Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un nou concediu pentru salariați: Zile libere plătite pentru refacere profesională, în caz de burnout. Obligații pentru angajatori

Publicat

Publicitate

Un nou tip de concediu ar putea fi introdus în legislația românească. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a propus un proiect de lege pentru recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale, așa-numitul burnout, informează alba24.ro.

Inițiativa urmărește, în mod expres, ⁠prevenirea epuizării profesionale în rândul salariaților,⁠ ⁠promovarea unor condiții de muncă echilibrate între obligații profesionale și viață privată, ⁠reducerea riscurilor psihosociale asociate activității profesionale și ⁠asigurarea protecției salariaților împotriva suprasolicitării profesionale.

Aceasta poate crea cadrul legal pentru acordarea de zile libere pentru angajați, plătite, pentru ”refacere profesională”, fără să fie necesare justificări medicale.

„Singurul obiectiv al legii, și așa se și numește, este prevenirea epuizării profesionale. Este despre identificarea riscurilor și reducerea riscurilor la bună înțelegere între angajatori și angajați, fiindcă suntem convinși că angajatorii, astăzi, sunt conștienți de acest risc și nu-și doresc angajați în burnout.

Peste 10.000 de oameni au susținut inițiativa, căci un angajat care ajunge în epuizare profesională se recuperează greu, are risc de repetiție, și e posibil ca întreaga lui carieră profesională și întreaga lui productivitate să fie afectate iremediabil Dacă această inițiativă va deveni lege, vor avea și dispozitivele legale pentru a o preveni”, declară ministrul Irineu Darău, citat într-un comunicat publicat pe senat.ro.

Obligații pentru angajatori

Inițiativa introduce obligații clare pentru angajatori, printre care:

Publicitate
  • informarea anuală a salariaților cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire
  • ⁠includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

Pentru firmele cu peste 50 de salariați, proiectul prevede obligația de a:

  • ⁠elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activității
  • ⁠institui un mecanism intern, confidențial și accesibil, pentru sesizarea riscurilor și situațiilor de epuizare profesională, fără consecințe negative pentru salariații care îl utilizează
  • ⁠să suporte, parțial sau integral, costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional

Drepturi pentru salariați

Salariații beneficiază de:

  • ⁠dreptul de a sesiza riscuri și situații de epuizare profesională fără a suporta consecințe negative sau represalii
  • ⁠dreptul la o discuție formală cu angajatorul privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără consecințe disciplinare sau alte efecte negative asupra raportului de muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va avea la dispoziție un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora și publica:

  • ⁠un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale
  • ⁠instrumente recomandate de auto-evaluare a riscurilor psihosociale destinate angajatorilor
  • ⁠orientări metodologice minimale pentru implementarea mecanismelor de sesizare și a activităților de sprijin psiho-emoțional profesional
  • ⁠standarde recomandate pentru activitățile de consiliere profesională non-clinică, în conformitate cu legislația aplicabilă profesiei de psiholog.

Ce este burnoutul

Inițiativa legislativă definește epuizarea profesională (burnout) ca o stare asociată activității profesionale, care apare ca rezultat al unor factori de stres persistenți în organizarea și desfășurarea muncii.

Se propune îmbunătățirea sănătății și bunăstării salariaților, prin prevenirea epuizării profesionale și promovarea unor condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

Senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, susține că epuizarea profesională nu reprezintă o lipsă de ambiție sau o lipsă de chef de muncă, ci vine din expunerea prelungită la stres ocupațional.

„La nivelul Uniunii Europene, factorii psihosocial și stresul la locul de muncă sunt recunoscuți ca factori determinanți care duc la epuizarea profesională. Statele membre, printre care și România, sunt încurajate să includă factorii psihosociali în elaborarea politicilor lor de muncă. Este momentul ca acest echilibru între viața privată și viața profesională să nu mai fie, nici în România, un privilegiu negociat la locul de muncă, ci să fie un drept recunoscut prin lege”, declară Cynthia Păun.

Simptome de burnout

Pe lângă oboseala cronică sau insomnii, cele mai comune simptome fizice întâlnite la persoanele care experimentează episoade de burnout sunt durerile de cap, durerile musculare, probleme digestive, precum şi un sistem imunitar scăzut, predispus îmbolnăvirilor, potrivit Mediafax.

O persoană care trece printr-un episod de epuizare are motivaţia scăzută, este uşor iritabil şi nu mai simte bucurie nici măcar pentru lucrurile care înainte aduceau o stare de bine.

Sentimentele negative privind responsabilităţile la locul de muncă, precum şi frustrarea crescută sunt alte două semnale emoţionale care trimit la un posibil episod de epuizare.

Simptome comportamentale

În cazul unui episod de burnout, persoanele tind să mănânce mai mult decât o făceau până atunci, iar consumul de substanţe interzise şi cel de alcool poate creşte în această situaţie.

Alte simptome experimentate în cazul unui episod de epuizare sunt procrastinarea, izolarea socială şi chiar retragerea de la responsabilităţile sociale.

Totodată, nivelul de lucru la locul de muncă este şi el scăzut într-o astfel de situaţie.

„Dacă observaţi că aveţi simptome comportamentale, simptome emoţionale şi simptome de sănătate fizică, acesta este un semnal de alarmă”, spune Burrets pentru CNBC.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie de 47 de ani, din Botoșani, dată dispărută după externarea din spital

Publicat

Publicitate

Autoritățile din județul Botoșani sunt în alertă după dispariția unei femei în vârstă de 47 de ani, care nu a mai revenit la domiciliu după externarea din spital.

Este vorba despre MITOSERU ELENA LĂCRĂMIOARA, născută la data de 28 mai 1978, în municipiul Botoșani, județul Botoșani, cetățean român, cu domiciliul în aceeași localitate. Dispariția a fost semnalată după ce, la data de 21 decembrie 2025, femeia a fost externată din cadrul Spitalului Județean Botoșani, însă nu a mai ajuns acasă.

Conform informațiilor furnizate de autorități, locul dispariției este municipiul Botoșani, județul Botoșani, iar cazul este încadrat la categoria „persoană dispărută”.

Semnalmentele persoanei dispărute sunt următoarele:

înălțime: aproximativ 178 cm
greutate: aproximativ 85 kg
constituție: atletică
păr: culoare șaten, drept, lungime medie
ochi: culoare căprui

Poliția face apel către cetățenii care pot oferi informații ce ar putea ajuta la identificarea sau localizarea acesteia să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Publicitate

Cercetările sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani se va pregăti la Mogoșoaia

Publicat

Publicitate

Echipa de fotbal FC Botoșani se va pregăti la Centrul Național de Fotbal de la Mogoșoaia, a anunțat clubul, luni, pe pagina sa de Facebook.

Reunirea ‘roș-alb-albaștrilor’ va avea loc pe 5 ianuarie, chiar la Mogoșoaia, unde elevii lui Leo Grozavu se vor antrena până pe 16 ianuarie.

În cadrul stagiului de pregătire centralizat, botoşănenii vor susţine un test în compania formaţiei Farul Constanţa, pe 12 ianuarie.

”Este posibil ca pe lângă acest joc amical, ‘roş-alb-albaştrii’ să mai susţină un test, fiind discuţii avansate în acest sens”, a precizat sursa amintită.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfânta Muceniţă Anisia fecioara

Publicat

Publicitate

Sfânta Anisia s-a născut la Tesalonic, din părinţi nobili şi bogaţi, cetăţeni de frunte ai cetăţii. Ea a fost crescută cu mare evlavie întru toată curăţia credinţei creştine. Rămânând orfană de la o fragedă vârstă, ea s-a închinat pe sine cu totul rugăciunii şi cugetărilor dumnezeieşti în propria ei casă.

Arzând de dragoste pentru Hristos, ea îşi zicea adesea întru sine: „O, cât de mincinoasă este viaţa tinereţii, întru care te sminteşti, fie sminteşti pe alţii! Cu cât mai bună este bătrâneţea! Iar sufletul meu se umple de tinereţe văzând cât trebuie să aştept până ce voi urca la Domnul.” Ea şi-a vândut averile, a împărţit venitul săracilor, şi a vieţuit după aceea numai din munca mâinilor ei. Ea postea cu stricteţe, dormea foarte puţin, şi se ruga neîncetat cu lacrimi. Când se biruia de somn, îşi zicea: „Groaznic este să mă las biruită de somn, câtă vreme duşmanul meu pururi veghează!” .

În acea vreme răul împărat Maximian a decretat că oricine poate să ucidă în voie creştini oriunde îi va afla, fără nici o judecată şi nici o sentinţă. Sfânta Fecioară Anisia a ieşit din casa ei odată ca să meargă la Sfânta Slujbă a Bisericii. Aceea a fost ziua unui necurat festival păgânesc închinat soarelui. Un soldat imperial, văzându-o foarte frumoasă, s-a apropiat de ea cu obrăznicia desfrânării, şi a întrebat-o cum o cheamă. Ea şi-a făcut semnul Sfintei Cruci şi a zis: „Sunt roaba lui Hristos şi grăbesc la Biserică”.

Apropiindu-se necuratul acela şi începând a-i grăi necurate graiuri, fecioara l-a îmbrâncit şi l-a scuipat în faţă. Atunci soldatul a înjunghiat-o cu sabia în coastă şi a ucis-o pe loc. Această Sfântă fecioară muceniţă s-a încununat cu cununa veşnicei slave la anul 298.

Ea a fost luată de creştini şi îngropată cu cinste, iar sufletul ei petrece fericit în Ceruri. Deasupra sfintelor ei moaşte s-a înălţat o slăvită biserică. Moaştele Sfintei Anisia se află în prezent în Tesalonic, în aceeaşi biserică unde se găsesc şi moaştele Sfântului Dimitrie.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending