Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

„România literară” nr. 23 din 10  iunie 2022.  Revista publică un interviu pe care Ştefan Augustin Doinaş i-l acordă lui Ionuţ Vulpescu în martie 2000. În finalul convorbirii, întreabă Ionuţ Vulpescu: „Pentru că au fost 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, aveţi un text mai vechi care a anticipat cumva numărul din „Dilema” dedicat acestei sărbători şi care a stârnit atâtea discuţii. Cum credeţi că se v termina această polemică? Eminescu va fi cel care va pierde?” Răspunde Ştefan Augustin Doinaş: „NU, Eminescu nu va pierde. Un poet naţional nu poate să aibă în România un destin diferit de poeţii naţionali ai altor popoare. Ce se întâmplă cu Eminescu se întâmplă cu Goethe, cu Hugo ş.a.m.d. Se întâmplă cu orice poet naţional.  El este un fel de paratrăsnet, care atrage asupra sa şi care canalizează în solul etnic descărcările de mânie sau de adoraţie, de revoltă, sau de laudă ale  unor inşi.  Descărcările sunt în funcţie de temperamentul oamenilor.  Un poet naţional este întotdeauna şi în egală măsură venerat şi criticat, ridicat pe soclu, şi totuşi, contestat. El este o statuie de bronz şi trebuie să ne obişnuim cu această idee şi cei care au oroare de asta, să ţină minte că pe statuia de bronz se pot aşeza şi un porumbel, şi o vrabie care face un găinaţ pe creştetul ei, ca să fie liniştiţi că nu este vorba numai de veneraţie, ci şi de contestaţie.  Nu putem trăi fără mitul poetului naţional.  Orice popor îl are, are o mulţime de mituri, dar există şi un mit cultural, care este al poetului naţional.  Eminescu a pierdut şi a câştigat încă de la început. A fost negat încă de la început, nu numai de Popa Grama (n.a. Alexandru Grama). Va fi înjurat în continuare, nu numai de Macedonski, ci şi de alţii, va suporta cu aceeaşi indiferenţă ca a Luceafărului destinul acesta. Acum, sigur, aceasta e imaginea despre geniu pe care şi-a făcut-o până la urmă; care este contrară imaginii lui Schopenhauer. Schopenhauer nu ar fi admis niciodată că un geniu este nemuritor şi rece. Un geniu este înflăcărat, în genere, şi întotdeauna încrâncenat, nicidecum indiferent. Cât despre Eminescu, independent unde o fi acum, noi vom continua aici, unii să îl detestăm, alţii să îl venerăm. Sigur, există şi anumite interese obscure, chiar inavuabile, dar cele mai multe lucruri sunt reacţii temperamentale. Nu trebuie să li se acorde mai multă atenţie decât trebuie.”

 

 

„România literară” nr. 24 din 17 iunie 2022.  O singură licărire Eminescu într-un eseu semnat de Irina Petraş şi intitulat „Fascinaţia olfactivă şi literatura”. După o trecere prin cartea lui Federico Kukso, „Odorama. Istoria culturală a mirosului” (Editura „Baroque Books & Arts, 2022, trad. Cornelia Rădulescu) şi prin „Osme. Antologie de texte pentru nasul oricui”, alcătuită de Claudiu Sfirschi-Lăudat, Irina Patraş îşi propune, în finalul eseului, „o raită preliminară prin literatura română, mai ales poezie, dar nu numai. Un fel de schiţă pentru o cercetare mai amplă, mai ordonată a prezenţei rostului celor cinci simţuri în arhitecturile scripturale”. Din această perspectivă face o mică paradă olfactivă folosindu-se de 22 de scriitori  care, bănuiesc, reprezintă ancorele unui viitor eseu. Se începe cu Mihai Eminescu: „E-un miros de tei în crânguri, / Dulce-i umbra de răchiţi”; „Busuioc şi mint-uscată,/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată”; „Căci viaţa mea o ţin / Cu miros de flori de crin”; „Nu beau apă, ci scântei / Şi miros de flori de tei”.

Publicitate

 

„România literară” nr. 25-26  din 24 iunie 2022.  Pusă pe economii, „România literară” scoate  încă un număr dublu.  Suntem în iunie  şi nimic despre Eminescu. Caut  referiri la Botoşani şi botoşăneni. La pagina 15 îl găsim pe Theodor Damian, poet, publicist, preot, profesor universitar, stabilit la New York.  Publică  patru poeme, eu oprindu-mă la două dintre ele: „Aşa pleci” – „Ai trăit viaţa frumos / cu bune şi rele / mi se spune / n-ai făcut tot ce-ai fi vrut / te retragi de aici / puţin câte puţin / murmurând un cântec / necunoscut / precum cuvântul / se retrage-n  silabe / silabele în litere / şi literele în lut”; „Refugiu” – „Ne ascundem în viaţă / ca iubirea în început / ca timpul în clipă / fecundând veşnicia / ca necunoscutul în cunoscut / Nici n-am observat / că moartea /  s-a refugiat într-o zbatere / de aripă / tăind deşertul să prindă / Steaua Egiptului / pe Maria / Ieşind din viaţă / ca intrarea-n iubire / ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt / bătând la poarta inimii noastre / iar şi iar / aşa cum bat clopotele / la Maria Eich / pentru slujba de seară”.

Paginile 26 şi 27 sunt ocupate de Gellu Dorian  cu o secvenţă de viaţă intitulată „Nu vreau să-mi amintesc de tine niciodată”. Întâmplările prin care a trecut în urma contaminării cu virusul Sars-Cov 2 sunt aşezate într-o scriere ce se apropie de stilul memorialistic cu scopul de a-şi transforma un moment din biografia sa în postbiografie. Prezenţa la unităţile sanitare, perioada  de internare şi cea de convalescenţă conduc spre un citat pe care l-am reţinut din Eugen Dorcescu: „Timpul nu este altceva decât banda rulantă a morţii”. Gellu Dorian a avut momente când simţea aripa morţii prin apropiere şi când, efectiv, se afla pe „banda rulantă” a acesteia pus în postura unei veritabile călătorii iniţiatice. Merită citit acest text care relevă  o cale de a-ţi asigura un echilibru spiritual („Nu mai aveam nicio încredere în nimeni, ci doar credinţa că Dumnezeu mă va salva”). În acelaşi timp  a fost şi un moment de recuperare a prietenilor pe care îi găsim nominalizaţi în text: Dumitru Necşanu, Ştefan Dodiţă, Mihai Babii, Liviu Şoptelea, Cristina Şoptelea, Vasile Eftime, Ala Sainenco Nicolae Corlat alături de  membrii familiei. Interesant este modul de prezentare a contextului social-politic  al perioadei covidiene, Gellu Dorian  găsind un mod de a explica împrejurările prin care a ajuns să facă parte din „Senatul AUR”: „A doua zi de dimineaţă, am primit un telefon de la Sorin Lavric, care m-a anunţat că „am câştigat”. Ce? Am întrebat. „Am intrat în Parlament” – mi-a spus. Cine? „noi cei de la AUR!” – mi-a spus Sorin, vădit mulţumit. Am aflat mai târziu, nu de la el,  că făcusem parte, alături de alte nume de notorietate, din Senatul AUR. N-am fost niciodată informat că fac parte din aşa ceva şi nici nu am ştiut, până la alegeri, că AUR există cu adevărat şi are reprezentanţi şi la Botoşani.  I-am spus lui Sorin L. să mă scoată de pe acea listă, că nu fac politică,  că nu mu s-a spus niciodată că fac parte din acel Senat, că nu am avut nicio contribuţie, astfel,  la succesul AUR.  Cu greu m-a putut scoate de acolo, abia când i-am ameninţat că-i dau în judecată pentru folosirea abuzivă a numelui meu. Era pe 7 decembrie. În noaptea aceea, pe la ora trei dimineaţa, după ce nu dormisem din cauza unor dureri groaznice ale unor tromboze anale, am leşinat în baie”.

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (49)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Pagube importante în urma incendiului de la depozitul de cereale din Dorohoi. 450 de tone de cereale, salvate de pompieri

Publicat

Publicitate

Incendiul izbucnit la stația de condiționare a unui depozit de cereale din municipiul Dorohoi a provocat pagube semnificative, în ciuda intervenției rapide a pompierilor.

Flăcările au distrus bunurile aflate în interiorul stației, aproximativ 250 de metri liniari de bandă transportoare și materialele combustibile din structura acoperișului pe o suprafață de circa 20 de metri pătrați.

De asemenea, au fost degradate în urma incendiului alți 100 de metri pătrați de bandă transportoare, inclusiv rolele aferente acestora. Intervenția echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, sprijinite de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, a reușit însă să limiteze proporțiile dezastrului.

„Grație mobilizării rapide și eforturilor susținute ale pompierilor, au fost salvate aproximativ 450 de tone de cereale depozitate în incintă. Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare cauza probabilă a incendiului, în cadrul anchetei deschise pentru clarificarea circumstanțelor producerii evenimentului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani reamintește tuturor operatorilor economici obligația de a respecta normele de prevenire a incendiilor, mai ales în spații de depozitare și procesare a materialelor combustibile.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la un depozit de cereale din Dorohoi: Intervenție contracronometru a pompierilor

Publicat

Publicitate

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani intervin în aceste momente  pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de cereale din municipiul Dorohoi.

Flăcările au cuprins o magazie legată prin benzi transportoare de cauciuc de stația de condiționare a cerealelor, incendiul manifestându-se cu degajări mari de fum.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere, autospeciala de salvare și lucru la înălțime, o ambulanță SMURD, precum și echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi. Pompierii au constatat că ard bunuri aflate în interiorul magaziei, dar și banda transportoare pe o distanță de aproximativ 150 de metri.

Din fericire, nu sunt persoane surprinse în interiorul depozitului. Incendiul a fost localizat rapid, însă echipajele acționează în continuare pentru lichidarea completă a focarelor și limitarea pagubelor. Intervenția este dificilă din cauza materialelor combustibile și a fumului dens care îngreunează accesul în anumite zone ale depozitului.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite zona pentru a permite accesul autospecialelor și buna desfășurare a operațiunilor de stingere. Ancheta privind cauzele producerii incendiului urmează să fie declanșată după finalizarea intervenției.

În jurul orei 20.30 incendiul a fost lichidat.

Publicitate

Cauza probabilă este în curs de stabilire”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Iată și câteva imagini de la fața locului:

Citeste mai mult

Administratie

Poliția Locală Botoșani: Amenzi de peste 24.000 lei pentru mizerie, neglijență și comerț ilegal

Publicat

Publicitate

În ultimele două săptămâni, polițiștii locali de la Botoșani au aplicat nu mai puțin de 12 sancțiuni contravenționale, însumând 8800 lei, pentru nerespectarea regulamentelor privind curățenia și întreținerea spațiilor publice din municipiul reședință de județ.

Printre faptele sancționate s-au numărat aruncarea deșeurilor la întâmplare și folosirea necorespunzătoare a mobilierului urban, încălcând prevederile HCL nr. 44/2025.

În intervalul 15–30 iunie 2025, au fost identificate 11 proprietăți neîntreținute sau neigienizate, iar proprietarii au fost sancționați cu amenzi totale de 14.500 lei. Poliția Locală reamintește că proprietarii sunt obligați să asigure curățenia clădirilor, curților și anexelor gospodărești, inclusiv efectuarea lucrărilor de salubrizare, dezinsecție și deratizare.

Totodată, pe linia activităților comerciale din piețele municipiului, în aceeași perioadă au fost aplicate 16 sancțiuni în valoare totală de 1600 lei pentru neafișarea prețurilor și comercializarea produselor în zone neautorizate, adiacente piețelor.

Poliția Locală anunță că verificările vor continua zilnic și face apel la toți cetățenii și agenții economici să respecte normele de igienă, gospodărire și comerț. „Menținerea unui oraș curat și civilizat este o responsabilitate comună”, au subliniat reprezentanții instituției.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiect: Rovinieta, mai scumpă de la 1 septembrie. Care sunt noile tarife pentru mașini, autoutilitare și camioane

Publicat

Publicitate

Rovinieta, tariful pentru utilizarea drumurilor naționale de către autovehicule, va crește începând cu 1 septembrie. Pentru autoturisme, taxa va fi de 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, conform unui proiect de lege , publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor care stabilește noi măsuri fiscal-bugetare, relatează alba24.ro.

Rovinieta – tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehicule, se scumpește de la 1 septembrie.

Pentru autoturisme va fi de 3,5 euro pentru o zi, iar pentru un an de 50 de euro, potrivit unui proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Prin acest act normativ, se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1.000 lei.

„Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea”, se arată în proiect.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie. Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Astfel, pentru autoturisme rovinieta va costa:

  • o zi – 3,5 euro (în prezent 2,5 euro)
  • 10 zile – 6 euro (în prezent 3,3 euro)
  • 30 de zile – 9,5 euro (în prezent 5,3 euro)
  • 60 de zile – 15 euro (în prezent 8,4 euro)
  • 12 luni – 50 euro (în prezent 28 de euro)

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone

  • 1 zi – 8,6 euro
  • 10 zile – 11,5 euro
  • 30 de zile – 18,2 euro
  • 60 de zile – 28,8 euro
  • 12 luni – 96 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 9 euro
  • 7 zile – 36 euro
  • 30 de zile – 72 euro
  • 12 luni – 720 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 11 euro
  • 7 zile – 55 euro
  • 30 de zile – 121 euro
  • 12 luni – 1.210 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Valoarea amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului – Cuantumul amenzii contravenţionale (lei) Minim/Maxim

  • Autoturisme – 500 lei / 1.000 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone – 950 lei / 1.900 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone – 2.750 lei / 5.500 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) – 3.550 lei / 7.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – 5.950 lei / 11.900 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 2.750 lei / 5.500 lei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending