Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Administratie

Primul proiect major al noii administrații din comuna Mihai Eminescu: Contract de aproape 2 milioane de lei pentru iluminatul public

Publicat

acum 11 minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Noua administrașie publică din comuna Mihai Eminescu a anunțat astăzi că marchează un moment important pentru comunitate, după ce noul primar, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a semnat primul contract de finanțare de la preluarea mandatului.

Este vorba despre un contract încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, care vizează obiectivul „Modernizarea sistemului de iluminat public stradal – Etapa III, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani”. Proiectul va fi implementat în localitățile Cătămărești-Deal, Stâncești și Baisa.

Valoarea totală a finanțării atrase pentru comună se ridică la 1.997.762,48 lei, bani care vor fi investiți în creșterea siguranței publice, eficiență energetică și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru locuitori, a mai precizat tânăra primăriță.

Primarul comunei a subliniat că acest contract reprezintă mai mult decât o investiție punctuală, fiind un pas concret spre modernizarea infrastructurii locale și o confirmare a direcției asumate de administrația locală încă de la începutul mandatului.

Totodată, edilul a făcut un scurt bilanț al anului 2025, un an dificil, dar cu rezultate vizibile: au început lucrările pentru blocul de locuințe sociale și de necesitate din localitatea Cervicești, extinderea rețelei de gaze naturale este în derulare, iar blocul de locuințe pentru tineri se află aproape de finalizare.

De asemenea, au fost finalizate și recepționate lucrările de înființare și extindere a rețelelor de apă și apă uzată în șapte sate ale comunei, iar mai multe străzi din Stâncești și Cătămărești-Deal au fost asfaltate.

Publicitate

Noul primar al comunei Mihai Eminescu, Alecu-Gireadă Andreea-Cristina, a mai transmis că „rămâne alături de cetățeni și că își bazează mandatul pe dialog, respect și proiecte făcute corect, pentru oameni”, iar pentru anul următor, administrația locală își propune continuarea și finalizarea investițiilor începute, dar și atragerea de noi finanțări necesare dezvoltării comunității.

Citeste mai mult

Economie

Câți kilometri de drum de mare viteză s-au construit în 2025. Autostrada Moldovei, proiectul-cheie

Publicat

acum 25 de minute

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Rețeaua de drumuri de mare viteză din România s-a extins semnificativ în anul 2025, cu 146 de kilometri noi de autostradă și drum expres, iar pentru anul 2026 autoritățile anunță deschiderea altor 255 de kilometri, potrivit datelor oficiale, relatează agerpres.ro.

Un moment important a fost consemnat pe final de an, înainte de Ajunul Crăciunului, când au fost dați în folosință aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), pe sectorul Focșani – Adjud. Odată cu acest tronson, anul 2025 se încheie cu 195 km deschiși traficului pe A7, din totalul de 319 km, între Ploiești și Pașcani. În prezent, șoferii pot circula neîntrerupt pe autostradă pe aproximativ 250 km, de la București până la Adjud.

Pe lângă Autostrada Moldovei, în 2025 au mai fost deschise tronsoane importante din A0 – Centura Bucureștiului (Sector Sud), A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Buzău, Autostrada Buzău – Focșani, dar și din Drumul Expres Craiova – Pitești (DEx12) și Drumul Expres Turda – Dej (DEx4).

La începutul anului 2025, CNAIR avea în lucru 654 km de autostradă și drum expres. În prezent, lucrările continuă pe 508 kilometri, iar pentru alți 318 km au fost lansate licitații, câștigători fiind desemnați pentru 152 km.

Pentru anul 2026, autoritățile estimează punerea în trafic a 255 km de autostradă și drum expres, incluzând tronsoane din A0 – Sector Nord, Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania (A3), Autostrada Focșani – Bacău, Autostrada Bacău – Pașcani, precum și Drumul Expres Brăila – Galați.

În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat în 2025 contracte de proiectare și execuție pentru 189 km, cu o valoare de 22 miliarde de lei, fără TVA. Alte proiecte, însumând 78 km, au fost atribuite în cursul anului, investițiile totale ajungând la 33 de miliarde de lei.

Publicitate

CNIR a introdus criterii inovatoare în procedurile de licitație, precum punctaj pentru utilizarea tehnologiei BIM, angajarea forței de muncă locale, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate și utilizarea utilajelor electrice sau hibride, în scopul reducerii impactului asupra mediului.

Autoritățile estimează că finalizarea unor tronsoane-cheie, în special pe Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8), va schimba semnificativ fluxurile de trafic, în special în zona Moldovei și a municipiului Iași, începând cu anul 2026.

Citeste mai mult

Darabani

Veste așteptată la Darabani: Orașul primește bani europeni pentru transport public și infrastructură

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Orașul Darabani face un pas important spre dezvoltare, după ce una dintre cele mai așteptate investiții ale comunității a obținut finanțare europeană. Anunțul a fost făcut de primarul orașului, Alin Gîrbaci, care a subliniat importanța proiectului pentru viitorul localității.

Primăria Darabani a semnat contractele de finanțare cu ADR Nord-Est pentru un proiect integrat ce vizează înființarea transportului public local, precum și modernizarea principalelor artere de circulație auto și pietonală din oraș.

Proiectul este rezultatul unei munci de cel puțin doi ani și începe acum să se concretizeze, fiind considerat esențial pentru dezvoltarea orașului. Investiția este cu atât mai oportună cu cât vine într-un context dificil pentru locuitori, marcat de disconfortul creat de lucrările aflate în desfășurare la rețelele de canalizare.

Prin implementarea acestui proiect, administrația locală își propune să îmbunătățească mobilitatea urbană, siguranța rutieră și calitatea vieții pentru cetățeni, dar și să ofere alternative moderne de transport public.

„Una din cele mai așteptate investiții din comunitatea noastră a obținut finanțare europeană! Orașul Darabani a semnat contractele de finanțare cu ADR NORD-EST pentru proiectul integrat ce privește înființarea transportului public și modernizarea arterelor de circulație auto și pietonale. Un proiect la care Primăria Darabani lucrează de cel puțin doi ani de zile, începe să se concretizeze cu o investiție esențială pentru dezvoltarea orașului nostru dar și oportună, ținând cont de disconfortul creat din cauza lucrărilor la rețelele de canalizare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci. 

Acesta a transmis mulțumiri tuturor celor implicați în scrierea și pregătirea documentației, subliniind că această reușită este rezultatul unei colaborări susținute și al unei viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea orașului Darabani.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Cod galben de vânt și ninsori viscolite în județul Botoșani până mâine seară. ISU, în alertă. Pompierii sunt deja pregătiți

Publicat

acum o oră

marți, 30.12.2025

de

Publicitate

Județul Botoșani se va afla, în următoarele 24 de ore, sub incidența a două atenționări meteorologice de tip cod galben, ce vizează intensificări ale vântului și ninsori viscolite.

Potrivit prognozelor, începând din această seară, de la ora 20:00, și până mâine dimineață, la ora 08:00, vântul va avea intensificări semnificative, cu rafale ce pot atinge viteze de 50–65 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea.

A doua atenționare este valabilă mâine, între orele 08:00 și 20:00, interval în care vântul va sufla cu viteze de 50–70 km/h, iar ninsoarea va fi viscolită în cea mai mare parte a județului.

ISU Botoșani a înștiințat toate unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele prognozate și a transmis măsurile necesare pentru prevenirea unor situații care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau ar putea produce pagube materiale.

Evoluția fenomenelor meteorologice este monitorizată permanent prin Centrul Operațional al ISU Botoșani, iar echipajele de pompieri din toate subunitățile județului sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul populației.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările neesențiale în perioadele cu intensificări ale vântului și să fie atenți la eventuale situații de risc generate de condițiile meteo.

Publicitate

De asemenea, ISU Botoșani a mai transmis că dacă sunteți nevoiți să porniți la drum, informați-vă despre condițiile de trafic. Puneți în mașină lucrurile necesare în caz de urgență: lanțuri antiderapante, lopată pentru zăpadă, lanternă, sac cu nisip, apă, pături și încărcător pentru telefon.

Aveți grijă unde parcați autoturismele, astfel încât acestea să fie în siguranță.

Informați-vă permanent asupra condițiilor meteorologice și a modului în care evoluează acestea.

În perioada cu vânt puternic, fiți foarte atenți dacă vă deplasați în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți. Dacă este posibil, întrerupeți orice activitate în aer liber și adăpostiți-vă în locuințe sau în spații care să vă asigure protecția.

Nu atingeți firele de electricitate căzute la pământ și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate: corturi, schele sau clădiri cu fațade degradate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending