Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Precizări oficiale după ce a apărut informația că prostituția ar fi fost introdusă ca activitate. Actualizare Coduri CAEN 2025

Publicat

Publicitate

Actualizare Coduri CAEN 2025: O informație potrivit căreia prostituția ar fi fost introdusă printre activitățile legale din România a apărut în spațiul public și a fost chiar publicată de unele presa centrală, relatează alba24.ro.

Acest lucru s-ar fi întâmplat odată cu actualizarea codurilor CAEN, de la 1 ianuarie 2025. Registrul Comerțului a transmis miercuri seară o serie de precizări legate de acest lucru.

”Nu toate activitățile care sunt incluse în Nomenclator CAEN Rev.3 pot fi înregistrate ca obiecte de activitate în registrului comerțului, deoarece unele dintre acestea sunt interzise de actele normative care reglementează activitățile economice din România”, precizează reprezentanții Registrului Comerțului.

Actualizare Coduri CAEN 2025: Precizările oficiale ale Registrului Comerțului

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la structura versiunii actualizate a Clasificării Activităților din Economia Națională, CAEN Rev.3 (aprobată prin Ordinul Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/17.04.2024), vă informăm că profesioniștii trebuie să țină cont de prevederile legale în vigoare la nivel național atunci când solicită înregistrarea unui cod CAEN în registrul comerțului.

Această nouă versiune a Nomenclatorului CAEN este conform cu Nomenclatorul de activități utilizat în cadrul Comunității Europene – Rev.2.1 (implementat la nivel european începând cu 1.01.2025), potrivit REGULAMENTULUI DELEGAT (UE) 2023/137 AL COMISIEI din 10 octombrie 2022 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire.

Publicitate

Menționăm că nu toate activitățile care sunt incluse în Nomenclator CAEN Rev.3 pot fi înregistrate ca obiecte de activitate în registrului comerțului, deoarece unele dintre acestea sunt interzise de actele normative care reglementează activitățile economice din România.

Cu privire la afirmațiile vehiculate în spațiul public referitoare la introducerea prostituției ca obiect de activitate al unei firme, precizăm că aceasta nu poate fi înregistrată ca obiect de activitate în registrul comerțului întrucât nu este legalizată în România.

Clasificarea activităților din economia națională nu a fost elaborată de către Ministerul Justiției și nici de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), ci de către Institutul Național de Statistică (INS), instituție care urmează să facă publice și Notele explicative pentru CAEN Rev.3.

ONRC, instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției, doar înregistrează obiectul de activitate al persoanelor juridice și al persoanelor fizice (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale) care solicită înregistrarea în registrul comerțului.

Informații suplimentare cu privire la încadrarea corectă a activităților economice în structura CAEN Rev.3, precum și referitoare la corespondența CAEN Rev.2 – CAEN Rev.3 puteți afla adresându-vă Institutului Național de Statistică la acest LINK.

Subliniem importanța ca toți reprezentanții mediului de afaceri să se bazeze pe informațiile furnizate prin intermediul instituțiilor și autorităților publice.

Citeste mai mult

Eveniment

Deplasări de tehnică militară în cadrul exercițiului „STEADFAST DART 25”

Publicat

Publicitate

În vederea participării la exercițiul multinațional ‘STEADFAST DART 25’ (STDT’25), pe teritoriul României sunt programate, începând de miercuri, 22 ianuarie, deplasări de tehnică militară și personal aparținând forțelor armate ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Exercițiul face parte din seria de activități de instruire planificate la nivel aliat și are ca obiectiv principal consolidarea capacității de reacție și a interoperabilității forțelor participante.

Unitățile britanice vor tranzita și desfășura activități în diverse zone din țara noastră, în cooperare cu forțele naționale și cu cele ale altor state aliate dislocate în România. Principalele axe rutiere de deplasare sunt Nădlac – Cincu – Smîrdan și Negru Vodă – Constanța – Smîrdan.

De asemenea, tehnica militară aparținând forțelor armate franceze participante la acest exercițiu va sosi pe calea ferată, pe traseul Carcassonne (Franța) – Voila (România), cel mai probabil pe data de 2 februarie.

În perioada 28 ianuarie – 9 februarie vor avea loc, totodată, deplasări ale militarilor și tehnicii Brigăzii 15 Mecanizată ‘Podu Înalt’ din orașele Iași, Piatra Neamț, Bacău, Botoșani, Dej și Turda, către poligonul Smârdan.

Pentru buna desfășurare a STDT’25, autoritățile naționale, împreună cu aliații NATO, vor lua toate măsurile necesare pentru a minimiza impactul asupra comunităților locale și traficului rutier, deplasările urmând a fi executate, cu preponderență, pe timp de noapte.

Publicitate

Exercițiile NATO precum STDT’25 sunt defensive și transparente, fiind desfășurate cu respect deplin față de obligațiile internaționale ale României.

Mulțumim cetățenilor pentru înțelegere și adresăm rugămintea participanților la trafic să respecte indicațiile reprezentanților autorităților competente pe durata deplasării tehnicii militare.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să urmăriți canalele oficiale de comunicare ale Ministerului Apărării Naționale.

‘STEADFAST DART 25’ este un exercițiu planificat în 2024, în cadrul căruia, în premieră de la înființare (1 iulie 2024), Forța de Reacție Aliată va exersa o desfășurare de efective și tehnică militară în context operațional. Exercițiul va demonstra capacitatea NATO de a activa Forța de Reacție Aliată și de a coordona tranziția rapidă a acesteia.

Exercițiul se va desfășura în Bulgaria, Grecia și România, cu participarea a peste 10.000 de militari din Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, România, Slovenia, Spania și Turcia.

Biroul presă

Citeste mai mult

Eveniment

Gramul de aur s-a scumpit și a atins o valoare record. La ce preț a ajuns

Publicat

Publicitate

Gramul de aur s-a scumpit miercuri cu 2,0595 lei (0,49%), până la o cotație de 422,4014 lei, de la 420,3419 lei, cât anunțase marți Banca Națională a României (BNR). Este o nouă valoare record, informează alba24.ro.

Moneda națională s-a depreciat, miercuri, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 4,9768 lei, în creștere cu 0,04 bani (+0,01%) față de cotația precedentă, de 4,9764 lei.

În schimb, leul a câștigat teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,7609 lei, în scădere cu 4,65 bani (-0,97%), comparativ cu marți, când s-a situat la 4,8074 lei, potrivit Agerpres.

De asemenea, moneda națională s-a apreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,2692 lei, în scădere cu 0,86 bani (-0,16%), față de 5,2778 lei, cotația anterioară.

Citeste mai mult

Economie

Declarația unică. Modificările din 2025 pentru persoanele fizice. Cum se fac raportările către ANAF

Publicat

Publicitate

Declarația unică. În 2025, au intrat în vigoare mai multe modificări la Formularul 212 privind raportările veniturilor obținute de către persoanele fizice, din activități independente, chirii și alte surse, scrie alba24.ro.

Termenul pentru depunerea Declarației unice – Formular 212 este 25 mai, însă anul acesta va fi 23 mai (vineri).

Aceasta trebuie depusă de către persoanele fizice cu venituri obținute din:

  • activități independente
  • chirii
  • drepturi de autor
  • investiții
  • alte surse similare (de exemplu criptomonede, dobânzi)

Formularul trebuie completat și de cei care nu au venituri, dar aleg să plătească contribuția pentru asigurările de sănătate

Declarația unică. Noutăți în 2025

A fost eliminată obligația de estimare a veniturilor și contribuțiile pentru anul curent. Contribuabilii declară doar veniturile realizate în anul precedent.

Publicitate

Persoanele care înregistrează pierderi sau venituri zero nu mai datorează CASS. Acestea pot opta pentru asigurare.

Veniturile din chirii vor fi calculate simplificat, deducând 20% din venitul brut.

ANAF va introduce anul viitor Declarația precompletată. Redirecționarea impozitului de până la 3,5% va fi posibilă doar pentru veniturile din salarii și pensii, potrivit ziare.com.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending