Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (51)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

Revista „Orizont” nr. 6 din 2022. Ion Negoiţescu spunea că George Călinescu i-a găsit lui Eminescu   „faţa neptunică”: „acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor şi care, tot aşa ca pământul format din acţiunea apelor, îşi are originea în straturile mai tangibile ale spiritului”. S-ar putea spune că George Călinescu a pornit de la versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”.

Vrând să dea o nouă interpretare, Ion Negoiţescu pătrunde în adâncurile spiritului eminescian şi descoperă „faţa plutonică” a poetului: „acea parte ce corespunde în general laboratorului şi care, tot aşa cum în geologie, roca născută din focul subteran, vine mai din adânc de unde se frământă văpăile obscure”. S-ar putea spune că Negoiţescu pleacă de la versul: „De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-şi”. De aceste două aspecte mi-am amintit când, în  acest număr al revistei „Orizont”,  Alexandru Ruja scrie despre corespondenţa lui N. Steinhardt („Corespondenţă I”, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe critice şi indici de George Ardeleanu. Repere biobibliografice de Virgil Bulat. Mănăstirea Rohia, Polirom, 2021). Reţin un pasaj al lui Alexandru Ruja privind o scrisoare din 27 ianuarie 1967  a lui Steinhardt către Negoiţescu: „Scrisorile către I. Negoiţescu sunt mai mult decât simple impresii de lectură asupra studiilor despre Eminescu, cât texte cu sugestii care vin dinspre teologie: „Acestui ultim strat, dens, adânc şi vast, i se poate spune plutonic, placentar, mitic, magic, oniric, selenar,hipnotic, încântător, cum vrei. Eu unul nu m-aş sfii să-i spun mioritic sau haric şi, mai mult, decât sub semnul lui Jakob Bohme, Swedenborg, Paracelsus sau Plotin, al Gnozei şi al astrologiei, l-aş aşeza sub semnul Isihiei, al lui Grigorie Palama sau al Paracletului lui Sergiu Bulgakov, al înduhovnicirii misticii ortodoxe, izvorând din taina energiilor necreate şi din lumina Taborului”.

Revista „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2022. Magda Ursache, în „Listaşii”, ia apărarea lui Eminescu. Şi nu numai lui, ci tuturor celor care sun puşi pe o listă de către adepţii doctrinei political corectness.  Voi relua pasajul care face referire la Eminescu: „Şi pe vreme de pace, şi pe vreme de război, aparatul de detectat incorecţi politic funcţionează. Vorba asta, reacţionar, hodorogeşte ca o căruţă goală. Sub flamura lui Eugen Lovinescu („Scriitorul român e reacţionar”), afirmaţie scoasă din context, mari valori apar ca perimate unor condeieri plini de ambiţii şi de ranchiune.  Eminescu, zice-se că a blocat, oho!, capitalul, drumul de fier, noul cu majusculă.  Pentru Agârbiceanu capitalul era un păcat. Şi pentru Galaction.  Ce personaje a creat Duiliu Zamfirescu? Provinciali, „ţărănizaţi”, repulsivi la metropolă. Îngerii lui V. Voiculescu sunt ţinte uşoare pentru cei furioşi şi atei. Şi se merge din aberaţie în aberaţie.  Marian Ilie îmi semnalează că un consilier municipal din Craiova, fost membru USR-PLUS, a găsit cu cale să taie fondurile pentru  festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, festival cu participarea poeţilor din 21 de ţări. Domnul respectiv, Cezar Drăgoescu, nu vrea în ruptul capului un festival cu numele lui Eminescu. Războiul între partizanii lui Eminescu şi partizanii lui Caragiale consumă, încă, hârtie multă. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fără soluţii, este opus lui Caragiale, cronicar acid, mereu în vervă, într-un cuvânt, terapeut. Nimic mai fals. Cine a citit „Mihai Eminescu incorect politic” (Editura „Scara Print”, Bucureşti, 2014) de Theodor Codreanu a înţeles bine de ce.  Nu şi campionii „europenităţii”, vocabula predilectă a lui Daniel Barbu. Şi e imposibil să nu vezi că doctrina political corectness iese din marxism. Trebuie să ne temem de The Scarecrow, sperietoarea de ciori astfel numită?NU ne vindecăm de tradiţie, suntem etichetaţi retrograzi. Demascările  retrograzilor se fac în vechiul stil proletcultist: cum apărea ceva în stil de capodoperă, apărea şi vocabula ratat.  „Bietul Ioanide”  era roman ratat de George Călinescu. „Noaptea de sânziene”era roman ratat de Mircea Eliade.  Paznicii de atunci ai doctrinei realist-socialiste (Tertulian, Croh, G. Damian, M- Petroveanu) erau, însă,  mai calificaţi decât domnul Iulian Bulai, gata să-l trimită în carantină (şi-n izoletă chiar) pe Dan Puric. „Se pregătesc”, aşa cum se anunţa în şedinţele PCR, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, iar din ograda literaturii, Sorin Lavric, dar şi Miron Manega, având „Certitudinea” (titlul excelentei sale reviste) că Eminescu este poetul naţional al României. Chiar dacă „filosoful” H.-R. Patapievici acuză  „Inactualitatea lui Eminescu” („Flacăra” 1-2, 2002): „Cum ar fi putut altfel? Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui deoarece noi astăzi ieşim din zodia naţionalului”. Aşadar, să ne vindecăm odată de „fostul” (după Patapievici poet naţional, atât de incorect politic!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ceață groasă și polei în zeci de localități: Vizibilitate sub 200 de metri până la miezul nopții, avertizează pompierii

Publicat

Publicitate

Șoferii din nordul județului Botoșani sunt avertizați să circule cu maximă prudență, după ce vizibilitatea a scăzut semnificativ pe numeroase drumuri din teritoriu.

Potrivit informării transmise de autorități, până la miezul nopții se înregistrează ceață densă în Dorohoi și în mai multe comune din jur, unde vizibilitatea coboară sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri.

Sunt afectate localitățile Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Coțușca, Suharău, Havârna, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Broscăuți, Mileanca, Pomârla, Roma, Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Corlăteni, Leorda, Cândești, Cordăreni, Viișoara, Brăești, Concești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Meteorologii avertizează că, în funcție de condițiile locale, există riscul formării poleiului, fenomen care poate transforma carosabilul într-o suprafață extrem de periculoasă, mai ales în timpul nopții și în zonele umbrite.

Pentru prevenirea accidentelor, conducătorii auto sunt sfătuiți să reducă viteza, să utilizeze corespunzător sistemul de iluminare, să mărească distanța față de vehiculul din față și să evite orice manevră riscantă.
De asemenea, pietonii sunt îndemnați să circule cu atenție sporită, pentru a evita alunecările pe suprafețele înghețate.

Pompierii militari rămân mobilizați permanent și transmit că sunt pregătiți să intervină rapid în sprijinul populației, în orice situație de urgență generată de condițiile meteo nefavorabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 februarie 2026:

Loto 6/49: 15, 14, 7, 49, 19, 37

Loto 5/40: 34, 22, 35, 38, 16, 17

Joker: 6, 14, 33, 19, 43 + 7

Noroc: 8 8 3 0 6 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 2 9 5 2 8

Super Noroc: 9 3 5 2 9 4

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, printre județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din România: 9,8 decese la mia de nou-născuți în 2024

Publicat

Publicitate

Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Publicitate

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci: Fenomen de „ploaie înghețată” pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni

Publicat

Publicitate

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

Publicitate

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending