Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (382)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DE ZIUA LIMBII ROMÂNE, ALTCEVA DESPRE LIMBĂ ȘI LIMBAJ 

DOUĂ NOI  LIMBAJE DE CAUCIUCAu fost identificate de Octavian Hoandră şi prezentate în „Ziua” nr. 4167 din 2008:

  1. a) limbajul POLITICO – AVOCĂŢESC – RUGINIT;
  2. b) limbajul SIMANDICOS INTELECTUALIST, de dicţionar. 

LIMBA TALAŞ:  Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un interesant concept, o sintagmă nouă: LIMBA TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea DE LEMN prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

NOVLIMBA:  Concept întâlnit  și explicat de Cezar Gheorghe  în articolul său “Novlimba şi elefantul din încăpere”, din „Observator cultural” nr. 857 din 2017: ”Novlimba” este un cuvânt inventat de George Orwell în romanul său “O mie nouă sute optzeci şi patru”. Ea desemnează o limbă care nu mai semnifică, care şi-a pierdut referinţa la realitate (semnificatul), curăţată de termenii care ar putea da de gândit celor care o vorbesc şi o citesc”; 

CEL MAI ANTIPATIC VERBL-am întâlnit evidenţiat de Miruna Runcan în „Observator Cultural” nr. 453 din 20-26 februarie 2014: „TREBUIE” este cel mai antipatic verb, verbul necesităţii iminente. Verbul care se opune, ontologic, hazardului exterior şi (măcar aparent) libertăţii interioare. Naşte în noi, de cele mai multe ori, un fel de reacţie instinctivă de refuz, la unii aproape alergică („uite, de-aia n-o să fac asta, fiindcă „TREBUIE”), cu atât mai mult cu cât, înaintând în vârstă, spectrul lui se răsfrânge asupra tuturor responsabilităţilor şi rutinelor cotidiene. În publicistică, mai ales în cea dedicată discursurilor artistice şi mai ales acum, în nesfârşita – dizolvanta extensie o presă tradiţională în mediile virtuale, „TREBUIE” e un verb amninţător şi privit, nu fără motive, cu destulă suspiciune.” 

Publicitate

REGISTRE ALE IMAGINARULUI LINGVISTIC VIOLENT:  Au fost inventariate de Ruxandra Cesereanu în cartea sa „Imaginarul violent al românilor” („Humanitas”, 2003). Cele nouă registre pe care Ruxandra Cesereanu le consideră simptomatice pentru mentalul românesc sunt:

  1. subuman
  2. igienizant
  3. infracţional
  4. de tip bestiariu
  5. religios (cu subdiviziunile sale punitiv, desacralizant şi satanizator)
  6. putridului şi al excrementalului
  7. sexual şi libidinos
  8. funebru
  9. xenofob şi rasist

 

FENOMENUL CORCIRII LIMBII ROMÂNE:  L-am întâlnit descris de poeta Marta Petreu într-un interviu acordat lui Gellu Dorian şi publicat în „România literară” nr. 3 din 2022.  Marta Petreu pleacă de la observaţia că poeţii din generaţia de după optzecism „scriu într-o română împodobită cu englezisme. Ei vor să dovedească ceva – iar eu mă întreb ce anume? Mi se pare evident că lipsa noastră de grijă faţă de fiinţa limbii române îi va grăbi acesteia dispariţia, împreună cu tot ce s-a creat în română…”.  În analiza Martei Petreu, trei aspecte duc la corcirea limbii române:  1. „migrarea, din motive economice, a cetăţenilor români în alte ţări, uneori pe alte continente”; 2. „îmbătrânirea naturală a populaţiei şi descreşterea demografică a ţării”; 3. „cerinţa unităţilor de învăţământ superior ca profesorii să publice în revistele internaţionale bine cotate, pentru a trage în sus universităţile de baştină în punctajul internaţional”. 

BEŢIA DE CUVINTE:  Sintagmă introdusă de Titu Maiorescu în articolul său „Studiu de patologie literară” (1873, „Revista Contimporană”). Codrin Liviu Cuţitaru, în „Dilema veche” nr. 984 din 2023, în articolul său de la rubrica „prezentul discontinuu”,  reia un citat din George Călinescu în care explică sintagma maioresciană (1946, „Naţiunea”): „Când Titu Maiorescu punea în circulaţie maliţioasa expresie „beţia de cuvinte” erau, se vede, alte vremuri. Viaţa noastră civică era încă plină de amenitate şi un Caţavencu ignora gramatica şi elementele economiei politice, dar dovedea o anumită gingăşie sufletească. Sunt unii care socotesc pe eroii lui Caragiale vulgari. Exagerare! Ei sunt  numai nişte oameni uşuratici,  superficiali şi în fond bonomi. Nu-ţi poţi închipui un Rică Venturiano mânuind pistoalele. Pentru Maiorescu „beţia de cuvinte” reprezenta o euforie blândă, rezultată din verbigeraţie. Individul atins de această intemperanţă constituia un spectacol inofensiv şi înveselitor. Astfel erau […] modelele lui Maiorescu – simpli agramaţi simpatici, nişte retori şi limbuţi cordiali”; 

MORMÂNTUL LIMBAJULUI: Sintagma face parte dintr-o definiție a dicționarului pe care o dă Christian Crăciun în eseul său „Timp eviscerat” din revista „Cafeneaua literară” nr. 2 din 2025: „Iar dicționarul ce este, de nu un mormânt al limbajului, o îmbălsămare, opusă viului din cuvântul uzual?”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Duel spectaculos pe „Municipalul” din Botoșani: FC Botoșani și Universitatea Craiova au remizat într-un meci de infarct

Publicat

Publicitate

Spectacol fotbalistic la Botoșani, unde FC Botoșani și Universitatea Craiova au încheiat la egalitate, scor 1-1, într-un meci disputat duminică, 31 august, în etapa a 8-a din Superliga. Partida a oferit ocazii mari, intensitate și două goluri care au aprins atmosfera pe „Municipal”.

Oltenii au început mai bine confruntarea și au fost periculoși încă din prima repriză. În minutul 21, Nsimba a trimis un șut puternic, respins în extremis în corner, iar câteva minute mai târziu Crețu a ratat o ocazie uriașă, blocat de portarul Anestis. Botoșănenii au replicat printr-un joc așezat, dar nu au reușit să pună în real pericol poarta lui Silviu Lung Jr., iar la pauză tabela arăta 0-0.

Actul secund a adus și golurile. Craiova a deschis scorul în minutul 62, prin Alexandru Cicâldău, care a șutat imparabil din interiorul careului, după o acțiune rapidă a ofensivului oltenilor. Echipa lui Mirel Rădoi părea să aibă controlul, însă botoșănenii au reacționat prompt.

Zece minute mai târziu, Hervin Ongenda a profitat de o nesincronizare a apărării oaspeților și a înscris spectaculos din alunecare, restabilind egalitatea.

Finalul a fost de foc, cu ocazii la ambele porți, dar fără modificări pe tabelă. Craiova rămâne liderul Superligii, ajungând la 20 de puncte și continuând seria de meciuri fără înfrângere, în timp ce FC Botoșani obține un punct important și se menține aproape de podium, pe locul cinci în clasament.

Meciul de la Botoșani a confirmat forma bună a celor două echipe, dar și echilibrul din partea superioară a clasamentului, acolo unde fiecare punct cântărește greu în lupta pentru cupele europene.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 31 august 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 31 august 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 31 august 2025:

Loto 6/49: 37, 4, 30, 33, 6, 19

Loto 5/40: 14, 5, 26, 30, 13, 22

Joker: 40, 6, 20, 19, 1 + 3

Noroc: 8 7 3 8 7 1 8

Publicitate

Noroc Plus: 2 7 3 9 3 5

Super Noroc: 0 0 0 1 1 8

Citeste mai mult

Eveniment

Marea mahmureală: Un bărbat din Suceava a dispărut de la o nuntă și a fost găsit pe un drum din Botoșani

Publicat

Publicitate

Panică într-o familie din comuna Zamostea, județul Suceava, după ce un bărbat de 70 de ani a plecat sâmbătă, 30 august, de la nunta la care participa și nu s-a mai întors acasă.

În jurul orei 13.00, bărbatul a mers împreună cu soția și fiul vitreg la petrecerea organizată la Căminul Cultural Zamostea. Câteva ore mai târziu, în jurul orei 16.00, aflat în stare avansată de ebrietate, acesta a părăsit sala fără să anunțe pe nimeni și a pornit pe jos către satul Lunca.

Văzând că nu revine, familia a încercat să-l găsească pe cont propriu, însă fără succes, motiv pentru care, aproape de miezul nopții, a fost sesizată poliția.

Echipele Secției de Poliție Rurală Bălcăuți au început imediat căutările, verificând localitățile Zamostea, Lunca, Nicani și Cojocăreni, dar și zona Căminului Cultural. În paralel, au fost alertate subunitățile de poliție limitrofe, precum și IPJ Botoșani. Situația era cu atât mai gravă cu cât bărbatul nu avea telefon mobil și era cunoscut cu afecțiuni medicale, fiind diagnosticat și cu epilepsie.

După mai multe ore de căutări, bărbatul a fost găsit de polițiștii Secției Mihăileni – IPJ Botoșani, pe raza satului Talpa, comuna Cândești, în timp ce se deplasa pe drumul județean.

Acesta a declarat că a plecat de la nuntă din proprie inițiativă, pe fondul consumului excesiv de alcool, și că, dezorientat, a rătăcit drumul până a ajuns în județul vecin. Totodată, a subliniat că nu a avut conflicte cu nimeni și nu a fost victima vreunei infracțiuni.

Publicitate

Finalul a fost unul fericit, însă „aventura” septuagenarului, plecat beat de la nuntă și găsit după ore întregi pe drumurile din Botoșani, a pus întreaga comunitate pe jar.

Citeste mai mult

Cultura

Muzeul Județean Botoșani s-a îmbogățit în 2025 cu artefacte spectaculoase: Obiecte ceramice vechi de peste 5.000 de ani descoperite la Văculești

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, prin Secția Istorie-Arheologie, a încheiat cu succes o nouă campanie de cercetări arheologice, cu rezultate deosebite, în situl Văculești – La Prisacă.

Pe lângă scanarea cu magnetometru a suprafeței, au fost realizate șase sondaje pentru verificarea anomaliilor evidențiate pe harta geofizică și pentru prelevarea de probe destinate unor analize complexe. Printre acestea, cele mai importante sunt analizele cu radiocarbon, care permit datarea precisă a așezării, aparținând Culturii Cucuteni.

În acest an, în urma săpăturilor, patrimoniul muzeului s-a îmbogățit cu o serie de artefacte valoroase – piese ceramice, obiecte din os, corn și silex – care aduc noi informații despre viața comunităților preistorice din zonă.

Cercetările au fost realizate în parteneriat cu Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, prin implicarea studenților la Arheologie coordonați de dr. Carsten Mischka și prof. univ. dr. hab. Doris Mischka. La lucrări au participat și specialiștii Ondrej Klapa și Monika Kokesova de la Muzeul Sileziei din Opava, Cehia.

Proiectul a beneficiat de sprijinul Primăriei comunei Văculești, prin primarul Sorin Marian Ginga și Haisuc Constantin, dar și al comunității locale. Printre cei care au susținut activitatea arheologilor se numără Valentin Enache, Gelu Iurea, ferma „Șoimii” din Băiești și domnul Aursulesei. De asemenea, echipa a fost sprijinită și de Colegiul Național „A.T. Laurian” din Botoșani.

Campania arheologică de la Văculești confirmă încă o dată importanța județului Botoșani pe harta descoperirilor preistorice din România și aduce o contribuție valoroasă la cercetarea Culturii Cucuteni, una dintre cele mai fascinante civilizații ale Europei vechi.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending