Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (51)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

Revista „Orizont” nr. 6 din 2022. Ion Negoiţescu spunea că George Călinescu i-a găsit lui Eminescu   „faţa neptunică”: „acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor şi care, tot aşa ca pământul format din acţiunea apelor, îşi are originea în straturile mai tangibile ale spiritului”. S-ar putea spune că George Călinescu a pornit de la versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”.

Vrând să dea o nouă interpretare, Ion Negoiţescu pătrunde în adâncurile spiritului eminescian şi descoperă „faţa plutonică” a poetului: „acea parte ce corespunde în general laboratorului şi care, tot aşa cum în geologie, roca născută din focul subteran, vine mai din adânc de unde se frământă văpăile obscure”. S-ar putea spune că Negoiţescu pleacă de la versul: „De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-şi”. De aceste două aspecte mi-am amintit când, în  acest număr al revistei „Orizont”,  Alexandru Ruja scrie despre corespondenţa lui N. Steinhardt („Corespondenţă I”, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe critice şi indici de George Ardeleanu. Repere biobibliografice de Virgil Bulat. Mănăstirea Rohia, Polirom, 2021). Reţin un pasaj al lui Alexandru Ruja privind o scrisoare din 27 ianuarie 1967  a lui Steinhardt către Negoiţescu: „Scrisorile către I. Negoiţescu sunt mai mult decât simple impresii de lectură asupra studiilor despre Eminescu, cât texte cu sugestii care vin dinspre teologie: „Acestui ultim strat, dens, adânc şi vast, i se poate spune plutonic, placentar, mitic, magic, oniric, selenar,hipnotic, încântător, cum vrei. Eu unul nu m-aş sfii să-i spun mioritic sau haric şi, mai mult, decât sub semnul lui Jakob Bohme, Swedenborg, Paracelsus sau Plotin, al Gnozei şi al astrologiei, l-aş aşeza sub semnul Isihiei, al lui Grigorie Palama sau al Paracletului lui Sergiu Bulgakov, al înduhovnicirii misticii ortodoxe, izvorând din taina energiilor necreate şi din lumina Taborului”.

Revista „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2022. Magda Ursache, în „Listaşii”, ia apărarea lui Eminescu. Şi nu numai lui, ci tuturor celor care sun puşi pe o listă de către adepţii doctrinei political corectness.  Voi relua pasajul care face referire la Eminescu: „Şi pe vreme de pace, şi pe vreme de război, aparatul de detectat incorecţi politic funcţionează. Vorba asta, reacţionar, hodorogeşte ca o căruţă goală. Sub flamura lui Eugen Lovinescu („Scriitorul român e reacţionar”), afirmaţie scoasă din context, mari valori apar ca perimate unor condeieri plini de ambiţii şi de ranchiune.  Eminescu, zice-se că a blocat, oho!, capitalul, drumul de fier, noul cu majusculă.  Pentru Agârbiceanu capitalul era un păcat. Şi pentru Galaction.  Ce personaje a creat Duiliu Zamfirescu? Provinciali, „ţărănizaţi”, repulsivi la metropolă. Îngerii lui V. Voiculescu sunt ţinte uşoare pentru cei furioşi şi atei. Şi se merge din aberaţie în aberaţie.  Marian Ilie îmi semnalează că un consilier municipal din Craiova, fost membru USR-PLUS, a găsit cu cale să taie fondurile pentru  festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, festival cu participarea poeţilor din 21 de ţări. Domnul respectiv, Cezar Drăgoescu, nu vrea în ruptul capului un festival cu numele lui Eminescu. Războiul între partizanii lui Eminescu şi partizanii lui Caragiale consumă, încă, hârtie multă. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fără soluţii, este opus lui Caragiale, cronicar acid, mereu în vervă, într-un cuvânt, terapeut. Nimic mai fals. Cine a citit „Mihai Eminescu incorect politic” (Editura „Scara Print”, Bucureşti, 2014) de Theodor Codreanu a înţeles bine de ce.  Nu şi campionii „europenităţii”, vocabula predilectă a lui Daniel Barbu. Şi e imposibil să nu vezi că doctrina political corectness iese din marxism. Trebuie să ne temem de The Scarecrow, sperietoarea de ciori astfel numită?NU ne vindecăm de tradiţie, suntem etichetaţi retrograzi. Demascările  retrograzilor se fac în vechiul stil proletcultist: cum apărea ceva în stil de capodoperă, apărea şi vocabula ratat.  „Bietul Ioanide”  era roman ratat de George Călinescu. „Noaptea de sânziene”era roman ratat de Mircea Eliade.  Paznicii de atunci ai doctrinei realist-socialiste (Tertulian, Croh, G. Damian, M- Petroveanu) erau, însă,  mai calificaţi decât domnul Iulian Bulai, gata să-l trimită în carantină (şi-n izoletă chiar) pe Dan Puric. „Se pregătesc”, aşa cum se anunţa în şedinţele PCR, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, iar din ograda literaturii, Sorin Lavric, dar şi Miron Manega, având „Certitudinea” (titlul excelentei sale reviste) că Eminescu este poetul naţional al României. Chiar dacă „filosoful” H.-R. Patapievici acuză  „Inactualitatea lui Eminescu” („Flacăra” 1-2, 2002): „Cum ar fi putut altfel? Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui deoarece noi astăzi ieşim din zodia naţionalului”. Aşadar, să ne vindecăm odată de „fostul” (după Patapievici poet naţional, atât de incorect politic!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

S-a stabilit traseul Drumului Expres Botoșani – Suceava

Publicat

Publicitate

Studiul alternativelor de traseu pentru viitorul drum de mare viteză care va lega Autostrada A7 de municipiul Botoșani a fost finalizat!

Documentația tehnică realizată de firma Consitrans a fost aprobată în cea de-a doua etapă a Analizei Multicriteriale (AMC II). După analiza celor două variante de traseu, selectate anul trecut, miercuri, la Suceava, a fost stabilită varianta finală a drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, variantă care va fi supusă aprobării CTE-ului din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

            „Prin stabilirea variantei optime de traseu pentru Drumul Expres s-a făcut un pas foarte important în implementarea acestui proiect. Nodul de la Huțani, a cărui formă va fi definitivată în urma auditului de siguranță rutieră, a fost menținut. Acesta este esențial atât pentru succesul proiectului, cât și pentru oportunitățile de dezvoltare ale județului nostru. De-a lungul timpului, am solicitat în mod expres acest nod de descărcare pentru a maximiza potențialul de dezvoltare al zonei. La Bucecea se dezvoltă un parc industrial, iar prin DJ291 se va colecta traficul dinspre Dorohoi și cele două puncte vamale: Siret și Racovăț”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

            Drumul de mare viteză Botoșani – Suceava va fi o construcție nouă, care va porni din apropierea Aeroportului Salcea, de pe A7, și va ocoli localitățile Dumbrăveni – Huțani – Vlădeni – Baisa, până în zona Mănăstirea Doamnei, unde va conecta cu viitoarea centură a municipiului Botoșani. Aceasta va reduce distanța dintre Salcea (Autostrada A7) și viitoarea centură a municipiului Botoșani la 20 de kilometri. Va avea o lățime a părții carosabile de 22,5 metri, cu câte două benzi pe sens și va permite o viteză de deplasare de 120 de km/h. Sensurile de mers vor fi delimitate prin separatoare.  Proiectul include 15 poduri și pasaje, cu o lungime totală de 2,6 kilometri, spații de servicii, un punct de sprijin pentru întreținere la Huțani și sisteme moderne de siguranță rutieră.

            „Tot în această săptămână, au început studiile geotehnice, deminările și descărcările arheologice. De asemenea, s-au solicitat avizele necesare pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate. Este un proiect major, cel mai important al județului Botoșani, și cred cu tărie că este pașaportul nostru pentru dezvoltare”, a conchis senatorul Doina Federovici.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Blocada la Ștefănești. Zeci de mașini și persoane, verificate de polițiști

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești, împreună cu cei  ai Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești  au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.

 

Astfel, polițiștii au acționat în baza planului de activitate Blocada, fiind legitimate peste 60 de persoane și controlate 54 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale, în valoare de  aproximativ 5.000 de lei.

 

Toate sancțiunile au fost aplicate pentru nereguli la regimul rutier, fiind reținut un permis de conducere pentru nerespectarea limitei legale de viteză.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii de la Imigrări din Botoșani, la ceas de bilanț. Câți străini au fost depistați în situații ilegale, anul trecut

Publicat

Publicitate

În anul 2024 au fost emise 2.154 de avize de angajare în muncă, 592 de permise de ședere pentru diferite scopuri, 22 de străini au fost depistați în situații ilegale, dar și alte activități au fost desfășurate de polițiștii de imigrări din Botoșani.

 

În ceea ce privește dreptul de ședere/rezidență pe teritoriul României, în anul 2024, poliţiştii de imigrări au asigurat managementul șederii și rezidenței pentru 1.177 de persoane, dintre care 850 de străini din state terțe, cei mai mulți din Republica Moldova, respectiv 256 și 327 de cetățeni ai Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea din Italia.

 

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe raza Județului Botoșani, sunt: angajare – 399 de străini și reîntregirea familiei – 333 (311 au calitatea de membru de familie al unui cetățean român, iar 22 sunt membrii de familie ai unor cetățeni străini).

 

Publicitate

Ca urmare a aprobării dreptului de ședere au fost emise 598 de permise de ședere, dintre care 581 pentru ședere temporară și 17 pentru ședere pe termen lung. Au fost eliberate 46 de certificate de înregistrare și 9 cărți de rezidență permanentă pentru cetățenii Uniunii Europene/Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene/ membrii de familie din state terțe.

 

În perioada analizată au fost înregistrate 2.154 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 1.712 avize de angajare pentru lucrători permanenţi şi detașați, iar 442 de cereri au fost respinse.

 

De asemenea, au fost înregistrate 11 invitații pentru cetățenii din state terțe, 10 fiind aprobate și una respinsă. Au mai fost înregistrate 3 cereri privind reîntregirea familiei cu cetățeni din state terțe, toate fiind avizate.

 

Activitatea de prevenire și combatere a muncii nedeclarate a străinilor reprezintă o prioritate a polițiștilor de imigrări din Botoșani, în vederea creșterii gradului de siguranță al cetățeanului, printr-un control permanent asupra respectării legislației în domeniul migrației.

 

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 45 de  activități specifice de control, în urma cărora au fost depistați 22 de cetățeni străini în situații ilegale.

 

Întrucât persoanele în cauză se aflau în ședere ilegală, au fost emise 3 decizii de returnare de pe teritoriul României, iar în celelalte cazuri, persoanele au fost puse în legalitate.

 

Ca urmare a emiterii deciziilor de returnare, într-un caz a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, pentru o perioadă de 3 luni în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Totodată, au fost aplicate 108 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.400 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, și a prevederilor O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare.

 

De asemenea, în perioada de referință, la nivelul Biroului pentru Imigrări al Județului Botoșani au fost emise 592 de permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare.

 

Acțiunile întreprinse de Biroul pentru Imigrări al Județului Botoșani fac parte din eforturile continue ale Inspectoratului General pentru Imigrări de a asigura respectarea legislației privind regimul juridic al străinilor în România și de a contribui la menținerea unui climat de ordine și siguranță publică.

 

Ca element de noutate, pentru a veni în sprijinul cetățenilor, Inspectoratul General pentru Imigrări a îmbunătățit și a crescut eficiența sistemului informatic în anul 2024, astfel avizele de angajare în muncă și detașare, în prezent sunt emise în sistem electronic, semnate cu semnătură electronică calificată și transmise solicitanților către adresa de e-mail comunicată, fără a mai fi necesară prezența acestora la ghișeu în vederea înmânării.

 

Noile modificări aduse aplicației Portal IGI oferă posibilitatea de a alege data și ora la care solicitanții doresc să se prezinte la ghișeu, iar cererile privind obținerea avizelor de angajare în muncă și detașare sunt preluate exclusiv în baza unei programări prin intermediul acestei aplicații, astfel fiind eliminate cozile de așteptare la ghișeu.

 

BIROUL PENTRU IMIGRĂRI AL JUDEȚULUI BOTOȘANI

Citeste mai mult

Eveniment

Siguranța pietonilor, sub lupa polițiștilor din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Miercuri, în intervalul orar 06:00-12:00, polițiștii din cadrul Biroului Rutier, împreună cu polițiști deordine publică, au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept cauză generatoare neacordarea priorității de trecere pietonilor care au acest drept.

 

Astfel, au fost controlate aproximativ 60 de autovehicule, iar 28 dintre conducătorii auto au fost testați alcoolscopic, fără fi înregistrate rezultate pozitive.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 8.000 de lei și au fost reținute 4 permise de conducere, pentru neacordare de prioritate pietonilor care au avut acest drept.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending