Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (392)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL) 

POEZIA BUNĂ: A fost definită de Radu Vancu în eseul cu acelaşi titlu din „Dilema veche” nr. 926 din 2022: „Poezia bună trebuie să fie deopotrivă POEZIE şi BUNĂ. Trebuie să fie, adică, deopotrivă o specie a poeziei şi una a bunătăţii. Ca poezie ea trebuie să fie LIMBAJ INTENSIFICAT; ca formă a bunătăţii ea trebuie să fie SUFLET INTENSIFICAT – atât de intens, încât te schimbă pentru totdeauna după ce faci experienţa ei”;

TRIUNGHIUL VIEŢII BUNE: A fost enunţat de Cristian Iftode, conferenţiar la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti. L-am întâlnit într-un interviu acordat Anei Maria Sandu şi publicat în „Dilema Veche” nr. 926 din 2022: a) „nu există viaţă bună fără un sentiment al LIBERTĂŢII PERSONALE”; b) „trebuie să existe apoi AUTENTICITATE”; c) „iar apoi, desigur, e vorba de FERICIRE, ca echilibrare a polului hedonist al maximizării stării de bine, cu acela aristotelician al proiectului de viaţă, de care depinde sentimentul reuşitei personale, al împlinirii”; 

FENOMENUL CORCIRII LIMBII ROMÂNE: L-am întâlnit descris de poeta Marta Petreu într-un interviu acordat lui Gellu Dorian şi publicat în „România literară” nr. 3 din 2022.  Marta Petreu pleacă de la observaţia că poeţii din generaţia de după optzecism „scriu într-o română împodobită cu englezisme. Ei vor să dovedească ceva – iar eu mă întreb ce anume? Mi se pare evident că lipsa noastră de grijă faţă de fiinţa limbii române îi va grăbi acesteia dispariţia, împreună cu tot ce s-a creat în română…”.  În analiza Martei Petreu, trei aspecte duc la corcirea limbii române:  1. „migrarea, din motive economice, a cetăţenilor români în alte ţări, uneori pe alte continente”; 2. „îmbătrânirea naturală a populaţiei şi descreşterea demografică a ţării”; 3. „cerinţa unităţilor de învăţământ superior ca profesorii să publice în revistele internaţionale bine cotate, pentru a trage în sus universităţile de baştină în punctajul internaţional”.

Publicitate

SOLUŢIA MACHIAVELLI: Am întâlnit-o explicată de Alin Fumurescu în „Dilema veche” nr. 930 din 2022 astfel: „…renunţarea la moralitatea clasică şi înlocuirea virtuţilor tradiţionale cu VIRTU, adicătelea cu „virtuozitatea”, abilitatea de a-ţi împlini scopul indiferent de mijloace, de unde şi cinicul „Scopul scuză mijloacele” (e o interpretare pe nedrept caricaturală, dar asta ar fi o altă discuţie). Potrivit lui Machiavelli, nu e nevoie să fii virtuos, e suficient să pari că eşti. Dacă între aparenţă şi realitate clasicii preferau realitatea, Machiavelli favorizează aparenţa, stârnind astfel primul val al modernităţii”;

ALTERMONDIALISMUL: Concept pe care l-am întâlnit explicat în „Dilema veche” nr. 932 din 2022 în eseul „Victimele utopiilor” de Stela Giurgeanu: „Revenind în prezent, o mişcare socială cu iz de utopie este ALTERMONDIALISMUL. O mişcare destul de ambiguă, versatilă, care, printr-o capacitate enormă de disimulare a reuşit să se infiltreze discret în mai toate ariile sociale. Particula „ALTER” din denumire este importantă căci, susţin adepţii, ei sunt diferiţi de antiglobalişti, fiind pro-globalizare şi pro-capitalism, dar, spun ei, într-un alt fel, unul mai „uman”.

RODUL, TEMA CENTRALĂ ÎN POEZIA LUI CEZAR IVĂNESCU: L-am întâlnit explicat în „România literară” nr.  5 din 2022 într-un eseu semnat de Răzvan Voncu. Criticul preia explicaţia făcută de Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române”: „Rodul are înţeles de lumea creată, care s-a născut şi va muri: este lumea făpturilor din calea cărora Blaga se refugia în somnul nenaşterii, iar Barbu, în puritatea increatului.  Cezar Ivănescu nu mai caută, el, nici un refugiu: priveşte în faţă rodul şi citeşte în misterioasa lui alcătuire semnele morţii şi ale vieţii. (…) Bacovia este confuzia dintre viaţă şi moarte, amestec inextricabil al putreziciunii, al descompunerii în fiinţa vieţii. Ochiul poetului citeşte pe chipul făpturilor moartea. El nu se îngrozeşte de ea, intonând acest straniu elogiu rodului pieritor”. 

TOXICITATE UMANĂ: Concept pe care l-am întâlnit  în eseul cu acelaşi nume, semnat de Laura Poantă şi publicat în “România literară” nr. 9 din 2022. Explică autoarea: „Cuvântul „toxic” a fost numit de „Oxford Dictionaries Word afthe Year” în 2018. În comportamentul uman el descrie o persoană manipulatoare, avidă de control, centrată excesiv pe sine şi care mereu are nevoie de ceva de la ceilalţi, dar comportamentul poate fi subtil şi greu de detectat, căci o astfel de persoană stăpâneşte arta prefăcătoriei, a minciunii perfide. Pe de altă parte, ea induce celorlalţi anxietate, stres, scăderea stimei de sine, sentimente de vină – în general distress. Sursa acestor comportamente se pare că este tocmai lipsa respectului de sine şi modificări de personalitate care aparţin tulburării narcisiste. Trec în revistă  situaţii foarte frecvente în viaţa de zi cu zi, de la familie la locul de muncă, situaţii care ne storc de energie şi ne fură liniştea fără să ne dăm seama.  O situaţie istorică specială, fie ea pandemie, dictatură sau război, accentuează aceste personalităţi care au un teren propice  să se desfăşoare şi care fură energia celor din jur, îi stresează pe toţi în plus faţă de zgomotul constant venit dinspre politică şi media.”

HOMO MENDAX; L-am întâlnit definit de Andrei Cornea în „Dilema veche” nr. 945 din 19-25 mai 2022: „Ne place să ne spunem „HOMO SAPIENS” – adică „omul cunoscător” sau „înţelept”. Dar mult mai corect ar fi să ne numim „HOMO MENDAX”. Într-adevăr, diversitatea şi amploarea capacităţilor noastre de a minţi, de a ne minţi, de a-i minţi pe ceilalţi, de a spune falsul, intenţionat sau nu, sunt uluitoare. Spunerea adevărului – formează o excepţie minoră, anemică în arborescenţa aproape nesfârşită a modurilor de a-l ocoli. Şi chiar dacă ne limităm la modurile unde ne absentează conştiinţa falsificării, tot trebuie să fim uimiţi, de multitudinea acestora. (…) Minciuna e deci sarea pământului şi a cerului, e lubrifiantul care unge maşinăria lumii, suprema vocaţie a raţiunii. Dumnezeu însuşi, lipsit de creatura sa favorită, HOMO MENDAX, ar fi rămas pe veci neştiut, neglijat, incomunicabil – pe scurt, un nene ratat.”

CLASIFICAREA PEDAGOGILOR DUPĂ I. D. SÂRBU: Am întâlnit-o reluată de Răzvan Voncu în „România literară” nr. 25-26 din 2022, într-o cronică  având titlul „Impuritatea sublimă”. I. D. Sârbu împărţea pedagogii în: a) profesorii„cei care cunosc totul, au virtutea exactităţii şi le este indiferent ce se întâmplă cu ştiinţa absolută pe care o livrează auditoriului”; b) dascălii„cei care nu ştiu totul, dar, având puteri de a se mira ei înşişi de ştiinţa pe care o profesează, au capacitatea de a provoca emulaţia discipolilor”.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Botoșani: Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, condamnat la 3 ani cu suspendare pentru mită

Publicat

Publicitate

Fostul primar al comunei Mihai Eminescu, Verginel Gireadă, care a avut și un mandat de deputat, a fost condamnat, marți, printr-o decizie a Tribunalului Botoșani, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată.

Instanța din Botoșani a admis un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat între Verginel Gireadă și procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcție Naționale Anticorupție (DNA).

Fostul primar a primit și măsura complementară de interzicere a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de trei ani, de la rămânerea definitivă a sentinței.

De asemenea, pe parcursul termenului de supraveghere, instanța l-a obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei municipiului Botoșani sau Primăriei orașului Bucecea.

Judecătorii au mai dispus confiscarea de la Gireadă a sumei de 1.329.262 lei, indisponibilizată într-un cont bancar.

Procurorii DNA susțin că, în perioada în perioada iulie 2022-martie 2025, la diferite intervale de timp, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind facilitarea adjudecării unor contracte de achiziții publice, privind derularea și urgentarea aprobării plăților aferente unor contracte de lucrări publice, Dumitru-Verginel Gireadă, în calitate de primar, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții, cu titlu de mită, sume de bani, bunuri și foloase necuvenite de la administratorul de fapt al societății comerciale care executa contractele respective.

Publicitate

Astfel, în perioada septembrie 2022-octombrie 2024, Gireadă ar fi primit, cu titlu de mită, pentru sine și pentru doi membri ai familiei sale, plata contravalorii unor facturi aferente unor materiale de construcții, în valoare totală de 1.090.294 lei, necesare construcției, amenajării și renovării unui număr de trei imobile deținute de acesta și de membrii familiei sale.

În perioada iulie-august 2022, fostul primar din Mihai Eminescu ar fi primit pentru sine, cu titlu de mită, un autoturism marca Mitsubishi în valoare de 20.084 de euro, pe care l-a remis spre utilizare unei persoane apropiate.

În perioada august-octombrie 2024, acesta ar fi cerut pentru o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, aflată în relații comerciale cu societatea mituitorului, efectuarea în mod prioritar a unor plăți.

De asemenea, pe 23 octombrie 2024, Verginel Gireadă ar fi pretins pentru un alt membru al familiei, iar în cursul lunii ianuarie 2025 ar fi primit un folos nepatrimonial reprezentat de încheierea în condiții avantajoase a unui contract de vânzare-cumpărare aferent unui teren în valoare de 50.000 de euro.

În cursul lunilor octombrie 2024-martie 2025, acesta ar fi pretins și primit, pentru sine și pentru altul, respectiv o societate comercială administrată de un membru al familiei sale, suma de 200.000 de lei, prin atestarea prestării în mod fictiv de servicii de excavare și transport agregate. AGERPRES

Citeste mai mult

Economie

RO e-Factura, OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Ce categorii sunt afectate și ce trebuie obligații au partenerii de afaceri

Publicat

Publicitate

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică, scrie alba24.ro.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Publicitate

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

  • Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice

În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice, iar măsura privește și persoanele juridice care trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate şi se identifică fiscal prin CNP au obligaţia, începând cu 15 ianuarie 2026, să utilizeze sistemul RO e-Factura.

Și termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.

Neconformarea poate atrage sancţiuni inclusiv pentru partenerii de afaceri, arată o analiză a Deloitte, citată de Agerpres.

„Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, şi asupra persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice cu caracter de continuitate, în baza CNP (cum ar fi operatorii foto/video, influencerii, prestatori de servicii diverse).

Astfel, contribuabilii din această categorie trebuie să se înregistreze în registrul RO e-Factura şi să transmită toate facturile aferente activităţilor prestate către beneficiari prin intermediul sistemului.

Important este faptul că, în caz de neconformare, consecinţele nu sunt suportate doar de contribuabilii în cauză, ci şi de partenerii lor de afaceri”, se menţionează într-un material de opinie semnat de Alexandru Stancu, director, şi Radu Todiraş, senior manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.

Baza legată: Conform sursei citate, prevederea care obligă persoanele fizice implicate în activităţi economice să utilizeze sistemul RO e-Factura este cuprinsă în „Ordonanţa trenuleţ” (OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal), adoptată de Guvern la finalul anului trecut, şi a intrat în vigoare la data de 15 ianuarie 2026.

„În termen de trei zile de la depunerea formularului, autorităţile fiscale vor efectua înregistrarea contribuabilului în sistem, iar ulterior acesta trebuie să transmită facturile aferente către beneficiari (persoane juridice impozabile sau persoane neimpozabile – B2B sau B2C), prin intermediul RO e-Factura.

În cazul în care contribuabilul din categoria vizată nu se înregistrează şi nu transmite facturile în format electronic prin sistemul RO e-Factura, este pasibil de sancţiuni, fie de 15% din valoarea totală a facturilor (în cazul tranzacţiilor B2B), fie cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei (în cazul tranzacţiilor B2C)”, se mai precizează în document.

De asemenea, vor fi afectate companiile care colaborează cu astfel de furnizori/prestatori şi acceptă facturi transmise prin alte metode, dat fiind că acestea sunt obligate să le solicite colaboratorilor lor să transmită facturile prin intermediul RO e-Factura.

„Societăţile care înregistrează în contabilitate cheltuieli în baza altor facturi decât cele primite prin sistemul RO e-Factura (cum ar fi cele clasice, în format pdf) ar putea fi sancţionate cu amenzi reprezentând 15% din valoarea respectivelor facturi.

Aşadar, aceste prevederi noi în materie de facturare electronică ar putea să conducă la implicaţii importante atât pentru furnizorii care se identifică fiscal prin CNP, cât şi pentru companiile care colaborează cu aceştia”, mai arată analiza.

RO e-Factura a devenit OBLIGATORIE pentru persoanele fizice. Noi reguli și pentru persoanele juridice
În aceste condiţii, beneficiarii facturilor care sunt persoane juridice impozabile trebuie să îşi revizuiască listele de furnizori şi, dacă este cazul, să îi notifice pe aceştia cu privire la noile obligaţii referitoare la facturarea electronică.

„Dincolo de noutăţile introduse în cazul facturilor emise de persoanele fizice, OUG 89/2025 aduce o serie de modificări şi pentru peroanele juridice, în legătură cu facturarea electronică.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, prin sistemul RO e-Factura trebuie transmise şi facturile emise de persoanele juridice impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în ţară către persoane juridice impozabile care nu au un sediu fix în România, dar sunt înregistrate aici în scopuri de TVA”, susţin consultanţii Deloitte.

Anterior, facturile aferente unor astfel de tranzacţii erau exceptate de la regulă.

În schimb, rămân exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate, dar şi facturile emise pentru livrările intracomunitare de bunuri, pentru care beneficiarul comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.

În plus, termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura s-a modificat şi este de cinci zile lucrătoare (faţă de cinci zile calendaristice, anterior) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii, conform legislaţiei în vigoare.

În concluzie, anul 2026 a început cu o serie de schimbări importante în legătură cu utilizarea sistemului RO e-Factura, de care contribuabilii trebuie să ţină cont, astfel încât să evite sancţiunile de neconformare, care îi pot afecta atât pe ei, cât şi pe partenerii de afaceri.

RO e-Factura este sistemul național obligatoriu al ANAF pentru emiterea, transmiterea și primirea facturilor electronice (în format XML) între firme (B2B), către instituții publice (B2G) și, din 2025, către persoane fizice (B2C).

Scopul este digitalizarea, reducerea fraudei de TVA și raportarea în timp real a tranzacțiilor, potrivit Ministerului de Finanțe.

Citeste mai mult

Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending