția a fost îngreunată din cauza mașinilor care erau parcate lângă bloc, în locuri neamenajate.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Publicitate

Pentru înlăturarea riscului de incendiu, ISU Botoșani recomandă:

▪️verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat. Orice modificare a acesteia poate fi făcută doar cu avizul distribuitorului de energie şi numai de specialiști în domeniu;

Publicitate

▪️nu folosiţi instalaţii electrice improvizate. Fie că este vorba de reparaţia unui aparat electrocasnic, de prelungirea traseului unui cablu sau de repararea unei siguranţe, improvizaţiile pot conduce la un incendiu. Orice eroare de prindere sau de izolaţie poate crea un scurtcircuit sau o descărcare de curent;

▪️la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

▪️ verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

▪️nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite. În cazul în care observaţi că priza se mişcă sau că în jurul întrerupătorului există orificii libere, cereţi ajutorul unui specialist pentru schimbarea prizei/întrerupătorului şi pentru izolarea zonei respective. De asemenea, acordaţi atenţie modului în care introduceţi sau extrageţi cablurile de alimentare din priză;

▪️nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de curent. Avertismentul vizează alimentarea mai multor electrocasnice de putere electrică mare (frigider, maşină de spălat etc.) de la aceeași priză. Alocaţi, pe cât posibil, fiecărui aparat câte o priză. În cazul în care folosiți mai multe aparate la o singură sursă, aceasta se poate încălzi și provoca un incendiu;

▪️instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului. În cazul în care sesizaţi că produsul respectiv şi-a schimbat parametri de funcţionare, se încălzește foarte repede sau emană un miros de ars, scoateţi-l imediat din funcţiune şi adresaţi-vă unui specialist. În cazul aparatelor mari, asigurați un spaţiu de aerisire pentru a se putea emana căldura acumulată în timpul funcţionării;

▪️ amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede. Unele accidente de natură electrică se produc din cauza folosirii curentului electric în apropierea sau la contactul cu apa.

Citeste mai mult

Eveniment

Un motociclist din Botoșani și încă două persoane au decedat în urma unui accident produs pe DN 24 la Codăeşti, lângă Iași

Publicat

Publicitate

Trei persoane au decedat, duminică, în urma accidentului rutier produs pe drumul naţional DN 24, în zona localităţii Codăeşti, la limita dintre judeţele Vaslui şi Iaşi, relatează agerpres.ro.

În accident au fost implicate două motociclete şi un autoturism. Pe una dintre motociclete se afla doar conducătorul, un tânăr din Botoșani dar care era mutat de ceva vreme în zona Breazu Iași, iar pe cea de-a doua erau două persoane, ambii de loc din Galați, care locuiau de ceva timp în Iași, în timp ce în maşină se afla doar o conducătoare auto.

 

Publicitate

Sursa video: ISU Vaslui

“La sosirea echipajelor de intervenţie au fost găsite patru victime, trei dintre acestea aflându-se în stare de inconştienţă. Atât motocicletele, cât şi autoturismul au fost cuprinse de flăcări. Ecihipajele de intervenţie au evaluat victimele, le-au evacuat şi au început manevrele de resuscitare pentru trei dintre acestea. Din nefericire, a fost confirmat decesul în cazul a trei dintre victimele accidentului. Pompierii militari au lichidat incendiul, iar acum asigură zona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui, Marius Stanciu.

Publicitate

Femeia aflată la volanul autoturismului a suferit un atac de panică.

Poliţiştii efectuează cercetări pentru a stabili împrejurările producerii accidentului.

Din primele cercetări, se pare că una dintre motociclete a încercat să depăşească o altă motocicletă aflată în faţă şi a intrat în coliziune cu autoturismul. Maşina a intrat pe contrasens şi ar fi lovit cealaltă motocicletă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Lista ”românilor de pe cer”. Craterul Eminescu de pe Mercur a atras chiar atenția NASA

Publicat

Publicitate

Corpurile cereşti pot purta numele unor oameni care au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu. Puțină lume știe că printre aceștia se află și mulți români. Printre numele românești în spațiu, date unor corpuri cerești sau formațiuni de pe alte planete, Eminescu a dat numele unui crater de pe Mercur care a atras chiar atenția NASA, relatează alba24.ro.

”O mare onoare este ca numele tău să fie purtat o anumită formațiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să te bucuri de ea, pentru că toate formațiunile de pe planete poarta numele personalităților decedate” precizează cei de la Astro Urseanu, care au realizat o listă a ”românilor de pe cer”.

Spre exemplu, din aprilie 2008, un crater de 125 km în diametru, situat pe planeta Mercur, a primit numele de Eminescu.

Publicitate

”Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur.

Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul acestuia, formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul care a produs craterul și de materia expulzată la impact” precizează Astro Urseanu.

NASA a prezentat o imagine uimitoare a craterului, asemănătoare unui ochi de pisică. ”Nebula? Nu, este craterul Ochiul Pisicii!” au scris cei de la NASA când au prezentat imaginea.

Publicitate

În centrul acestei imagini uimitoare se află craterul Eminescu de pe planeta Mercur, luminat de un halo luminos de material în jurul marginii sale.

Titlul imaginii face referire la Nebuloasa Ochiul Pisicii, o nebuloasă emblematică, bine studiată, care are caracteristici similare cu această imagine a lui Eminescu, cum ar fi în special albastrul, galbenul și forma sferică a formațiunii.

Publicitate

Această imagine a fost asurprinsă de nava spațială MESSENGER a NASA ca o observație color de înaltă rezoluție cu țintă precisă.

Nume românești în spațiu, date unor corpuri cerești sau formațiuni de pe alte planete

Pe Lună, există un crater numit ”Haret”, după numele matematicianului Spiru Haret. Tot pe Lună există un lanț muntos sub numele de Montes Carpatus.

Publicitate

FOTO: astro-urseanu.ro

Poeta Elena Văcărescu, născută în România, are și ea un crater cu numele ei, pe Venus.

Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 de kilometri.

Un alt nume de pe Venus este „Darclée”, botezat în 2003 după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formațiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 kilometri.

Tot pe Venus mai există nume de formațiuni precum Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica.

Pe Marte regăsim Valea Rhabon, numele antic al râului Jiu. Este de fapt un tub prin care a curs lavă.

Există de asemenea multe nume ale unor localități românești. Chiar și două potențiale planete din Galaxia Adromeda au fost numite de astronomii români care le-au observat în premieră Galați V1 și Galați V2.

De asemenea, sunt foarte mulți asteroizi care poartă nume românești: Transylvani, Drăgescu, Piatra Neamț, Pârvulescu, Nedelcu, Marius Ioan, Curelaru, Enescu, Văduvescu și așa mai departe.

Lista lor și articolul complet poate fi citit pe Astro-Urseanu.

FOTO: NASA, grafic Astro-Urseanu

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Cu atâtea exemple demne de urmat, sunt sigur că vom reuși să realizăm o dezvoltare reală și la Botoșani!

Publicat

Publicitate

Domnul Bolojan, timp de ani de zile, a oferit Oradiei și județului Bihor un model de administrație publică, eficiență și investiții durabile. În scurta mea vizită în județul Bihor am văzut multe proiecte ambițioase, care fac dovada unei viziuni mărețe și a unei ambiții reale de a dezvolta. Privesc cu admirație către întreg județul Bihor și nu pot să nu mă gândesc la județul meu. Merităm mai mult și știu că putem să ne ridicăm de unde am căzut, pentru că, în prezent, administrația noastră este departe de modelul oferit de județele dezvoltate.

Cu sprijinul colegilor mei, majoritatea antreprenori de succes, care știu cu adevărat ce înseamnă să performezi în primul rând în viața profesională, nu avem cum să dăm greș!

Din 9 iunie, Botoșaniul are și el parte de un nou început și o nouă șansă la dezvoltare! Cei care l-au transformat într-un eșec trebuie să plece acasă!

Publicitate

C.M.F. 21240015

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending