Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Spunea despre România că este „Grădina Maicii Domnului”. Zi de doliu național sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc

Publicat

Publicitate

Guvernul României va declara zi de doliu național sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc. Decizia Executivului ar urma să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă, relatează mediafax.ro. 

Papa Francisc spunea despre România că este „Grădina Maicii Domnului” și a fost extrem de îndrăgit atât în România cât și în celelalte țări cu mari comunități catolice și nu numai.

Zeci de lideri ai lumii vor participa la înmormântare. Printre ei se va numără și Ilie Bolojan, președintele interimar al României. De la ceremonie va lipsi Vladimir Putin, care a transmis, însă, un mesaj de condoleanțe.

Înmormântarea va avea loc la ora 11.00 a României. Trupul Papei se află în prezent în capela Reședinței Sfânta Marta, unde Papa Francisc locuise din 2013. Trupul Papei a fost depus în capela Reședinței luni seara.

Sicriul Papei Francisc va fi transferat în Bazilica Sfântul Petru din Roma miercuri la ora 9.00 (ora 10:00 ora României), într-o procesiune condusă de cardinali, permițând credincioșilor să-și aducă un ultim omagiu primului papă latino-american.

Sursa foto ilustrativ: PressOne.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

10 icoane unice, expuse în această perioadă în premieră la Botoșani, în cadrul expoziției „Sacrul în artă”

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, prin Secția de Artă Plastică, Etnografie și Științele Naturii, a organizat în această perioadă a Sărbătorilor Pascale o amplă expoziție de excepție: „Sacrul în artă”, un eveniment dedicat sărbătorilor pascale, care a adus în prim-plan spiritualitatea, tradiția și creația artistică autentică.

Punctul de atracție al expoziției îl reprezintă cele 10 icoane pe lemn din patrimoniul etnografic al muzeului, expuse în premieră absolută la Botoșani.

Aceste lucrări valoroase, păstrate cu grijă în colecțiile instituției, sunt prezentate publicului pentru prima dată, oferind o ocazie rară de întâlnire cu arta sacră tradițională în forma ei autentică.

Alături de acestea, expoziția reunește și lucrări recente – icoane pe lemn și sticlă, dar și picturi contemporane – semnate de artiști consacrați: Constantin Alexa, Marcel Alexa, Alina și Anca Albătoaie, Elena Arcire, Robert Cobuz, Florin Grosu, Constantin Livadaru, Bebe Hetriuc, Constantin Surugiu, Liviu Șoptelea, Cristina Turiceanu, Marius Vatamanu și Karmen Zaharia.

Vernisajul a avut loc la 13 aprilie 2025, în spațiul Colecției de Artă, dar expoziția va putea fi vizitată până pe 29 aprilie 2025, iar accesul este gratuit. Curatorul expoziției este Liviu Șoptelea, iar prezentarea lucrărilor a fost realizată de Ana Coșereanu, muzeograf.

În această perioadă a Sărbătorilor Pascale este un nou eveniment rar, o întâlnire cu sacralitatea și frumusețea artistică a icoanei.

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Premieră la Teatrul „Vasilache”: „Întâmplări din Pădurea Veselă”. Un spectacol plin de emoție și lecții de viață pentru cei mici

Publicat

Publicitate

Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” din Botoșani anunță o nouă premieră dedicată celor mici: „Întâmplări din Pădurea Veselă”, un spectacol de păpuși regizat de Lenuș Teodora Moraru, după fabule cunoscute și îndrăgite. Reprezentațiile vor avea loc joi, 24 aprilie, de la ora 18:00, și duminică, 27 aprilie, de la orele 11:00 și 12:30.

Spectacolul îi invită pe copii într-o călătorie educativă și plină de aventură, în care personajul principal, Bebe Iepurașul, pornește alături de prietena sa Iza Barza în căutarea părinților pierduți. Pe drum, cei doi vor întâlni personaje simpatice și pline de învățăminte – de la o Vulpe pusă în fața modestiei, la o Broască ce descoperă propriile limite.

Distribuția reunește actori bine cunoscuți ai scenei botoșănene: Renata Voloșcu, Oana-Marilena Asofiei, Anamaria Chelaru, Ioana Buta, Ana Apetrei, Cosmin Tanasă, Pavel Petrași și Andrei Bordianu. Scenografia, construcția păpușilor, afişul și eclerajul sunt semnate de Gelu Rîșca, iar muzica poartă amprenta lui Toma Rîșca.

Spectacolul este recomandat copiilor cu vârsta de peste 3 ani, iar prețul unui bilet este de 24 de lei.

Biletele pot fi achiziționate online, accesând site-urile entertix.ro și teatrulvasilache.ro, secțiunea „Cumpără Bilet”. De asemenea, biletele sunt disponibile și la casieria teatrului, de marți până vineri, între orele 10:30 și 12:30, precum și înainte de începerea spectacolului, în limita locurilor disponibile.

Accesul în sala de spectacol se face cu 30 de minute înainte de începere.

Publicitate

Organizatorii promit o experiență de neuitat pentru cei mici, dar și pentru părinți: o combinație de emoție, umor și lecții valoroase despre prietenie, curaj și descoperirea de sine.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Un turist a fost mușcat de viperă în zona Voroneț. Este internat la ATI Suceava după un șoc sever

Publicat

Publicitate

Un bărbat aflat în vacanță în zona Voronețului, a ajuns de urgență la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Suceava, după ce a fost mușcat de o viperă. Incidentul a avut loc în cursul weekendului, iar victima, un bărbat din județul Iași, a fost transportată la spital în stare generală mediocră.

Potrivit medicilor, bărbatul prezenta o plagă la policele mâinii stângi, provocată de mușcătura reptilei. La prezentarea în Unitatea de Primiri Urgențe, acesta a fost evaluat de medicul urgentist și de chirurgul plastician, care au decis administrarea a două doze de ser antiviperin, relatează agerpres.ro.

Starea pacientului s-a agravat ulterior, înregistrându-se valori tensionale foarte scăzute, semn al instalării unui șoc anafilactic. În aceste condiții, s-a impus internarea de urgență în secția de Terapie Intensivă, unde medicii i-au administrat tratament vasopresor.

Chirurgul plastician a intervenit pentru excizia leziunilor provocate de mușcătură, iar în prezent, pacientul se află sub monitorizare continuă din partea echipei medicale de la ATI și a specialistului plastician.

Purtătorul de cuvânt al SCJU Suceava, dr. Monica Terteliu, a confirmat că pacientul este atent supravegheat, iar evoluția stării sale va fi evaluată constant de către echipa medicală.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending