Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (41)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

“România literară” nr. 21-22 din 27 mai 2022. Ancheta acestui număr dublu al “României literare” are ca temă “Scriitori uitaţi” şi este realizată de Cristian Pătrăşconiu. Speranţa oricărui scriitor de a nu fi uitat  este denumită de Mihai Zamfir speranţă stendhaliană,  pentru că “Stendhal era înnebunit de ce se va întâmpla cu opera sa după ce nu va mai fi . Şi avea această speranţă: să fie citit după un secol”. Reţinem  puncte de vedere ale participanţilor la acest interesant demers: Gabriel Chifu – “Dar, neîndoielnic, alta e modalitatea cu adevărat valabilă prin care un autor nu cade în uitare. Calea prin care o operă (deci un scriitor) poate să învingă uitarea e asigurată de calitatea operei înseşi: dacă scrierea literară nu se deteriorează în timp, dacă îşi păstrează atracţia prin temele înalte şi prin stilistică. Altfel zis, caracterul exceptional al acelei scrieri, strălucirea ei nepieritoare, genialitatea.”; Vasile Dan – “Posteritatea – între cenzură valorică necruţătoare, inadecvare a operei la noul spirit al epocii sau uitarea ei cinică şi definitivă – cred că despre asta ar fi vorba cu alte cuvinte.”; Nichita Danilov – “Se spune că posteritatea nu-i altceva decât un purgatoriu prin care trebuie să treacă orice scriitor şi orice artist pentru ca nu numai opera, ci şi biografia lui, sau măcar o parte din ea, să se cureţe de lest. În zilele noastre însă,  din pricina fluxului de informaţii şi a vacarmului în care trăim, purgatoriul acesta începe chiar în timpul vieţii autorilor.”; Liviu Capşa – “… memoria mea a scos repede la lumină câţiva dintre scriitorii atinşi, zic eu,  de-o uitare nemeritată, scriitori care nu demult, însemnau, cum s-ar spune nume importante în cronicile criticilor literari, dar şi în preferinţele iubitorilot (avizaţi) de literature. O scurtă listîă a acestora, în accepţia mea, i-ar putea include pe: Dan Laurenţiu, Marius Robescu,  Daniel Turcea,  Cezar Baltag,  Mircea Ciobanu, Sorin Titel, Maria-Luiza Cristescu, Romulus Guga.”; Ion Buzaşi – “… aflu că de curând a apărut o antologie, cu titlul unui stih labişian, “Pasărea cu colţ de rubin”, înmănunchind numele şi opera unor scriitori morţi în floarea vârstei. Şi ei scriitori uitaţi. I-a-nvăluit uitarea-n umbre moi – vorba poetului.”; Adrian Alui Gheorghe – “ Şi dacă este să amintesc concret câteva cărţi şi nume pe care le consider pe nedrept uitate sau mai puţin cercetate în ultimii ani, reţin “Nebunul şi floarea” de Romulus Guga, proza scurtă a lui Sorin Titel (“Valsuri nobile şi sentimentale”, de exemplu), poezia “unor” Constantin Tonegaru, Dimitrie Stelaru,  Geo Bogza, Petre Stoica, Dan David şi alţii…”; Mircea Bârsilă – “Uitarea unui autor, în cazul în care nu se prelungeşte prea mult,  nu este întru totul o “maladie” fără leac.”; Horia Gârbea – “Unii scriitori sunt uitaţi pentru că timpul lor a trecut, chiar dacă au avut unele volume interesante pentru contemporanii lor. Cezar Petrescu în “Calea Victoriei” e de necitit azi.  Alţii au fost “la modă”  sau s-au plasat în favoarea lor conjunctural, iar acum situaţia s-a schimbat. Zaharia Stancu pe cât a fost de supralicitat, pe atât de adânc a fost îngropat şi parţial pe nedrept. La fel, Titus Popovici.”; Gabriela Gheorghişor – “N-aş zice că patrimonial cultural scade, ci, dimpotrivă, odată cu trecerea timpului, el creşte.”: Gheorghe Grigurcu – “Putem vorbi despre două categorii de autori uitaţi. Unii pentru că n-au avut o energie a supravieţuirii, subordonaţi unei condiţii creatoare fatalmente limitate, aşa-numiţii “scriitori de epocă”. Alţii, în schimb, sunt trecuţi sub tăcere din pricina unei recepţii nesatisfăcătoare, a unei ambianţe inicve. Primii sunt puzderie.”; Andrea H. Hedeş – „Aş vrea să cred că timpul va face dreptate, că lucrurile se vor aşeza cândva. Că aşa cum au fost redescoperite, după secole, manuscrisele muzicale, vor fi descoperite, cândva, şi cărţile scriitorilor noştri şi, mai mult,  vor fi citite şi apreciate la întreaga lor valoare.”; Vasile Igna – „Eu mă mulţumesc cu modesta sugestie de a înlocui sintagma scriitori uitaţi (care îmi aduce în memorie titlul identic al cărţii lui Nae Antonescu, publicată la „Dacia” în 1981 cu scriitori în eclipsă, permiţându-mi să asociez destinul acestor victime nevinovate cu un fenomen cosmic, doar aparent misterios, care prin regularitate, previzibilitate şi consecinţe, ne îndreptăţeşte nu doar să nu ne pierdem încrederea, ci să facem previziuni realista.”; Ion Bogdan Lefter – „Soluţiile de salvare a autorilor şi-a textelor uitate sunt aceleaşi dintotdeauna: lecturile extinse, comentariile critice înnoitoare, reeditările.”; Angelo Mitchievici – „Întrebându-mi studenţii de la Facultatea de Litere dacă l-au citit pe Mircea Cărtărescu, mai precis dacă au citit „ceva” de Mircea Cărtărescu, mi-au răspuns că nu. Nu era vorba de studenţi mediocri, ci de studenţi foarte buni, pe care îi preţuiesc.”; Toma Pavel – „Da, ar fi minunat să ne liniştim, să ne amintim de scriitorii uitaţi, de cultura altor vremuri, de grijile, de intuiţiile şi de soluţiile de altădată. Două căi par să fie posibile: una, energică şi optimistă, ar accentua redescoperirea anilor şi scriitorilor pierduţi din vedere; cealaltă cale, interioară, contemplativă, ne-ar aminti, dimpotrivă, că prezentul, părerile, gusturile şi dezbaterile lui nu sunt de-ajuns, că avem dreptul şi nevoia să căutăm şi altceva: splendoarea tradiţiei orale, limba mai veche şi cărările ei pline de farmec, precum şi autorii care au trăit.”; Irina Petraş – „Singura uitare pentru care ar  fi de discutat soluţii e cea   vinovată: când scriitori importanţi sunt daţi anume deoparte din motive de „cadre”, de „dosar”, ca în anii 1950.”; Monica Pillat – „Tihna lecturii, percepută odinioară ca o vacanţă a sufletului cititor.  Se pierde, fiind înlocuită cu înghiţitul pe nemestecate a cărţilor consumate în sălile de aşteptare, în metrou,  în tren, în avion. Am trecut de la fast-food la fast-reading.”; Ion Pop – „N-am mai văzut cam demult în vitrine cărţile unor Radu Tudoran, Mircea Ciobanu – prozatorul şi poetul -, Cezar Baltag, Gabriela Melinescu. Dana Dumitriu, Lucian Raicu – şi nu sunt singurii absenţi înainte de vreme.”; Vasile Spiridon – „Peste opera unor scriitori poate se aşterne o uitare la fel de nedreaptă, ca şi laudele nefondate.”; Liviu Ioan Stoiciu – „Şi totuşi, sunt uitaţi (ignoraţi) atâţia şi atâţia scriitori importanţi la noi, în viaţă sau nu, şi de către cititorii profesionişti. Au noroc să nu fie uitaţi scriitorii care poartă numele unor premii literare care contează acum. Sau scriitorii cu „posteritate”, cărora li se cultivă memoria, fie de familie, fie de prieteni… Altfel, din lista celor 31 de poeţi care au primit Premiul Naţional „Mihai Eminescu” Opera Omnia (poeţi de vârf; să dau doar exemplul lor), câţi sunt citiţi azi? Câţi sunt …neuitaţi, nemeritat?”; Răzvan Voncu – „Să nu ne facem iluzii: analfabetismul funcţional poate însemna incapacitatea de a deschide şi utiliza calculatorul, însă el începe şi se întemeiază, de fapt, pe necunoaşterea culturii române, a istoriei naţionale şi a acelor valori care, în cele din urmă, sunt singurele care ne justifică pretenţia de a ne mai afla pe hartă. Cineva care nu ştie cine este şi de unde vine nu are cum să facă performanţă: este o simplă marionetă socială, bună de transferat oriunde, oricând şi oricum. Nu aveţi decât să urmăriţi la televizor cum se exprimă în română „artiştii” noştri de succes, ca să vă convingeţi.”; Varujan Vosganian – „Mi-e milă de cărţile pe care nu le mai citeşte nimeni, care se sufocă în aerul îmbâcsit dintre coperţile nedeschise şi paginile neaerisite. Unele dintre ele sunt uitate pe nedrept şi asta pentru că doar cititorii lor nu se mai ostenesc să răsfoiască paginile, ci doar să deschidă ecranele computerelor.”.

 

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 5 ianuarie 2025

Publicat

acum 2 ore

duminică, 05.01.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 5 ianuarie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 ianuarie 2025:

Loto 6 din 49:  44, 42, 5, 6, 40, 13

Loto 5 din 40:  6, 29, 30, 7, 14, 28

Joker:  45, 16, 9, 5, 39 +8

Noroc: 7, 5, 7, 7, 4, 6, 5

Publicitate

Super Noroc: 9, 3, 9, 0, 0, 1

Noroc Plus:  2, 2, 2, 6, 7,1

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (314)

Publicat

acum 3 ore

duminică, 05.01.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu scriitoarea  Clara Uson, autoarea romanului „Fiica Estului”. Reţinem: 1. „În ce mă priveşte, nu cred că am dat vreodată textul perfect; prin urmare, cu fiecare text nou, cu fiecare carte nouă încerc să scriu şi mai bine”; 2. „…am intenţionat să fiu mai mult decât epică în ceea ce am scris. Ştiu că o asemenea ţintă este foarte ambiţioasă. Dar am considerat că trebuie să încerc să fac ceva mai mult decât să povestesc; 3. „Un scriitor poate să pună, într-un discurs coerent, suficient de multe detalii despre contradicţiile naturii umane”; 4. „Scriitorii nu scriu despre ceva totalmente rău sau totalmente bun. Scriitorii nu sunt sau nu trebuie să fie în primul rând profesori de etică. Alb şi negru. Nu”; 5. „A fi scriitor este despre ceea ce e la mijloc, despre spaţiile acestea intermediare dintre alb şi negru, atât de generoase. Viaţa e gri şi despre această viaţă, despre acest gri scriu astăzi scriitorii”; 6. „Cehov, un scriitor de care mă simt, şi afectiv, foarte apropiată, a fost acuzat de către unii dintre contemporanii săi că textele sale „nu au morală”, că nu sunt morale. Cred că nici nu e nevoie. Nu trebuie să judeci, să dai sentinţe; trebuie doar să spui, să povesteşti”; 7. „O lecţie importantă pe care o învăţăm din istorie este aceea că nu învăţăm mai nimic din istorie”; 8. „Istoria poate fi manipulată pentru a inocula ură şi teamă”; 9. „Scriitorii, poeţi sau prozatori, pot face oamenii să înţeleagă mai bine ceea ce trăiesc şi îi pot apropia unii de alţii”;

Adrian Mureşan, în „Dilema veche” nr. 783 din 2019,  reia un sfat al lui Nicolae Steinhardt către ucenicul său Radu Săplăcan: „Fiţi deci tare pe avantajoasa poziţie adoptată. Nu vă lăsaţi amăgit şi tulburat de enunţări tăioase. Obrăznicia nu-i recomandabilă în viaţa de toate zilele.  Acolo-s bune respectul, cuviinţa, amabilitatea. În domeniul ideilor nu-i aşa: aici rostirile şi sloganele găunoase va să fie – cu hotărâre şi necruţare – înfruntate, ba, de este trebuinţă, demascate, despicate, spintecate, ca balaurii; pulverizate…” ( vezi Nicolae Steinhardt, „Escale în timp şi spaţiu, Polirom, 2010); 

Ca un mare consumator de lactate, dar şi fiindcă ne aflăm în anul omagierii satului românesc, nu puteam să nu apreciez articolul lui Lorin Niculae, intitulat „Vacile”. Scris în urma unei discuţii cu Jozsef Banyasz, ţăran cu studii superioare de teologie din Suseni şi hotărât să crească vaci, merită să reţinem: 1. „Ţăranul avea satisfacţia recoltei doar după ce muncise din greu pentru ea. În ceea ce mă priveşte, eu sunt un ţăran leneş, care foloseşte tot felul de scurtături: am aspirator ca să urc fânul, am termometre,  malaxoare electrice, calorifere şi Internet. Cu toate acestea, să creşti vaci nu este foarte uşor: trebuie să te scoli din pat în fiecare dimineaţă la 5, să le duci apă, indiferent dacă este vacanţă sau duminică, trebuie să te trezeşti noaptea, dacă latră câinele, să nu vină lupul sau ursul, trebuie să aduni bălegarul, ca să le asiguri un mediu curat…”; 2. „Sunt foarte inteligente vacile, dar încă nu le-am putut învăţa la litieră…Iarba pe care o mănâncă trebuie să fie bună, pentru a fi fericite…”; 3. „O vacă dintr-o fermă îşi merită furajarea continuă pentru că dă suficient lapte, la fel ca omul care, muncind eficient, îşi merită salariul. Însă a da lapte într-o fermă de ciment, fără a simţi iarba sau soarele, comunicând doar cu o mulgătoare electrică, este ca şi când ai lucra nemişcat într-un birou, ai interacţiona doar cu un ecran…”; 4. „La vacă şi la om, deopotrivă, calitatea vieţii înseamnă să trăieşti în armonie cu natura, controlând-o fără a o înjosi, înseamnă să te poţi baza pe cei din jurul tău, să ai prieteni, afecţiune, să iubeşti şi să fii iubit, să fii apreciat şi să ai stimă de sine”; 

„Contemporanul – ideea europeană” nr. 2 din 2019 şi-a pus toate paginile la dispoziţia unei idei: omagierea directorului său, Nicolae Breban, la împlinirea vârstei de 85 de ani.  Reţinem din interviul pe care îl acordă Mihaelei Helmis: 1. „Toată tinereţea mea împreună cu prietenul meu cel mai apropiat, singurul meu egal în literatura română de astăzi, Nichita Stănescu, noi doi ne-am petrecut serile şi nopţile nu numai în discuţii, ci şi în lupte ca să convingem”; 2. „Eu sunt un constructor, romanul e o construcţie, una din cele mai teribile în afară de sistemele filosofice, o construcţie în care literatura română e foarte, foarte slabă”; 3. „După părerea mea Balzac a propus o lume, iar Stendhal a fost primul mare psiholog al romanului mondial”; 4. „…mi-am găsit propriile mele teme. De fapt, era o singură temă, pe care eu o numesc temă obsesivă, pentru care am fost şi atacat sub comunism enorm, tema relaţia între stăpân şi sclav, între stăpân şi serv. După 20 de ani am descoperit această temă în „Fenomenologia spiritului” de Hegel. Apoi am descoperit-o la Dostoievski şi la câţiva, foarte puţini. În câteva piese de Shakespeare, de pildă. Deci, asta a fost tema mea ax, cum îi zic eu, axul întregii mele opere până astăzi”; 5. „Am încercat să înţeleg cel mai mare fenomen cultural al Europei, Renaşterea, pe care, din păcate, cultura română şi românii n-au trăit-o; cultura română nu-i îmbibată, nu-i fundată de Renaştere, de aceea unii vorbesc de lipsa de organicitate a culturii noastre şi de tentaţia spre imitaţie”

Publicitate

Tudor Nedelcea, în „Lumina literară şi artistică” nr. 5(26) din 2016, despre Marin Sorescu: „…a fost directorul Editurii „Scrisul Românesc” (1990-1996), eu fiindu-i subaltern. Avea, într-adevăr, geniu. Era introvertit, timid. Sub modestia sa de origine ţărănească, era un OM, drept, cu drag de Dumnezeu (a reparat, cu ajutorul lui IPS Nestor, biserica din satul său natal, Bulzeşti), om ce-şi iubea sincer confratele, chiar şi pe cei care i-au făcut mult rău (şi nu sunt puţini), trei scriitori reclamându-l Academiei Suedeze spre a-l deposeda de Premiul Nobel, pe care-l merita pe deplin. A fost poet, prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar, traducător, pictor. Îşi iubea cu sinceritate ţara, valorile cultural naţionale, pe creatorii acestora. Ca ministru al culturii, auzind că la Târgu Jiu vântul şi viscolul au doborât un copac pe un scaun din Ansamblul „Brâncuşi”, a plecat imediat în Gorj, pe o vreme total nefavorabilă, spre a lua măsurile de rigoare. Avea mult umor, preţuia ţăranul, de la care a cules atâtea întâmplări pentru ciclul „La Lilieci”. Merita mai multă consideraţie din partea confraţilor (a fost nevoit să-şi dea demisia din Uniunea Scriitorilor);

Citeste mai mult

Eveniment

Parcă vine primăvara: În loc de Gerul Bobotezei, temperaturi de între 7 şi 14 grade

Publicat

acum 4 ore

duminică, 05.01.2025

de

Publicitate

Vremea se va încălzi la nivelul întregii ţări începând de luni, astfel încât valorile termice se vor situa peste cele obişnuite pentru prima decadă a lunii ianuarie, relatează agerpres.ro.

Potrivit Prognozei pentru săptămâna următoare, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie, cerul va fi variabil, cu înnorări în prima parte a zilei de luni în Maramureş, Transilvania şi Moldova, unde izolat va ploua slab, iar în jumătatea de nord a Carpaţilor Orientali, vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, cu rafale în general de 60…80 km/h în special în zona înaltă a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni, dar local la cote mai reduse, pe parcursul zilei şi în vest, nord-vest şi sud-est.

Temperaturile maxime se vor încadra în marea lor majoritate între 7 şi 14 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -5…-3 grade în estul Transilvaniei şi 8…9 grade în Dealurile de Vest. Pe arii restrânse, mai ales noaptea, se va semnala ceaţă.

Marţi, vremea va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil, cu înnorări din a doua parte a zilei în vestul, nordul, centrul şi sud-vestul ţării unde va ploua, iar la altitudini mari în nordul Carpaţilor Orientali vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare la munte, în vest şi izolat în rest. Temperaturile maxime se vor situa în general între 9 şi 15 grade, iar cele minime între -2 şi 7 grade. Pe alocuri, dimineaţa şi noaptea va fi ceaţă.

Şi în Bucureşti vremea va continua să se încălzească, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 11 grade, iar cea minimă va fi de 0…2 grade. Îndeosebi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

Miercuri, valorile termice se vor situa mult peste cele specifice datei, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 7 şi 17 grade, iar cele minime între -2 şi 8 grade. Cerul va fi variabil şi doar izolat va ploua în vestul, nord-vestul şi centrul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în zona montană înaltă şi în nord-vest. Pe arii restrânse dimineaţa şi noaptea se va forma ceaţă.

Publicitate

În Capitală, în 8 ianuarie, temperatura maximă se va situa în jurul a 14 grade, iar cea minimă va fi de 1…3 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.

La finalul săptămânii, valorile termice se vor situa în continuare mult peste cele specifice perioadei în toată ţara. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai mare din a doua parte a intervalului, în majoritatea zonelor.

Citeste mai mult

Eveniment

De Bobotează, jandarmii vor fi alături de credincioși în toate bisericile din județul Botoșani

Publicat

acum 6 ore

duminică, 05.01.2025

de

Publicitate

Chiar dacă gerul specific acestei perioade din an se lasă așteptat, Botezul Mântuitorului Iisus Hristos va fi sărbătorit de credincioșii botoșăneni care se vor aduna în număr mare la lăcașele de cult.

Pentru ca slujba și ceremonialul religios de sfințire a apei să se desfășoare în condiții normale de ordine și siguranță publică, jandarmii vor fi prezenți luni în proximitatea a 14 biserici din municipiile Botoșani, Dorohoi și orașele Darabani și Săveni, unde vor acționa pentru prevenirea unor eventuale incidente neplăcute.

Jandarmii vor acorda atenția cuvenită și comunităților care marți sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi, ocazie cu care le transmit acestora tradiționala urare ,,Sărbători Fericite!”

Nu în ultimul rând, jandarmii transmit urări de bine și sănătate deplină celor care pe 7 ianuarie își aniversează ziua onomastică, ocazie cu care Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani va asigura ordinea și siguranța publică la hramul bisericii Sfântul Ioan Botezătorul de municipiul Botoșani.

„Recomandăm participanților la manifestările religioase să respecte măsurile stabilite de organizatori și indicațiile jandarmilor și să solicite sprijinul acestora în cazul producerii unor situații nedorite de încălcare a normelor legale privind ordinea și liniștea publică”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, plutonier adjutant șef Dan Izotov.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending