Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (391)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

 

Publicitate

REGULILE (VERSIFICATE) ALE CHIBIŢULUI DE ŞAH: Aparţin scriitorului Mihail Sadoveanu, cunoscut şi ca un mare iubitor al jocului de şah. Le-am întâlnit redate de Ştefan Bolea în “Apostrof” nr. 8 din 2021:

1. Să tacă;

2. Gesturi să nu facă;

3. Orice sfat să lese;

4. Să n-atingă piese;

5. Să nu fredoneze;

6. Să n-aprecieze;

7. Să nu facă glume;

8. Să nu ne afume;

9. Să nu facă semn;

10. Să fie de lemn.

 CUPLUL TAXONOMIC HIPOTONIE ŞI HIPERTONIE LITERARĂ: Propunerea aparţine Alinei Baku. L-am întâlnit explicat de Dan Gulea în „Apostrof” nr. 8 din 2021, după ce a citit atent volumul autoarei amintite, „Vindecarea prin literatură. Reprezentări ale maladiei în romanul românesc (1960 – 1980)”, apărut la Editura Muzeului Literaturii Române în 2019. Sistematizează Dan Gulea: „HIPOTONICII propun o literatură a unui spaţiu deschis, fără încrâncenări, urmând o mişcare regresivă de întoarcere, un ritm epic redus, semnificative fiind evenimentele, ele însele întâmplate într-un trecut întunecat. Sunt romane scrise de Sorin Titel, Romulus Guga, Constantin Ţoiu, George Bălăiţă. HIPERTONICII (cum ar fi Augustin Buzura, Nicolae Breban sau Dumitru Ţepeneag creează o literatură tensionată”.

 

CURENTUL METAMODERNIST: L-am întâlnit descris de Alex Ciorogar în eseul său “Poezia românească extrem-contemporană” din “Dilema veche” nr. 908 din 2021: “Pare să cuprindă astăzi nu mai puţin de două generaţii biologice extrem de bine conturate în cercetarea sociologică recentă: a) GENERAŢIA Y (între aproximativ 24 şi 35+ de ani); b) GENERAŢIA Z (între aproximativ 16 şi 23 de ani). Această ultimă promoţie lirică e compusă din absolvenţi / absolvente de Litere, complet alfabetizaţi / alfabetizate digital, având acces la orice tip de (re)surse (autohtone ori de aiurea) şi cunoscători / cunoscătoare, aşadar, a câtorva limbi străine pentru care experienţele liberalizatoare (sex, arte, droguri) nu mai constituie o noutate, iar direcţiile gândirii poststructuraliste nu mai par ceva spectacular. Contracultura nu mai şochează nici ea şi nu mai produce adevărată emulaţie. Pentru ei, avangarda e istorie şi tendinţă, la fel cum manierismul nu mai reprezintă un pericol, iar stângismul e prelucrat ca accesoriu, într-un climat în care audiovizualul domină logica compoziţională. Dinamica şi formele literaturii extreme-contemporane sunt, aşadar, rezultatele acestor conflicte şi a colaborării între tradiţie şi noua cultură digitală”;

 

TRANSVALUAREA: Concept care aparţine sociologului şi filosofului francez Raphael Loigier pe care l-am găsit explicat de Linda Maria Baros în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 8 din 2021: „Transvaluarea, precizează autorul, ar presupune o decompartimentare a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei; ar echivala, altfel spus, cu chestionarea fundamentelor acestor relaţii şi cu investirea lor cu noi semnificaţii. Bărbatul „s-ar exersa” în acest mod „în vederea ieşirii sale din definiţia rigidă a virilităţii”, iar femeia, din cea a fragilităţii ei. Ar fi judicios să adăugăm, o fragilitate care este, ca şi virilitatea, o construcţie identitară. E de la sine înţeles faptul că o reevaluare profundă a tuturor construcţiilor identitare este întrutotul indispensabilă şi că ar fi un pas înainte pe care societatea l-ar datora atât mişcării #METOO, cât şi celorlalte mişcări de apărare a drepturilor femeilor care au precedat-o”.

 

NOCTURNALUL: Este denumirea unei noi specii literare inventată de belgianul Franz Hellens. Am întâlnit-o explicată de Ovidiu Lorenz în articolul său „Trei pactizanţi cu visul” din „Dilema veche” nr. 910 din 2021: „Intitulat chiar aşa, [NOCTURNAL], volumul său în cauză cuprinde, alături de alte 15 povestiri, un mic jurnal de vise ce acoperă intervalul 1-2 octombrie 1918 – 12-13 ianuarie 1919, în care putem repera un pact onirografic: „Am luat hotărârea să relatez aici noapte de noapte principalele întâmplări din viaţa mea nocturnă şi lucrurile pe care le-am văzut în vise”.

 

 

 IPOTEZA STEPHEN HAWKING: Se mai numeşte şi IPOTEZA PROTECŢIEI CRONOLOGICE, a fost formulată de Stephen Hawking şi am întâlnit-o reluată de Constantin Raveca Buleu în eseul „Călătorii în trecut” şi publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Spune Stephen Hawking: „O călătorie în trecut este, ca atare, imposibilă, ea fiind pur şi simplu contrazisă de legile fundamentale ale fizicii. Dar e posibilă în domeniul literaturii sau istoriei”.

 

 

PRE-LITERATURA: Concept inventat, pornind de la o realitate evidentă, de poetul Ion Mureşan. A fost enunţat pentru prima dată într-un eseu publicat în revista „Vatra” din 17 august 2017, şi reluat în volumul său „Indulgenţe” (publicistică, Editura „Charmides”, 2020). Spune Ion Mureşan: „Pre-literatura este vârsta cea mai fericită a literaturii. Pre-literatura este copilăria literaturii. Nimic nu este în literatură care să nu fi fost înainte în pre-literatură. Pre-literatura este Paradisul literaturii. Pre-literatura este bâlba genială. Riscând, aş spune că pre-literatura e adevărata literatură. Pre-literatura o scriu pre-scriitorii. Rare şi discutabile şi, să zicem, nefericite, sunt cazurile de scriitori care să nu fi fost înainte pre-scriitori. Pre-literatura şi pre-scriitorul nu sunt nişte concepte pe care mă strădui acum să le inventez. Ele există cu asupra de măsură. Şi cu asupra de măsură sunt ignorate.”

 

PARABOLA DRUMULUI ÎN ARTĂ: Aparţine pictorului Corneliu Baba şi cu această parabolă îşi deschidea lecţiile în faţa studenţilor. Am găsit-o prezentată de Grigore Ilisei într-un articol despre pictorul Corneliu Ionescu şi publicat în “Ziarul Lumina” din 7 decembrie 2021: “Ucenicul se trezeşte într-o încăpere sferică cu mai multe uşi. Vrea să o părăsească şi bate rând pe rând la fiecare ieşire. Nici una nu se deschide. Toate-s ferecate. Ce-i rămâne de făcut tânărului pictor? Trebuie să-şi croiască ieşirea sortită lui spre a putea dobândi un loc al său într-un univers suprapopulat.”

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ilie Bolojan: Nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite. Vrea creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile de ”speciali”

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan a fost prezent vineri, 23 ianuarie, la postul radio Radio România Actualități. 

Bolojan a declarat că Guvernul va reglementa printr-un proiect de lege creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile care în prezent se pensionează la 48-50 de ani. El a afirmat că proiectul privind pensiile magistraților, aflat la Curtea Constituțională, este corect, respectă Constituția și este moral față de cetățeni, motiv pentru care se așteaptă să fie validat.

Referindu-se la anul 2026, premierul a spus că va rămâne în funcție atât timp cât va avea susținere și că își propune ca anul viitor să fie unul al relansării. A precizat că acest lucru presupune adoptarea legislației necesare, aprobarea bugetului și corectarea disfuncțiilor din administrație. A atras atenția că mediul economic internațional este dificil din cauza războiului din Ucraina, a tarifelor comerciale și a competiției tot mai puternice din partea Chinei.

În acest context, a subliniat că România trebuie să își consolideze economia, să stabilească reguli corecte și să susțină programat dezvoltarea anumitor zone. A mai spus că gazul natural nu trebuie vândut ca materie primă, ci procesat în România.

 

Legea Apărării Naționale

Despre modificarea legii Apărării Naționale, Ilie Bolojan a declarat că toate legile care țin de securitatea națională trebuie aprobate cât mai rapid și că PNL va vota acest proiect.

Publicitate

În legătură cu ministrul Justiției și acuzațiile de plagiat apărute în spațiul public, premierul a explicat că a evaluat miniștrii în funcție de activitatea din mandat. A arătat că există contestații analizate de comisia de etică a Universității din Craiova, care trebuie să dea un verdict. A precizat că plagiatul reprezintă un furt, dar că a evitat să dea o sentință înainte de decizia instituțiilor abilitate. A mai spus că ministrul i-a transmis că și-a susținut lucrarea cu respectarea regulilor și că nu a plagiat.

Cu privire la Ministerul Educației, a declarat că situația trebuie închisă până la finalul lunii, că există mai multe ipoteze de lucru și că va lua o decizie după consultări cu colegii.

Impozitul pe mașini

Despre impozitul pe mașini, premierul a explicat că există reduceri pentru vehiculele nepoluante și penalizări pentru cele vechi sau poluante. A recunoscut că includerea mașinilor hibride în actuala formulă a generat percepția de nedreptate și a precizat că acesta este un an de tranziție, urmând ca sistemul să fie analizat și ajustat dacă nu funcționează corect.

A considerat anormal ca o mașină electrică foarte scumpă să plătească un impozit similar cu unul al unei mașini diesel mici. A subliniat că facilitățile acordate ani la rând pentru hibride și electrice trebuie echilibrate și că toate aceste vehicule trebuie să contribuie la bugetele locale. A mai arătat că România s-a angajat prin PNRR să treacă la un impozit raportat la valoarea de piață a proprietăților, nu la valori contabile vechi.

A spus că Ministerul Finanțelor lucrează la un soft care va integra datele din tranzacțiile reale, astfel încât din 2027 primăriile și cetățenii să aibă o bază de calcul mai corectă pentru impozite. A precizat că nu este vorba despre o creștere automată a taxelor, ci despre o rafinare a bazei de calcul, iar nivelul final poate fi ajustat de autoritățile locale.

Bugetul pe 2026

Despre bugetul pe 2026, Ilie Bolojan a afirmat că se discută ținte precum un PIB de peste 2.000 de miliarde de lei, un deficit apropiat de 6 la sută și o inflație puțin peste 4 la sută. A anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta detaliile săptămâna viitoare și că aceste cifre sunt orientative.

A subliniat că bugetul va avea o componentă importantă de investiții, peste media Uniunii Europene, iar prioritatea majoră este absorbția fondurilor din PNRR, unde România mai are de cheltuit până în august aproximativ 11 miliarde de euro. A avertizat că dacă nu se reduc cheltuielile cu personalul excedentar, o parte importantă din bani se vor duce în această zonă. A mai spus că, pentru prima dată, bugetul CASS aproape că va acoperi costurile sistemului de sănătate.

Referindu-se la deficit, premierul a explicat că situația finală pentru 2025 va fi clară în martie, după înregistrarea tuturor datoriilor, și că este foarte probabil ca deficitul să depășească 8 la sută. A reamintit că România și-a asumat atingerea unui deficit de 3 la sută în 2030. A mai spus că schema de plafonare a prețurilor la energie este analizată, deoarece o creștere a costurilor la energie are impact pe întreg lanțul economic. A precizat că nu este sigur că plafonarea va fi eliminată imediat, dar nici nu poate fi prelungită mult timp, deoarece ar încălca o directivă europeană.

 

 

Ce a declarat despre coaliția de guvernare

Despre coaliția de guvernare, Ilie Bolojan a afirmat că susținerea Guvernului se testează în Parlament și că nu are emoții în privința stabilității politice. A arătat că predictibilitatea și stabilitatea sunt esențiale pentru încrederea piețelor și că măsurile de corecție bugetară presupun costuri, la fel ca un tratament medical necesar.

În privința reducerilor de personal, premierul a declarat că acolo unde calculele arată că aparatul este supradimensionat vor exista concedieri. A menționat propunerea de reducere cu 10 la sută a cheltuielilor cu salariile și a spus că aproximativ două treimi dintre administrațiile locale au personal peste necesar.

Despre reforma administrației și investițiile locale, Ilie Bolojan a susținut că pachetul de măsuri urmărește corectarea dezechilibrelor bugetare și stimularea performanței. A precizat că programul Saligny ajunge la aproximativ 55 de miliarde de lei și că doar dobânzile plătite de România sunt comparabile cu valoarea acestui program. A avertizat că fără reducerea dobânzilor și o gestionare mai eficientă a investițiilor, o mare parte din efortul bugetar este irosită.

De asemenea, Ilie Bolojan a mai subliniat că elementul decisiv rămâne voința administrației de a face reforme reale.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu izbucnit într-o casă din Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc

Publicat

Publicitate

NU aprindeți focul folosind lichide inflamabile: pericol de incendiu!

Un incendiu a izbucnit seara trecută într-o casă din orașul Darabani. Bunurile din jurul centralei termice, situată la parterul clădirii, au luat foc.

La caz au intervenit pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Darabani, cu două autospeciale de stingere, dar și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță. Pompierii militari și voluntari au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la întreaga construcție.

Proprietara a suferit arsuri minore la mâna dreaptă, a primit îngrijiri medicale la fața locului, dar a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul s-a produs după ce proprietarii au încercat să aprindă focul cu lichide inflamabile.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente vă recomandăm să nu aprindeți focul cu benzină, gaz sau motorină! Vă puneți viața în pericol, dar și lucrurile pentru care ați muncit de-a lungul timpului.

Publicitate

Benzina, gazul sau alte lichide inflamabile nu trebuie folosite niciodată pentru aprinderea focului în sobă. Acestea sunt foarte periculoase și pot produce incendii.

Aveți grijă să nu folosiți alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba.

Citeste mai mult

Eveniment

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române de la 1859, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Repere istorice

Publicat

Publicitate

Ziua de 24 ianuarie 1859 a rămas în istorie drept Ziua Unirii Principatelor Române, când Moldova și Țara Românească s-au unit prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scrie alba24.ro. Această zi este cunoscută drept Mica Unire, un moment esențial în istoria românilor. A fost primul pas spre Marea Unire din 1918.

Marea Unire este numită cea de la 1 Decembrie 1918,de la  Alba Iulia, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat național român.

24 ianuarie 1859

Unirea din 1859 nu a fost doar o victorie a românilor, ci și un exemplu remarcabil de diplomație și strategie politică.

Fiecare pas, de la consultările ad-hoc până la dubla agelere a lui Alexandru Ioan Cuza, a fost marcat de negocieri tensionate și compromisuri.

Această poveste începe într-o Europă tulburată de conflicte și interese contradictorii, unde marile puteri încercau să modeleze soarta popoarelor după propriile interese.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Publicitate

Pașii spre modernizarea României

La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

După Războiul Crimeii, Tratatul de Pace de la Paris (1856) a stabilit măsuri care au vizat și Moldova și Țara Românească. Printre ele, Moldova a primit trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad.

În 1857, Marile Puteri au acceptat organizarea Divanurilor ad-hoc, adunări reprezentative care urmau să exprime poziția principatelor față de Unire.

În Moldova, procesul a fost tulburat de falsificarea alegerilor de către caimacamul Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman. Frauda a fost dezvăluită după publicarea unor scrisori în presa europeană, iar alegerile au fost anulate.

După reluarea votului, în toamna lui 1857, reprezentanții ambelor principate s-au pronunțat în favoarea Unirii.

24 ianuarie 1859. Cum s-a realizat unirea

Conform Convenției de la Paris (1858), Moldova și Țara Românească își păstrau instituții separate și urmau să își aleagă domnitori proprii, fără o unire politică deplină.

Printr-o strategie politică, unioniștii l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) și al Țării Românești (24 ianuarie 1859).

Dubla alegere a dus la unirea de facto a celor două principate, iar unificarea administrativă s-a realizat în 1862, când s-a format un singur guvern, o singură adunare legislativă, iar București a devenit capitala statului.

Citeste mai mult

Eveniment

24 Ianuarie: Ceremonii militare și religioase în garnizoanele din Botoșani și din țară de Ziua Unirii Principatelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Apărării Naționale, împreună cu autoritățile locale, organizează sâmbătă ceremonii militare și religioase dedicate împlinirii a 167 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.

Municipiul Botoșani va marca, printr-un ceremonial militar și religios, Unirea Principatelor Române, eveniment istoric fundamental pentru statul român modern. Activitățile se vor desfășura la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, situat pe Bulevardul Mihai Eminescu, în prezența autorităților locale și județene, a reprezentanților instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și a numeroși invitați.

La ceremonia care va începe la 10.30 sunt așteptați să participe prefectul județului Botoșani, primarul Cosmin Andrei, președintele Consiliului Județean, comandantul Garnizoanei Botoșani, parlamentari, lideri politici locali, șefi ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne, directorul Penitenciarului Botoșani, precum și reprezentanți ai asociațiilor de veterani și ai cadrelor militare în rezervă și retragere.

Un sobor de preoți va oficia un ceremonial religios.

La final, vor fi depuse coroane și jerbe de flori la monument, în acordurile „Imnului Eroilor”, de către autoritățile locale și județene, structurile Ministerului Afacerilor Interne și Garnizoana Botoșani.

Ceremonia se va încheia cu defilarea detașamentului de onoare. „Hora Unirii” va uni participanții într-un gest simbolic de unitate.

Publicitate

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, începând cu ora 9:30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București, unde vor fi pomeniți Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliții Nifon Rusăilă al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și toți făuritorii Unirii Principatelor Române.

La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei, va avea loc, de la ora 10:00, o ceremonie militară de depuneri de coroane și jerbe de flori.

La ora 11:00 va fi oficiată slujba de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.

La Focșani, vor fi organizate în Piața Unirii, de la ora 11:00, o ceremonie militară și religioasă și un moment artistic dedicat momentului.

La Iași, ceremonia militară și religioasă se va desfășura la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, începând cu ora 15:00.

În fiecare an, la data de 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută drept ‘Mica Unire’. Realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unirea a reprezentat expresia voinței politice comune a liderilor din Moldova și Țara Românească, fiind primul pas în crearea statului român modern.

24 ianuarie 1859 – ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la București ca domnitor al Țării Românești, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iași domnitor al Moldovei – este momentul când s-au împlinit aspirațiile naționale ale revoluționarilor de la 1848, care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept ‘cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național’.

Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este ‘actul întregii națiuni române’, a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoașterea internațională a Unirii și măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obținerea și recunoașterea independenței României în anii 1877 – 1878 și la îndeplinirea idealului național de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de națiunea română pe drumul modernității și al integrării europene. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending