Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident la Frumușica: Autoutilitară răsturnată în afara drumului. Pompierii au intervenit pentru siguranța zonei

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în această după-amiază, în localitatea Frumușica, unde o autoutilitară a ajuns răsturnată în afara părții carosabile. Din fericire, evenimentul nu s-a soldat cu victime, iar nicio persoană nu a rămas încarcerată.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, care s-au deplasat cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, pregătiți pentru orice situație. Ajunși la locul accidentului, salvatorii au constatat că autoutilitara era răsturnată în afara drumului, însă ocupanții acesteia nu aveau nevoie de îngrijiri medicale.

Intervenția a fost una preventivă, pompierii acționând rapid pentru a elimina orice risc suplimentar. Aceștia au asigurat măsurile specifice de prevenire a incendiilor și au securizat zona, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță.

Autoritățile urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs accidentul.

Citeste mai mult

Eveniment

Parastas pentru Mihai Eminescu la Cimitirul Bellu: A rămas nemuritor

Publicat

Publicitate

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat joi slujba parastasului pentru poetul Mihai Eminescu, la mormântul său din Cimitirul Bellu.

Pomenirea a avut loc de Ziua Culturii Naționale, în contextul împlinirii a 176 de ani de la nașterea acestuia.

„Întotdeauna, la 15 ianuarie sau la jumătatea lunii iunie, ochii noștri se îndreaptă către chipul lui Eminescu, care a rămas nemuritor”, a subliniat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ierarhul a amintit că despre poetul Mihai Eminescu au vorbit mulți istorici, oameni de cultură, poeți și autori, evidențiindu-l pe Patriarhul Miron Cristea.

„Nu-l putem uita pe Miron Christea, întâiul Patriarh al României, primul dintre cei care i-au acordat lui Eminescu o lucrare care a rămas deschizătoare de drum, el, folosind cele mai frumoase cuvinte, atunci când l-a elogiat pe Eminescu”.

„Au fost și atâția alți oameni ai Bisericii, au fost rudeniile sale, întrucât provenea dintr-o familie aproape monahală, cu vreo șapte sau opt rudenii apropiate, unchi și mătuși, verișoare și așa mai departe, rudenii apropiate, îndeosebi dinspre mamă”, a explicat Preasfinția Sa.

Publicitate

Un om modest

Episcopul vicar a subliniat că cei care l-au cunoscut pe Mihai Eminescu l-au descris ca un om modest dincolo de geniul lui care i-a uimit pe toți.

„Aceste amintiri ne fac să înțelegem că unii oameni rămân nemuritori dincolo de trecerea timpului”.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidențiat contribuția lui Teodor V. Ștefanelli și a altor poeți la păstrarea vie a memoriei lui Mihai Eminescu.

„Ștefanelli a reușit să vorbească despre întâlnirea de la Putna ca despre un eveniment pentru care Eminescu s-a străduit cel puțin trei ani cu alți oameni luminați ai națiunii române de atunci. Dar cuvintele lui Ștefanelli ne spun că Eminescu n-a dorit să fie în fruntea comitetului organizator de la Putna, n-a dorit să se afirme înaintea altora, dar a contribuit cel mai mult”.

Slujba Parastasului a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de preoți la Capela Cimitirului Bellu.

Comemorarea poetului național a fost organizată de preotul Florin Ionică, consilier eparhial la Sectorul Cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Ziua Culturii Naționale

Anual, în data de 15 ianuarie este sărbătorită Ziua Culturii Naționale, dată care coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu.

El a fost una dintre personalitățile culturii române, activând ca autor de poezie, proză, dramaturgie și publicistică. El s-a născut în data de 15 ianuarie 1850, la Botoșani sau Ipotești.

Poetul a desfășurat o largă activitate în societatea Junimea şi a lucrat ca redactor la ziarul Timpul. A debutat în literatură la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat la Viena pentru a-și continua studiile.

A fost prieten cu Ion Creangă, considerată drept una dintre cele mai frumoase și statornice prietenii din istoria literaturii române.

PS Timotei Prahoveanul a oficiat o slujbă de pomenire pentru poetul Mihai Eminescu, joi, 15 ianuarie 2026, la Cimitirul Bellu. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Mai multe fotografii de la eveniment vor fi disponibile în Secțiunea Foto.

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO Incendiu devastator lângă biserica din Victoria: Un bunic de peste 80 de ani a rămas fără locuință. Să-l ajutăm să se întoarcă în căsuța sa

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în zorii zilei de 14 ianuarie 2026 a lăsat fără adăpost un bătrân în vârstă de peste 80 de ani din localitatea Victoria, județul Botoșani. Locuința acestuia, situată chiar în vecinătatea bisericii și a casei parohiale, a fost mistuită aproape în totalitate de flăcări.

Potrivit informațiilor transmise de preotul paroh Bogdan Azamfirei, focul ar fi pornit cel mai probabil de la hornul supraîncins, un pericol frecvent în sezonul rece. În momentul izbucnirii incendiului, bătrânul, se afla în locuință împreună cu un nepot.

„Din casa bătrânului nu au mai rămas decât zidurile exterioare și acoperișul. Din cauza cantității mari de apă folosite la stingerea incendiului, zidurile, fiind din pământ, nu vor mai rezista mult, astfel că locuința va trebui demolată și reconstruită de la zero”, a precizat preotul paroh.

Pentru moment, bătrânul va fi găzduit de una dintre fiicele sale, însă situația este una temporară. Odată cu venirea primăverii, când condițiile meteo vor permite, vor trebui începute lucrările de reconstrucție a unei noi locuințe, astfel încât acesta să poată avea din nou un cămin.

În acest context, Parohia Victoria face apel la solidaritatea credincioșilor și a tuturor celor care pot oferi sprijin. A fost inițiată o colectă de fonduri, atât la biserică, cât și în contul parohiei, banii urmând să fie folosiți exclusiv pentru refacerea locuinței distruse de incendiu.

Cei care doresc să contribuie pot face donații în contul:

Publicitate
  • IBAN: RO03 RNCB 0041 0848 1095 0001

  • Titular: Parohia Victoria (BCR – Sucursala Botoșani)

  • Mențiune: „ajutor V.I.”

Pentru informații suplimentare, preotul paroh Bogdan Azamfirei poate fi contactat la numărul de telefon 0749 825 454.

„Iubiții mei în Hristos, să facem din toată inima faptele milostivirii, socotind pierdută ziua în care n-am ajutat pe cineva…”, este îndemnul transmis comunității de preotul paroh, amintind cuvintele Sfântului Ierarh Luca al Crimeii.

Citeste mai mult

Eveniment

Câștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” va deveni cetățean de onoare al municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Câștigătorul ediției din 2026 a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va deveni, în mod tradițional, cetățean de onoare al municipiului Botoșani, în baza unei hotărâri adoptate, joi, într-o ședință extraordinară a Consiliului Local al municipiului Botoșani.

Numele laureatului urmează să fie cunoscut în cadrul unei gale speciale de acordare a premiului, care va fi organizată joi seară la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

‘Suntem la a 35-a ediție, într-un format care s-a păstrat și pe care îl apreciem. Cu votul dumneavoastră, lista cetățenilor de onoare s-a îmbogățit cu încă un cetățean sua o cetățeancă. Anul trecut, am avut o laureată a Premiului Național de Poezie’, a afirmat primarul Cosmin Andrei.

Pentru acest prestigios premiu au fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Matei Vișniec, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ˜Hyperion- Caiete Botoșănene.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, are o valoare brută de 40.000 de lei.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending