Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Acuzații grave la Vorona: Documente false și subvenții europene obținute pe nedrept, potrivit procurorilor DNA

Publicat

Publicitate

 Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților persoana juridică Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani și M.M., reprezentant legal al acesteia, fiecare pentru infracțiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (8 acte materiale).

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

Inculpatul M. M., în calitate de reprezentant legal al Cooperativei Agricole Cornățelul din Deal Vorona, jud. Botoșani, în numele și în interesul acesteia, cu intenție, ar fi folosit și prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) – Centrul Județean Botoșani, în perioada 2012-2019, documente și declarații false și inexacte (întocmite în numele cooperativei agricole) obținând astfel, pe nedrept, subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza comunei, în valoare totală de 3.675.445 lei.

Astfel, pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene, inculpații ar fi folosit și prezentat, între altele, un contract de concesiune pentru suprafața de pășune, încheiat cu încălcarea prevederilor legale, fără organizare de licitații publice, alte documente ce atestă eligibilitatea/conformitatea falsificate, respectiv tabele cu persoane cărora li s-a atribuit calitatea de membru al cooperativei conținând semnături falsificate, precum și declarații falsificate privind numărul de animale deținute de cooperativă.

Activitatea infracțională descrisă ar fi avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de către beneficiarul Cooperativa Agricolă Cornățelul din Deal din comuna Vorona, jud. Botoșani, a sumei totale de 3.675.445,23 lei din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (F.E.G.A.).

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și conturi bancare aparținând inculpatului M.M.

Publicitate

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Cu referire la toate cauzele anterior menționate, facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că toate comunicatele au fost întocmite în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

FOTO: arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult

Eveniment

Scandal într-un local din Flămânzi: Tânăr de 29 de ani, cercetat penal pentru patru infracțiuni

Publicat

Publicitate

Polițiștii din Flămânzi au fost sesizați, luni, prin intermediul apelului 112 cu privire la faptul că, un tânăr, de 29 de ani, din comuna Coșula, provoacă scandal în incinta unui local public.

 

În urma deplasării la fața locului și verificărilor efectuate de către polițiști s-a stabilit faptul că, în urma unui conflict spontan, ar fi lovit un bărbat, din aceeași localitate iar ulterior, ar fi distrus cu un autoturism, ușa de acces a localului public.

 

Mai mult decât atât, tânărul ar fi condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, aparatul etilotest indicând o valoare de 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Publicitate

Prin actele comise de către acesta, a fost tulburată ordinea și liniștea publică.

 

Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovirea sau alte violențe, distrugerea și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Bilanțul controalelor ITM Botoșani în luna noiembrie: Amenzi de 135.000 de lei și zeci de nereguli descoperite

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani a prezentat raportul activității desfășurate în luna noiembrie, atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă. Rezultatele arată un număr ridicat de controale și o serie de nereguli care au dus la amenzi importante aplicate angajatorilor din județ.

Controale în domeniul relațiilor de muncă

Pe parcursul lunii noiembrie au fost efectuate 88 de controale, în urma cărora inspectorii au dispus 121 de măsuri pentru remedierea deficiențelor și au aplicat 8 sancțiuni contravenționale: 4 avertismente și 4 amenzi, în valoare totală de 58.000 de lei.

În timpul verificărilor, au fost depistate două persoane care lucrau cu contracte individuale de muncă netransmise în registrul electronic al salariaților înainte de începerea activității, situație pentru care s-a aplicat o amendă totală de 40.000 de lei.

Printre cele mai frecvente nereguli identificate s-au numărat:

  • lipsa unei copii a contractului de muncă la locul de muncă;

    Publicitate
  • neplata orelor suplimentare;

  • lipsa evidenței timpului de lucru;

  • neacordarea repausului săptămânal de 48 de ore;

  • neeliberarea documentelor necesare încetării activității unui salariat.

Totodată, angajatorii sancționați nu au respectat obligația de a transmite la timp contractele în registrul salariaților, de a ține evidența orelor de lucru sau de a acorda repausul legal.

Pe lângă activitățile de control, Compartimentul Contracte Colective de Muncă a eliberat 123 de certificate și rapoarte, 9 adeverințe și 7 carnete de muncă păstrate încă în gestiune. De asemenea, au fost preluate 48 de registre electronice ale salariaților.

Controale în domeniul securității și sănătății în muncă

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, inspectorii au verificat 56 de angajatori, dintre care 43 au fost sancționați. Au fost identificate 81 de neconformități, fiind dispuse 85 de măsuri de remediere. Pentru neregulile constatate s-au aplicat 10 amenzi, în valoare totală de 77.000 de lei, și 72 de avertismente.

Luna noiembrie a adus și un număr de 9 evenimente legate de accidente de muncă raportate la ITM Botoșani: unul mortal și opt soldate cu incapacitate temporară de muncă. O parte dintre aceste evenimente au fost cercetate de angajatori, iar altele de inspectoratul teritorial, dosarele fiind ulterior avizate de Inspecția Muncii.

Printre deficiențele cel mai des întâlnite în cadrul controalelor SSM se numără:

  • lipsa responsabililor numiți pentru activitățile de securitate și sănătate în muncă;

  • planuri de prevenire incomplete;

  • fișe de instruire fără documentele necesare;

  • lipsa unor măsuri de prim ajutor;

  • necomunicarea evenimentelor către autorități;

  • lipsa evaluării riscurilor profesionale;

  • neefectuarea controalelor medicale periodice.

Totalul amenzilor aplicate în luna noiembrie

Atât în domeniul relațiilor de muncă, cât și în cel al securității și sănătății în muncă, valoarea totală a amenzilor aplicate de ITM Botoșani în luna noiembrie se ridică la 135.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Conferința preoțească a Protopopiatului Dorohoi, desfășurată la Parohia „Sfântul Nicolae” Corlăteni

Publicat

Publicitate

În atmosfera senină a zilei de 8 decembrie a.c., preoții Protopopiatului Dorohoi s-au reunit la Parohia „Sfântul Nicolae” Corlăteni pentru conferința preoțească semestrială, desfășurată sub binecuvântarea și în prezența Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

Întâlnirea a fost deschisă prin Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, slujită în biserica parohială de un sobor de preoți, din care au făcut parte: P.C. Pr. Petru Ciobanu, inspector eparhial, P.C. Pr. Apetrei Ionuț-Ștefan, protopop al Protopopiatului Dorohoi, P.C. Pr. Bogdan Ștefan Mihai, misionar protopopesc, P.C.Prof. Budacă Teodor Cătălin și preotul paroh Constantin Berbeci, gazda întâlnirii.

Răspunsurile liturgice au fost oferite cu multă dăruire de membrii Corului Protopopesc „Ecclesia”, coordonați de profesorul Răzvan Gabriel Sarafim, responsabil cu organizarea cântării la strană în cadrul Protopopiatului Dorohoi.

La finalul slujbei, P.C. Pr. Petru Buzenche, de la Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt” Smârdan, a fost hirotesit întru duhovnic, moment în care Preasfințitul Nichifor a rostit un cuvânt de binecuvântare, subliniind frumusețea și responsabilitatea slujirii inimilor omenești.

După Sfânta Liturghie, lucrările întâlnirii s-au desfășurat într-o atmosferă de comuniune și deschidere frățească. Preasfinția Sa și-a exprimat bucuria de a fi împreună cu preoții din această parte a eparhiei, oferind totodată câteva repere privind tema pusă în discuție.

P.C. Preot Profesor Budacă Teodor Cătălin a susținut referatul cu titlul:
„Meşteşugul călăuzirii duhovnicești. Exemple pastorale din îndrumarea duhovnicească a Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria”. În cuvinte limpezi și pline de substanță duhovnicească, părintele a evocat discreția, discernământul și delicatețea sfaturilor celor doi mari duhovnici ai monahismului românesc

Publicitate

În partea a doua a întâlnirii, Preasfinția Sa a avut un dialog deschis cu preoții participanți. Au fost analizate: stadiul lucrărilor de construcție sau reabilitare de la diferite parohii, dinamica vizitelor și slujbelor arhierești, activitățile misionare, catehetice și sociale desfășurate în comunitățile parohiale, precum și provocările specifice parohiilor mici sau rurale, unde numărul credincioșilor este adesea redus.

De asemenea, s-a discutat despre administrarea terenurilor agricole aflate în grija unor parohii și despre modul în care acestea pot fi gestionate în folosul comunităților.

La final, Părintele Constantin Berbeci, parohul bisericii „Sfântul Nicolae” Corlăteni, a mulțumit Preasfințitului Nichifor și tuturor preoților prezenți pentru bucuria comuniunii, pentru cuvântul ziditor și pentru împărtășirea de experiență pastorală.

Întâlnirea s-a încheiat într-un duh de pace, cu nădejdea sporirii în lucrarea pastorală și duhovnicească a fiecărui slujitor al Sfântului Altar.

 

Pr. Silviu Ionuț Butnariu (Parohia „Adormirea Maicii Domnului – Prelipca”)

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending