Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

INS: Energia electrică și energia termică domină TOPUL scumpirilor din România

Publicat

Publicitate

Energia electrică conduce detașat topul scumpirilor din luna noiembrie, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În ritm anual, prețul a crescut cu 62,36%, chiar dacă față de luna precedentă s-a înregistrat o ușoară scădere, de 2,52%. Pe următoarele poziții se află energia termică, cu o majorare de 18,8% într-un an, și transportul feroviar, care a consemnat o creștere anuală de 18,59%, relatează alba24.ro.

În categoria mărfurilor alimentare, au fost consemnate creșteri de preț importante la cafea, de 20,5%, și la fructe proaspete, cu un plus de 15,13% în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024.

Scăderi de preț au fost înregistrate, de la an la an, la cartofi, cu 9,69%, și la fasole boabe și alte leguminoase, cu 2,38%. De la lună la lună, în noiembrie cel mai mult s-au scumpit cafeaua, cu 1,2%, și carnea de bovine, cu 0,9%. Ieftiniri s-au consemnat la citrice și alte fructe meridionale, de 2,03%, dar și la cartofi, de 1,29%.

În ceea ce privește mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află, alături de energia electrică și energia termică, cărțile, ziarele și revistele, cu 10,24%. Nu au fost înregistrate scăderi de preț în ritm anual. Față de luna anterioară, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 2,81%, și tricotajele, cu 1,58%. Ieftiniri s-au înregistrat la energie termică, de 4,05%, dar și la energia electrică, de 2,56%.

Creșteri de prețuri la servicii

La servicii, majorări semnificative de preț au consemnat transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 18,59% în ultimul an, alte servicii cu caracter industrial, cu 17,02% și reparații auto, electronice și lucrări foto, cu 16,32%. Prețuri mai mici au fost înregistrate în transportul aerian, cu o scădere de 3,54%.

De la lună la lună, în noiembrie, scumpiri s-au consemnat la poștă și telecomunicații, cu tarife în creștere cu 1,66%, și la servicii de confecționat și reparat îmbrăcăminte și încălțăminte, în urcare cu câte 1,59%. În schimb, serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu 0,02%, notează Agerpres.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Autoturism în valoare de 70.000 de euro furat din Austria, depistat la Iași

Publicat

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au descoperit şi indisponibilizat pentru continuarea cercetărilor un autoturism care figura în bazele de date ca fiind furat din Austria.

În data de 12 decembrie 2025, polițiști de frontieră din cadrul ITPF Iași, aflați în exercitarea unei misiuni specifice în municipiul Iași, au depistat în zona Aeroportului un autoturism înmatriculat în Ungaria, utilizat de un cetățean român în vârstă de 45 de ani.
Existând suspiciuni cu privire la situaţia juridică a autovehiculului, colegii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că acesta figurează în bazele de date ca fiind furat din Austria. Autoturismului fabricat în anul 2024 i-a fost modificată seria de șasiu pentru a putea fi înmatriculat ulterior, fiind de fapt o clonă a unui autoturism din Ungaria.
Cu privire la aspectele constatate, bărbatul a declarat că autoturismul aparține unui prieten, l-a împrumutat de la acesta pentru a-l testa în vederea cumpărării, fără a avea cunoștință că este implicat în vreun litigiu.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză pentru săvârşirea infracţiunii de furt, iar autovehiculul, în valoare de aproximativ 70.000 de euro, a fost reținut în vederea continuării cercetărilor.

Afacere „profitabilă”: vindea țigări de 2.800 de lei și a câștigat… amendă de 20.000 de lei!
Poliţişti de frontieră botoșăneni au sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 de lei un bărbat asupra căruia au fost descoperite bunuri cu timbru de acciză Republica Moldova.
În data de 12 decembrie a.c., în jurul orei 10.40, un echipaj format din polițiști de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice, a observat în piața din localitatea Trușești un cetățean român, care oferea spre comercializare țigarete de proveniență extracomunitară.

În urma unui control efectuat asupra bagajului deținut de cetățeanul în vârstă de 33 ani, colegii noştri au descoperit, 4400 țigarete fără timbru de acciză.
Conform prevederilor legale, întreaga cantitate de produse accizabile, în valoare totală de 2.800 de lei a fost reţinută în vederea confiscării, iar bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 20.000 de lei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

BNR lansează o nouă monedă de colecție, cu ocazia a 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu. Care este prețul de cumpărare

Publicat

Publicitate

Banca Națională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, de luni, 15 decemebrie, o monedă din argint. Tema acesteia este „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Aversul monedei prezintă o compoziție inspirată din povestea „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „10 LEI”.

bnr, moneda

Reversul monedei redă portretul, numele scriitorului Mihail Sadoveanu și anii între care a trăit acesta „1880-1961”.

moneda, bnr

Publicitate

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Care este prețul de vânzare

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 640,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu” au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Detalii despre achiziția monedelor sunt disponibile AICI.

Citeste mai mult

Eveniment

Sute de camere video vor fi montate pe drumuri și autostrăzi. Șoferii vor primi amenzile acasă, prin sistemul e-Sigur

Publicat

Publicitate

Sute de camere video vor fi montate pe drumuri și autostrăzi. Șoferii vor primi amenzile acasă, prin sistemul e-Sigur.

Șeful CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că vor fi instalate 400 de sisteme moderne de monitorizare pe drumurile naționale și autostrăzi.

”Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei.

Am făcut un nou pas concret în această direcție: am transmis la ANAP documentația pentru achiziția sistemului e-SIGUR, care prevede montarea a 400 de camere video cu radar și a echipamentelor necesare pentru monitorizarea traficului.

După validarea documentației de către ANAP, vom lansa licitația publică pentru achiziția echipamentelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare.

Durata de implementare a proiectului este de 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din Fonduri Europene Nerambursabile (Programul Transport 2021-2027)”, a anunțat Cristian Pistol.

Publicitate

Cum este urmărit traficul rutier

Noul sistem integrat de management al traficului va permite:

  • monitorizarea vitezei și recunoașterea automată a plăcuțelor de înmatriculare
  • verificarea deținerii rovinietei
  • procesarea automată a datelor și a abaterilor de la conduita rutieră.

În viitor, sistemul va putea fi adaptat pentru a alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente, va permite analiza traficului și verificarea deținerii ITP și RCA, precizează șeful CNAIR.

Prin sesizările înregistrate în sistemul e-Sigur, proprietarii vehiculelor vor primi un document la domiciliu și vor trebui să comunice, conform procedurilor legale, cine a condus autoturismul în momentul constatării contravenției.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending