Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (40)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Profesorul şi umoristul Nae Brădăţeanu. Este  profesor de educaţie fizică şi sport şi a predat în Botoşani. Unul bine cunoscut  nu numai în judeţul nostru. Ca să ştiţi cu cine avem de-a face, Nae Brădăţeanu a fost inspector şcolar, i s-a acordat, printre altele, medalia „Meritul pentru Învăţământ clasa a II-a” şi „Diploma Gheorghe Lazăr clasa I”. Autor de manuale şcolare şi de articole de specialitate în revistele de profil, pe mine  m-a impresionat o carte scrisă de distinsul profesor şi apărută prin 1993: „Jocuri didactice în aer liber”. Cartea conţine 54 de jocuri care, puse în practică, „exersează nu numai muşchii elevilor ci şi inteligenţa lor” şi este adresată învăţătorilor şi profesorilor de sport. Deşi conţine sugestii metodice privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor, este suficient loc pentru inventivitate din partea cadrului didactic. Chiar şi din partea elevului care trebuie să ştie în timpul desfăşurării jocurilor ceva română, geografie sau biologie, ori ceva mai multă matematică. Cu ceva timp în urmă, Nae Brădăţeanu a trimis către cititori o nouă carte, o antologie  a epigramei româneşti: „Tranziţia moravurilor…moravurile tranziţiei” (epigrama înainte…şi…după Decembrie 89, Editura „Geea”, Botoşani, 2018). El însuşi autor de epigrame (presa locală, publicaţiile „Rebus”, citite la diferite ocazii etc.), deschide volumul cu un triptic explicativ: „Spovedanie”: „Părinte…sunt un nevrednic / Şi aştept grele canoane… / Fac păcate-n epigrame / Scrise în acest pomelnic…”; „Disimulare”: „Când am câte-un mic necaz, / Ori trăiesc intens o dramă, / Schimb macazul şi fac haz / Încropind o epigramă.”; „Răspuns la un interviu”: „- Epigramist? – Doar amator! / Mai pe scurt – învăţăcel, / – În viitor? – Un mic păstor / La umbra lui PĂSTOREL…”.  Tripticul ţine loc de un posibil „Cuvânt înainte” pe care, influenţat de o epigramă a lui Alexandru Clenciu („Pe nici un meşter de la noi / Nu l-am rugat să mă prezinte; / Un prea frumos CUVÂNT-NAINTE / M-ar trage parcă…înapoi.”), l-a eliminat din arhitectura volumului. Dacă antologia lui Nae Brădăţeanu nu are un astfel de „cuvânt”, unul „înainte”, are totuşi, unul…”înapoi” scris chiar de autor. Undeva, acolo, în cetatea sa interioară s-a dat o luptă: „De pildă, am avut intenţia de a-mi lua manuscrisul subsuoară, de a mă urca într-un tren ce duce spre capitală (ca orice capitală adună valori din întreaga ţară) sau, spre Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu sau care mai sunt, capitale tradiţionale ale epigramei noastre. Să presupunem că aş fi găsit undeva o uşă deschisă, nu acasă (situaţie jenantă de ambele părţi) ci, la locul instituţional unde o anumită personalitate îşi săvârşeşte opera şi care m-ar fi primit şi mi-ar fi răsfoit manuscrisul…”, şi  urmează trei posibile ipostaze cărora li s-au adăugat o epigramă a lui Mircea Trifu („Unuia care mi-a trimis un manuscris”: „În speranţa că-ţi convine / Îţi ofer avizul meu: / Şanse ai să scrii mai bine, / Că mai prost e foarte greu.”  Bun cunoscător al antologiilor scrise de Calotescu-Neicu, Crevedia, Navarra, Trifu sau Zarafu, Nae Brădăţeanu are propria sa selecţie şi propria sa concepţie. În primul rând, credinţa autorului, care nu e numai a lui, că cei mai mari maeştri ai epigramei din toate timpurile sunt Cincinat Pavelescu şi Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Cei doi vor ocupa un spaţiu considerabil în volum. Apoi, modul de disipare a gândirii critice pe care şi-o manifestă după fiecare miniselecţie pe o temă  chiar în interiorul volumului. Sunt momente când Nae Brădăţeanu pare a fi un solitar, umorul fiind unul pentru sine: „Maneliada”: „Când dai cu barda într-un prun / Îţi sar în ochi nişte surcele; / De faci aşa cu-n cântec bun, / Ţipă-n urechi nişte manele”; „Precauţie”: „Când ştiu că soacra e la mine / Eu nu mai poposesc la bar… / Motivul e că nu-mi convine /  S-o văd  şi-n dublu exemplar”; „Nuntă cu strigături”: „De-acasă plecată mireasă / Din mâinile tatălui… / A venit cu cale-ntoarsă / Din pumnii bărbatului!” etc. Selecţia este făcută cu acribie, găsindu-şi loc aproape toţi epigramiştii, începând cu Nicolaus Olahus („Casierului reginei”: „El şchiopătă şi-i trist când e să dea parale, / Dar nu mai şchiopătă când are de luat. / Să deie Domnul, numai şchiop să calce-n cale / Şi să se-ndrepte când va fi crucificat.”) şi finalizând cu botoşănenii în rândul cărora se manifestă adesea, eu alegând o epigramă semnată de Florentin Florescu („În autobuz”: „M-am adresat femeilor în bloc: / – Vă rog, cea mai în vârstă să ia loc! / Dar ele mă priviră cu mirare / Şi au rămas cu toate în picioare”).   Primele opt capitole grupează epigramiştii, exceptându-i pe Cincinat Pavelescu şi pe Păstorel, după afinităţi ce ţin de un anumit criteriu: „Alţi mari epigramişti”, „Scriitori consacraţi ce au cochetat cu epigrama”, „Apariţia epigramistelor”,  „Familii de mari epigramişti”, „Cafeneaua literară şi epigrama”, „Clasici şi moderni ai definirii epigramei”. Următoarele  29 de capitole asociază epigramiştii  după cum scanează socialul luat cu mentalităţile şi psihologiile vremurilor în care au scris, după cum scot  din umbră diversa faună socială: „Tradiţie şi tranziţie în politică”, „Cultură şi…incultură”, „Mediul înconjurător”, „România sub norii cenuşii ai crizei”, „Pensionariada”, „Familia văzută în 3D”, „Eterna şi fascinanta soacră”, „Sfânta beţie” etc. Creaţiilor celor aleşi să constituie un capitol li se adaugă un set consistent de epigrame ale antologatorului, multe dintre ele fiind cu adresă directă. EU-ul lui Nae Brădăţeanu pare a se sui pe un postament de unde arată cu degetul la personajele antologiei sale, amintindu-le cele zise de Cincinat cu referire la antologiile lui Neicu şi Crevedia: „Antologia voastră fără voie /    S-aseamănă corăbiei lui Noe, / Că şi într-însa zac îngrămădite / Peste bipezii rari destule vite.” Poate de aici şi faptul că printre prietenii epigramistului cartea este denumită şi „Arca lui…Nae”.  Volumul abundă în  date biografice, în repere bibliografice şi în puncte de vedere inedite, multe ale autorului, dându-i valoare de istorie critică a epigramei, asta numai dacă epigrama va fi recunoscută specie literară fiindcă, spune chiar Nae Brădăţeanu: „În ierarhia literară, / Oricât s-ar mai lăuda, / Epigrama-i jos pe scară / Şi…râde lumea de ea!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

(P) Valeriu Iftime a fost în mijlocul sătenilor din Tocileni, după ce a primit numeroase sesizări

Publicat

Publicitate

Președintele ales al Consiliului Jdețean Botoșani, Valeriu Iftime, a fost în mijlocul sătenilor din Tocileni, după ce a primit numeroase sesizări de la locuitorii supărați că au fost distruse mai multe poduri.

Realitatea din teren o regăsiți în filmuțelul de mai jos.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) 2,7 milioane de euro pentru dezvoltarea liceelor cu profil agricol din județ

Publicat

Publicitate

O nouă veste bună pentru educația botoșăneană! Patru licee cu profil agricol din județ vor beneficia de finanțări totale de peste 2,7 milioane de euro pentru investiții în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii lor.

          Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finalizat evaluarea proiectelor depuse la finanțare în runda a II-a din PNRR în cadrul Pilonului VI Politici pentru noua generație. Între cele 38 de proiecte admise la finanțare se regăsesc și trei proiecte depuse de licee din județul nostru. Este vorba de Liceul „Demostene Botez” Trușești, Liceul Tehnologic Coțușca și Liceul Tehnologic „Petru Rareș”, fiecare obținând o finanțare de aproximativ 650 de mii de euro. Lor li se adaugă Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuţă” Şendriceni, care, în prima rundă, a obținut o finanțare de 760 de mii de euro.

          „Investițiile în sistemul educațional nu sunt doar necesare; ele reprezintă fundamentul pe care ne construim viitorul, atât al copiilor noștri, cât și al întregii comunități. Am susținut și vom continua să susținem profesionalizarea elevilor din liceele tehnologice, astfel încât, atunci când vor finaliza studiile să fie pregătiți rigorilor pieței muncii. Județul nostru este preponderent agricol, iar liceele cu acest profil pregătesc viitorii specialiști în acest domeniu. Partidul Social Democrat a pus și va pune un mare accent pe programele de finanțare a investițiilor în domeniul educațional și pe corelarea acestora cu cerințele angajatorilor. Doar așa vom avea specialiștii de care avem atâta nevoie. Aceasta este soluția pentru ca tinerii noștri să învețe o meserie care să aibă căutare pe piața muncii, să fie bine plătită și să nu mai plece în străinătate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Publicitate

          Prin aceste finanțări din PNRR se urmărește transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare.

CMF11240017

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu, prim vicepreședinte AUR și candidat la Senat: optimismul și entuziasmul cetățenilor reprezintă motorul schimbării

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim vicepreședinte AUR și candidat la Senat, a declarat astăzi, 13 noiembrie 2024, în cadrul vizitei sale în comuna Dersca, județul Botoșani, că optimismul și entuziasmul cetățenilor reprezintă motorul schimbării pe care AUR își propune să o aducă în România.

El a subliniat importanța implicării comunității și a încurajat locuitorii să participe activ la alegeri, având încredere în candidații tineri și în #PlanulSimion.

Silegeanu a evidențiat faptul că sprijinul comunității pentru George Simion și proiectele parlamentare propuse demonstrează că AUR are o viziune clară și optimistă pentru viitorul țării. „Cetățenii din Dersca își pun mari speranțe în Simion, convinși că acesta este liderul care poate aduce România pe drumul cel bun,” a spus el, adăugând că numai prin unitate și eforturi comune România poate deveni o țară unită, mândră și prosperă.

Publicitate

Prim vicepreședintele AUR a mulțumit localnicilor pentru primirea călduroasă și încrederea acordată, reafirmând angajamentul partidului de a transforma aceste speranțe în realitate.

CMF 11240014

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Când intră banii pe cardurile educaționale pentru elevii dezavantajați. Anunț oficial

Publicat

Publicitate

Tichetele sociale pe suport electronic se acordă pentru a sprijini educația copiilor dezavantajați timp de 4 ani, începând cu anul școlar 2023-2024, scrie alba24.ro.

Banii se dau în contul proiectului „Sprijin educațional pentru preșcolarii și elevii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial”, finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.

În acest an școlar, MIPE va asigura finanțarea sprijinului educațional pentru aproximativ 650.000 preșcolari și elevi dezavantajați.

Publicitate

Când intră banii pe cardurile educaționale: În data de 18 noiembrie, va începe încărcarea cardurilor emise în anul școlar anterior.

Pentru preșcolarii și elevii noi , care au dreptul la acest sprijin începând cu anul școlar 2024-2025, tichetele sociale, în valoare de 500 lei, vor fi emise și distribuite în perioada următoare.

Aceste tichete sunt menite să reducă riscul de abandon școlar și să îmbunătățească accesul la educație și servicii sociale pentru copiii dezavantajați.

Publicitate

Tichetele sociale pe suport electronic vor putea fi folosite pentru achiziționarea de materiale școlare, precum rechizite, articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură și ghiozdane, precum și pentru vestimentația necesară frecventării școlii și grădiniței.

Carduri educaționale 2024: Condițiile de eligibilitate pentru anul școlar 2024/2025

Preșcolarii înscriși în învățământul de stat care îndeplinesc cumulativ, următoarele
criterii, potrivit anunțurilor postate de mai multe școli:

Publicitate

venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat preșcolar este de maxim 692 lei
venitul lunar net pe membru de familie pentru copiii din învățământul de stat primar și gimnazial realizat în luna iulie 2024 să fie de maxim 1.850 lei.
Se vor lua toate veniturile, inclusiv:

a) salariile obținute de membrii familiei

b) indemnizațiile de șomaj

c) creanțe legale, convenții civile de întreținere aflate în executare, indemnizație cu caracter permanent

d) alocație de stat pentru copii

e) alocații de întreținere pentru copiii dați în plasament

f) burse pentru elevi și studenți

g) chirii

h) venituri agricole

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending