Connect with us
Publicitate

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (37)

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 14 din 2022.   La pagina 7 este prezentat un comunicat de presă semnat de Fundaţia Hyperion şi Uniunea Scriitorilor din România care priveşte „abuzul UAT Botoşani, legat de organizarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Redau conţinutul acestui comunicat: „Uniunea Administrativ Teritorială Botoşani (UAT), adică Primăria Municipiului Botoşani, prin Cabinetul primarului, a luat decizia unilaterală de a înregistra, fără să comunice şi celorlalţi organizatori – Fundaţia Culturală „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România -, înscrierea la OSIM a mărcii Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Această decizie dovedeşte intenţia de a schimba organizatorii tradiţionali, menţionaţi mai sus, precum şi lipsa de transparenţă din ultima perioadă.  Se încalcă astfel HCL nr. 281 din 26 septembrie 2019 şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestui premiu, prin care s-a stabilit componenţa juriului naţional şi perioada de cinci ani de activitate a acestuia, adică din 2019 până în 2024. Ca urmare, conducerile Fundaţiei Culturale „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România au decis să se retragă împreună cu juriul din organizarea pe viitor a acestui eveniment de tradiţie, iniţiat de aceste instituţii în martie 1991, păstrând palmaresul celor 31 de ediţii.  Cerem UAT Botoşani să înceapă, din 2023, cu organizatorii aleşi, prima ediţie a noii serii, urmând ca organizatorii tradiţionali, menţionaţi aici, să continue organizarea, cu altă denumire şi alt partener, a acestui premiu, având dreptul de premţiune asupra palmaresului şi tradiţiei premiului, acordat unui poet român contemporan.”

 

„România literară” nr. 15 din 2022. Nici o  trimitere la Eminescu în acest număr al revistei. În schimb Alex Ştefănescu, într-o fişă de cititor,  face referire la romanul  „Cimitirul Buna-Vestire” (1934)  al lui Tudor Arghezi.  Spre finalul articolului, Alex Ştefănescu aduce la lumină şi un punct de vedere al lui Nicolae Iorga: „Cuvintele deocheate folosite din când în când în roman îl enervează pe Nicolae Iorga, care vituperează împotriva introducerii lui Tudor Arghezi în manualele şcolare: „Este un adevărat sacrilegiu de a otrăvi sufletul noilor generaţii cu maculatura imundă, ai căror autori se inspiră prin cârciumi”. Istoricul face şi un joc de cuvinte neinspirat şi răutăcios plecând de la „Cimitirul Buna-Vestire: „Buna-Beştire” şi „Buna-Beştelire”.

Continuând lectura, cititorii se pot  elucida în ceea ce priveşte conceptele de „ratare” şi „inadecvare”.  Primul, cel de „ratare”, este lămurit de Alexandru Călinescu la rubrica „Interstiţii”, pornind de la cartea lui Dominique Noguez, intitulată „Cum să-ţi ratezi complet viaţa în unsprezece lecţii”. Spune Alexandru Călinescu: „Un subiect, oricât de grav, poate fi tratat atât la modul serios cât şi în registru umoristic”. Noguez tratează tema din perspectivă umoristică, pornind de la constatarea că „nimic din ceea ce e propriu ratării nu ne este străin”. O tratare serioasă a acestui concept este făcută de Angelo Mitchievici în  recenta sa carte „Farmecul vieţii distruse. Câteva reflecţii despre ratare” (Editura „Humanitas, Bucureşti, 2022).  Al doilea, cel de „inadecvare”, este exemplificat de Liviu Capşa axându-se pe scriitorii ruşi şi ajungând la I. L. Caragiale.  Concluzionează Liviu Capşa: „…la personajele caragialiene, incoerenţa limbajului, ambiguitatea comunicării nu-şi au cauza, ca la scriitorii ruşi, în trăiri zguduitoare, paroxistice. În universul miticilor, politicienii sau „onorabilii cetăţeni”, sunt fie cuvântătorii unui limbaj ferfeniţit de demagogie, fie trăncănitorii ce umplu acel minuscul gol existenţial pentru care ţapul cu bere nu e suficient. Poate de aceea, spre deosebire de drama rusă, în care căderea e de lungă durată, adesea ireversibilă, la Caragiale, necazul se consumă repede, „la moment”, iar normalitatea izbăvitoare e totdeauna pe aproape”.

 „România literară” nr. 16 din 2022.  Acesta este un număr care abundă în Eminescu. Ba chiar conţine şi o imagine „Eminescu”, sculptură de Vasile Gorduz. Editorialul lui Nicolae Manolescu, intitulat „Eminescu, deţinut politic şi asasinat?”, debutează cu câteva citate din volumul lui Ion Spânu „Asasinarea lui Eminescu” (Editura „Măiastra”, 2021): „Când  vor fi lămurite pe deplin evenimentele  petrecute în 28 iunie 1883, probabil că această zi va fi pecetluită definitiv ca ziua de doliu a culturii române. Documentele arată că în acea fatidică zi s-a comis un atentat bine orchestrat împotriva celui care este azi „omul deplin” al spiritului românesc.” „Poate că niciodată, în toată istoria noastră, politicienii şi serviciile secrete nu au organizat o mai amplă campanie de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice, aşa cum s-a întâmplat cu Eminescu în vara anului 1883.” „Dacă istoricii din ultimii 100 de ani s-ar fi eliberat de presiunile politice şi ar fi devoalat cu luciditate şi detaşare acei ani ai sfârşitului secolului XIX, probabil că multe biografii de politicieni s-ar fi cutremurat din temelii şi  pieţele marilor oraşe ar avea astăzi mai puţine statui. Din păcate, şi înainte de aducerea comunismului, şi în timpul dictaturii roşii, dar şi în zilele noastre, istoricii sunt printre clienţii favoriţi ai politicienilor.”

Publicitate

Editorialul continuă cu o critică acidă la ipotezele lui Ion Spânu: 1. „…lipsind, lucru ciudat, tocmai cărţile unor medici din zilele noastre care s-au pronunţat asupra chestiunii. Nu e greu să ne dăm seama de ce le ocoleşte autorul: i-ar fi venit peste mână să nege boala lui Eminescu şi necesitatea internării lui, căci despre aceasta este vorba, în definitiv, în carte, faţă cu opiniile unor specialişti.”;  2. „ Pe Maiorescu, pe Slavici şi pe alţi contemporani ai poetului îi scoate dintr-un condei de „mincinoşi” sau de „interesaţi”, acuzându-i că au pus la cale un „scenariu diabolic” menit a-l exclude pe Eminescu din viaţa publică, ba chiar pe doctori ca Suţu sau Obersteiner, care ar fi executat fără să crâcnească ordinele „cinicului”, „duplicitarului” şi „machiavelicului” Maiorescu, dar nu poate face acelaşi lucru şi cu cei câţiva specialişti din zilele noastre.”; 3. „Nici pe istoricii literari, de care nu prea vine vorba în carte, mai cu seamă pe G. Călinescu, al cărui diagnostic, deşi infirmat de cercetările mai noi, continuă a fi preferatul manualelor şcolare, nu-i putea învinui pe faţă că fac  jocul „politicienilor şi al serviciilor secrete”. Precizez ca nu cumva să se creadă că-mi aparţin, cuvintele puse între ghilimele sunt cuvintele autorului. Şi, desigur, şi ideile.”; 4. „Întreaga „demonstraţie” a autorului e lipsită de probitate morală şi de scrupul ştiinţific.”; 5. „Deşi îi este consacrată lui Eminescu, cercetarea nici nu ţine, propriu vorbind, de istoriografia literară, ci de investigaţia jurnalistică şi, încă, de una de cea mai joasă speţă”; 6. „Tăcerea eminescologilor însă, câţi or mai fi, chiar mă îngrijorează. Să fi sărit Ion Spânu calul chiar şi în ochii celor care cred, ca şi el, că boala lui Eminescu a fost rodul unei cabale politice, iar internarea lui, o înscenare care a făcut din poetul „Doinei” cel dintâi deţinut politic român?”

Gabriel Coşoveanu  scrie despre volumul lui Cassian Maria Spiridon „Eminescu, ziarist politic” (ediţia a II-a, revizuită, restructurată şi adăugită, Editura „Hoffman”, Caracal, 2022). Autorul cronicii găseşte trei premise de la care porneşte demersul lui Cassian Maria Spiridon: 1. „Eminescu a avut o laborioasă activitate de gazetar”; 2. „A trebuit să facă această activitate din motive pecuniare dar şi mânat de un structural impuls polemic”; 3. „Orice moment care ne îndeamnă a ne gândi la Eminescu impune şi cere a-l vedea în totalitate.”

Citind atent studiul criticului ieşean, Gabriel Coşoveanu remarcă arhitectura pe care a conceput-o Casian Maria Spiridon cu privire la Eminescu gazetarul : a) „insistenţa pe viziunea holistică ajută în modul cel mai firesc, la constituirea unui veritabil portret „en miettes” al junimistului, fără emfaze inutile şi apel la superlative”;  b) „antiteza” – ca armă favorită a lui Eminescu, „sau, oricum, mai percutantă, este mânuită natural şi cu efecte persuasive, chiar şi atunci când nimiceşte, în devălmăşie, pretenţiile melioriste ale puternicilor zilei”; c) „adecvarea terminologică” – specifică lui Eminescu „în comentarea fiecărui domeniu (naţionalismul, chestiunea ţărănească,  religia, învăţământul, cultura, geopolitica, economia, socialismul etc.); d) „timbrul grav, responsabil şi reflexiv” – „venind dinspre filosofii care l-au ghidat pe Eminescu întreaga viaţă, precum Platon şi Kant”; e) „consecvenţa de fond” – articolele gazetarului „dezvăluind faptul că punerea pe tapet a unei chestiuni era precedată de trecerea prin laboratorul interdisciplinar al poetului”.

Publicitate

Ioan Holban, în cronica intitulată „Eminescu – contemporanul nostru?”, prezintă recentul volum al lui Constantin Cubleşan, intitulat „Defăimarea lui Eminescu” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022).  Dacă Alexandru Dobrescu a introdus noţiunea de „detractori ai lui Eminescu”,  Constantin Cubleşan îi va denumi „defăimători”. Considerând-o „o carte provocatoare”,   Ioan Holban ţine să precizeze: În aproape trei sute de pagini, Constantin Cubleşan adună scrierile celor care l-au contestat pe poet, de la contemporanii Petre Grădişteanu, Gr. Gelianu,  Anghel Demetriescu, „canonicul” Al. Grama, Aron Densusianu care, iată, găsea la Eminescu „o deplină şi primejdioasă atracţie către tot ce e străin spiritului românesc”, la cei de azi, care aprind patimi vechi şi născocesc tot felul de idei de care se sparie gândul”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO: Slujbă de pomenire emoționantă pentru părintele Ioan Alupoaiei la 40 de zile de la trecerea sa la cele veșnice

Publicat

acum 45 de minute

duminică, 20.10.2024

de

Publicitate

Părintele Ioan Alupoaiei a fost pomenit, sâmbătă, la 40 de zile de la trecerea sa la cele veșnice, de numeroși botoșăneni și un sobor numeros de preoți. Slujba a avut loc la mormântul său din curtea Bisericii Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani, unde preotul cuminte și curat ca un sfânt, părintele Ionică cum îi spuneau enoriașii, își doarme somnul de veci.

Comemorarea celor 40 de zile de când a trecut la Domnul a răscolit din nou sufletele celor care l-au îndrăgit pe părintele Ioan Alupoaiei. Îmbrăcați în haine cernite, zeci de botoșăneni din diferite locuri din oraș au participat la slujba specifică, săvârșită în sobor de preoții care încă simt absența unui frate care a demonstrat ce înseamnă credința profundă și iubirea necondiționată de semeni. Oamenii au plâns încetișor, mărturisind că durerea pierderii duhovnicului lor este încă vie și nici imaginea mormântului acoperit cu flori nu-i lasă încă să creadă că au au pierdut prematur un reazem în vâltoarea acestei vieți. Sâmbătă a răsunat din nou în curtea bisericii „Hristos a înviat din morți” din zeci de inimi întristate.

Sâmbătă dimineață, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, toți cei prezenți rugându-se ca Bunul Dumnezeu să primească sufletul părintelui Ioan în ceata celor sfinți și drepți.

Viața părintelui Ionică a ars cu intensitate duhovnicească de când a venit pe lume, pentru că de mic copil a fost nelipsit de la Sfânta Biserică, unde mama l-a îndrumat de la primii pași. Și-a jertfit viața îndreptându-i pe cei căzuți. Pe cei în deznădejde i-a mângâiat, pe cei slabi i-a încurajat, pe cei aflaţi pe calea cea bună i-a întărit, pe cei bogaţi i-a învăţat milostenia, pe cei în nevoi i-a învăţat răbdarea. Pe toți i-a strâns ca într-un mănunchi la Sfânta Liturghie în sfânta biserică, îndemnându-i să se împărtășească cât mai des. Era atât de prietenos în relație cu lumea încât dădea impresia că se cunoștea cu toți, deși pe mulți dintre ei îi vedea pentru prima dată.

Biserica Izvorul Tămăduirii din municipiul Botoșani a fost ridicată cu cu „bănuțul văduvei” și este binecunoscută povestea „bisericii din tramvai”. Lăcașul de cult, ridicat în zona săracă de la marginea orașul, cu oameni care însă tânjesc după Dumnezeu, a devenit acum un loc căutat de cei cu probleme mari și patimi grele care dau mărturie că li s-au împlinit rugăciunile.

Oameni bolnavi, bătrâni, femei cu probleme în familiile lor, cu toții au găsit alinare la părintele duhovnic Ioan Alupoaiei care este recunoscut pentru blândețea cu care i-a ascultat pe cei care i-au cerut ajutor de multe ori cu lacrimi grele pe obraz.

Publicitate

Acum, mulți dintre cei ajutați s-au întors să mulțumească. Au vărsat o lacrimă și au înălțat o rugăciune pentru părintele care va veghea din Ceruri, un veritabil rugător la Tronul Împărătesc, care va mijloci pentru cei rămași nemângâiați în lumea plină de ispite.

Publicitate

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Astăzi: Report de aproape opt milioane de euro la Loto 6/49

Publicat

acum o oră

duminică, 20.10.2024

de

Publicitate

Reportul la categoria I a jocului Loto 6/49 este de peste 7,82 milioane de euro pentru tragerea de duminică, iar la Noroc depăşeşte 2,14 milioane de euro, informează Loteria Română, citată de agerpres.ro.

Duminică, 20 octombrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de joi Loteria Română a acordat 20.551 de câştiguri în valoare totală de 1,43 milioane de lei.

Pentru aceste trageri, Loteria Română suplimentează fondul de câştiguri al categoriei I pentru jocurile Loto 6/49, Joker şi Loto 5/40, după cum urmează: Loto 6/49 – 100.000 de lei; Joker – 50.000 de lei; Loto 5/40 – 25.000 lei.

Potrivit sursei citate, la Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report în valoare de peste 38,9 milioane de lei (7,82 milioane de euro). La Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 10,64 milioane de lei (peste 2,14 milioane de euro).

La Joker, la categoria I, reportul depăşeşte 1,87 milioane de lei (aproximativ 377.500 de euro), iar la categoria a II-a, peste 153.400 de lei (peste 30.800 de euro). La Noroc Plus, sumele puse în joc sunt de peste 105.100 de lei (21.100 de euro).

La Loto 5/40, la categoria I, este în joc un report în valoare de peste 353.400 de lei (peste 71.000 de euro), în timp ce la Super Noroc se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 14.600 de lei.

Publicitate

La tragerea Loto 5/40 s-au câştigat două premii de categoria a II-a în valoare de 72.754,60 de lei fiecare. Biletele norocoase au fost jucate la o agenţie din Iaşi şi pe joaca.loto.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Slujbă arhierească la Bălușeni. PS Nichifor a sfințit casa parohială din localitate. Părintele Mihai Ciornei, hirotesit iconom stavrofor

Publicat

acum 2 ore

duminică, 20.10.2024

de

Publicitate

Credincioșii din Bălușeni au primit, sâmbătă, în mijlocul lor un îndrăgit ierarh care a onorat un eveniment intens așteptat de comunitate: sfințirea Casei Parohiale „Sf. Nicolae” din din localitate.

După oficierea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, în biserica Parohiei Bălușeni, a fost  sfințită Casa parohială.  Preacucernicul părinte Bucătariu  Mihai-Gabi Ciornei, pentru străduința în realizarea acestui edificiu, a fost ridicat la treapta de iconom stavrofor. La eveniment au participat pe lângă soborul de preoți și numeroși credincioși  mai multe oficialități, evidențiindu-se președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici.

Lucrările s-au realizat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, desfășurându-se sub coordonarea și cu purtarea de grijă a preotului paroh Mihai-Gabi Bucatariu Ciornei. Tot în această perioadă a fost zidit gardul împrejmuitor. În proximitatea casei parohiale, a fost construită o troiță acoperită și a fost amenajată și fântâna.

Toate aceste lucrări su fost posibile prin jertfa și ostenirea credincioșilor din parohie, cu implicarea membrilor Consiliului și Comitetului parohial, cu sprijinul oferit din partea primăriei și consiliului local al comunei Bălușeni, precum și prin dărnicia altor donatori și binefăcători.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Când vor primi elevii banii pentru BURSELE ȘCOLARE în luna noiembrie. Calendarul și sumele pe tipuri de bursă

Publicat

acum 3 ore

duminică, 20.10.2024

de

Publicitate

Toți elevii din România urmează să primească banii pentru prima bursă acordată în acest an școlar 2024 – 2025. Plata este programată pentru luna noiembrie, potrivit metodologiei comunicate de minister, relatează alba24.ro.

 

Unii profesori reclamă însă că stabilirea burselor este una dintre problemele care le aglomerează activitatea. În special în școlile mici, dacă sunt implicate în comisiile de acordare a burselor, cadrele didactice au de îndeplinit responsabilități suplimentare, precum analiza documentelor.

„Sunt unele lucruri care ne solicită competențe juridice, pe care noi nu le avem”, a declarat, pentru edupedu.ro, un învățător care face parte din comisia de acordare a burselor.

De asemenea, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, spune că bursele sunt cea mai mare problemă pentru cadrele didactice, la început de an școlar.

„Dacă îi întrebați pe colegii din școli care a fost cea mai mare problemă acum, la început de anul școlar – bursele. Este o adevărată nebunie. Colegii noștri sunt exasperați. Da, dar dacă nu ar mai face ei treaba asta, ar trebui să preia serviciul secretariat. Păi nu se poate, este imposibil așa ceva. Ne învârtim pur și simplu în cerc. E o nebunie, e o nebunie întreagă. Și atunci mai vreau și rezultate, vreau calitate cu niște oameni care trebuie să îmi facă hârtii peste hârtii”, a precizat Marius Nistor.

Publicitate

Când primesc elevii banii în luna noiembrie. Calendar

Potrivit metodologiei stabilite de minister, până în 23 septembrie, profesorii/diriginții au avut responsabilitatea de a informa părinții și elevii despre modul de acordare a burselor.

Până în 3 octombrie, elevii și părinții au trebuit să depună documente necesare pentru obținerea burselor (online sau la secretariatele unităților de învățământ). Este vorba despre certificate de naștere, foi matricole, adeverințe de venit etc.

Apoi, până în 20 octombrie (sau data de 20 a fiecărei luni), școlile transmit la inspectorate:

Publicitate
  • sumele estimate pentru plata burselor
  • numărul de beneficiari pe categorii de burse.

Inspectoratele transmit aceste date la minister, până la data de 25 a lunii.

Prima tranșă de burse pe acest an școlar va fi plătită către elevi în 20 noiembrie. În general, plata se efectuează prin transfer bancar, în conturile indicate de către părinți sau elevi.

Bursele se plătesc lunar, de către unitățile de învățământ, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă. Dacă data de 20 cade într-o zi de repaus săptămânal, zi de sărbătoare legală sau zi liberă, plata burselor se efectuează în ziua lucrătoare anterioară acesteia.

Burse școlare 2024-2025. Cuantum și sume estimate

bursă de excelență olimpică I (gimnaziu și liceu):

  • 750-3000 lei
  • pentru elevii care obțin premiile I, II, III și mențiune/medalii asimilate la olimpiadele școlare internaționale, campionatele sportive școlare internaționale recunoscute ME, Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice, Jocurile Olimpice de Tineret
  • de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională

bursa de excelență olimpică II (gimnaziu și liceu):

    • 700 de lei
    • pentru elevii care obțin premiile I, II, III la olimpiadele școlare naționale organizate și finanțate de Ministerul Educației
    • de această bursă vor beneficia și elevii aflați în mobilitate internațională

bursa de merit: 450 lei/lună

bursa de reziliență: 300 lei/lună

    • numărul burselor de merit cumulate cu numărul burselor de reziliență se acordă pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu, inclusiv învățământ profesional și dual, dintr-o unitate de învățământ preuniversitar.

bursă socială: 300 lei/lună

bursă tehnologică: 300 lei/lună

bursa pentru susținerea participării școlare a mamelor minore: 700 lei/lună

Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ în funcție de sumele alocate de autoritățile administrației publice locale / alte venituri obținute potrivit legii.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending