Connect with us

Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (4)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 1-2 din 2022. După ce revista fanion a Uniunii Scriitorilor din România a încheiat anul 2021 printr-un număr dublu, aspectul se repetă şi la debutul în anul 2022. Botoşaniul e prezent în revistă, cum era şi normal să se întâmple la început de ianuarie, prin Eminescu.  Răzvan Voncu, în „Un Eminescu viu”, prezintă câteva constatări care vizează receptarea operei eminesciene: 1. domină abordările omagiale în locul celor exegetice; 2. există o împietrire într-o imagine „hieratică” a fiinţei estetice eminesciene; 3. o abundenţă de ipostazieri caricaturale a unui ins cu „capul în nori”, „visând la stele”.  Sub presiunea acestor constatări, ne lămureşte Răzvan Voncu: „Iată de ce m-am gândit să parcurg câteva fragmente din vasta operă eminesciană, dar pe trasee interpretative mai puţin străbătute. Trasee care, fără a-i răpi poetului cerul, aspiră să-l aducă înapoi, cu picioarele pe pământ, tocmai pentru a sublinia mai apăsat complexitatea personalităţii sale”.

Concretizându-şi această intenţie, de  a-l aduce „cu picioarele pe pământ” pe Eminescu şi fără „a-i răpi cerul”, Răzvan Voncu face o incursiune în proza eminesciană care, spune criticul, „oferă o bogată reprezentare a modului în care scriitorul „împletea”, într-o viziune organică, planurile existenţei: sacrul ca şi profanul, abstractul ca şi concretul”. Demonstraţia este întărită prin descoperirea VINULUI ca „materie complexă a unui obiect estetic aparte, cu toate reprezentările sale conexe”.  Ce observă Răzvan Voncu: 1. „chiar în pagina a doua a primei proze publicate de Eminescu, „Făt Frumos din lacrimă (Poveste)”, apărut în „Convorbiri literare, IV, nr. 17, din 1 noiembrie 1870, ne întâmpină o frumoasă kenoză a acestei materii, prin transformarea VINULUI sacru – purtător simbolic al sentimentului de mulţumire adresat lui Dumnezeu pentru miracolul naşterii lui Făt Frumos – în VIN profan, care, prin abundenţă, se transformă în vehicul al kief-ului. Naşterea lui Făt Frumos este celebrată de părinţi printr-un ospăţ, la care contribuie chiar şi corpurile cereşti”; 2. „Sărmanul Dionis”, după fragmentul introductiv referitor la categoriile kantiene, începe tot cu o privelişte de crâşmă”; 3. „reproducând în corpul nuvelei textul poeziei „Cugetările sărmanului Dionis”, devine evident că personajul titular este un adept al VINULUI, nu al berii. Ba încă unul „romantic”, de vreme ce uneori este capabil să bea, în loc de VIN, şi abstracţiuni”; 4. „în „Cezara”, coborârea în profan este ingenios pusă de scriitor, pentru a amesteca planurile, în seama unor funcţionari ai sacrului. Mai exact, doi călugări…”. Aceştia sunt, după cum ştim, Ieronim şi Onufrei. Continuă Răzvan Voncu: „În pofide blândeţii cu care naratorul judecă moravurile lui Ieronim şi Onufrei, VINUL petrecerii, alături de celelalte încălcări ale moralei monahale, se va dovedi în nuvelă un vehicul al ispitei, care va deschide calea alunecărilor şi peregrinărilor lui Ieronim, dintr-o condiţie în alta”; 5. „chiar şi în fragmentul [Archaeus], atât de important pentru înţelegerea viziunii existenţiale a lui Eminescu, se bea, iar cugetarea se împleteşte imperceptibil cu trăirea clipei. Naratorul şi bătrânul (mag sau înţelept, ca să ne menţinem la tipologia din poezie) stau la masă, într-o crâşmă, şi discută teoria arheilor”. Concluzia lui Răzvan Voncu din finalul eseului: “Sunt suficiente dovezi, cred, pentru a afirma că, departe de a fi un romantic întârziat şi minor (în raport cu marile modele europene), Mihai Eminescu se mişcă pe spaţii mai largi, definitorie fiind tocmai amplitudinea şi ludicul unei viziuni organiciste, care îi permite să se mişte cu uşurinţă dintr-o zonă spiritual în alta, la fel cum, la legendara crâşmă Borta rece din Iaşi, la o ulcică de VIN bun, putea discuta chestiuni pedagogice cu Ion Creangă şi filosofie înaltă cu Vasile Conta. Exact acest element terestru, pământesc, (în sensul propriu al termenului), mi se pare că ne poate reconcilia cu un Eminescu viu, desprins de formulele solemne şi găunoase în care îl îmbracă interpreţii lipsiţi de har”.

Adrian Popescu, în rubric sa “Desenul interior”,  pune problema reabilitării limbajului liric, şi nu o face fără a apela şi la Eminescu: “Pentru a rezista mai mult de o săptămână, poezia presupune o ştiinţă inefabilă, dar riguroasă, condusă de legile armoniei interne, de perfecta cunoaştere a istoriei cuvintelor folosite, de nuanţele lor în limbajul de ieri şi de azi. Cazurile lui Eminescu sau Arghezi, ori Nichita Stănescu relansând expresii verbale aparent uzate, sintagme româneşti cu mireasmă arhaică, combinate cu cele moderne, cotidiene, rămân exemple de vitalitate a limbajului creative. “Legea universală a atracţiei sunetelor” ar trebui să o cunoască fiecare autor de versuri, înainte de a se aşeza la calculator. Este vorba despre felul cum vocalele, mai ales,  dar şi consoanele se caută în spatial lingvistic, şi nu doar în cel al limbii materne, pentru a se uni în asocieri poetice memorabile. Cum să nu te uimească versurile eminesciene prin armonia vocalelor “Argint e pe ape şi aur în aer” ori să nu percepi foşnetul arghezian, misterios şi melancholic, al frunzelor,  sugerat de consoana f din cunoscutul vers “Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”. Adrian Popescu face şi o propunere: “Ar fi poate interesant o analiză a acţiunii acestei “legi” în volumele poeţilor premiaţi din 1990 încoace la Festivalul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” desfăşurat la Botoşani”.

Remus-Valeriu Giorgioni , în “Două alese Doamne sau când bătrânul Eros devine agape”, într-o interesantă interpretare, pune răvaşul de dragoste din “Scrisoare III”  într-o asemănare cu “Epistola Sobornicească”  a lui Ioan, Apostolul, evanghelistul dar şi ucenicul preferat al Mântuitorului, considerat a fi ucenicul iubirii.

Prezent este şi Gellu Dorian care ne anunţă că am intrat în cel de-al patrulea deceniu al Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” şi că “prin simpla enumerare a numelor poeţilor laureate, dovedeşte că nu s-a greşit cu nimic, chiar dacă la unele ediţii provocările denigrării juriului, organizatorilor au existat cu asupra de măsură”.

Publicitate

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 140 de elevi din Darabani au spus „NU” drogurilor și alcoolului, prin proiectul TIN ACT

Publicat

Publicitate

Peste 140 de elevi din clasele a XI-a și a XII-a de la Liceul „Dimitrie Cantemir” au participat astăzi la o amplă sesiune de informare desfășurată în cadrul proiectului TIN ACT, o inițiativă dedicată sprijinirii tinerilor în procesul de integrare pe piața muncii și în dezvoltarea personală armonioasă.

Activitatea face parte din proiectul TIN ACT, implementat de A.J.O.F.M Botoșani în parteneriat cu Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina, și are ca obiectiv principal informarea și conștientizarea tinerilor cu privire la riscurile consumului de alcool și droguri.

Sesiune interactivă pentru un viitor responsabil

În cadrul întâlnirii, liceenii au primit informații detaliate despre efectele nocive ale consumului de alcool și substanțe interzise, despre mecanismele apariției dependenței și despre impactul major pe care aceasta îl poate avea asupra sănătății, dezvoltării personale și integrării sociale și profesionale.

Prezentarea a fost una interactivă, adaptată vârstei participanților, punând accent pe dialog deschis, exemple concrete și situații reale cu care tinerii se pot confrunta. Discuțiile au vizat nu doar consecințele medicale, ci și efectele pe termen lung asupra parcursului educațional și profesional.

Organizatorii au subliniat și beneficiile oferite prin intermediul proiectului TIN ACT – consiliere, sprijin în orientarea profesională și oportunități menite să faciliteze accesul tinerilor pe piața muncii.

Publicitate

Evenimentul a fost posibil și datorită implicării conducerii unității de învățământ și a cadrelor didactice. Mulțumiri speciale au fost adresate doamnei director Manuela Răileanu și profesorilor implicați, pentru deschiderea și sprijinul acordat în organizarea acestei activități dedicate elevilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție la condițiile de trafic! Este COD GALBEN de ceață în judeţul Botoșani

Publicat

Publicitate

Atenție la condițiile de trafic! Meteorologii au instituit Cod galben de ceață pentru judeţul Botoșani până mâine dimineață, la ora 02:00.

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule și evitați orice manevră riscantă.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult

Eveniment

Atenționare de călătorie MAE: Italia – grevă la nivel național în sectorul transportului aerian

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Italiană, asupra faptului că, la data de 16 februarie, în intervalul orar 00:00 – 23:59, va fi organizată o grevă la nivel național care va afecta transportul aerian.

Activitatea personalului de zbor al companiilor aeriene, precum și serviciile de handling la sol în aeroporturi vor fi afectate pe întreg teritoriul Italiei, fiind posibile întârzieri sau anulări ale curselor aeriene.

MAE recomandă cetățenilor români care au programate călătorii să verifice stadiul zborurilor înainte de a se deplasa la aeroport.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Roma: +39 06 835 233 44; +39 06 835 233 52; +39 06 835 233 58; +39 06 835 233 56; +39 06 835 233 69; +39 06 835 233 71; +39 06 835 233 74, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și următoarele linii telefonice de urgență în funcție de regiune:

* Consulatul General al României la Roma: +39 345.147.3935;

Publicitate

* Consulatul General al României la Milano: +39 366.108.1444;

* Consulatul General al României la Bologna: +39 324.803.5171;

* Consulatul General al României la Torino: +39 338. 756 .8134;

* Consulatul General al României la Trieste: +39 340.882.1688;

* Consulatul General al României la Bari: +39 334.604.2299;

* Consulatul României la Catania: +39 320.965.3137.

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet scioperi.mit.gov.itroma.mae.rocgroma.mae.rowww.mae.ro și reamintește că românii care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația ‘Călătorește informat’, care oferă informații și sfaturi de călătorie. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

Ministrul Alexandru Rogobete respinge reducerea cu 10% a veniturilor din sănătate: „Ar genera o criză fără precedent în sistem

Publicat

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că nu susține reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. Acesta precizează că spitalele au deja lipsă de personal și probleme grave.

„Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scădarea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem.

Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte.

Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhicunoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere.

Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete, citat de Mediafax.

Sistemul medical, rol important în siguranța națională

Ministrul a spus că sistemul medical are un rol foarte important pentru siguranța națională și nu poate suporta o tăiere generală a veniturilor. El a transmis că nu va susține un act normativ care include această reducere.

„Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete.

Publicitate

Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și scăderea numărului de posturi din administrațiile locale.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că reforma ar putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare și pentru a susține bugetul de anul viitor. O ședință a coaliției pe acest subiect ar putea avea loc săptămâna viitoare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending