Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (37)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

„România literară” nr. 14 din 2022.   La pagina 7 este prezentat un comunicat de presă semnat de Fundaţia Hyperion şi Uniunea Scriitorilor din România care priveşte „abuzul UAT Botoşani, legat de organizarea Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Redau conţinutul acestui comunicat: „Uniunea Administrativ Teritorială Botoşani (UAT), adică Primăria Municipiului Botoşani, prin Cabinetul primarului, a luat decizia unilaterală de a înregistra, fără să comunice şi celorlalţi organizatori – Fundaţia Culturală „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România -, înscrierea la OSIM a mărcii Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia. Această decizie dovedeşte intenţia de a schimba organizatorii tradiţionali, menţionaţi mai sus, precum şi lipsa de transparenţă din ultima perioadă.  Se încalcă astfel HCL nr. 281 din 26 septembrie 2019 şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestui premiu, prin care s-a stabilit componenţa juriului naţional şi perioada de cinci ani de activitate a acestuia, adică din 2019 până în 2024. Ca urmare, conducerile Fundaţiei Culturale „Hyperion – caiete botoşănene” Botoşani şi Uniunea Scriitorilor din România au decis să se retragă împreună cu juriul din organizarea pe viitor a acestui eveniment de tradiţie, iniţiat de aceste instituţii în martie 1991, păstrând palmaresul celor 31 de ediţii.  Cerem UAT Botoşani să înceapă, din 2023, cu organizatorii aleşi, prima ediţie a noii serii, urmând ca organizatorii tradiţionali, menţionaţi aici, să continue organizarea, cu altă denumire şi alt partener, a acestui premiu, având dreptul de premţiune asupra palmaresului şi tradiţiei premiului, acordat unui poet român contemporan.”

 

„România literară” nr. 15 din 2022. Nici o  trimitere la Eminescu în acest număr al revistei. În schimb Alex Ştefănescu, într-o fişă de cititor,  face referire la romanul  „Cimitirul Buna-Vestire” (1934)  al lui Tudor Arghezi.  Spre finalul articolului, Alex Ştefănescu aduce la lumină şi un punct de vedere al lui Nicolae Iorga: „Cuvintele deocheate folosite din când în când în roman îl enervează pe Nicolae Iorga, care vituperează împotriva introducerii lui Tudor Arghezi în manualele şcolare: „Este un adevărat sacrilegiu de a otrăvi sufletul noilor generaţii cu maculatura imundă, ai căror autori se inspiră prin cârciumi”. Istoricul face şi un joc de cuvinte neinspirat şi răutăcios plecând de la „Cimitirul Buna-Vestire: „Buna-Beştire” şi „Buna-Beştelire”.

Continuând lectura, cititorii se pot  elucida în ceea ce priveşte conceptele de „ratare” şi „inadecvare”.  Primul, cel de „ratare”, este lămurit de Alexandru Călinescu la rubrica „Interstiţii”, pornind de la cartea lui Dominique Noguez, intitulată „Cum să-ţi ratezi complet viaţa în unsprezece lecţii”. Spune Alexandru Călinescu: „Un subiect, oricât de grav, poate fi tratat atât la modul serios cât şi în registru umoristic”. Noguez tratează tema din perspectivă umoristică, pornind de la constatarea că „nimic din ceea ce e propriu ratării nu ne este străin”. O tratare serioasă a acestui concept este făcută de Angelo Mitchievici în  recenta sa carte „Farmecul vieţii distruse. Câteva reflecţii despre ratare” (Editura „Humanitas, Bucureşti, 2022).  Al doilea, cel de „inadecvare”, este exemplificat de Liviu Capşa axându-se pe scriitorii ruşi şi ajungând la I. L. Caragiale.  Concluzionează Liviu Capşa: „…la personajele caragialiene, incoerenţa limbajului, ambiguitatea comunicării nu-şi au cauza, ca la scriitorii ruşi, în trăiri zguduitoare, paroxistice. În universul miticilor, politicienii sau „onorabilii cetăţeni”, sunt fie cuvântătorii unui limbaj ferfeniţit de demagogie, fie trăncănitorii ce umplu acel minuscul gol existenţial pentru care ţapul cu bere nu e suficient. Poate de aceea, spre deosebire de drama rusă, în care căderea e de lungă durată, adesea ireversibilă, la Caragiale, necazul se consumă repede, „la moment”, iar normalitatea izbăvitoare e totdeauna pe aproape”.

 „România literară” nr. 16 din 2022.  Acesta este un număr care abundă în Eminescu. Ba chiar conţine şi o imagine „Eminescu”, sculptură de Vasile Gorduz. Editorialul lui Nicolae Manolescu, intitulat „Eminescu, deţinut politic şi asasinat?”, debutează cu câteva citate din volumul lui Ion Spânu „Asasinarea lui Eminescu” (Editura „Măiastra”, 2021): „Când  vor fi lămurite pe deplin evenimentele  petrecute în 28 iunie 1883, probabil că această zi va fi pecetluită definitiv ca ziua de doliu a culturii române. Documentele arată că în acea fatidică zi s-a comis un atentat bine orchestrat împotriva celui care este azi „omul deplin” al spiritului românesc.” „Poate că niciodată, în toată istoria noastră, politicienii şi serviciile secrete nu au organizat o mai amplă campanie de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice, aşa cum s-a întâmplat cu Eminescu în vara anului 1883.” „Dacă istoricii din ultimii 100 de ani s-ar fi eliberat de presiunile politice şi ar fi devoalat cu luciditate şi detaşare acei ani ai sfârşitului secolului XIX, probabil că multe biografii de politicieni s-ar fi cutremurat din temelii şi  pieţele marilor oraşe ar avea astăzi mai puţine statui. Din păcate, şi înainte de aducerea comunismului, şi în timpul dictaturii roşii, dar şi în zilele noastre, istoricii sunt printre clienţii favoriţi ai politicienilor.”

Publicitate

Editorialul continuă cu o critică acidă la ipotezele lui Ion Spânu: 1. „…lipsind, lucru ciudat, tocmai cărţile unor medici din zilele noastre care s-au pronunţat asupra chestiunii. Nu e greu să ne dăm seama de ce le ocoleşte autorul: i-ar fi venit peste mână să nege boala lui Eminescu şi necesitatea internării lui, căci despre aceasta este vorba, în definitiv, în carte, faţă cu opiniile unor specialişti.”;  2. „ Pe Maiorescu, pe Slavici şi pe alţi contemporani ai poetului îi scoate dintr-un condei de „mincinoşi” sau de „interesaţi”, acuzându-i că au pus la cale un „scenariu diabolic” menit a-l exclude pe Eminescu din viaţa publică, ba chiar pe doctori ca Suţu sau Obersteiner, care ar fi executat fără să crâcnească ordinele „cinicului”, „duplicitarului” şi „machiavelicului” Maiorescu, dar nu poate face acelaşi lucru şi cu cei câţiva specialişti din zilele noastre.”; 3. „Nici pe istoricii literari, de care nu prea vine vorba în carte, mai cu seamă pe G. Călinescu, al cărui diagnostic, deşi infirmat de cercetările mai noi, continuă a fi preferatul manualelor şcolare, nu-i putea învinui pe faţă că fac  jocul „politicienilor şi al serviciilor secrete”. Precizez ca nu cumva să se creadă că-mi aparţin, cuvintele puse între ghilimele sunt cuvintele autorului. Şi, desigur, şi ideile.”; 4. „Întreaga „demonstraţie” a autorului e lipsită de probitate morală şi de scrupul ştiinţific.”; 5. „Deşi îi este consacrată lui Eminescu, cercetarea nici nu ţine, propriu vorbind, de istoriografia literară, ci de investigaţia jurnalistică şi, încă, de una de cea mai joasă speţă”; 6. „Tăcerea eminescologilor însă, câţi or mai fi, chiar mă îngrijorează. Să fi sărit Ion Spânu calul chiar şi în ochii celor care cred, ca şi el, că boala lui Eminescu a fost rodul unei cabale politice, iar internarea lui, o înscenare care a făcut din poetul „Doinei” cel dintâi deţinut politic român?”

Gabriel Coşoveanu  scrie despre volumul lui Cassian Maria Spiridon „Eminescu, ziarist politic” (ediţia a II-a, revizuită, restructurată şi adăugită, Editura „Hoffman”, Caracal, 2022). Autorul cronicii găseşte trei premise de la care porneşte demersul lui Cassian Maria Spiridon: 1. „Eminescu a avut o laborioasă activitate de gazetar”; 2. „A trebuit să facă această activitate din motive pecuniare dar şi mânat de un structural impuls polemic”; 3. „Orice moment care ne îndeamnă a ne gândi la Eminescu impune şi cere a-l vedea în totalitate.”

Citind atent studiul criticului ieşean, Gabriel Coşoveanu remarcă arhitectura pe care a conceput-o Casian Maria Spiridon cu privire la Eminescu gazetarul : a) „insistenţa pe viziunea holistică ajută în modul cel mai firesc, la constituirea unui veritabil portret „en miettes” al junimistului, fără emfaze inutile şi apel la superlative”;  b) „antiteza” – ca armă favorită a lui Eminescu, „sau, oricum, mai percutantă, este mânuită natural şi cu efecte persuasive, chiar şi atunci când nimiceşte, în devălmăşie, pretenţiile melioriste ale puternicilor zilei”; c) „adecvarea terminologică” – specifică lui Eminescu „în comentarea fiecărui domeniu (naţionalismul, chestiunea ţărănească,  religia, învăţământul, cultura, geopolitica, economia, socialismul etc.); d) „timbrul grav, responsabil şi reflexiv” – „venind dinspre filosofii care l-au ghidat pe Eminescu întreaga viaţă, precum Platon şi Kant”; e) „consecvenţa de fond” – articolele gazetarului „dezvăluind faptul că punerea pe tapet a unei chestiuni era precedată de trecerea prin laboratorul interdisciplinar al poetului”.

Ioan Holban, în cronica intitulată „Eminescu – contemporanul nostru?”, prezintă recentul volum al lui Constantin Cubleşan, intitulat „Defăimarea lui Eminescu” (Editura „Junimea”, Iaşi, 2022).  Dacă Alexandru Dobrescu a introdus noţiunea de „detractori ai lui Eminescu”,  Constantin Cubleşan îi va denumi „defăimători”. Considerând-o „o carte provocatoare”,   Ioan Holban ţine să precizeze: În aproape trei sute de pagini, Constantin Cubleşan adună scrierile celor care l-au contestat pe poet, de la contemporanii Petre Grădişteanu, Gr. Gelianu,  Anghel Demetriescu, „canonicul” Al. Grama, Aron Densusianu care, iată, găsea la Eminescu „o deplină şi primejdioasă atracţie către tot ce e străin spiritului românesc”, la cei de azi, care aprind patimi vechi şi născocesc tot felul de idei de care se sparie gândul”.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Până la ce dată se pot depune cererile. DOCUMENT pus în dezbatere

Publicat

acum 2 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Ministerul Educației a pus în consultare publică proiectul de ordin legat de calendarul înscrierii în învățământul primar pentru viitorul an școlar, scrie alba24.ro.

Proiectul prevede că perioada în care se vor completa și depune cererile de înscriere și documentele necesare este 31 martie-6 mai.

Documentul legat de înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027, poate fi consultat AICI.

Două săptămâni mai târziu școlile să afişeze lista copiilor înmatriculați și numărul de locuri rămase libere după prima etapă de înscriere.

Listele finale ale viitorilor elevi de clasă pregătitoare ar urma să fie afișată pe 16 iunie, după finalizarea celei de a doua etape de înscriere, transmite Radio România Actualități.

Forma finală a calendarului urmează să fie aprobată după 10 zile, în urma propunerilor și sugestiilor primite pe adresa de e-mail dedicată acestui proiect care e precizată pe site-ul ministerului edu.ro.

Înscrierea în învățământul primar în anul școlar 2026-2027: Calendar

12 martie 2026

Publicitate

Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.

Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi:

  • posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.

13 martie 2026

Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip (anexa nr. 2 la Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar, pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate.

Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE

Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip (anexa nr. 2 la Metodologie).

Anexă la Ordinul MEC nr. / 2026 privind aprobarea Calendarului înscrierii în învăţământul primar pentru anul şcolar 2026 – 2027 împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.

16 martie 2026

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare, arată documentul consultat de Alba24.

Anunțarea, prin afișare la sediul unității sau pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească
îndeplinirea criteriilor specifice de departajare.

16 martie – 30 martie 2026

Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscriere.

31 martie 2026

Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv
recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.

31 martie – 6 mai 2026

Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea la care solicită înscrierea copiilor;

Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitate, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă;

13 mai – 20 mai 2026

Procesarea la nivelul unităților de învățământ

21 mai 2026

Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.

A doua etapă de înscriere începe în data de  22 mai 2026.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail gabriela.droc@edu.gov.ro

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Zi de aleasă cinstire pentru Patriarhul Teoctist, la Biserica din Victoria și la Casa Memorială din Tocileni

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Sâmbătă, satul Victoria din comuna Stăuceni a fost cu adevărat în sărbătoare. Localnicii, alături de credincioși veniți din alte zone ale județului Botoșani, au participat cu emoție și recunoștință la un eveniment dedicat unuia dintre cei mai importanți ierarhi ai Ortodoxiei românești, Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu, fiu al acestor meleaguri și al cincilea Patriarh al României.

Momentul a avut o încărcătură aparte, și a coincis cu un eveniment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română care a avut loc cu o zi înainte și anume canonizarea a 16 sfinte femei, fapt ce a sporit solemnitatea zilei.

La biserica din Victoria, ctitorită de Preafericitul Teoctist, a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți, alături de părintele paroh al bisericii „Nașterea Maicii Domnului”, pr. Bogdan Azamfirei.

La Sfânta Liturghie au participat și oficialități locale și județene, printre care senatorul Doina Federovici, și primarul comunei Stăuceni, Cozmin Epuraș, cunoscut drept un susținător al valorilor culturale și creștine din zonă.

După momentele înălțătoare ale Sfintei Liturghii, în biserică a fost oficiat parastasul pentru odihna sufletului Preafericitului Părinte Teoctist, în semn de profundă prețuire și neuitare.

Ulterior, alaiul de preoți și credincioși s-a îndreptat către Casa Memorială din satul Tocileni, loc de pelerinaj sufletesc pentru cei care doresc să păstreze vie amintirea marelui patriarh. Zeci de persoane au fost prezente, demonstrând că legăturile clădite pe dragoste, credință și recunoștință vor dăinui peste vreme.

Publicitate

După slujba parastasului oficiată la Tocileni, părintele protopop Petru Fercal a rostit un cuvânt emoționant, evocând personalitatea marcantă a Preafericitului Teoctist și subliniind atașamentul sincer al comunității, care se adună an de an pentru a-i cinsti memoria.

Evenimentul s-a încheiat cu o agapă frățească, unde nelipsitele sărmăluțe au fost pregătite cu grijă de gospodinele din Tocileni. Acestea au dovedit încă o dată că, pe lângă evlavie și respect pentru moștenirea spirituală a patriarhului, sunt și păstrătoare iscusite ale tradițiilor culinare locale.

Părintele Patriarh Teoctist s-a născut în data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni din județul Botoșani. A primit numele de Teodor, fiind cel de-al zecelea copil al familiei Dumitru și Marghioala Arăpașu. A intrat frate în Mănăstirea Vorona în anul 1928, apoi în Mănăstirea Neamț în anul 1931.

Studii

Teodor Arăpașu a absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în anul 1940. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist în data de 6 august 1935 și a fost hirotonit ierodiacon în data de 4 ianuarie 1937.

Între 1940-45 a studiat la Facultatea de Teologie din București, în paralel, îndeplinind diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași, fiind hirotonit ieromonah în data de 25 martie 1945 și hirotesit arhimandrit în 1946.

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi Mare Eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași. În data de 28 februarie 1950 a fost ales în funcția de Episcop vicar patriarhal cu titlul Botoșăneanul.

Părintele Teoctist a fost secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Activitate pastorală

În data de 16 septembrie 1962 a fost instalat ca Episcop la Arad (ales la data de 28 iulie) unde a păstorit 10 ani (între decembrie 1969 – decembrie 1970, locțiitor de Episcop la Oradea).

La 25 februarie 1973 a fost întronizat Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei (28 ianuarie).

În data de 9 octombrie 1977, Părintele Teoctist a primit demnitatea de Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei (ales la 25 septembrie).

Începând cu luna iulie a anului 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de Mitropolit al Ardealului. După moartea Patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de Patriarh.

La data de 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost  întronizat ca Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Ungrovlahiei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

După 21 ani de păstorire ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007.

Citeste mai mult

Eveniment

Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Duminică, 8 februarie 2026, începând cu ora 17:00, pe Stadionul Municipal din Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Metaloglobus București , meci contând pentru etapa 26 a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.

Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 15:00. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.
Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.

Recomandări pentru spectatori:
* Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
* Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.
* Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.
* Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.
* Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.

Precizări legale:
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:
* Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.
* În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.
Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.
Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim un spectacol sportiv fără incidente!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție

Publicat

acum 8 ore

sâmbătă, 07.02.2026

de

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din Mihăileni au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară , în localitățile Lozna și Vârful Câmpului, la două persoane bănuite de comiterea infracțiunii de furt de material lemnos .

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în perioada 27 ianuarie – 02 februarie 2026, cei doi au sustras un număr de 12 arbori de diferite specii, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.000 de lei .

La domiciliul celor doi bărbați, au fost identificate mai multe mijloace de probe care interesează cauza, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Bărbații au fost conduși la sediul poliției, în baza unor mandate de aducere, pentru audieri .

La activitate am beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale Botoșani .

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de furt de material lemnos .

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending