Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (40)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Profesorul şi umoristul Nae Brădăţeanu. Este  profesor de educaţie fizică şi sport şi a predat în Botoşani. Unul bine cunoscut  nu numai în judeţul nostru. Ca să ştiţi cu cine avem de-a face, Nae Brădăţeanu a fost inspector şcolar, i s-a acordat, printre altele, medalia „Meritul pentru Învăţământ clasa a II-a” şi „Diploma Gheorghe Lazăr clasa I”. Autor de manuale şcolare şi de articole de specialitate în revistele de profil, pe mine  m-a impresionat o carte scrisă de distinsul profesor şi apărută prin 1993: „Jocuri didactice în aer liber”. Cartea conţine 54 de jocuri care, puse în practică, „exersează nu numai muşchii elevilor ci şi inteligenţa lor” şi este adresată învăţătorilor şi profesorilor de sport. Deşi conţine sugestii metodice privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor, este suficient loc pentru inventivitate din partea cadrului didactic. Chiar şi din partea elevului care trebuie să ştie în timpul desfăşurării jocurilor ceva română, geografie sau biologie, ori ceva mai multă matematică. Cu ceva timp în urmă, Nae Brădăţeanu a trimis către cititori o nouă carte, o antologie  a epigramei româneşti: „Tranziţia moravurilor…moravurile tranziţiei” (epigrama înainte…şi…după Decembrie 89, Editura „Geea”, Botoşani, 2018). El însuşi autor de epigrame (presa locală, publicaţiile „Rebus”, citite la diferite ocazii etc.), deschide volumul cu un triptic explicativ: „Spovedanie”: „Părinte…sunt un nevrednic / Şi aştept grele canoane… / Fac păcate-n epigrame / Scrise în acest pomelnic…”; „Disimulare”: „Când am câte-un mic necaz, / Ori trăiesc intens o dramă, / Schimb macazul şi fac haz / Încropind o epigramă.”; „Răspuns la un interviu”: „- Epigramist? – Doar amator! / Mai pe scurt – învăţăcel, / – În viitor? – Un mic păstor / La umbra lui PĂSTOREL…”.  Tripticul ţine loc de un posibil „Cuvânt înainte” pe care, influenţat de o epigramă a lui Alexandru Clenciu („Pe nici un meşter de la noi / Nu l-am rugat să mă prezinte; / Un prea frumos CUVÂNT-NAINTE / M-ar trage parcă…înapoi.”), l-a eliminat din arhitectura volumului. Dacă antologia lui Nae Brădăţeanu nu are un astfel de „cuvânt”, unul „înainte”, are totuşi, unul…”înapoi” scris chiar de autor. Undeva, acolo, în cetatea sa interioară s-a dat o luptă: „De pildă, am avut intenţia de a-mi lua manuscrisul subsuoară, de a mă urca într-un tren ce duce spre capitală (ca orice capitală adună valori din întreaga ţară) sau, spre Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu sau care mai sunt, capitale tradiţionale ale epigramei noastre. Să presupunem că aş fi găsit undeva o uşă deschisă, nu acasă (situaţie jenantă de ambele părţi) ci, la locul instituţional unde o anumită personalitate îşi săvârşeşte opera şi care m-ar fi primit şi mi-ar fi răsfoit manuscrisul…”, şi  urmează trei posibile ipostaze cărora li s-au adăugat o epigramă a lui Mircea Trifu („Unuia care mi-a trimis un manuscris”: „În speranţa că-ţi convine / Îţi ofer avizul meu: / Şanse ai să scrii mai bine, / Că mai prost e foarte greu.”  Bun cunoscător al antologiilor scrise de Calotescu-Neicu, Crevedia, Navarra, Trifu sau Zarafu, Nae Brădăţeanu are propria sa selecţie şi propria sa concepţie. În primul rând, credinţa autorului, care nu e numai a lui, că cei mai mari maeştri ai epigramei din toate timpurile sunt Cincinat Pavelescu şi Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Cei doi vor ocupa un spaţiu considerabil în volum. Apoi, modul de disipare a gândirii critice pe care şi-o manifestă după fiecare miniselecţie pe o temă  chiar în interiorul volumului. Sunt momente când Nae Brădăţeanu pare a fi un solitar, umorul fiind unul pentru sine: „Maneliada”: „Când dai cu barda într-un prun / Îţi sar în ochi nişte surcele; / De faci aşa cu-n cântec bun, / Ţipă-n urechi nişte manele”; „Precauţie”: „Când ştiu că soacra e la mine / Eu nu mai poposesc la bar… / Motivul e că nu-mi convine /  S-o văd  şi-n dublu exemplar”; „Nuntă cu strigături”: „De-acasă plecată mireasă / Din mâinile tatălui… / A venit cu cale-ntoarsă / Din pumnii bărbatului!” etc. Selecţia este făcută cu acribie, găsindu-şi loc aproape toţi epigramiştii, începând cu Nicolaus Olahus („Casierului reginei”: „El şchiopătă şi-i trist când e să dea parale, / Dar nu mai şchiopătă când are de luat. / Să deie Domnul, numai şchiop să calce-n cale / Şi să se-ndrepte când va fi crucificat.”) şi finalizând cu botoşănenii în rândul cărora se manifestă adesea, eu alegând o epigramă semnată de Florentin Florescu („În autobuz”: „M-am adresat femeilor în bloc: / – Vă rog, cea mai în vârstă să ia loc! / Dar ele mă priviră cu mirare / Şi au rămas cu toate în picioare”).   Primele opt capitole grupează epigramiştii, exceptându-i pe Cincinat Pavelescu şi pe Păstorel, după afinităţi ce ţin de un anumit criteriu: „Alţi mari epigramişti”, „Scriitori consacraţi ce au cochetat cu epigrama”, „Apariţia epigramistelor”,  „Familii de mari epigramişti”, „Cafeneaua literară şi epigrama”, „Clasici şi moderni ai definirii epigramei”. Următoarele  29 de capitole asociază epigramiştii  după cum scanează socialul luat cu mentalităţile şi psihologiile vremurilor în care au scris, după cum scot  din umbră diversa faună socială: „Tradiţie şi tranziţie în politică”, „Cultură şi…incultură”, „Mediul înconjurător”, „România sub norii cenuşii ai crizei”, „Pensionariada”, „Familia văzută în 3D”, „Eterna şi fascinanta soacră”, „Sfânta beţie” etc. Creaţiilor celor aleşi să constituie un capitol li se adaugă un set consistent de epigrame ale antologatorului, multe dintre ele fiind cu adresă directă. EU-ul lui Nae Brădăţeanu pare a se sui pe un postament de unde arată cu degetul la personajele antologiei sale, amintindu-le cele zise de Cincinat cu referire la antologiile lui Neicu şi Crevedia: „Antologia voastră fără voie /    S-aseamănă corăbiei lui Noe, / Că şi într-însa zac îngrămădite / Peste bipezii rari destule vite.” Poate de aici şi faptul că printre prietenii epigramistului cartea este denumită şi „Arca lui…Nae”.  Volumul abundă în  date biografice, în repere bibliografice şi în puncte de vedere inedite, multe ale autorului, dându-i valoare de istorie critică a epigramei, asta numai dacă epigrama va fi recunoscută specie literară fiindcă, spune chiar Nae Brădăţeanu: „În ierarhia literară, / Oricât s-ar mai lăuda, / Epigrama-i jos pe scară / Şi…râde lumea de ea!”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Noi reguli pentru subvenția la pășunatul bovinelor. Plățile, acordate în funcție de relief și perioada de pășunat

Publicat

acum 33 de secunde

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Subvenția acordată crescătorilor de bovine pentru pășunatul extensiv va fi acordată după noi reguli. Autoritățile susțin că schimbările nu vor duce automat la reducerea sprijinului financiar.

Schimbările sunt prevăzute în Planul Național Strategic și vizează ecoschema PD-27, gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii, citați de Mediafax, susțin că modificările introduse nu urmăresc reducerea sprijinului acordat crescătorilor de bovine, ci adaptarea sistemului de plăți la noile cerințe de mediu și bunăstare a animalelor impuse la nivel european.

„Introducerea unui cuantum minim începând cu anul 2026 nu înseamnă o reducere automată a plăților, ci un mecanism de siguranță bugetară, aplicabil doar dacă situația o va impune, în cazul supra-accesării ecoschemei, în conformitate cu regulamentele europene”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, citat de Agrointel.ro.

Obiectivele programului

Noua ecoschemă, denumită „Creșterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate”, urmărește acordarea de sprijin fermierilor care respectă cerințe suplimentare față de standardele minime impuse de legislația națională și europeană.

Programul are ca obiectiv protejarea pajiștilor, reducerea presiunii asupra ecosistemelor și îmbunătățirea condițiilor de creștere a animalelor.

Publicitate

Cum va fi acordat sprijinul financiar

Potrivit noilor reguli, sprijinul financiar va fi acordat prin mai multe pachete distincte, stabilite în funcție de tipul de relief și durata pășunatului.

  • Pentru zona montană sunt prevăzute două variante, respectiv pășunat pe o perioadă minimă de 60 de zile și pășunat pe o perioadă minimă de 90 de zile.
  • Pentru zona de deal și pentru cea de câmpie sunt stabilite perioade diferite de pășunat, adaptate condițiilor specifice fiecărui relief.

Autoritățile spun că diferențierea urmărește adaptarea practicilor agricole la condițiile geografice și climatice, dat fiind faptul că sezonul de pășunat diferă între zonele montane și cele de câmpie.

Cum va fi calculată subvenția

O modificare importantă este adusă modului de calcul al subvenției. Plata va fi stabilită în funcție de numărul și tipul animalelor, calculate după un sistem denumit unitate vită mare (UVM), folosit pentru calcularea subvențiilor în zootehnie.

Sistemul permite corelarea sprijinului cu numărul efectiv de animale și cu impactul acestora asupra pajiștilor.

Planul Național Strategic include estimări privind cuantumurile unitare pentru fiecare categorie de relief. În unele cazuri, aceste valori sunt mai mici decât cele aplicate anterior.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au precizat însă că valorile reprezintă praguri orientative minime, stabilite pentru a asigura flexibilitatea utilizării fondurilor și pentru a permite ajustarea plăților în funcție de numărul fermierilor care accesează schema.

Condiții

Pentru a beneficia de subvenție, fermierii trebuie să respecte o serie de cerințe, printre care realizarea pășunatului efectiv pentru perioadele minime stabilite și menținerea unei încărcături de animale corespunzătoare suprafeței de pajiște utilizate.

Totodată, animalele trebuie să fie înregistrate în sistemele oficiale de evidență, iar exploatațiile trebuie să respecte normele de bunăstare.

Potrivit autorităților, ecoschema PD-27 face parte din setul de măsuri prin care România încearcă să alinieze agricultura la obiectivele de sustenabilitate și protecție a mediului, menținând în același timp competitivitatea fermelor zootehnice.

Citeste mai mult

Eveniment

Minoră dispărută în județul Botoșani. Apel public pentru găsirea Robertei Chihaia

Publicat

acum 56 de minute

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Autoritățile din județul Botoșani sunt în alertă după dispariția unei minore din municipiul Dorohoi. Chihaia Roberta Elena, în vârstă de 16 ani, este căutată de familie și de poliție, după ce a plecat voluntar dintr-un complex de apartamente și nu a mai revenit până în prezent.

Potrivit informațiilor oficiale, dispariția a fost semnalată în data de 3 decembrie 2025, când minora a părăsit complexul de apartamente „Amicii” din municipiul Dorohoi. De atunci, nu a mai putut fi contactată, iar familia nu deține informații despre locul în care s-ar putea afla.

Semnalmentele minorei
Roberta Chihaia este născută la data de 22 octombrie 2009, în municipiul Botoșani, și are cetățenie română. La momentul dispariției, aceasta avea:

Înălțime: aproximativ 1,60 m
Greutate: aproximativ 60 kg
Constituție: atletică
Păr: șaten, drept, lung
Ochi: căprui
Semne particulare
Minora prezintă mai multe semne distinctive care pot ajuta la identificare:

tatuaj cu cifre romane pe brațul stâng
tatuaj cu prenumele „CODRUTZ” pe antebrațul drept
Îmbrăcămintea la momentul dispariției
La plecarea din complexul de apartamente, Roberta purta:

geacă bej deschis
blue-jeans cu imprimeu leopard
tenisi cu imprimeu leopard
Apel către populație
Poliția face apel la cetățenii care pot oferi informații relevante să contacteze cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune de urgență la 112. Orice detaliu, chiar și aparent nesemnificativ, poate fi esențial pentru găsirea minorei și readucerea ei în siguranță alături de familie.

Publicitate

Cazul este încadrat ca persoană dispărută, iar cercetările sunt în desfășurare.

Citeste mai mult

Eveniment

Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare. Programul evenimentului

Publicat

acum o oră

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

Evenimente liturgice, prilejuite de proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, vor avea loc la Catedrala Patriarhală ‘Sfinții Împărați Constantin și Elena’ din București și se vor desfășura conform următorului program:

Joi, 5 februarie, la ora 17:00, la Catedrala Patriarhală, după încheierea Vecerniei, se va săvârși ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare).

Vineri, 6 februarie, programul va începe la ora 7:45, cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina -, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

* * *

Publicitate

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în Aula Magna ‘Teoctist Patriarhul’ din Palatul Patriarhiei, a aprobat, în ședința de lucru din 1 iulie 2025, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă. Aceste sfinte sunt:

Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și cu cinstire în data de 16 august;

Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica și cu cinstire în data de 12 aprilie;

Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și cu cinstire în data de 19 decembrie;

Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea și cu cinstire în data de 5 iunie;

Monahia Platonida (1487-1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița, soția voievodului) și cu cinstire în data de 26 septembrie;

Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița și cu cinstire în data de 15 octombrie;

Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău și cu cinstire în data de 4 mai;

Schimonahia Nazaria, prima stareță a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic și cu cinstire în data de 17 august;

Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa și cu cinstire în data de 4 iulie;

Blandina Gobjila (1906-1971), învățătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași și cu cinstire în data de 24 mai;

Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și cu cinstire în data de 17 august;

Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și cu cinstire în data de 1 decembrie;

Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv și cu cinstire în data de 6 iulie;

Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și cu cinstire în data de 23 decembrie;

Monahia Matrona Ciupelea, stareța Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi și cu cinstire în data de 5 mai. (sursa https://basilica.ro)

AGERPRES

Sursa foto: oficiul de stiri

Citeste mai mult

Eveniment

Tragedie la Călărași: O femeie de 80 de ani a murit în incendiul care i-a cuprins locuința

Publicat

acum 2 ore

joi, 05.02.2026

de

Publicitate

O femeie în vârstă de 80 de ani, din localitatea Călărași, și-a pierdut viața în urma unui incendiu izbucnit în locuința sa. Tragedia a avut loc în această dimineață. Alarma a fost dată de un vecin.

 

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii militari de la Garda de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Călărași.

 

Aceștia au constatat faptul că ardeau bunurile din două camere și o parte din acoperișul casei. Proprietara a fost găsită într-una dintre camerele afectate de incendiu, iar echipajul medical a declarat decesul. Incendiul a fost stins în limitele găsite.

 

Publicitate

Cel mai probabil, evenimentul a fost generat de jarul căzut din sobă pe material combustibile, fiind observat și anunțat cu întârziere.

 

Pentru a preveni astfel de tragedii, respectați regulile de utilizare a sobelor:

 

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

 

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

 

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

 

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

 

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

 

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

 

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

 

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

 

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending