Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (51)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 

Revista „Orizont” nr. 6 din 2022. Ion Negoiţescu spunea că George Călinescu i-a găsit lui Eminescu   „faţa neptunică”: „acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor şi care, tot aşa ca pământul format din acţiunea apelor, îşi are originea în straturile mai tangibile ale spiritului”. S-ar putea spune că George Călinescu a pornit de la versul „Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată”.

Vrând să dea o nouă interpretare, Ion Negoiţescu pătrunde în adâncurile spiritului eminescian şi descoperă „faţa plutonică” a poetului: „acea parte ce corespunde în general laboratorului şi care, tot aşa cum în geologie, roca născută din focul subteran, vine mai din adânc de unde se frământă văpăile obscure”. S-ar putea spune că Negoiţescu pleacă de la versul: „De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-şi”. De aceste două aspecte mi-am amintit când, în  acest număr al revistei „Orizont”,  Alexandru Ruja scrie despre corespondenţa lui N. Steinhardt („Corespondenţă I”, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe critice şi indici de George Ardeleanu. Repere biobibliografice de Virgil Bulat. Mănăstirea Rohia, Polirom, 2021). Reţin un pasaj al lui Alexandru Ruja privind o scrisoare din 27 ianuarie 1967  a lui Steinhardt către Negoiţescu: „Scrisorile către I. Negoiţescu sunt mai mult decât simple impresii de lectură asupra studiilor despre Eminescu, cât texte cu sugestii care vin dinspre teologie: „Acestui ultim strat, dens, adânc şi vast, i se poate spune plutonic, placentar, mitic, magic, oniric, selenar,hipnotic, încântător, cum vrei. Eu unul nu m-aş sfii să-i spun mioritic sau haric şi, mai mult, decât sub semnul lui Jakob Bohme, Swedenborg, Paracelsus sau Plotin, al Gnozei şi al astrologiei, l-aş aşeza sub semnul Isihiei, al lui Grigorie Palama sau al Paracletului lui Sergiu Bulgakov, al înduhovnicirii misticii ortodoxe, izvorând din taina energiilor necreate şi din lumina Taborului”.

Revista „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 6 din 2022. Magda Ursache, în „Listaşii”, ia apărarea lui Eminescu. Şi nu numai lui, ci tuturor celor care sun puşi pe o listă de către adepţii doctrinei political corectness.  Voi relua pasajul care face referire la Eminescu: „Şi pe vreme de pace, şi pe vreme de război, aparatul de detectat incorecţi politic funcţionează. Vorba asta, reacţionar, hodorogeşte ca o căruţă goală. Sub flamura lui Eugen Lovinescu („Scriitorul român e reacţionar”), afirmaţie scoasă din context, mari valori apar ca perimate unor condeieri plini de ambiţii şi de ranchiune.  Eminescu, zice-se că a blocat, oho!, capitalul, drumul de fier, noul cu majusculă.  Pentru Agârbiceanu capitalul era un păcat. Şi pentru Galaction.  Ce personaje a creat Duiliu Zamfirescu? Provinciali, „ţărănizaţi”, repulsivi la metropolă. Îngerii lui V. Voiculescu sunt ţinte uşoare pentru cei furioşi şi atei. Şi se merge din aberaţie în aberaţie.  Marian Ilie îmi semnalează că un consilier municipal din Craiova, fost membru USR-PLUS, a găsit cu cale să taie fondurile pentru  festivalul Mondial de Poezie „Mihai Eminescu”, festival cu participarea poeţilor din 21 de ţări. Domnul respectiv, Cezar Drăgoescu, nu vrea în ruptul capului un festival cu numele lui Eminescu. Războiul între partizanii lui Eminescu şi partizanii lui Caragiale consumă, încă, hârtie multă. Plicticosul Eminescu, cel melancolic, pustiitor, fără soluţii, este opus lui Caragiale, cronicar acid, mereu în vervă, într-un cuvânt, terapeut. Nimic mai fals. Cine a citit „Mihai Eminescu incorect politic” (Editura „Scara Print”, Bucureşti, 2014) de Theodor Codreanu a înţeles bine de ce.  Nu şi campionii „europenităţii”, vocabula predilectă a lui Daniel Barbu. Şi e imposibil să nu vezi că doctrina political corectness iese din marxism. Trebuie să ne temem de The Scarecrow, sperietoarea de ciori astfel numită?NU ne vindecăm de tradiţie, suntem etichetaţi retrograzi. Demascările  retrograzilor se fac în vechiul stil proletcultist: cum apărea ceva în stil de capodoperă, apărea şi vocabula ratat.  „Bietul Ioanide”  era roman ratat de George Călinescu. „Noaptea de sânziene”era roman ratat de Mircea Eliade.  Paznicii de atunci ai doctrinei realist-socialiste (Tertulian, Croh, G. Damian, M- Petroveanu) erau, însă,  mai calificaţi decât domnul Iulian Bulai, gata să-l trimită în carantină (şi-n izoletă chiar) pe Dan Puric. „Se pregătesc”, aşa cum se anunţa în şedinţele PCR, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, iar din ograda literaturii, Sorin Lavric, dar şi Miron Manega, având „Certitudinea” (titlul excelentei sale reviste) că Eminescu este poetul naţional al României. Chiar dacă „filosoful” H.-R. Patapievici acuză  „Inactualitatea lui Eminescu” („Flacăra” 1-2, 2002): „Cum ar fi putut altfel? Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui deoarece noi astăzi ieşim din zodia naţionalului”. Aşadar, să ne vindecăm odată de „fostul” (după Patapievici poet naţional, atât de incorect politic!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Ziua Mondială a Poeziei la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Pe 20-21 martie 2025, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție din subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, în parteneriat cu Editura Știința din Chișinău, o serie de activități cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei, la care vor participa poeți și editori din Chișinău (Gheorghe Prini, Mircea V. Ciobanu, Vasile Romanciuc), București (Domnica Drumea, Denisa Duran, Ionel Ciupureanu), Iași (Lucian Vasiliu, Mariana Stancu, Valeriu Stancu), Craiova (Ana Andrei, Nicolae Coande), Târgu Secuiesc (Victor Nicolae Ciobanu) și Botoșani (Mihai Babei, Cezar Florin Ciobîcă, Oana Hemen, Vasile Iftime, Marius Irimia, Stelorian Moroșanu, Mircea Oprea, Cristina Prisăcariu Șoptelea, Dan Sociu, Victor Teișanu, Nina Viciriuc).

Programul evenimentului cuprinde câteva grupaje de activități.

Întâlnirile Poeți la licee – pe 20-21 martie, vor avea loc lecturi de poezie și discuții la: Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani, Colegiul Național „Grigore Ghica” Dorohoi, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani, Liceul „Dimitrie Cantemir” Darabani, Liceul „Dimitrie Negreanu” Botoșani, Liceul „Regina Maria” Dorohoi, Liceul cu Program Sportiv Botoșani, Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona.

Recitalul de poezie contemporană și muzică orientală Lumină intermediară – Dan Sociu și Victor Nicolae Ciobanuva avea loc pe 20 martie, la ora 18.00, la Wenge Bistro din Botoșani. Spectacolul va fi urmat de lecturi de poezie susținute de poeții invitați și discuți cu autorii.

Întâlnirea Poeți și editori – pe 21 martie, la ora 10.00, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani, se va organiza discuția De la manuscris la carte. Poate fi poezia o afacere?

Speed dating literar este o activitate care se va desfășura pe 21 martie, începând cu ora 16.00, la Uvertura Mall Botoșani. Membrii Clubului de lectură Unde fugim de-acasă? (Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani), coord. Dana Carcea, și tinerii jurnaliști de la BUZZ Media Botoșani, coord. Ioana Cristina Matfeev, vor avea posibilitatea să-i intervieveze pe poeții și editorii invitați pentru a afla mai multe despre actul scrierii, dar și despre procesul editării unei cărți. Evenimentul se va încheia cu un recital de poezie.

Publicitate

Cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, se va organiza campania Poezia e peste tot. Susținut de Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, S.C. ELTRANS S.A. Botoşani, Wenghe Bistro, Society Restaurant, Belvedere Hotel – Restaurant, La strada, Léon, Uvertura Mall, Cafeneaua Artelor, Enjoy Pub, Galacsy, Soro Pizza, Kafeteque Bistro, Paul’s Pub, Papillon, Facefood, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” va aduce poezia în cafenele și restaurante, la teatru, în transportul public, în spații publice, sub formă de flyere, colante, înregistrări audio.

Pe 20 martie, la Memorialul Ipotești va fi inaugurată cartea Versul meu preferat din Mihai Eminescu, în care toți vizitatorii vor putea scrie versurile eminesciene preferate.

Începând cu 21 martie, vizitatorii Memorialului Ipotești și a Lacului cu nuferi vor avea parte și de două expoziții stradale: „Eminescu. Cărți poștale ilustrate – Leonard Salmen” (pe aleea de la Lac) și „Poeme dedicate lui Eminescu (pe aleea cu trandafiri de la Memorial)

Programul detaliat al activităților poate fi văzut pe: http://www.eminescuipotesti.ro/ziuamondialaapoeziei21martie2025.htm

La toate activitățile organizate de Memorialul Ipotești cu prilejul Zilei Mondiale a Poeziei intrarea este liberă.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Aproape 600 de persoane angajate prin intermediul AJOFM Botoșani, în perioada ianuarie-februarie 2025

Publicat

Publicitate

În perioada ianuarie-februarie 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 577 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 28 februarie 2025, 286 au peste 45 de ani,    88 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 26  au între 30 și 35 de ani, 43 au între 25 și  30 de ani, iar 134 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 177 sunt tineri NEETs.

Grupa de vârstă Total raportat
Total general 577
< 25 ani     134
Între 25 şi 30 ani     43
Între 30 şi 35 ani   26
Între 35 şi 45 ani      88
  Peste 45 ani     286

Numărul femeilor încadrate este de 259, iar al bărbaţilor de 318, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 44,89%, respectiv de 55,11 %.

În funcţie de rezidenţă, 285 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 292 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul  de  pregătire  al  persoanelor  pentru  care  a  fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (197), profesionale (154), gimnaziale (149),  postliceale (12) iar (47) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 28.02.2025,  un număr de 129 persoane fac  parte  din  categoria  celor    greu şi foarte greu           ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

Publicitate

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 1.748  persoane.

Citeste mai mult

Eveniment

Termenul final de primire cereri pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile

Publicat

Publicitate

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani reamintește potențialilor beneficiari că până la data de 21 martie 2025 inclusiv, se depun cererile de acordare a unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.

Cererile se depun la Centrul Județean Botoșani /centrele locale. Reamintim că această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.

Până la această dată, la APIA CJ Botoșani au depus cereri 200 de fermieri, reprezentând un procent de 90.50% din totalul potențialilor beneficiari.

Sprijinul financiar de urgență este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin.

Plata sumelor reprezentând sprijinul de urgență se efectuează până la data de 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plății și după această data, însă numai pentru conturile invalide și nu mai târziu de 30 iunie 2025.

Informațiile cu privire la beneficiarii acestei scheme de sprijin financiar, documentele care însoțesc cererile de acordare, condițiile de eligibilitate, informații cu privire la conturile necesare a fi deschise de către solicitanți și legislația aferentă se regăsesc pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

2025: Anul Cultural Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Este un moment semnificativ pentru cultura românească! Mihai Eminescu, cunoscut ca „Luceafărul poeziei românești”, a lăsat o moștenire literară de neprețuit. Declarația anului 2025 drept „Anul Cultural Mihai Eminescu” este o oportunitate excelentă de a-i celebra viața și opera. Este un prilej bun pentru a aprofunda și răspândi înțelegerea operei sale în rândul noilor generații, dar și pentru a reflecta asupra impactului său asupra identității culturale românești.

Anunțul a fost făcut de senatorul DOina Federovici, pe pagina de facebook.

„Anul Cultural Mihai Eminescu nu este doar o sărbătoare, ci și un prilej de reflecție asupra valorilor care ne definesc ca popor. Este momentul să ne reamintim că, așa cum Eminescu a transformat limba română într-un adevărat tezaur literar, și noi avem datoria de a păstra și de a promova cultura noastră, atât pe plan național, cât și internațional.
Această lege, printre inițiatorii căreia mă număr – alături de colegii parlamentari social-democrați de Botoșani, Marius Budăi și Elisabeta Lipă, și de ministrul Culturii, Natalia Intotero – oferă autorităților locale și instituțiilor de cultură posibilitatea de a organiza pe tot parcursul anului evenimente, acțiuni și manifestări dedicate celebrării operei lui Mihai Eminescu.
În 2025, ne unim pentru a redescoperi și a celebra moștenirea lăsată de Mihai Eminescu! De la tribuna Senatului, am reiterat invitația la adresa tuturor românilor de a veni la Botoșani și de a vizita locurile natale ale marelui poet, locul în care a copilărit și unde s-a inspirat pentru a scrie cele mai frumoase poezii ale literaturii române!
𝙅𝙪𝙙𝙚𝙩𝙪𝙡 𝘽𝙤𝙩𝙤𝙨𝙖𝙣𝙞 𝙢𝙚𝙧𝙞𝙩𝙖 𝙨𝙖 𝙛𝙞𝙚 𝙙𝙚𝙨𝙘𝙤𝙥𝙚𝙧𝙞𝙩 𝙨𝙞 𝙖𝙥𝙧𝙚𝙘𝙞𝙖𝙩!”, a scris Doina Federovici
_______ ______
Pe 15 ianuarie 1850, la Botoșani, se năștea Mihai Eminescu, cel care avea să devină sufletul poeziei românești și un simbol al identității noastre naționale. Cu versurile sale nemuritoare, Eminescu nu doar că a ridicat literatura română la rang de artă, ci a redefinit modul în care ne raportăm la frumusețea limbii noastre.
Poezia lui este ecoul dorului românesc, o punte între trecut, prezent și viitor, iar moștenirea sa culturală continuă să inspire generații întregi de literați. De la „Luceafărul” la „Scrisori” și „Odă în metru antic”, opera sa a rămas un reper fundamental al literaturii universale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending