Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

acum o lună

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:
Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

acum 6 luni

marți, 25.01.2022

de

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

acum 6 luni

marți, 25.01.2022

de

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: „Dorel” a trecut pe la Hlipiceni. „Fântâna lui Ungureanu”, distrusă și lăsată în paragină

Publicat

acum 8 minute

luni, 08.08.2022

de

O fântână din comuna botoșăneană Hlipiceni, distrusă și lăsată în paragină, despre care se spune că are cea mai bună apă din zonă, a împărțit localnicii în două tabere. Construcția este la un pas să se dărâme și de vină ar fi un sătean care a folosit în mod neglijent un utilaj. La „radio Șanț” se știe sigur cine este autorul, însă nimeni nu ia nicio atitudine.

I se spune din bătrâni, „La fântâna lui Ungureanu” , un loc unde  fiecare om din sat a băut cel puțin o cană de apă când s-a întors de la muncile câmpului. Oamenii au numit locul așa după potcovarul satului, un localnic care în 1987 s-a gândit să facă o faptă de milostenie pentru consătenii ce se întorc istoviți și însetați de la prășit. Fiecare bogdaproste pe care l-ar fi rostit cineva după o cană de apă rece și dulce s-ar fi socotit în „desaga” cu care domnul Ungureanu avea să meargă în Veșnicie. Numai că vremurile în care câmpurile erau lucrate de oameni au apus și rareori mai vezi câte unul sau doi mergând cu sapa în spate, astfel că interesul pentru fântâna miraculoasă s-a pierdut. Chiar și în contextul în care, cel puțin anul acesta, nevoie de apă potabilă a fost la cote maxime.

Două fotografii sugestive, postate de un sătean din Hlipiceni,pe pagina de socializare, a stârnit of-ul oamenilor care s-au împărțit în două tabere. O parte insistă să repare cine a stricat, iar majoritatea se declară pentru o acțiune „mână de la mână” pentru a mulțumi cumva pentru cana de apă rece primită cândva.

Se spune că fiecare sătean a băut de aici măcar o cană cu apă, pe când se întorcea acasă după o zi grea de muncă la câmp.

„Cu sapa in spinare către bucata de pământ sau cu vacile la păscut nu se mai duce nimenea, iar fermierul nu mai are nevoie să zăbovescă la fântână, din păcate nu au de ce!, utilajele agricole majoritatea au aer condiționat, și deci nu au nevoie de apă. Cine știe câtă trudă a depus proprietarul acelei fântâni spre a o construi! Câte guri si suflete a răcorit, cate guri de bine i-au dorit, in viață ești dator să lași in urma ta măcar o fântână, un pom si o casă! Slavă omului care a trudit si plătit la facerea fântânii!”

„Daca nu e alta solutie si se face o cheta pt reparatii ma bag pt ca am baut apa de acolo”.

„Probabil este așa de nesimțit cel ce a distrus că nu are mustrări de conștiință! Oare a făcut un bine fără să aștepte ceva în schimb așa cum a făcut bunicul meu ? După câte știu pe vreme de secetă se ia apă de acolo cu butoaiele. Iar cât despre reparat am văzut un comentariu că ar putea să repare rudele .Foarte urât ! Rudele să repare iar cei ce se folosesc de ea să se uite …”

„Din ce am citit pe aici, ”un nesimțit cu utilaj agricol a dărâmat fântâna și refuză să o repare”! Dărâmarea unui bun al altuia = infracțiune de distrugere! Autorul poate fi obligat, așadar, și penal să repare bunul distrus, cu atât mai mult cu cât acesta este de utilitate publică! Și cu atât mai mult cu cât, se pare, este cunoscut! Altfel, e păcat de biata fântână! Mai ales că, după cum zice lumea, are și apă bună!”…

Sunt câteva dintre opiniile localnicilor din Hlipiceni și până se decid cine și cum să intervină, „Fântâna lui Ungureanu” continuă să potolească setea trecătorilor, mai ales că încă este destulă apă, e drept, la adâncimea de 10 metri. Periodic câte un „binevoitor” fură găleata sau lanțul, dar sunt iute înlocuite prin strădania urmașilor domnului Ungureanu.

Uitată pe deal, îngenuncheată de neglijența oamenilor, fântâna vorbește despre vremurile în care ospitalitatea, bunătatea și solidaritatea erau trăsături ale românului autentic, ale moldoveanului cu credință nestrămutată în Dumnezeu.

Foto: facebookstiri

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție, șoferi! 11 autospeciale dotate cu aparate radar pe drumurile din Botoșani

Publicat

acum 2 ore

luni, 08.08.2022

de

Șoferii botoșăneni trebuie să manifeste prudență și să se gândească de două ori înainte de a apăsa pedala de accelerație.
În această săptămână, zilnic, pe drumurile din județ, polițiștii rutieri vor fi prezenți cu 11 autospeciale dotate cu aparate radar.
Aceștia acționează preventiv, în cadrul unei acțiuni desfășurată la nivel național, pentru prevenirea accidentelor rutiere care au viteza excesivă ca principală cauză de producere .

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de locuri de muncă oferite de angajatorii din Botoșani, prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

Publicat

acum 3 ore

luni, 08.08.2022

de

Peste șase sute de locuri de muncă oferite de angajatorii botoșăneni, prin Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Meseriil căutate sunt variate, multe fiind în construcții, dar se caută de asemenea ingineri, contabil-șef.

Oferta poate fi consultată integral AICI.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Rafila: „Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională”

Publicat

acum 3 ore

luni, 08.08.2022

de

„Distribuţia pastilelor de iodură de potasiu este perfect funcţională. Îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara, listele se regăsesc la Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică, de unde îşi pot ridica gratuit aceste pastile. Este un sistem perfect funcţional. Este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reuşit să îl punem la punct”, a afirmat Rafila, după o vizită la Spitalul de urgenţă Floreasca.

El a precizat că este posibil ca, pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina, cererea de pastile de iodură de potasiu să crească.

“Pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina, este posibil ca cererea să crească, dar medicii de familie trebuie să elibereze prescripţie acestor pacienţi care au dreptul să primească micro-comprimatele de iodură de potasiu”, a explicat ministrul. AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate