Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (37)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 14 din 2022.   La pagina 7 este prezentat un comunicat de presă semnat de Fundaţia Hyperion şi Uniunea Scriitorilor din România care priveşte „abuzul UAT Botoşani, legat de organizarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Redau conţinutul acestui comunicat: „Uniunea Administrativ Teritorială Botoşani (UAT), adică Primăria Municipiului Botoşani, prin Cabinetul primarului, a luat decizia unilaterală de a înregistra, fără să comunice şi celorlalţi organizatori – Fundaţia Culturală „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România -, înscrierea la OSIM a mărcii Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Această decizie dovedeşte intenţia de a schimba organizatorii tradiţionali, menţionaţi mai sus, precum şi lipsa de transparenţă din ultima perioadă.  Se încalcă astfel HCL nr. 281 din 26 septembrie 2019 şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestui premiu, prin care s-a stabilit componenţa juriului naţional şi perioada de cinci ani de activitate a acestuia, adică din 2019 până în 2024. Ca urmare, conducerile Fundaţiei Culturale „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România au decis să se retragă împreună cu juriul din organizarea pe viitor a acestui eveniment de tradiţie, iniţiat de aceste instituţii în martie 1991, păstrând palmaresul celor 31 de ediţii.  Cerem UAT Botoşani să înceapă, din 2023, cu organizatorii aleşi, prima ediţie a noii serii, urmând ca organizatorii tradiţionali, menţionaţi aici, să continue organizarea, cu altă denumire şi alt partener, a acestui premiu, având dreptul de premţiune asupra palmaresului şi tradiţiei premiului, acordat unui poet român contemporan.”

 

„România literară” nr. 15 din 2022. Nici o  trimitere la Eminescu în acest număr al revistei. În schimb Alex Ştefănescu, într-o fişă de cititor,  face referire la romanul  „Cimitirul Buna-Vestire” (1934)  al lui Tudor Arghezi.  Spre finalul articolului, Alex Ştefănescu aduce la lumină şi un punct de vedere al lui Nicolae Iorga: „Cuvintele deocheate folosite din când în când în roman îl enervează pe Nicolae Iorga, care vituperează împotriva introducerii lui Tudor Arghezi în manualele şcolare: „Este un adevărat sacrilegiu de a otrăvi sufletul noilor generaţii cu maculatura imundă, ai căror autori se inspiră prin cârciumi”. Istoricul face şi un joc de cuvinte neinspirat şi răutăcios plecând de la „Cimitirul Buna-Vestire: „Buna-Beştire” şi „Buna-Beştelire”.

Continuând lectura, cititorii se pot  elucida în ceea ce priveşte conceptele de „ratare” şi „inadecvare”.  Primul, cel de „ratare”, este lămurit de Alexandru Călinescu la rubrica „Interstiţii”, pornind de la cartea lui Dominique Noguez, intitulată „Cum să-ţi ratezi complet viaţa în unsprezece lecţii”. Spune Alexandru Călinescu: „Un subiect, oricât de grav, poate fi tratat atât la modul serios cât şi în registru umoristic”. Noguez tratează tema din perspectivă umoristică, pornind de la constatarea că „nimic din ceea ce e propriu ratării nu ne este străin”. O tratare serioasă a acestui concept este făcută de Angelo Mitchievici în  recenta sa carte „Farmecul vieţii distruse. Câteva reflecţii despre ratare” (Editura „Humanitas, Bucureşti, 2022).  Al doilea, cel de „inadecvare”, este exemplificat de Liviu Capşa axându-se pe scriitorii ruşi şi ajungând la I. L. Caragiale.  Concluzionează Liviu Capşa: „…la personajele caragialiene, incoerenţa limbajului, ambiguitatea comunicării nu-şi au cauza, ca la scriitorii ruşi, în trăiri zguduitoare, paroxistice. În universul miticilor, politicienii sau „onorabilii cetăţeni”, sunt fie cuvântătorii unui limbaj ferfeniţit de demagogie, fie trăncănitorii ce umplu acel minuscul gol existenţial pentru care ţapul cu bere nu e suficient. Poate de aceea, spre deosebire de drama rusă, în care căderea e de lungă durată, adesea ireversibilă, la Caragiale, necazul se consumă repede, „la moment”, iar normalitatea izbăvitoare e totdeauna pe aproape”.

 „România literară” nr. 16 din 2022.  Acesta este un număr care abundă în Eminescu. Ba chiar conţine şi o imagine „Eminescu”, sculptură de Vasile Gorduz. Editorialul lui Nicolae Manolescu, intitulat „Eminescu, deţinut politic şi asasinat?”, debutează cu câteva citate din volumul lui Ion Spânu „Asasinarea lui Eminescu” (Editura „Măiastra”, 2021): „Când  vor fi lămurite pe deplin evenimentele  petrecute în 28 iunie 1883, probabil că această zi va fi pecetluită definitiv ca ziua de doliu a culturii române. Documentele arată că în acea fatidică zi s-a comis un atentat bine orchestrat împotriva celui care este azi „omul deplin” al spiritului românesc.” „Poate că niciodată, în toată istoria noastră, politicienii şi serviciile secrete nu au organizat o mai amplă campanie de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice, aşa cum s-a întâmplat cu Eminescu în vara anului 1883.” „Dacă istoricii din ultimii 100 de ani s-ar fi eliberat de presiunile politice şi ar fi devoalat cu luciditate şi detaşare acei ani ai sfârşitului secolului XIX, probabil că multe biografii de politicieni s-ar fi cutremurat din temelii şi  pieţele marilor oraşe ar avea astăzi mai puţine statui. Din păcate, şi înainte de aducerea comunismului, şi în timpul dictaturii roşii, dar şi în zilele noastre, istoricii sunt printre clienţii favoriţi ai politicienilor.”

Publicitate

Editorialul continuă cu o critică acidă la ipotezele lui Ion Spânu: 1. „…lipsind, lucru ciudat, tocmai cărţile unor medici din zilele noastre care s-au pronunţat asupra chestiunii. Nu e greu să ne dăm seama de ce le ocoleşte autorul: i-ar fi venit peste mână să nege boala lui Eminescu şi necesitatea internării lui, căci despre aceasta este vorba, în definitiv, în carte, faţă cu opiniile unor specialişti.”;  2. „ Pe Maiorescu, pe Slavici şi pe alţi contemporani ai poetului îi scoate dintr-un condei de „mincinoşi” sau de „interesaţi”, acuzându-i că au pus la cale un „scenariu diabolic” menit a-l exclude pe Eminescu din viaţa publică, ba chiar pe doctori ca Suţu sau Obersteiner, care ar fi executat fără să crâcnească ordinele „cinicului”, „duplicitarului” şi „machiavelicului” Maiorescu, dar nu poate face acelaşi lucru şi cu cei câţiva specialişti din zilele noastre.”; 3. „Nici pe istoricii literari, de care nu prea vine vorba în carte, mai cu seamă pe G. Călinescu, al cărui diagnostic, deşi infirmat de cercetările mai noi, continuă a fi preferatul manualelor şcolare, nu-i putea învinui pe faţă că fac  jocul „politicienilor şi al serviciilor secrete”. Precizez ca nu cumva să se creadă că-mi aparţin, cuvintele puse între ghilimele sunt cuvintele autorului. Şi, desigur, şi ideile.”; 4. „Întreaga „demonstraţie” a autorului e lipsită de probitate morală şi de scrupul ştiinţific.”; 5. „Deşi îi este consacrată lui Eminescu, cercetarea nici nu ţine, propriu vorbind, de istoriografia literară, ci de investigaţia jurnalistică şi, încă, de una de cea mai joasă speţă”; 6. „Tăcerea eminescologilor însă, câţi or mai fi, chiar mă îngrijorează. Să fi sărit Ion Spânu calul chiar şi în ochii celor care cred, ca şi el, că boala lui Eminescu a fost rodul unei cabale politice, iar internarea lui, o înscenare care a făcut din poetul „Doinei” cel dintâi deţinut politic român?”

Gabriel Coşoveanu  scrie despre volumul lui Cassian Maria Spiridon „Eminescu, ziarist politic” (ediţia a II-a, revizuită, restructurată şi adăugită, Editura „Hoffman”, Caracal, 2022). Autorul cronicii găseşte trei premise de la care porneşte demersul lui Cassian Maria Spiridon: 1. „Eminescu a avut o laborioasă activitate de gazetar”; 2. „A trebuit să facă această activitate din motive pecuniare dar şi mânat de un structural impuls polemic”; 3. „Orice moment care ne îndeamnă a ne gândi la Eminescu impune şi cere a-l vedea în totalitate.”

Citind atent studiul criticului ieşean, Gabriel Coşoveanu remarcă arhitectura pe care a conceput-o Casian Maria Spiridon cu privire la Eminescu gazetarul : a) „insistenţa pe viziunea holistică ajută în modul cel mai firesc, la constituirea unui veritabil portret „en miettes” al junimistului, fără emfaze inutile şi apel la superlative”;  b) „antiteza” – ca armă favorită a lui Eminescu, „sau, oricum, mai percutantă, este mânuită natural şi cu efecte persuasive, chiar şi atunci când nimiceşte, în devălmăşie, pretenţiile melioriste ale puternicilor zilei”; c) „adecvarea terminologică” – specifică lui Eminescu „în comentarea fiecărui domeniu (naţionalismul, chestiunea ţărănească,  religia, învăţământul, cultura, geopolitica, economia, socialismul etc.); d) „timbrul grav, responsabil şi reflexiv” – „venind dinspre filosofii care l-au ghidat pe Eminescu întreaga viaţă, precum Platon şi Kant”; e) „consecvenţa de fond” – articolele gazetarului „dezvăluind faptul că punerea pe tapet a unei chestiuni era precedată de trecerea prin laboratorul interdisciplinar al poetului”.

Ioan Holban, în cronica intitulată „Eminescu – contemporanul nostru?”, prezintă recentul volum al lui Constantin Cubleşan, intitulat „Defăimarea lui Eminescu” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022).  Dacă Alexandru Dobrescu a introdus noţiunea de „detractori ai lui Eminescu”,  Constantin Cubleşan îi va denumi „defăimători”. Considerând-o „o carte provocatoare”,   Ioan Holban ţine să precizeze: În aproape trei sute de pagini, Constantin Cubleşan adună scrierile celor care l-au contestat pe poet, de la contemporanii Petre Grădişteanu, Gr. Gelianu,  Anghel Demetriescu, „canonicul” Al. Grama, Aron Densusianu care, iată, găsea la Eminescu „o deplină şi primejdioasă atracţie către tot ce e străin spiritului românesc”, la cei de azi, care aprind patimi vechi şi născocesc tot felul de idei de care se sparie gândul”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale

Publicat

acum 51 de minute

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Curtea de Apel Bucureşti a amânat, luni seară, pronunţarea în dosarul în care Călin Georgescu a atacat decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale, până la soluţionarea cererii de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, scrie stiripesurse.ro.

Marina Alexandru, unul dintre avocaţii care au reprezentat interesele lui Călin Georgescu în acest proces, a afirmat că aşteaptă ca instanţa să pronunţe asupra cererilor de recuzare, apoi aşteaptă pronunţarea.

”S-au făcut câteva cereri de recuzare, după care a trebuit să discutăm pe cereri de intervenţie, pe probatorii, pe excepţii, am ieşit, într-un final, şi pe fondul cauzei. Instanţa, la acest moment, a rămas în pronunţare cu privire la fondul cauzei şi la întreaga situaţie juridică existentă în dosar.

Ce a spus Georgescu

Călin Georgescu a susţinut că, dacă judecătoarea care are de soluţionat acest dosar va face un ”salt în conştiinţă”, magistratul ”poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări”.

”Eu i-am sugerat acest lucru, fiecare femeie la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a afirmat Călin Georgescu.

Publicitate

Peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat, luni, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea ”Tatăl nostru” şi ”Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia ”să se mântuiască”.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citeste mai mult

Eveniment

Masa de Revelion 2025: Cina festivă, cu feluri de mâncare gustoase, poate conține peste 200 de E-uri. Atenționare InfoCons

Publicat

acum 2 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Masa de Revelion 2025: Pregătirile pentru masa festivă la trecerea dintre ani sunt o preocupare pentru multe familii, în această perioadă. De la aperitive și feluri principale, până la deserturi și băuturi, preparatele sunt alese cu grijă pentru a crea un meniu bogat și variat, scrie alba24.ro.

Însă la alegerea alimentelor, pentru protejarea sănătății, InfoCons atenționează privind conținutul de aditivi (E-uri), zahăr și sare.

Masa de Revelion 2025. Feluri de mâncare

Potrivit sursei citate, în fiecare fel de mâncare pot fi prezenți:

  • până la 243 de aditivi alimentari (E-uri)
  • 289,29 grame de zahăr, de peste 11 ori limita zilnică recomandată (25 g)
  • 45,60 grame de sare, de 9 ori mai mult decât recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății

Masa de Revelion 2025. Aperitive și feluri principale

Aperitivele festive, precum brânza topită, platourile tradiționale sau sosurile, aduc nu doar gust, ci și aditivi:

  • brânză topită: până la 9 E-uri, 7 g zahăr, 2,6 g sare
  • platouri tradiționale: până la 39 E-uri, 11,92 g zahăr, 5,11 g sare
  • sosuri precum ketchup-ul și muștarul contribuie cu zahăr (până la 34 g) și sare (până la 6,5 g)
  • maioneza cu până la 8 E-uri, 4.2 grame de zahăr și 2.67 grame de sare
  • pâinea cu până la 8 E-uri, 2 grame de zahăr și 1.1 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Preparatele tradiționale românești

Deliciile precum sarmalele, salata de boeuf sau cârnații de porc pot conține:

Publicitate
  • sarmale: până la 29 E-uri, 16,47 g zahăr, 3,86 g sare
  • salată de boeuf: până la 17 E-uri, 3,22 g zahăr, 1,42 g sare
  • cârnați de porc: până la 16 E-uri, 14,64 g zahăr, 7,86 g sare
  • piftie: până la 8 E-uri, 3.31 grame de zahăr și 4.35 grame de sare
  • jumări: până la 6 E-uri, 11.74 grame de zahăr și 2.5 grame de sare
  • salată de murături: până la 8 E-uri, 5.2 grame de zahăr și 2.12 grame de sare.

Masa de Revelion 2025. Deserturile și băuturile

Deserturile festive, cum ar fi cozonacii și pralinele, împreună cu băuturile energizante sau răcoritoare, contribuie semnificativ la aportul de zahăr:

  • praline cu ciocolată : până la 10 E-uri, 67,7 g zahăr
  • cozonac: până la 19 E-uri, 31,98 g zahăr
  • înghețata: până la 11 E-uri și 29.8 grame de zahăr
  • băuturi energizante: până la 12 E-uri, 15 g zahăr și 0.5 grame de sare
  • băuturi răcoritoare tip ceai: până la 8 E-uri, 7,7 grame de zahăr și 0.06 grame de sare
  • berea cu fructe: până la 10 E-uri, 2.81 grame de zahăr și 0.0059 grame de sare
  • guma de mestecat poate conține și ea până la 11 E-uri.

 

Citeste mai mult

Eveniment

ANM: Temperaturi oscilante în următoarele două săptămâni. Probabilitate de precipitaţii după 3 ianuarie

Publicat

acum 3 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Temperaturile medii vor fi oscilante pe parcursul următoarelor două săptămâni, iar probabilitatea de precipitaţii va fi mai ridicată după 3 ianuarie, conform prognozei emise de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru intervalul 30 decembrie 2024 – 12 ianuarie 2025.

În Banat, în primele două zile, media valorilor termice diurne se va situa în jurul valorii de 6 grade, apoi în următoarele două zile va creşte până spre 11…12 grade. Din data de 3 ianuarie se va răci semnificativ, astfel că media maximelor va scădea până spre 3 grade. Debutul celei de-a două săptămâni va aduce valori termice diurne în creştere (medie de 5…7 grade), după care variaţiile termice vor fi nesemnificative (2 grade). Media minimelor va fi de -3…-2 grade, în primele zile, apoi va creşte până spre 2 grade (3 ianuarie). Va urma o scădere uşoară a temperaturilor minime până în data de 6 ianuarie, când mediat, se vor situa în jurul valorii de -2 grade. În următoarele două zile, temperaturile nocturne se vor situa în jurul a -1 grad, apoi vor fi în scădere de la o zi la alta până spre finalul intervalului (spre -5 grade, în data de 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii în intervalul 30 decembrie – 2 ianuarie, însă ulterior probabilitatea de apariţie a acestora va fi ridicată, posibil mai însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Şi în Crişana, la debutul primei săptămâni, media temperaturilor maxime va fi de 3…4 grade. Va urma o încălzire semnificativă în zilele de 1 şi 2 ianuarie, când mediat, vor fi maxime de 8…9 grade. Ulterior, media maximelor va scădea semnificativ, până spre valori de 2…3 grade (în zilele de 5 şi 6 ianuarie). A două săptămână va aduce o uşoară creştere a mediei temperaturilor diurne (5 grade, în data de 7 ianuarie), după care va scădea şi se va situa în jurul a 1 grad (până la sfârşitul intervalului analizat). Media temperaturilor minime va fi de -3…-2 grade (în primele trei zile), apoi va creşte (2 grade, în data de 3 ianuarie). Va urma o altă scădere a temperaturilor nocturne, spre o medie de -3 grade (6 ianuarie), după care, din nou, vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (-1 grad) până spre finalul celei de-a doua săptămâni (-6 grade).

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, apoi va creşte până spre finalul intervalului. Cantităţile de apă pot fi însemnate în întervalul 3-8 ianuarie.

În Transilvania, media valorilor termice diurne va fi de 2…3 grade (în primele două zile), apoi va creşte treptat spre o valoare de 9 grade (2 ianuarie). După aceasta, vor scădea în perioada 3-6 ianuarie, astfel că media acestora va fi de 1…2 grade. A doua jumătate a intervalului va marca o încălzire uşoară (până spre 4 grade, în ziua de 7 ianuarie), după care valorile diurne vor scădea şi vor fi de -1…0 grade (perioada 9-12 ianuarie). Temperaturile nocturne vor avea o valoare mediată de -4 grade (în prima zi), apoi vor scădea şi se vor situa în jurul unei valori medii de -7 grade (1 ianuarie). În următoarele nopţi, temperaturile vor creşte (spre -1 grad, în intervalul 3-4 ianuarie), apoi vor avea variaţii de la o zi la alta; în ultimele zile din a doua săptămână acestea vor scădea şi se vor situa, mediat, în jurul a -8 grade (11-12 ianuarie).

Publicitate

Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil însemnate cantitativ în perioada 3-8 ianuarie.

Prima săptămână va debuta cu temperaturi maxime în creştere, în Maramureş, de la aproximativ 1 grad (30 decembrie) până spre 8 grade (2 ianuarie). Va urma o răcire semnificativă, astfel încât temperaturile din timpul zilei vor ajunge până spre 1…2 grade (5-6 ianuarie), apoi vor scădea, din nou, din data de 8 ianuarie (de la 3 la 0 grade, cu cele mai mici valori în ultimele patru zile, din a doua săptămână). Media minimelor termice va avea variaţii între -5 şi -2 grade (în primele patru zile), apoi va creşte până spre 1 grad (3 ianuarie). Va urma o scădere a temperaturilor din timpul nopţii, astfel că, în data de 6 ianuarie, media acestora va coborî spre -5 grade. Următoarele două zile vor marca o încălzire uşoară, până spre -2 grade (7-8 ianuarie), după care vor scădea începând cu data de 8 ianuarie (până la -6 grade la sfârşitul intervalului). Probabilitatea de precipitaţii va fi în creştere din data de 3 ianuarie, posibil mai însemnate cantitativ în intervalul 3-8 ianuarie.

În Moldova, valorile termice diurne vor fi în creştere de la o zi la alta, de la o medie de 5 grade până spre 11 grade (în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie). Va urma o răcire bruscă a vremii, astfel încât media maximelor se va situa între 2 şi 5 grade (3-7 ianuarie), după care va continua să scadă până la o valoare mediată de 0 grade (9-12 ianuarie). În ceea ce priveşte temperaturile minime, media acestora va creşte de la -4 grade (31 decembrie) până spre 1 grad (3 ianuarie), apoi va urma o scădere de la o zi la alta, astfel că în data de 6 ianuarie se vor înregistra valori în jurul a -4 grade. A doua săptămână va debuta cu o creştere uşoară a temperaturilor nocturne (spre aproximativ -3 grade, în zilele de 7 şi 8 ianuarie), iar apoi vor scădea până a o medie de -6 grade, la finalul perioadei analizate (10-12 ianuarie).

Temporar vor fi precipitaţii din data de 3 ianuarie şi până spre finalul celei de-a doua săptămâni, însă vor fi destul de slabe cantitativ.

În Dobrogea, în primele patru zile se remarcă o creştere a temperaturilor maxime, de la o medie de 6 grade până spre 12 grade. Din data de 3 ianuarie se poate observa o scădere a valorilor termice diurne, astfel că în perioada 5-6 ianuarie, acestea vor ajunge la o valoare mediată de 6 grade. Săptămâna a doua va debuta cu o uşoară creştere (spre 7…8 grade), după care se evidenţiază o nouă scădere până spre finalul intervalului (de la 7 grade în data de 8 ianuarie, până la 3 grade în 12 ianuarie). Media temperaturilor minime va creşte în prima săptămână de la -1 grad până la o valoare de 2 grade (în perioada 3-5 ianuarie); ulterior apar variaţii termice de la o zi la alta, iar spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni se remarcă o altă scădere a temperaturilor din timpul nopţii (de la 1 grad în 9 ianuarie, până la -2 grade în 12 ianuarie).

Nu vor fi precipitaţii între 30 decembrie şi 3 ianuarie, însă ulterior va creşte probabilitatea acestora, posibil mai însemnate cantitativ în intervalele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Muntenia, în primele patru zile de prognoză, media valorilor termice diurne va creşte de la 7 până la 12 grade, apoi va scădea semnificativ, astfel că în data de 6 ianuarie se va atinge valoarea de 5 grade. Aceeaşi valoare a mediei temperaturilor maxime se remarcă şi în data de 8 ianuarie, apoi spre finalul intervalului va scădea până în jurul a 2…3 grade. În cazul temperaturilor din timpul nopţii, în prima săptămână se observă o creştere a mediei acestora de la -3…-2 grade (30 decembrie – 1 ianuarie) până în jur de 0 grade (3-5 ianuarie). Ulterior, minimele termice se vor menţine în jurul unei valori medii de -2 grade (6-9 ianuarie), după care vor coborî la o medie de -5 grade, la finalul perioadei analizate.

În prima parte a intervalului nu vor fi precipitaţii, însă din data de 4 ianuarie va creşte probabilitatea de apariţie a acestora; vor fi posibil mai însemnate cantitativ îndeosebi în perioadele 4-6 ianuarie şi 8-9 ianuarie.

În Oltenia, media valorilor termice diurne de la începutul intervalului de prognoză (30-31 decembrie) va avea o valoare de 9 grade şi va creşte până în jurul a 13 grade (2 ianuarie). După aceasta se evidenţiază o răcire semnificativă până în data de 6 ianuarie, când vor fi valori în jur de 4 grade. Aceeaşi valoare mediată va avea loc şi pe data de 8 ianuarie, apoi temperaturile maxime vor scădea, astfel că la finalul intervalului se vor înregistra 2 grade. În ceea ce priveşte temperaturile nocturne, media acestora va fi de -3…-2 grade în primele zile, apoi vor creşte spre 0 grade (3-5 ianuarie). În continuare, variaţiile termice vor fi nesemnificative până în data de 9 ianuarie (-2 grade), ulterior temperaturile vor scădea spre -5 grade, la sfârşitul celei de-a doua săptămâni.

Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă în intervalul 30 decembrie – 3 ianuarie, apoi va fi temporar ridicată până la sfârşitul intervalului de referinţă.

La munte media temperaturilor de pe parcursul zilei va fi pozitivă în perioada 30 decembrie – 2 ianuarie, cu valori cuprinse între 4 şi 6 grade. Din data de 3 ianuarie va urma o răcire a vremii, astfel că media maximelor va scădea până spre -4 grade (5 ianuarie); ulterior, valorile diurne vor creşte uşor (spre -1 grad, în 7 ianuarie), după care vor scădea treptat, ajungând până în jurul a -4 grade, la sfârşitul intervalului analizat (9-12 ianuarie). În primele cinci nopţi, temperaturile minime se vor încadra, mediat, între -4 şi -2 grade, apoi vor scădea până la o valoare de -8 grade, în zilele de 5 şi 6 ianuarie); în a doua săptămână, media minimelor va avea variaţii între -10 şi -6 grade, cu cele mai mici valori la finalul întregului interval de referinţă (10-12 ianuarie).

Vor fi precipitaţii începând cu data de 3 ianuarie, iar probabilitatea pentru cantităţi însemnate de apă va fi mai ridicată în perioada 3-8 ianuarie.AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Poliția de Frontieră Română este pregătită să intre în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre

Publicat

acum 3 ore

luni, 30.12.2024

de

Publicitate

Începând cu 1 ianuarie 2025, la frontiera internă a României, respectiv la granița cu Ungaria și Bulgaria, se elimină controlul de frontieră, sens în care toate persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Membre ale Spațiului Schengen (cu excepția Ciprului și Irlandei) fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliției de Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie.

Practic, călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul țării.

Punctele de trecere a frontierei unde va fi eliminat controlul:

La frontiera româno-bulgară:

  • 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipnița, Dobromir, Bechet, Calafat, Călărași, Zimnicea și Turnu Măgurele
  • 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă și Calafat
  • 7 cu specific portuar: Călărași, Oltenița, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia și Bechet

La frontiera româno-ungară:

  • 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Borș II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni și Cenad
  • 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor și Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

  • 2 cu specific portuar: Cernavodă și Brăila

Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetățenie, și pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcațiuni sau trenuri.

Publicitate

Este important de reținut că persoanele care intenționează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv pașaport sau carte de identitate.

Conform practicii existente la nivelul mai multor state membre ale Uniunii Europene, polițiștii de frontieră români vor face controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu colegii de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informații cu privire la posibila săvârșire a unor fapte ilegale și vor avea ca scop prevenirea și combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte vor avea în dotare dispozitive mobile de control pe care va fi instalată aplicația eDAC cu care vor efectua aceste verificări. În cazul în care nu există probleme la verificările efectuate, persoana își va putea continua călătoria fără restricții, în caz contrar vor fi aplicate măsurile legale corespunzătoare.

Condițiile de călătorie în statele din afara Spațiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la cabinele din punctele de trecere a frontierei.

Pentru securizarea frontierelor externe ale Românei, și totodată ale Uniunii Europene și spațiului Schengen, la nivelul Poliției de Frontieră au fost luate măsuri încă din timp. Măsurile au constat în:

  • alocarea de resursă umană: aproximativ 90% din absolvenții Școlii de Pregătire a Agenților Avram Iancu Oradea au fost repartizați la frontierele externe și aproximativ 80% din concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor vacante în anul în curs au fost pentru frontierele externe
  • a fost alocată tehnică de supraveghere și autospeciale de patrulare.

Regândirea dispozitivului și măsurile de ordin logistic au ca scop protecția cetățenilor,  precum și folosirea judicioasă a resursei umane.

Poliția de Frontieră Română este pregătită, din toate punctele de vedere – organizatoric, logistic și uman, pentru integrarea în Spațiul Schengen pe cale terestră începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Statistică

Zilnic, în anul 2024, frontierele interne ale Românei sunt tranzitate în medie de 110.000 persoane și 33.000 de mijloace de transport, dintre care 7.300 camioane.

Cele mai tranzitate punctele de trecere de la frontiera internă sunt PTF Nădlac II de la frontiera cu Ungaria și Giurgiu-Ruse la frontiera cu Bulgaria.

Nădlac II este tranzitat în medie de 9.500 persoane și 4.870 mijloace de transport, dintre care peste 2.500 de camioane în fiecare zi. În timp ce prin PTF Giurgiu trec în medie 10.500 persoane și 5.000 de mijloace de transport pe zi, dintre care 2.400 camioane.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending