Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

A doua zi de Crăciun, la români: Tradiții, obiceiuri și sărbătorile religioase din 26 decembrie

Publicat

Publicitate

A doua zi de Crăciun, în tradiția românească, este marcată de o serie de obiceiuri și datini păstrate din generație în generație. Pe 26 decembrie, creștinii prăznuiesc Soborul Maicii Domnului și pe Sfântul Nicodim de la Tismana, sărbători cu o profundă semnificație religioasă, scrie alba24.ro.

Totodată, această zi este însoțită și de numeroase superstiții populare, de la vizite considerate esențiale pentru armonia relațiilor pe tot parcursul anului, până la obiceiuri despre care se spune că sunt interzise în a doua zi de Crăciun.

A doua zi de Crăciun: obiceiuri, tradiții, superstiții

  • de Soborul Maicii Domnului, finii trebuie să meargă în vizită la nași. Se spune că altfel nu vor avea parte de tot ce își doresc în anul următor
  • atât rudele îndepărtate, cât și cele prin alianță vor avea ocazia să se strângă laolaltă și să petreacă împreună momente frumoase și liniștite
  • sunt interzise bârfa, răzbunarea, dar și înjurăturile. Se spune că cei care se răzbună sau doresc să își încheie socotelile cu cei din jur vor suferi pierderi.
  • de la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, altfel acestea nu se mărită
  • se spune că dacă vântul bate cu putere în această zi, toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă
  • nu se spală haine; se crede că apa va fi folosită pentru vindecarea rănilor
  • la sate, fetele și flăcăii au obiceiul să joace pe 26 decembrie, în semn de bucurie și recunoștință față de tinerețea pe care o trăiesc.
  • se spune că persoanele care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi aprige și sănătoase pentru tot anul care vine.
  • în a doua zi de Crăciun, oamenii se duc „cu colacul” la naşi. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui, o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri.
  • când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult”.

26 decembrie – Soborul Maicii Domnului

Soborul Maicii Domnului înseamnă adunare a credincioșilor pentru a recunoaște rolul acesteia în viața lui Iisus Hristos.

A doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el.

Este una din cele mai vechi sărbători în cinstea Fecioarei Maria.

26 decembrie – Sfântul Nicodim

Sfântul Nicodim a fost un mare organizator al vieții monahale de la noi după rânduielile de la Athos.

Publicitate

În 1388 a ctitorit Mănăstirea Tismana, pe valea pârâului cu același nume.

La bătrânețe, lăsând conducerea mănăstirii unui ucenic, Sfântul Nicodim s-a retras într-o peșteră. A trăit în post aspru, privegheri neîncetate și rugăciune.

Către sfârșitul secolului al XIV-lea, împreună cu alți ucenici a întemeiat Mănăstirea Vișina de pe Valea Jiului. În 1400, a întemeiat Mănăstirea Prislop.

Citeste mai mult

Eveniment

Vreme severă în județul Botoșani, până pe 29 decembrie: Ninsori, polei, viscol și rafale de vânt ce pot ajunge la 80 km/h

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se va afla, în perioada 26–29 decembrie, sub influența unor fenomene meteorologice specifice sezonului rece, care pot crea dificultăți atât în trafic, cât și în desfășurarea activităților zilnice.

Potrivit meteorologilor, începând de astăzi, de la ora 10:00, și până luni, la aceeași oră, este în vigoare o informare meteorologică ce vizează intensificări ale vântului, precipitații predominant sub formă de ninsoare, polei și viscol. Vântul va sufla cu viteze de 40–60 km/h, amplificând semnificativ senzația de frig.

În acest interval, sunt prognozate ninsori care vor duce la depunerea unui strat de zăpadă cu grosimi cuprinse între 5 și 15 centimetri. De asemenea, există riscul formării de polei sau ghețuș pe carosabil și pe trotuare, ceea ce poate îngreuna circulația rutieră și pietonală.

Meteorologii anunță că, începând de astăzi, de la ora 14:00, și până pe 28 decembrie, la ora 02:00, vântul se va intensifica și va atinge viteze de 50–70 km/h, interval pentru care au fost emise două avertizări de tip cod galben.

Ulterior, din noaptea de duminică spre luni, de la ora 02:00, până luni, la ora 10:00, intensificările vântului vor fi și mai accentuate, cu rafale de 60–70 km/h și, izolat, de până la 80 km/h.

Autoritățile recomandă cetățenilor să fie prudenți, să evite deplasările neesențiale în condiții de viscol sau polei și să se informeze constant cu privire la evoluția vremii.

Publicitate

În aceste condiții ISU Botoșani a făcut o serie de recomandări:

Dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucrurile necesare în caz de urgență: lanțuri antiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, sac cu nisip, apă, pături și încărcător pentru telefon.

Aveți grijă unde parcați autoturismele, astfel încât acestea să fie în siguranță.

Informați-vă permanent asupra condițiilor meteorologice și a modului în care evoluează acestea.

În perioada cu vânt puternic, fiți foarte atenți dacă vă deplasați în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți. Dacă este posibil, întrerupeți orice activitate în aer liber și adăpostiți-vă în locuințe sau în spații care să vă asigure protecția.

Nu atingeți firele de electricitate căzute la pământ și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate: corturi, schele sau clădiri cu fațade degradate.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Scene șocante de Crăciun la Suceava. Tânăr împușcat după ce a amenințat polițiștii cu o drujbă

Publicat

Publicitate

Un incident extrem de grav de violență domestică a avut loc în seara zilei de 24 decembrie 2025 la Suceava, în comuna Ciprian Porumbescu, unde polițiștii au fost nevoiți să folosească armamentul din dotare pentru a imobiliza un tânăr agresiv, aflat sub influența alcoolului.

În jurul orei 20:56, o femeie a apelat numărul unic de urgență 112, reclamând faptul că soțul său, în vârstă de 29 de ani, provoacă scandal și a alungat-o din locuință. La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Secției 9 Poliție Rurală Șcheia.

Polițiștii l-au identificat pe bărbat, S.D.I., aflat într-o stare avansată de ebrietate, care a manifestat o atitudine ostilă față de forțele de ordine. La un moment dat, acesta a pus mâna pe o drujbă și s-a îndreptat amenințător spre agenți, adresând injurii și amenințări.

Deși a fost somat în repetate rânduri să renunțe la comportamentul agresiv și să se supună indicațiilor legale, bărbatul a refuzat să se conformeze și a continuat să se apropie de polițiști, creând un pericol iminent.

În aceste condiții, oamenii legii au acționat gradual, efectuând somațiile legale și executând trei focuri de avertisment în plan vertical. Agresorul nu s-a oprit nici după aceste avertismente, motiv pentru care unul dintre polițiști a executat foc asupra acestuia, vizând membrele superioare cu care manevra drujba, evitând zonele vitale ale corpului.

Bărbatul a fost rănit superficial la nivelul ambelor brațe, suferind o plagă prin împușcare în zona cotului stâng și o plagă la un deget al mâinii drepte. La fața locului a fost solicitat un echipaj medical, iar acesta a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe Suceava, unde a primit îngrijiri medicale. Starea sa este stabilă.

Publicitate

În urma incidentului, polițiștii au întocmit documentația specifică pe linia violenței în familie și au completat formularul de evaluare a riscului, care a indicat existența unui risc iminent pentru victimă. Cu toate acestea, femeia a refuzat în scris emiterea unui ordin provizoriu de protecție.

Totodată, a fost întocmit dosar penal pentru violență în familie și amenințare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humorului a fost informat. Prim-procurorul s-a sesizat din oficiu pentru infracțiunile de ultraj și vătămare corporală din culpă.

După acordarea îngrijirilor medicale, procurorul urmează să dispună măsurile legale care se impun, inclusiv reținerea bărbatului. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente.

Sursa foto ilustrativ: Arhiva

Citeste mai mult

Eveniment

Șofer din Răuseni, prins astăzi băut la volan în Todireni. Alcoolemie ridicată și ITP expirat

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 49 de ani, din comuna Răuseni, este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști conducând sub influența alcoolului, în localitatea Todireni.

Incidentul a avut loc la data de 26 decembrie 2025, când polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au oprit pentru control autoturismul condus de acesta.

Întrucât conducătorul auto emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o valoare de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat, mult peste limita legală admisă.

Ulterior, bărbatul a fost condus la o unitate spitalicească, unde i-au fost recoltate probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei exacte.

Pe lângă fapta penală, polițiștii au constatat că autoturismul avea inspecția tehnică periodică expirată, motiv pentru care conducătorul auto a fost sancționat contravențional.

Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending