Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (51)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Orizont” nr. 6 din 2022. Ion Negoiţescu spunea că George Călinescu i-a găsit lui Eminescu „faţa neptunică”: „acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor şi care, tot aşa ca pământul format din acţiunea apelor, îşi are originea în straturile mai tangibile ale spiritului”. S-ar putea spune că George Călinescu a pornit de la versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”.
Vrând să dea o nouă interpretare, Ion Negoiţescu pătrunde în adâncurile spiritului eminescian şi descoperă „faţa plutonică” a poetului: „acea parte ce corespunde în general laboratorului şi care, tot aşa cum în geologie, roca născută din focul subteran, vine mai din adânc de unde se frământă văpăile obscure”. S-ar putea spune că Negoiţescu pleacă de la versul: „De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-şi”. De aceste două aspecte mi-am amintit când, în acest număr al revistei „Orizont”, Alexandru Ruja scrie despre corespondenţa lui N. Steinhardt („Corespondenţă I”, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe critice şi indici de George Ardeleanu. Repere biobibliografice de Virgil Bulat. Mănăstirea Rohia, Polirom, 2021). Reţin un pasaj al lui Alexandru Ruja privind o scrisoare din 27 ianuarie 1967 a lui Steinhardt către Negoiţescu: „Scrisorile către I. Negoiţescu sunt mai mult decât simple impresii de lectură asupra studiilor despre Eminescu, cât texte cu sugestii care vin dinspre teologie: „Acestui ultim strat, dens, adânc şi vast, i se poate spune plutonic, placentar, mitic, magic, oniric, selenar,hipnotic, încântător, cum vrei. Eu unul nu m-aş sfii să-i spun mioritic sau haric şi, mai mult, decât sub semnul lui Jakob Bohme, Swedenborg, Paracelsus sau Plotin, al Gnozei şi al astrologiei, l-aş aşeza sub semnul Isihiei, al lui Grigorie Palama sau al Paracletului lui Sergiu Bulgakov, al înduhovnicirii misticii ortodoxe, izvorând din taina energiilor necreate şi din lumina Taborului”.
Revista „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2022. Magda Ursache, în „Listaşii”, ia apărarea lui Eminescu. Şi nu numai lui, ci tuturor celor care sun puşi pe o listă de către adepţii doctrinei political corectness. Voi relua pasajul care face referire la Eminescu: „Şi pe vreme de pace, şi pe vreme de război, aparatul de detectat incorecţi politic funcţionează. Vorba asta, reacţionar, hodorogeşte ca o căruţă goală. Sub flamura lui Eugen Lovinescu („Scriitorul român e reacţionar”), afirmaţie scoasă din context, mari valori apar ca perimate unor condeieri plini de ambiţii şi de ranchiune. Eminescu, zice-se că a blocat, oho!, capitalul, drumul de fier, noul cu majusculă. Pentru Agârbiceanu capitalul era un păcat. Şi pentru Galaction. Ce personaje a creat Duiliu Zamfirescu? Provinciali, „ţărănizaţi”, repulsivi la metropolă. Îngerii lui V. Voiculescu sunt ţinte uşoare pentru cei furioşi şi atei. Şi se merge din aberaţie în aberaţie. Marian Ilie îmi semnalează că un consilier municipal din Craiova, fost membru USR-PLUS, a găsit cu cale să taie fondurile pentru festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, festival cu participarea poeţilor din 21 de ţări. Domnul respectiv, Cezar Drăgoescu, nu vrea în ruptul capului un festival cu numele lui Eminescu. Războiul între partizanii lui Eminescu şi partizanii lui Caragiale consumă, încă, hârtie multă. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fără soluţii, este opus lui Caragiale, cronicar acid, mereu în vervă, într-un cuvânt, terapeut. Nimic mai fals. Cine a citit „Mihai Eminescu incorect politic” (Editura „Scara Print”, Bucureşti, 2014) de Theodor Codreanu a înţeles bine de ce. Nu şi campionii „europenităţii”, vocabula predilectă a lui Daniel Barbu. Şi e imposibil să nu vezi că doctrina political corectness iese din marxism. Trebuie să ne temem de The Scarecrow, sperietoarea de ciori astfel numită?NU ne vindecăm de tradiţie, suntem etichetaţi retrograzi. Demascările retrograzilor se fac în vechiul stil proletcultist: cum apărea ceva în stil de capodoperă, apărea şi vocabula ratat. „Bietul Ioanide” era roman ratat de George Călinescu. „Noaptea de sânziene”era roman ratat de Mircea Eliade. Paznicii de atunci ai doctrinei realist-socialiste (Tertulian, Croh, G. Damian, M- Petroveanu) erau, însă, mai calificaţi decât domnul Iulian Bulai, gata să-l trimită în carantină (şi-n izoletă chiar) pe Dan Puric. „Se pregătesc”, aşa cum se anunţa în şedinţele PCR, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, iar din ograda literaturii, Sorin Lavric, dar şi Miron Manega, având „Certitudinea” (titlul excelentei sale reviste) că Eminescu este poetul naţional al României. Chiar dacă „filosoful” H.-R. Patapievici acuză „Inactualitatea lui Eminescu” („Flacăra” 1-2, 2002): „Cum ar fi putut altfel? Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui deoarece noi astăzi ieşim din zodia naţionalului”. Aşadar, să ne vindecăm odată de „fostul” (după Patapievici poet naţional, atât de incorect politic!”
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Muzeul Judeţean Botoșani găzduiește, în perioada 10-20 ianuarie 2025, în spațiul Galeriilor de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, expoziția ,,Anuala artiștilor botoșăneni”. Evenimentul este organizat de Societatea Culturală „Expo-Art” Botoșani și curatoriat de muzeograful Ana Coșereanu și artistul Liviu Șoptelea.
Expoziția reunește pe simeze peste 60 de lucrări realizate în diverse tehnici – pictură (ulei pe pânză, acrilic pe pânză) și grafică, sculptură, artă decorativă, fotografie – create de artiști botoșăneni, atât dintre cei bine-cunoscuți publicului iubitor de artă, cât și artiști care vin pentru prima dată în calitate de expozanți: Dănuț Aconstantinesei, Anca & Alina Albătoaie, Marcel Alexa, Larisa Apostoliu, Aurel Azamfirei, Claudia-Ionela Babii, Silviu Babii, Cristian Bîrzoieș, George Burlacu, Lush Burlacu, Rodica Cojocariu, Mihaela Croitoru, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Florin Grosu, Lila Lungulescu, Iuliana Mațoschi, Dan Mocrei, Carmen Nicolau, Gianina Iuliana Pralea, Florin Prodan, Anca Sofian, Carmen-Ștefania Suceveanu, Liviu Șoptelea, George Șpaiuc, Mihaela Timofte, Constantin Dorel Ungureanu, Hugo Constantin Ungureanu și Ioan Zobu.
Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 12 ianuarie 2025, ora 11.30. Expoziția poate fi vizitată zilnic, în perioada 10-20 ianuarie 2025, între orele 9.00-16.30. Intrarea este gratuită.
Eveniment
Părintele Octavian Poduț va fi înmormântat la Tocileni, lângă biserica pe care abia începuse să o construiască
Eveniment
O nouă zi liberă pentru bugetari: Minivacanță de patru zile în luna mai. HG, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri
Expoziția „Anuala artiștilor botoșăneni”, la Galeriile de Artă Botoșani
Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național al Literaturii Române Iași
Părintele Octavian Poduț va fi înmormântat la Tocileni, lângă biserica pe care abia începuse să o construiască
O nouă zi liberă pentru bugetari: Minivacanță de patru zile în luna mai. HG, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri
Premiera filmului „Duel în trei”, la Cinema Unirea Botoșani
Prag redus pentru confiscarea vehiculelor care transportă lemne fără acte. Noul Cod Silvic, publicat în Monitorul Oficial
ISU Botoșani: Nu lăsați la îndemâna copiilor vase cu lichid fierbinte. „Un cămin sigur pentru copilul tău”
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodești
De vineri se schimbă vremea. ANM a emis cod GALBEN de vreme rea în mai mult de jumătate de țară
Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 9 ianuarie 2025
La mulți ani! Am trecut în 2025! VIDEO: Fascinația focurilor de artificii a rămas la fel. Bucurie la Botoșani
VIDEO: Mii de oameni la PARADA Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Din străbuni, din oameni buni…” de la Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Constantin Cocoreanu, primarul comunei Tudora
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Sergiu Dascălu, primarul comunei Vorona
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Gabriel Alexe, profesor de matematică și poet. Laureat al Marelui Premiu „Nicolae Labiș”
Valeriu Iftime: „Oamenii cu adevărat valoroși în politică sunt cei care au demonstrat de-a lungul timpului că pot reuși în viață prin propriile forțe”
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate1 an agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate1 an agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
