O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu. Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”. Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.
Concretizându-şi această intenţie, de a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”. Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.
Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”, pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales, dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor, sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.
Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III” într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească” a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.
Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.
Publicitate
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
A fost aleasă culoarea anului 2026, a anunțat Institutul Pantone. Aceasta va influența tendințele în design, anul viitor.
Culoarea anului 2026 este „Cloud Dancer” (PANTONE 11-4201), o nuanță de alb pur, ușor aerat și echilibrat.
Specialiștii Pantone văd în acest alb-calm un simbol al resetării emoționale, al spațiului interior necesar reflecției și al reconectării cu lucrurile esențiale.
Culoarea anului 2026. Semnificații
Potrivit Institutului Pantone, culoarea anului 2026 este un „alb elevat” care inspiră liniște, deschidere și creativitate, notează Mediafax.
Nuanța permite minții „să respire” și oferă un cadru vizual ideal pentru relaxare și concentrare.
Leatrice Eiseman, director executiv al Pantone Color Institute, descrie „Cloud Dancer” drept o culoare structurală esențială, extrem de versatilă, capabilă să susțină orice paletă cromatică. Folosită fie singură, fie alături de tonuri vibrante sau pasteluri, această nuanță aduce armonie, contrast și o senzație de lejeritate în orice proiect de design, modă sau branding.
Publicitate
Culori Pantone din anii precedenți
Numirea culorii Pantone a anului 2026 Cloud Dancer continuă tradiția începută în 2000, când Pantone a introdus conceptul Culorii Anului, prima aleasă fiind „Cerulean Blue”.
În ultimii ani, alegerile au reflectat schimbările culturale globale: în 2024 s-a remarcat „Peach Fuzz”, o nuanță caldă și catifelată.
Pentru 2025, Pantone a optat pentru „Mocha Mousse”, un maro intens asociat cu confortul.
Procesul de selecție implică o analiză amplă a tendințelor din artă, modă, tehnologie și cultură, realizată de o echipă internațională de experți.
Prin alegerea „Cloud Dancer”, Pantone transmite pentru 2026 un mesaj puternic de calm, echilibru și claritate — un apel la simplitate, introspecție și spațiu creativ într-o perioadă marcată de schimbări accelerate.
În zilele de 03 și 04 decembrie, în contextul celebrării Zilei Internaționale Anticorupție – 9 Decembrie și sub egida campaniei naționale „E TIMPUL SĂ NU MAI DĂM ȘI NOI CEVA!”, ofițerii de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Botoșani au desfășurat activități de educație pentru promovarea integrității, dedicate funcționarilor din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Botoșani și cetățenilor care interacționează cu aceștia.
Ne-am adresat polițiștilor examinatori și funcționarilor de la ghișee, candidaților care s-au prezentat pentru susținerea probei teoretice în scopul obținerii permisului de conducere, cetățenilor care s-au adresat în vederea prestării de servicii în legătură cu înmatricularea vehiculelor, cursanților care urmau a susține proba practică în scopul obținerii permisului de conducere, instructorilor, administratorilor școlilor de șoferi de pe raza municipiului Botoșani.
Scopul acțiunilor noastre a constat în informarea unui număr cât mai mare de cetățeni cu privire la identitatea și competența DGA, infracțiunile de corupție și noțiunile incidente domeniului, conștientizarea acestora cu privire la riscurile și consecințele implicării în astfel de fapte, promovarea atitudinii civice și de semnalare a faptelor de corupție, prezentarea canalelor de comunicare și a modurilor de sesizare, inclusiv prin apelarea sistemului telefonic Call-center anticorupție 0800806806.
La nivel județean, Direcția Generală Anticorupție este reprezentată de Serviciul Județean Anticorupție Botoșani, cu sediul în municipiul Botoșani, Bulevardul Mihai Eminescu nr. 57, jud. Botoșani, telefon 0231507128, fax 0231507120, e-mail botosani.dga@mai.gov.ro.
O nouă întâlnire a Cercului de lectură va avea loc luni, 8 decembrie 2025, începând cu ora 17.00. Pornind de la romanul Sticlăreasa, scris de Tracy Chevalier și tradus de Veronica D. Niculescu, participanții vor explora teme precum arta, dragostea și reziliența.
Întâlnirea va avea loc într-un cadru potrivit cu tema romanului, în atelierul unei creatoare de „bijuterii” (Atelierul „Agnes Design”). Invitatele, dna Alina Caliniuc (Atelierul „Agnes Design”), dna Felicia Nistor și Teodora Prodan (elevă la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”), creatoare de bijuterii, vor prezenta tehnici de realizare a acestora, oferindu-le participanților prilejul de a descoperi o parte dintre „secretele” acestui delicat meșteșug. Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”.
La Botoșani elevii învăța legea prin artă, film, joc de rol și vizite la Tribunal. Proiectul „Cunoaște-ți drepturile, respectă-ți obligațiile!” a ajuns în școli
Un proiect educațional de amploare a debutat în acest an în școlile din județul Botoșani. Intitulat „Cunoaște-ți drepturile, respectă-ți obligațiile!”, programul este coordonat de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani și îi are în prim-plan pe elevii de gimnaziu, care vor învăța legea într-un mod complet diferit: prin film, desen, joc de rol, vizite tematice și activități colaborative.
Inițiativa, aflată la prima ediție, se desfășoară între octombrie 2025 și iunie 2026, implicând aproximativ 1.500 de elevi, alături de cadre didactice, părinți și parteneri din comunitatea locală. Proiectul își propune să îi ajute pe copii să înțeleagă nu doar drepturile pe care le au, ci și responsabilitățile pe care le presupune viața de zi cu zi.
Reprezentanții Inspectoratului subliniază că demersul vine într-un moment în care elevii au nevoie de instrumente clare pentru a naviga situațiile juridice și civice cotidiene. „Legea poate fi prietena copiilor atunci când este înțeleasă. Vrem ca elevii să dobândească o cultură juridică de bază și să se raporteze responsabil la lumea din jur”, a transmis inspectorul școlar pentru disciplinele socio-umane din cadrul ISJ Botoșani, profesor Ana Gabriela Tănasă.
Activități pentru fiecare lună: de la afișe și filme educative la simulări de procese
Proiectul include nouă activități principale, distribuite pe durata întregului an școlar. Fiecare etapă are un obiectiv clar și implică elevii în forme variate de exprimare:
„Legea e prietena noastră!” (octombrie 2025) – elevii realizează afișe tematice despre rolul legii, reunite ulterior într-un colaj digital comun.
Publicitate
„Drepturile mele, respectul tău!” (noiembrie 2025) – copii ilustrează drepturile copilului, iar lucrările sunt publicate într-un album digital interșcolar.
„Legea pe ecran!” (decembrie 2025) – vizionarea unui film educativ, urmată de reflecții scrise, selectate și centralizate într-un document comun.
„Fapta are consecințe” (ianuarie 2026) – elevii devin „judecători pentru o zi” în simulări de procese, totul fiind filmat și montat într-un video colectiv.
„Spune NU violenței – Legea te apără” (februarie 2026) – campanie anti-violență cu mesaje pe pancarte, transformate într-un poster digital comun.
„Legea în desen, cuvânt și culoare” (martie 2026) – concurs interșcolar de artă juridică, una dintre cele mai vizibile activități ale proiectului.
„Campionii legii!” (aprilie 2026) – quiz online simultan, cu întrebări despre Constituție, răspunderea minorului și situații reale.
„Legea la ea acasă!” (mai 2026) – vizite la Tribunalul Botoșani, unde elevii descoperă direct cum funcționează sistemul juridic.
„Legea în viața mea!” (iunie 2026) – activitate finală cu prezentări, interviuri, feedback și un raport de evaluare.
Concursul-cheie: „Legea în desen, cuvânt și culoare”
Cea mai amplă componentă a proiectului este concursul de educație juridică „Legea în desen, cuvânt și culoare”, care le oferă elevilor libertatea de a crea desene, postere, colaje sau eseuri originale pe tema educației juridice.
Lucrările vor fi transmise digital către Inspectoratul Școlar Botoșani, în perioada 1–25 martie 2026, iar cele mai inspirate creații vor fi premiate cu diplome de merit. Toți participanții vor primi diplome de participare.
Concursul pune accent pe mesaj, originalitate, claritate și expresivitate artistică. Profesorii vor centraliza lucrările, iar rezultatele vor fi anunțate pe 30 martie 2026, pe pagina oficială a ISJ Botoșani.
Parteneriate solide și impact asupra comunității
Proiectul beneficiază de sprijinul unei rețele extinse de instituții partenere: Tribunalul Botoșani, Casa Corpului Didactic, Round Table 20 Botoșani, licee și școli din întreg județul. Vizitele tematice vor aduce elevii în contact direct cu profesioniști ai dreptului, pentru a înțelege cum se aplică legea în situații reale.
Impactul proiectului este unul semnificativ: creșterea nivelului de responsabilitate civică, reducerea comportamentelor violente, dezvoltarea creativității și consolidarea relației dintre școală, familie și comunitate. Profesorii subliniază că activitățile sunt gândite astfel încât elevii să simtă că legea nu este o noțiune abstractă, ci un instrument care protejează și organizează viața cotidiană.
Elevii, în centrul unui demers educațional modern
Proiectul are un buget estimat de 1.000 de lei, dedicat achiziționării materialelor necesare, iar toate activitățile sunt gândite cu accesibilitate, implicare și relevanță pentru vârsta gimnazială.
„Ne dorim ca fiecare copil să înțeleagă, prin ochii lui, ce înseamnă să fii responsabil, să îți cunoști drepturile și să respecți legea. Activitățile sunt create special pentru ei, astfel încât legea să devină un subiect ușor de înțeles și apropiat de realitatea lor”, a transmis și unul dintre inițiatorii proiectului, prof. Anca Colescu.