Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (37)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 14 din 2022.   La pagina 7 este prezentat un comunicat de presă semnat de Fundaţia Hyperion şi Uniunea Scriitorilor din România care priveşte abuzul UAT Botoşani, legat de organizarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Redau conţinutul acestui comunicat: „Uniunea Administrativ Teritorială Botoşani (UAT), adică Primăria Municipiului Botoşani, prin Cabinetul primarului, a luat decizia unilaterală de a înregistra, fără să comunice şi celorlalţi organizatori – Fundaţia Culturală „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România -, înscrierea la OSIM a mărcii Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Această decizie dovedeşte intenţia de a schimba organizatorii tradiţionali, menţionaţi mai sus, precum şi lipsa de transparenţă din ultima perioadă.  Se încalcă astfel HCL nr. 281 din 26 septembrie 2019 şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestui premiu, prin care s-a stabilit componenţa juriului naţional şi perioada de cinci ani de activitate a acestuia, adică din 2019 până în 2024. Ca urmare, conducerile Fundaţiei Culturale „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România au decis să se retragă împreună cu juriul din organizarea pe viitor a acestui eveniment de tradiţie, iniţiat de aceste instituţii în martie 1991, păstrând palmaresul celor 31 de ediţii.  Cerem UAT Botoşani să înceapă, din 2023, cu organizatorii aleşi, prima ediţie a noii serii, urmând ca organizatorii tradiţionali, menţionaţi aici, să continue organizarea, cu altă denumire şi alt partener, a acestui premiu, având dreptul de premţiune asupra palmaresului şi tradiţiei premiului, acordat unui poet român contemporan.”

 

„România literară” nr. 15 din 2022. Nici o  trimitere la Eminescu în acest număr al revistei. În schimb Alex Ştefănescu, într-o fişă de cititor,  face referire la romanul  „Cimitirul Buna-Vestire” (1934)  al lui Tudor Arghezi.  Spre finalul articolului, Alex Ştefănescu aduce la lumină şi un punct de vedere al lui Nicolae Iorga: „Cuvintele deocheate folosite din când în când în roman îl enervează pe Nicolae Iorga, care vituperează împotriva introducerii lui Tudor Arghezi în manualele şcolare: „Este un adevărat sacrilegiu de a otrăvi sufletul noilor generaţii cu maculatura imundă, ai căror autori se inspiră prin cârciumi”. Istoricul face şi un joc de cuvinte neinspirat şi răutăcios plecând de la „Cimitirul Buna-Vestire: „Buna-Beştire” şi „Buna-Beştelire”.

Continuând lectura, cititorii se pot  elucida în ceea ce priveşte conceptele de „ratare” şi „inadecvare”.  Primul, cel de „ratare”, este lămurit de Alexandru Călinescu la rubrica „Interstiţii”, pornind de la cartea lui Dominique Noguez, intitulată „Cum să-ţi ratezi complet viaţa în unsprezece lecţii”. Spune Alexandru Călinescu: „Un subiect, oricât de grav, poate fi tratat atât la modul serios cât şi în registru umoristic”. Noguez tratează tema din perspectivă umoristică, pornind de la constatarea că „nimic din ceea ce e propriu ratării nu ne este străin”. O tratare serioasă a acestui concept este făcută de Angelo Mitchievici în  recenta sa carte „Farmecul vieţii distruse. Câteva reflecţii despre ratare” (Editura „Humanitas, Bucureşti, 2022).  Al doilea, cel de „inadecvare”, este exemplificat de Liviu Capşa axându-se pe scriitorii ruşi şi ajungând la I. L. Caragiale.  Concluzionează Liviu Capşa: „…la personajele caragialiene, incoerenţa limbajului, ambiguitatea comunicării nu-şi au cauza, ca la scriitorii ruşi, în trăiri zguduitoare, paroxistice. În universul miticilor, politicienii sau „onorabilii cetăţeni”, sunt fie cuvântătorii unui limbaj ferfeniţit de demagogie, fie trăncănitorii ce umplu acel minuscul gol existenţial pentru care ţapul cu bere nu e suficient. Poate de aceea, spre deosebire de drama rusă, în care căderea e de lungă durată, adesea ireversibilă, la Caragiale, necazul se consumă repede, „la moment”, iar normalitatea izbăvitoare e totdeauna pe aproape”.

 „România literară” nr. 16 din 2022.  Acesta este un număr care abundă în Eminescu. Ba chiar conţine şi o imagine „Eminescu”, sculptură de Vasile Gorduz. Editorialul lui Nicolae Manolescu, intitulat „Eminescu, deţinut politic şi asasinat?”, debutează cu câteva citate din volumul lui Ion Spânu „Asasinarea lui Eminescu” (Editura „Măiastra”, 2021): „Când  vor fi lămurite pe deplin evenimentele  petrecute în 28 iunie 1883, probabil că această zi va fi pecetluită definitiv ca ziua de doliu a culturii române. Documentele arată că în acea fatidică zi s-a comis un atentat bine orchestrat împotriva celui care este azi „omul deplin” al spiritului românesc.” „Poate că niciodată, în toată istoria noastră, politicienii şi serviciile secrete nu au organizat o mai amplă campanie de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice, aşa cum s-a întâmplat cu Eminescu în vara anului 1883.” „Dacă istoricii din ultimii 100 de ani s-ar fi eliberat de presiunile politice şi ar fi devoalat cu luciditate şi detaşare acei ani ai sfârşitului secolului XIX, probabil că multe biografii de politicieni s-ar fi cutremurat din temelii şi  pieţele marilor oraşe ar avea astăzi mai puţine statui. Din păcate, şi înainte de aducerea comunismului, şi în timpul dictaturii roşii, dar şi în zilele noastre, istoricii sunt printre clienţii favoriţi ai politicienilor.”

Publicitate

Editorialul continuă cu o critică acidă la ipotezele lui Ion Spânu: 1. „…lipsind, lucru ciudat, tocmai cărţile unor medici din zilele noastre care s-au pronunţat asupra chestiunii. Nu e greu să ne dăm seama de ce le ocoleşte autorul: i-ar fi venit peste mână să nege boala lui Eminescu şi necesitatea internării lui, căci despre aceasta este vorba, în definitiv, în carte, faţă cu opiniile unor specialişti.”;  2. „ Pe Maiorescu, pe Slavici şi pe alţi contemporani ai poetului îi scoate dintr-un condei de „mincinoşi” sau de „interesaţi”, acuzându-i că au pus la cale un „scenariu diabolic” menit a-l exclude pe Eminescu din viaţa publică, ba chiar pe doctori ca Suţu sau Obersteiner, care ar fi executat fără să crâcnească ordinele „cinicului”, „duplicitarului” şi „machiavelicului” Maiorescu, dar nu poate face acelaşi lucru şi cu cei câţiva specialişti din zilele noastre.”; 3. „Nici pe istoricii literari, de care nu prea vine vorba în carte, mai cu seamă pe G. Călinescu, al cărui diagnostic, deşi infirmat de cercetările mai noi, continuă a fi preferatul manualelor şcolare, nu-i putea învinui pe faţă că fac  jocul „politicienilor şi al serviciilor secrete”. Precizez ca nu cumva să se creadă că-mi aparţin, cuvintele puse între ghilimele sunt cuvintele autorului. Şi, desigur, şi ideile.”; 4. „Întreaga „demonstraţie” a autorului e lipsită de probitate morală şi de scrupul ştiinţific.”; 5. „Deşi îi este consacrată lui Eminescu, cercetarea nici nu ţine, propriu vorbind, de istoriografia literară, ci de investigaţia jurnalistică şi, încă, de una de cea mai joasă speţă”; 6. „Tăcerea eminescologilor însă, câţi or mai fi, chiar mă îngrijorează. Să fi sărit Ion Spânu calul chiar şi în ochii celor care cred, ca şi el, că boala lui Eminescu a fost rodul unei cabale politice, iar internarea lui, o înscenare care a făcut din poetul „Doinei” cel dintâi deţinut politic român?”

Gabriel Coşoveanu  scrie despre volumul lui Cassian Maria Spiridon „Eminescu, ziarist politic” (ediţia a II-a, revizuită, restructurată şi adăugită, Editura „Hoffman”, Caracal, 2022). Autorul cronicii găseşte trei premise de la care porneşte demersul lui Cassian Maria Spiridon: 1. „Eminescu a avut o laborioasă activitate de gazetar”; 2. „A trebuit să facă această activitate din motive pecuniare dar şi mânat de un structural impuls polemic”; 3. „Orice moment care ne îndeamnă a ne gândi la Eminescu impune şi cere a-l vedea în totalitate.”

Citind atent studiul criticului ieşean, Gabriel Coşoveanu remarcă arhitectura pe care a conceput-o Casian Maria Spiridon cu privire la Eminescu gazetarul : a) „insistenţa pe viziunea holistică ajută în modul cel mai firesc, la constituirea unui veritabil portret „en miettes” al junimistului, fără emfaze inutile şi apel la superlative”;  b) „antiteza” – ca armă favorită a lui Eminescu, „sau, oricum, mai percutantă, este mânuită natural şi cu efecte persuasive, chiar şi atunci când nimiceşte, în devălmăşie, pretenţiile melioriste ale puternicilor zilei”; c) „adecvarea terminologică” – specifică lui Eminescu „în comentarea fiecărui domeniu (naţionalismul, chestiunea ţărănească,  religia, învăţământul, cultura, geopolitica, economia, socialismul etc.); d) „timbrul grav, responsabil şi reflexiv” – „venind dinspre filosofii care l-au ghidat pe Eminescu întreaga viaţă, precum Platon şi Kant”; e) „consecvenţa de fond” – articolele gazetarului „dezvăluind faptul că punerea pe tapet a unei chestiuni era precedată de trecerea prin laboratorul interdisciplinar al poetului”.

Ioan Holban, în cronica intitulată „Eminescu – contemporanul nostru?”, prezintă recentul volum al lui Constantin Cubleşan, intitulat „Defăimarea lui Eminescu” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022).  Dacă Alexandru Dobrescu a introdus noţiunea de „detractori ai lui Eminescu”,  Constantin Cubleşan îi va denumi „defăimători”. Considerând-o „o carte provocatoare”,   Ioan Holban ţine să precizeze: În aproape trei sute de pagini, Constantin Cubleşan adună scrierile celor care l-au contestat pe poet, de la contemporanii Petre Grădişteanu, Gr. Gelianu,  Anghel Demetriescu, „canonicul” Al. Grama, Aron Densusianu care, iată, găsea la Eminescu „o deplină şi primejdioasă atracţie către tot ce e străin spiritului românesc”, la cei de azi, care aprind patimi vechi şi născocesc tot felul de idei de care se sparie gândul”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

DEZASTRU: Un sfert dintre TINERII români nu au un loc de muncă. Rata șomajului a urcat la 5,6% în februarie 2025

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat marți, 1 aprilie, că rata șomajului în România a ajuns în luna februarie 2025 la 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie. Tendința ascendentă este vizibilă și în comparație cu aceeași lună a anului trecut, când rata era de 5,3%.

Conform datelor oficiale, numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane, față de 450.900 înregistrate în ianuarie și 436.300 în februarie 2024.

Distribuția pe sexe arată că șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile. În timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cea a femeilor s-a situat la 5,3%, diferența fiind de 0,4 puncte procentuale.

Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului rămâne alarmant de ridicată, la 26,3%. Este același nivel înregistrat și în ultimul trimestru al anului 2024, ceea ce indică o problemă structurală pe piața muncii.

În cazul adulților cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% în februarie 2025, cu 4,4% pentru bărbați și 4,1% pentru femei. Totodată, această categorie reprezintă 72,5% din totalul șomerilor la nivel național.

Potrivit INS, doar într-o singură săptămână, aproximativ 6.000 de români și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce confirmă o dinamică negativă pe piața forței de muncă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Bătaie cu sabie într-un cazinou din Botoșani: Trei bărbați trimiși în judecată pentru tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a trei bărbați acuzați de comiterea unor fapte de o gravitate extremă, petrecute într-o sală de jocuri din centrul municipiului Botoșani.

Potrivit anchetatorilor, este vorba despre B.D., în vârstă de 23 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Alături de el, au fost trimiși în judecată și M.C.S., de 19 ani, respectiv P.D., de 42 de ani, ambii acuzați de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Faptele au avut loc în seara zilei de 9 martie 2025, în jurul orei 23:15, într-un cazinou situat în zona centrală a municipiului. Victima, I.D., se afla în incinta localului când a fost atacată de M.C.S. și P.D., care, ulterior, l-au alertat pe B.D. cu privire la prezența acesteia.

La scurt timp, B.D. a intrat în cazinou și l-a lovit pe I.D. cu o sabie în zona capului și a umerilor. Victima a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 15 zile de îngrijiri medicale. Prin actele de violență comise, inculpații au provocat o stare de panică și au tulburat grav ordinea și liniștea publică.

Procurorii au transmis că această etapă a procesului penal marchează trimiterea dosarului în instanță și nu înfrânge în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, care le este garantat tuturor inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune a Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani

Publicat

Publicitate

În perioada 29-3 martie 2025, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în stațiile de călători, în trenurile care circulă pe raza județului, precum și pe arterele rutiere din proximitatea acestora.

 

Astfel,  au fost controlate 18 autovehicule și  fost desfășurate activități specifice în patru trenuri de călători și cinci stații CFR, prilej cu care au fost legitimate 27 de persoane.

 

În urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 6.000 de lei și a fost constatată o infracțiune.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr din Dorohoi, reținut de polițiștii de la Transporturi

Publicat

Publicitate

Duminică, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 23 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.

 

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, ar fi condus  un autoturism, pe drumul public din municipiul Dorohoi, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată de pe data de 22 martie a.c. Mai mult decât atât, fiind testat cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.

 

Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending