Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Polițiștii botoșăneni atrag atenția asupra unor măsuri de siguranță în trafic

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciul Rutier Botoșani atrag atenția conducătorilor auto asupra riscurilor generate de condițiile meteorologice specifice sezonului rece și recomandă adoptarea unei conduite preventive în trafic, pentru reducerea riscului de producere a accidentelor rutiere.

 

În această perioadă, caracterizată de temperaturi scăzute, precipitații, polei și vizibilitate redusă, reamintim șoferilor importanța respectării regulilor de circulație și a adaptării stilului de condus la condițiile de drum.

 

Recomandări pentru conducătorii auto:

• adaptați viteza de deplasare la starea carosabilului și la condițiile de trafic;

Publicitate

• echipați autovehiculele cu anvelope de iarnă, atunci când circulați pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei;

• păstrați o distanță de siguranță adecvată între vehicule, pentru a putea frâna în condiții de siguranță;

• folosiți luminile de întâlnire și pe timpul zilei, pentru a fi mai vizibili;

• evitați oboseala la volan și informați-vă din timp asupra condițiilor meteo și a stării drumurilor, înainte de a pleca la drum.

 

Conduceți prudent pentru sărbători in siguranță!!

Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul Daniel – Pastorala de Crăciun: Hristos ia față de om, pentru ca noi să ne întoarcem permanent fața spre El

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, subliniază, în Pastorala de Crăciun, că, în societatea contemporană, marcată de ‘secularizare sau indiferență duhovnicească’, este tot mai necesară o reînnoire a chemării fiecărui creștin ‘de a fi vestitor sau apostol ai iubirii milostive a lui Hristos în lume’.

Potrivit înaltului ierarh, Domnul Iisus Hristos a luat față de om tocmai pentru ca oamenii să își întoarcă permanent fața spre El.

‘Ca păstor, vindecător și mântuitor de suflete, odată cu începerea misiunii Sale, Hristos Domnul mergea din cetate în cetate ca să adune oile cele risipite, să le ofere hrană duhovnicească și să le vindece de orice boală și neputință (cf. Matei 4, 23; Ioan 10, 11-16). Hristos, Călătorul și Pelerinul, Care colindă pretutindeni pentru a aduna și a mântui pe oameni, spune: ‘Vulpile au vizuini și păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Și plece capul’ (Matei 8, 20). Dar, cuvintele Sale nu se referă la neputința de a găsi o casă, ci la lucrarea Sa sfântă și misionară permanentă. El colindă lumea, caută pe cei care trăiesc vremelnic în lume, pentru a le dărui viața veșnică în Împărăția cerească a Preasfintei Treimi’, transmite PD Daniel, în Pastorala publicată de Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

Conform înaltului ierarh, Hristos vine sub chipul oricărui om: ‘Călător sau colindător în lume, în timpul vieții Sale pe pământ, Hristos Domnul ni Se arată uneori ca un călător tainic chiar și după moartea și învierea Sa, când călătorește spre Emaus ca un pelerin necunoscut, cu Luca și Cleopa, cărora Se face cunoscut numai după ce L-au invitat să intre în casa lor (cf. Luca 24, 29-31), arătând astfel că Dumnezeu colindă lumea, în mod tainic, vine la noi sub chipul oricărui om care are nevoie de ajutorul nostru. Domnul Iisus Hristos ia față de om, pentru ca noi să ne întoarcem permanent fața spre El’.

Întrucât taina Nașterii Domnului Iisus Hristos îl descoperă pe Fiul lui Dumnezeu întrupat ca fiind, în același timp, călător și binevestitor în lume, creștinii ortodocși români au văzut în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume, evidențiază PF Daniel.

‘Colindătorii închipuie tainic pe îngerii care binevestesc păstorilor de la Betleem bucuria Nașterii lui Hristos, dar și pe Însuși Hristos Domnul, Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și așteaptă ca și noi să răspundem, cu bucurie și iubire, la chemarea lui Dumnezeu. Acesta este înțelesul duhovnicesc al colindelor noastre de Crăciun și al vizitei pastorale a preoților cu icoana Nașterii Domnului în casele credincioșilor’, explică înaltul ierarh ortodox.

Publicitate

Patriarhul îndeamnă la iubire smerită și milostivă față de toți oamenii, asemenea lui Hristos.

‘În societatea contemporană, marcată de secularizare sau indiferență duhovnicească, este tot mai necesară o reînnoire a chemării fiecărui creștin, cleric sau mirean, de a fi, asemenea îngerilor și păstorilor de la Betleem, vestitori sau apostoli ai iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toți să devenim colindători, martori și vestitori ai lui Hristos-Mesia, Care a venit în lume pentru a ne dărui pace și bucurie, mântuire, viață și fericire eternă! Hristos Domnul, Iubitorul de oameni și Mântuitorul sufletelor noastre, să ne ajute cu harul Său să arătăm în jurul nostru iubirea Sa smerită și milostivă față de toți oamenii, dar mai ales față de copiii săraci, de bolnavi și bătrâni și să reverse în inimile și în casele tuturor pacea și bucuria Sa cea sfânta pe care a dăruit-o odinioară îngerilor și păstorilor din Betleem’, subliniază PF Daniel.

Ca și în anii precedenți, la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie 2025 spre 1 ianuarie 2026 și în ziua de Anul Nou, Patriarhul Daniel îndeamnă la ‘rugăciuni de mulțumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2025, care a trecut, și să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună și folositoare din Anul Nou în care intrăm’.

‘Să pomenim în rugăciunile noastre și pe toți românii care se află printre străini, departe de Țară, ca să păstrăm unitatea de credință și de neam’, spune Preafericitul Părinte.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului, Anului Nou și Botezului Domnului, Patriarhul Daniel mai transmite ‘doriri de sănătate și mântuire, pace și bucurie, fericire și mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, urmând îndemnul ‘colindului sfânt și bun’: ‘Și-acum te las, fii sănătos/Și vesel de Crăciun/Dar nu uita, când ești voios/Române, să fii bun!”. ‘La mulți ani!’, urează Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

S-a votat! Executorii judecătorești nu trebuie să mai solicite aprobare de la un judecător pentru executarea silită

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege de modificare a Codului de procedură penală în urma căruia durata unui număr semnificativ de procese va fi scurtată, iar instanţele vor fi degrevate de un volum uriaş de dosare, a anunţat senatorul PSD Robert Cazanciuc, iniţiator al proiectului, citat de Agerpres.

„Votată cu largă majoritate – 259 de voturi „pentru”, legea merge la promulgare”, a precizat Cazanciuc, pe pagina sa de Facebook.

El a arătat că adoptarea iniţiativei sale legislative este „o veste bună” care ar trebui să îi bucure pe „toţi cei care sunt preocupaţi de bunul mers al justiţiei, magistraţi şi politicieni deopotrivă, ca serviciu public vocaţional aflat doar în slujba cetăţeanului”.

Potrivit acestuia, propunerea legislativă „elimină practic o procedură care creşte durata proceselor şi încarcă inutil activitatea judecătoriilor, în condiţiile în care pe rolul instanţelor se aflau, anul acesta, 3,5 milioane de dosare, din care un milion erau la judecătorii, iar jumătate vizau procedura de încuviinţare a executării silite”.

„Actualul mecanism de încuviinţare a executării silite presupune că, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii. Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deşi hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanţele şi prelungeşte durata proceselor civile. Propunerea legislativă elimină această redundanţă, eliberând instanţele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetăţenilor un sistem de justiţie mai rapid, mai eficient şi mai accesibil”, a explicat Robert Cazanciuc pe Facebook.

Totodată, el a arătat că are „câteva sugestii” pentru grupurile de lucru care se reunesc pentru a identifica soluţiile necesare pentru o justiţie eficientă în care românii să aibă încredere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Șoferii români de TIR care primesc salarii în batjocură și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Publicat

Publicitate

Autoritățile belgiene au lansat o amplă campanie de control asupra TIR-urilor est-europene abandonate în parcări pe durata sărbătorilor, vizând combaterea dumpingului social și a condițiilor inumane de muncă impuse șoferilor, inclusiv celor români, relatează stiridinbucovina.ro.

Autoritățile belgiene au început controale asupra TIR-urilor cu numere străine abandonate în așa-numitele „parcări de Crăciun”, acțiunea debutând luni la Gent, urmând să continue marți în Oudsbergen, în cadrul luptei împotriva dumpingului social din transporturi.

Șoferii români de TIR plătiți prost și-au abandonat camioanele și au venit în țară de Crăciun

Măsura vine în contextul în care, în perioada sărbătorilor de iarnă, mii de camioane rămân parcate și abandonate pe drumurile și parcările din Belgia, în timp ce șoferii, în special cei din Europa de Est, inclusiv România, se întorc în țările de origine pentru a petrece Crăciunul cu familiile lor.

Numai în provincia Limburg sunt sute de TIR-uri lăsate în zone precum Oudsbergen, Genk sau Beringen. Autoritățile arată că aceste controale vor fi reluate sistematic, pe durata vacanței de iarnă, în mai multe regiuni din Flandra.

Sindicatul socialist al transportatorilor BTB-ABVV atrage atenția asupra acestui fenomen de aproape în deceniu. Potrivit organizației, companiile din Europa de Est își trimit șoferii să lucreze pentru perioade îndelungate pe TIR în Europa de Vest, chiar fără a respecta obligațiile legale privind repausul, întoarcerea acasă și salariile minime.

„Aceste companii din Europa de Est încalcă în mod structural și deliberat legislația socială și a muncii”, a declarat Sven Hemelaers, reprezentant BTB-ABVV.

Publicitate

Sindicatul a și creat o bază de date cu locațiile unde sunt abandonate camioanele, hartă pe care se bazează poliția și inspectorii sociali.

În timpul verificărilor, numerele de înmatriculare ale camioanelor sunt introduse într-o bază de date, iar când ele revin pe șosele, pot fi identificate cu ajutorul camerelor și oprite pentru controale suplimentare.

„Acești șoferi circulă în principal în Benelux sau Franța, dar nu sunt plătiți conform standardelor noastre salariale. Lucrează pentru firme din Lituania, Polonia sau România și câștigă mai puțin de 1.000 de euro pe lună, în timp ce salariul corect ar trebui să fie de trei ori mai mare”, explică Hemelaers.

Ministrul belgian pentru combaterea fraudei, Rob Beenders, a participat la prima acțiune de control din Gent și a vorbit despre condițiile inumane în care sunt obligați să lucreze unii șoferi de TIR.

„Unii rămân chiar și două săptămâni în cabină, pe durata întregii vacanțe de Crăciun. Cei mai mulți pleacă acasă cu Flixbus (companie germană de transport cu autobuze low-cost n.r.), pe distanțe de 1.000-2.000 de kilometri. În mod normal, această deplasare ar trebui considerată timp de lucru, dar angajatorii se limitează, în cel mai bun caz, la a plăti biletul de autobuz”, a declarat Beenders.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending