Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (387)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 4 din 2020, publică un interviu cu Martin S. Martin, chirurg român stabilit în SUA. Una din întrebările puse este: „Unde e punctul sau zona de maximă criză în privinţa sistemului educaţional american?”. Martin S. Martin consideră că trei factori au dus la „ruperea filmului” cu tradiţia americană: „1. secularismul – critica religiei, falsa interpretare a principiului de neamestec al bisericii în treburile statului; 2. atitudinea antiamericană a noilor generaţii de educatori din colegii şi universităţi – în şcolile de stat nu se mai recită în fiecare dimineaţă, cum era regula, jurământul de loialitate pentru Statele Unite. (…) Unii profesori sunt cu adevărat convinşi de superioritatea ideilor de stânga, alţii fac tot ce pot să „mimeze” aderenţa lor la ele, aşa cum cei din generaţia mea repetau textele cu limba de lemn care ni se cereau în comunism, fără să credem în ele. E mai de bon ton să fii antiamerican decât patriot, să fii „de stânga” decât conservator; 3. corectitudinea politică – pe care istoricul englez Paul Johnson a numit-o „o boală mintală”, este o ideologie a frustraţilor, nemulţumiţilor care vor să blameze pentru mediocritatea lor orice altceva decât propria vină. Dar este şi va rămâne o cale periculoasă de a schimba felul de a gândi al oamenilor, un instrument de a submina criteriile riguroase de merit şi valoare pentru a face loc slăbănogilor plângăcioşi”;

Am citit, am reţinut: Răzvan Voncu: „Poezia este partea cea mai solidă şi, în acelaşi timp, mai originală a literaturii noastre”; Răzvan Voncu: „Poezia, astăzi, se găseşte, aşadar, într-o poziţie paradoxală. Continuă să fie la un înalt nivel estetic prin unele opere, precum o „regină” a literaturii, devenind, în schimb, o „cenuşăreasă” în ce priveşte difuzarea, receptarea, relevanţa publică a celor care o scriu”;

Publicitate

Alex Ştefănescu, la rubrica „Viaţă şi operă” din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, îl prezintă pe Petre Ţuţea. Distinsul critic reţine şi câteva adevăruri tăioase ale filosofului: 1. „Comuniştii au vrut să ne facă fericiţi cu forţa: Bă, să fiţi fericiţi, că vă ia mama dracului!”; 2. „Am fost acuzaţi, noi ăştia de dreapta, că exagerăm puterea naţiunii. Toate popoarele fac aşa. Nemţii se consideră buricul pământului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri şi jumătate”; 3. „Social-democraţia e laptele bătut al comunismului”; 4. „Când va dispărea ultimul ţăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun -, va dispărea şi ultimul om din specia om. Şi atunci or să apară maimuţe cu haine”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr 842 din 2020, reţine un punct de vedere al poetului Florin Iaru cu privire la manualele şcolare: „Pentru cine nu ştie, cu rare excepţii, manualele de limba şi literatura română sunt, vorba lui Creangă, cumplit meşteşug de tâmpenie. Ce au putut aduna între paginile lor autorii e o poveste de pe tărâmul celălalt. Adică texte ce nu pot fi citite fără să nu ţi se rupă fălcile de la căscat, fără dicţionar de termeni arhaici sau fără batistuţe pline cu mucii sentimentelor nobile, texte care nu ar fi primite, azi, nici la poşta redacţiei, nici pe un blog cu floricele, albinuţe şi păsărele, texte care nu interesează pe nimeni, de parcă ar fi scrise în persana veche. Pe scurt, manualele de română sunt cel mai mare duşman al cititului”;

George Apostoiu, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 5 din 2020, reţine un citat din Eugen Simion despre Mite Kremnitz: „Într-o scrisoare pe care Elena Văcărescu i-o trimitea de la Paris lui Iorga, la 10august 1935, am găsit aceste rânduri care mă surprind. Le iau ca o reacţie de invidie – destul de frecvente printre femeile intelectuale -, fără să le contest ab initio: „În paginile dumitale intuiţia se împleteşte cu deducţia, deopotrivă de exacte. M(ite) K(remnitz) era o spioană pe care însuşirile ei intelectuale o împiedicau să pară suspectă. Şi-apoi, pe vremea aceea, nu se cunoştea adevăratul geniu al rasei germanice, care se aplică mai ales la spionaj… Mite K. lucra pentru Goluchowski ( ministrul de externe al Austro-Ungariei- n.n.) şi Bulow (fost ambasador al Germaniei la Bucureşti – n.n.), după cum desigur arată arhivele de la Viena” (Document semnalat de Andrei Pippidi în „Agenda literară”, 1985);

Cu interes citesc serialul despre viaţa şi opera unor scriitori, serial pe care, în „Luceafărul de dimineaţă”, Alex Ştefănescu îl susţine număr de număr. În „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, criticul amintit caută să descopere personajele din unii scriitori. Titlurile puse incită la lectură: „Caragiale în rolul lui Trahanache”, „Eugen Lovinescu sau democraţia practicată cu graţie”, „George Călinescu era un om grăbit”, „Petre Ţuţea – profet şi măscărici” sau „Cum se juca Titus Popovici”;

Dan Ionescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 4 din 2020, ne atenţionează că se împlinesc 100 de ani de la apariţia romanului „Ion” de Liviu Rebreanu. Reţinem: „Pentru „Ion”, nucleul originar este scena cu ţăranul care îngenunchează şi sărută pământul: „Ion”, mărturiseşte romancierul, îşi trage seva dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pământul, jilav, lipicios. Ieşisem cu puşca la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului Prislop, am zărit un ţăran în straie de sărbătoare. El nu mă vedea. Deodată s-a aplecat şi a sărutat pământul, l-a sărutat ca pe o ibovnică…Scena m-a urmărit şi mi s-a întipărit în minte, dar fără vreun scop deosebit, ci numai ca o simplă observaţie. Nici măcar n-am fost curios să aflu de ce a sărutat omul glia. M-a observat pe urmă şi el, căci prefăcându-se că e grăbit, a luat-o repede spre sat. Cu toate că nu-i văzusem faţa şi deci nu-l cunoscusem, aş fi putut afla cine a fost şi ce l-a îndemnat la acest gest atât de neobişnuit, dar, repet, m-a interesat numai ca o bizarerie, ca o ciudăţenie ţărănească”;

Ion Pop, în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 2 din 2020, preia un punct de vedere al lui Mircea Martin despre critica literară: „Nu înţeleg actul critic altfel decât ca participare, ca „experienţă”. Critica e una, indiferent de pretext, şi identitatea ei o dă efortul interpretativ. Pentru mine această participare presupune o încercare de identificare infinit repetată. Ţinta oricărei exegeze trebuie să fie aceea de a întâlni conştiinţa unei opere (nu pe cea a autorului) şi de a-i reda (sau atribui) o coerenţă semnificativă. Nu există critică în afara unei fidelităţi fundamentale faţă de operă, a cărei „deformare” (inevitabilă) e de dorit să se producă în punctul cel mai înalt cu putinţă”;

Martin S. Martin, întrebat de Cristian Pătrăşconiu cum este „omul recent” american, face o clasificare a acestuia: 1. omul recent american tradiţional – „deşi a trecut prin educaţia superioară, a rămas fidel valorilor americane din generaţiile anterioare: modestie, politeţe, muncă asiduă, respect şi atenţie pentru familie, responsabilitate în educaţia copiilor, decenţă în opţiunile politice, rezervă faţă de excesul de modernism, practică religioasă fără exagerări”; â

2. omul recent american modificat de educaţia superioară: „nu mai seamănă cu părinţii săi, pe care îi contestă. Nu vrea să se zbată prea mult, „visul american” îi este străin. A luat de bune toate poncifele instilate în mintea lui de profesorii de ideologie radicală neomarxistă şi este de acord să arunce cu uşurinţă acuzaţii nefondate despre cei care nu gândesc la fel ca el: rasism, sexism, retrograd, incorect politic”; 3. omul recent american indiferent: „care nu citeşte, are numai păreri preluate de la posturile favorite de tv. Şi de la blogurile de pe Facebook, este mediocru dotat şi colegiul nu l-a atras, nu a realizat nimic meritoriu şi a ajuns nemulţumit cronic. Răspunde cu entuziasm la ideile politice care promit „totul gratis”: ajutoare sociale, învăţământ gratuit, asistenţă medicală free, salariu social universal”; 4. omul recent american motivat şi obsedat de activisme: „ei sunt de toate felurile: antisemiţi, albi suprematişti, feministe care se dezbracă pentru proteste „toples”, antiglobalişti, anticapitalişti, antiFA, Trump-haters, gay-pride etc. Au apărut în ultimele generaţii şi se caracterizează prin intoleranţă, violenţă, refuzul dezbaterilor, afirmaţii nedovedite. Sunt proştii americani „încremeniţi în proiect” (vezi „Ramuri” nr. 4 din 2020)

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Dosarul celui mai temut interlop român din Europa, botoșăneanul Ioan Clămparu, „plimbat” între instanțele din Alba și Cluj

Publicat

Publicitate

Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.

Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.

Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.

Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.

Alba neagra între Alba și Cluj

Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.

Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.

Publicitate

Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.

Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa

Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.

Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.

Lipsa de toleranță la medicament

Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.

După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.

Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate

Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.

Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.

Medicul s-a apărat

Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.

Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”,  a mai notat medicul.

Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.

Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Cap de porc” spaima Europei

Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.

Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.

A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD pune presiune în forță pe Bolojan: Ajutoare pentru români, înainte de orice negociere! Limita de suportabilitate a fost depășită

Publicat

Publicitate

Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.

Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.

Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.

Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.

Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.

Sprijin financiar pentru pensionari

În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.

Publicitate

De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.

Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

Iarna lovește în buzunare: Facturile la gaze sunt cu până la 30% mai mari în ianuarie 2026 față de 2025

Publicat

Publicitate

Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.

Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.

Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.

Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.

Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.

„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Publicitate

Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 1 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 1 februarie 2026:

Loto 6/49: 25, 20, 22, 40, 6, 44

Loto 5/40: 37, 34, 22, 11, 40, 20

Joker: 25, 45, 26, 38, 14 + 19

Noroc: 3 5 2 4 6 9 2

Publicitate

Noroc Plus: 6 6 0 0 9 0

Super Noroc: 9 1 3 5 4 0

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending