Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (361)

Publicat

acum 3 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce  mai zic poeţii: Alexandru Sfârlea: „Ca să nu urmeze după duminică, ziua de luni s-a ascuns în locul gol lăsat de ziua de sâmbătă, ca o gaură neagră în plămâni”; Alexandru Sfârlea: „Am timpanele fisurate de la auzul ştirilor TV”; Alexandru Sfârlea: „Un căpeţel de smotocită sfoară este echivalentul situării tale  în lumea literară”; Marcel Vişa: „Poeţii iubesc doar băncile din  parcurile unde hrănesc porumbeii cu litere”; Marcel Vişa: „Poeţii nu poartă verighetă, cei care o au o ţin veşnic la amanet”; Vasile Igna: „Când moare un poet se face întuneric, dar silabele luminează inima unui astru vecin”;

Preotul Ciprian Florin Apetrei, în „Ziarul Lumina” din 11 martie 2020,  explică forma cifrei opt în care sunt făcuţi mucenicii în zona Moldovei: „…are un înţeles teologic şi ne arată influenţa monahală isihastă din mănăstirile moldave în viaţa credincioşilor din această zonă. Cifra 8 semnifică ziua a opta. În acest sens, în teologia Sfinţilor Părinţi, veşnicia creaţie9i transfigurate prin Hristos Domnul este redată de expresia „ziua a opta a creaţiei”. În opoziţie cu săptămâna de şapte zile, care măsoară timpul finit, ziua a opta arată „modul existenţei mai presus de materie şi de timp” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), defineşte un nou început şio altă stare care nu va mai fi supusă schimbării, pentru că „ziua a opta” nu va sfârşi niciodată şi nici nu va fi măsurată cu perioade trecătoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecătoare, pieritoare, ci din relaţia de dragoste plenară, care se săvârşeşte neîncetat într-o transfigurare dinamică din slavă în slavă” (Christos Yannaras). Ziua a opta este caracterizată de desfiinţarea distanţei fizice dintre Dumnezeu şi om, înseamnă unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fără să atingă sau să forţeze libertatea fiecărei persoane”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, prezintă câteva tendinţe caracteristice literaturii de după 1989:

Publicitate
  1. „cărţile cu o problematică politică încep să aibă un caracter explicit, renunţându-se treptat la stilul aluziv în utilizarea căruia scriitorii români ajunseseră în timpul comunismului la o adevărată virtuozitate”;
  2. „literatura pe teme erotice ia forme agresive şi sfidătoare, devenind frecvent licenţioasă, în replică la puritanismul impus de cenzura comunistă. Această defulare se asociază cu tentaţia de a scrie o literatură comercială, care să se vândă repede şi să asigure câştiguri mari, în stil americănesc”;
  3. „în mod numai aparent paradoxal, în paralel cu literatura erotică lipsită de prejudecăţi, se afirmă rapid şi o literatură de inspiraţie religioasă. Explicaţia este aceeaşi. Şi religiozitatea fusese îndelung reprimată în timpul comunismului”;

 

Nicolae Georgescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, publică eseul „Actualitatea lui Maiorescu”. Reţin două aspecte care îl vizează pe Eminescu: 1. „Se spune (ziarele) că la cenaclul său din strada Mercur se citea (şi se comenta) „Luceafărul”, fără ca autorul să fie de faţă, după-amiaza sau seara. Momentul era înscris, oarecum, între evenimentele mondene ale Bucureştilor. Volumul de „Poesii” al lui Eminescu, foarte elegant, foarte scump, nu-i era dedicat publicului larg, tinerilor de pildă. „Managerul” său, Titu Maiorescu, l-a gândit pentru înalta societate, mai ales cea a doamnelor sau întreţinută de ele. În saloanele bucureştene, care înfloresc după ridicarea României la rangul de regat, se stabileşte notorietatea poetică a lui Eminescu”; 2. „Discutând atât de intens cu textul eminescian, Titu Maiorescu este, de fapt, întemeietorul eminescologiei ca ştiinţă, pentru că schimbările pe care le face el au motivaţie şi, mai ales, pentru că asta le permite editorilor de după el să schimbe, adică să şi-l apropie pe poet ca text. A merge din comparaţie în comparaţie, apoi cu manuscrisele, apoi cu primele tipărituri: asta înseamnă chiar eminescologie – şi se naşte din marea, imensa pasiune a Mentorului Junimii pentru poezie în sine.  Iată că, prin simplificarea textului, el transmite ceva saloanelor bucureştene întreţinute de doamne respectabile din înalta societate…”;

 

Ce mai zic poeţii: Felix Sima: „Umblă poezie tot cu capul spart / Umblă poezia ca un ameţit / Umblă poezia ca un hoţ de fete / Umblă poezia ca o fată mare / Umblă poezia căutând poeţi”; Gabriela Chiran: „…să dau pe gât / jumătatea plină a cuvântului / jumătatea plină a inimii /  jumătatea plină a frumuseţii / jumătatea plină a adevărului”; Ovidiu Genaru: „Frigul îi suflă prin oase ca vântul prin tuburi de orgă”; Octavian Doclin: „…astăzi când reciteşte / poemul sub cuvintele lui / vede cum zac putrezite / cuvintele la care a renunţat / chiar de la început”; Ioan Baba: „Poetul îşi căleşte cuvintele ca fierarul / Ce-i potcoveşte numai / Pe cei care nu  se potcovesc singuri / Întrebarea bizară este / Dacă poetul-potcovarul / Se potcoveşte pe sine sau nu”; Gela Enea: „…ne-am lipit buzele în ultimul sărut / cum se lipeşte pana unei păsări în sângele / de pe botul animalului de pradă”; Gela Enea: „…lupta cu sinele este un fel de prescură / câte puţin câte puţin / până te-nghiţi şi devii un dumicat frenetic de lut”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 2 din 2020, scrie despre o temă care îmi place: „Din când în când e bine să ne amintim că literatura unui popor nu e formată doar din vârfuri, din scriitori excepţionali şi din capodoperele pe care ei le produc. Literatura ţării este formată şi din nivelele care se află dedesubtul vârfurilor. E vorba aşadar de un relief complex, în care, cum ar veni spus, fiecare pietricică îşi are locul ei. Spun aceasta deoarece de multe ori mi-am dat seama că prea suntem obsedaţi de cotele maxime şi că textele care nu se află la acest nivel cad deci într-un con de umbră la care nimeni nu se uită. Nimic mai fals! O literatură cuprinde şi autori de mâna a doua – sintagma nu are nimic peiorativ – care dovedesc hărnicie, cultură şi, ceea ce e mai important, respect pentru cuvântul scris. Literatură nu poate face acela care ia în zeflemea literatura, o desconsideră, o consideră ceva fără importanţă. Oricum ai fi, cu mai mult sau mai puţin talent, ai datoria să crezi în ceea ce faci”;

Gabriela Rusu-Păsărin, în „Ramuri” nr. 2 din 2020,  face o scurtă prezentare a maniheismului, decodând simbolistica mărţişorului: „În viziunea maniheistă, omul este privit ca un nesfârşit câmp de luptă al principiului dualităţii. Partea binelui este reprezentată de suflet, format din lumină, partea negativă este apanajul trupului, compus din pământ negru. Sufletul nu poate fi corupt, susţine această concepţie, el defineşte persoana.  Filozoful persan Mani propovăduia că, încă de la începuturile creaţiei, au coexistat două naturi opuse: întunericul şi lumina. Pacea şi liniştea erau apanajul luminii, pe când în întuneric existau constante frământări. În aceeaşi cheie de decodare trebuie înţeleasă şi simbolistica mărţişorului din spaţiul românesc: şnurul roşu simbolizează viaţa, speranţa, şnurul alb (sau negru), întunericul, moartea, forţa răului.  Din lupta contrariilor rezultă bucuria clipei, triumful vieţii, trecerea ireversibilă a vieţii care este atenuată ca trăire prin lumina clipei ce domină întunericul îndoielii, al tristeţii.”;

În „Orizont” nr. 2 din 2020, Cristian Pătrăşconiu propune ancheta „În ce raporturi vă aflaţi cu nostalgia?”. Reţin câteva răspunsuri: Liana Alexandru: „aveam un fel, pe care nu l-am desluşit nici până azi, de aşezare în spaţiile dragi când eram copil”; Ana Barton: „Duc tot ce am cu mine. Trecutul meu e în prezentul meu şi amândouă mă poartă către clipa ce va să vie”; Roxana Dumitrache: „când eram foarte mică, îmi imaginam că nostalgia e boala oamenilor mari. Ca durerea de oase sau certurile şoptite în limba germană ale bunicilor”; Alina Gherasim: „aş prefera un tip de nostalgie inversată, a întâmplării sau a locului către persoană, să simtă şi el abisul melancoliei. Sau un tip de nostalgie pentru un timp  viitor”; Episcopul Ignatie al Huşilor: „Fără a fi idealist, pot spune cu maximală certitudine că am o singură nostalgie: nostalgia unei libertăţi interioare profunde şi nesincopate”; Martin S. Martin: „Şi-i dăm dreptate lui Siddhartha Mukherjee: „amintirile fac trecutul mai viu, realitatea este cea care se descompune”; Monica Pillat: „nostalgia face prezent absentul şi atât timp cât ne e dor de „altceva” nu ne putem rătăci”; Ariana Rosser Macarie: „Pentru mine, e o hoaţă notorie. Vicleană, învăluitoare, măsluitoare, îi fură eului meu care trăieşte bunul lui vital cel mai preţios: clipa, timpul prezent, şi-mi dă la schimb un eu care îşi aminteşte. Îşi aminteşte ce? Trecutul, căruia cu cât mai mult îi curtez substanţa, cu atât atribui mai multă valoare unor crâmpeie preferate: amintiri-bărci rătăcitoare abandonate în ceaţa tăcută”; Ioan Stanomir: „Nostalgia este asemenea unei porţi: în spatele ei se află largul domeniu al visului”; Ioana Scoruş: „Nostalgia? Mi-ar fi uşor să vorbesc despre cum aş vrea să ningă mult, fabulos, interminabil, ca-ntr-un poem de Cărtărescu sau ca într-o nuvelă rusească şi zăpada să acopere totul, albă, strălucitoare şi caldă, pâlpâind în albastru când noaptea se aşează peste ea, să stau dindărătul ferestrei şi aburii respiraţiei să acopere  geamul pe care, cu degetul tremurat, să desenez o inimă. Ca în copilărie. Şi apoi să ningă iar”; Tatiana Ţîbuleac: „Chiar dacă vine din trecut, nostalgia mea trăieşte astăzi, ca o prietenă din copilărie care se mută cu mine ori de câte ori e nevoie, în altă ţară, în alt cartier, la alt balcon”;

 

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Cultura

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani deschide cortina pentru Stagiunea 68

Publicat

acum 2 ore

marți, 23.09.2025

de

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani are plăcerea de a anunța deschiderea oficială a noii stagiuni teatrale cu spectacolul „O noapte nebună, nebună!” de Ray Cooney, regia Alexandru Vasilachi !

„Sâmbătă, 27 septembrie și duminică, 28 septembrie, de la ora 19.00 vă așteptăm la teatru și vă promitem o seară plină de umor, energie și bună dispoziție”, transmit actorii botoșăneni.

Spectacolul aduce în fața publicului o comedie savuroasă, plină de încurcături, situații neașteptate și personaje memorabile.

 

Traducerea și adaptarea de Lucian Băleanu

Regia artistică: Alexandru Vasilachi

Publicitate

Scenografia: Mihai Pastramagiu

Costume: Alina Dincă

Coregrafia: Victoria Bucun

Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Sorin Ciofu, Ioan Crețescu, Andreea Moțcu, Bogdan Muncaciu, Radu Dragoș, Lorena-Petronela Chiribuță, Petruț Butuman, Crenola Muncaciu, Alexandra Vicol, Cezar Amitroaei

  Spectacolul „O noapte nebună, nebună!” este o adaptare după textul lui Ray Cooney, renumit actor și dramaturg englez, supranumit Feydeau al Angliei, apreciat atât de public, cât și de critica de specialitate, fapt recompensat prin acordarea titlului de „Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic”.

Comedia „O noapte nebună, nebună!” poate fi considerată, în egală măsură, o farsă, o comedie de moravuri, o satiră politică, dar și toate acestea la un loc, fără a știrbi cu nimic din calitățile vreuneia dintre cele trei. Răsturnările de situație, încurcătura de minciuni, acumularea de personaje-surpriză, rafinamentul comicului de limbaj, contrastul dintre adevărata față a protagoniștilor și ceea ce se consideră ei a fi, multitudinea de tipologii – toate converg spre o succesiune amețitoare de situații comice, fapt ce contribuie la realizarea unei comedii savuroase, în traducerea și adaptarea lui Lucian Băleanu și în viziunea regizorului Alexandru Vasilachi.

 

Prin acest spectacol, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani își propune să continue tradiția producțiilor de calitate, dar și să ofere publicului o experiență teatrală vie, autentică și actuală.

 

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-

Citeste mai mult

Cultura

FOTO: Botoșaniul, capitala literaturii și a ilustrației de carte pentru copii și adolescenți, la Festivalul APOLODOR

Publicat

acum 3 ore

marți, 23.09.2025

de

Publicitate

Între 18 și 21 septembrie, la Botoșani s-a derulat prima ediție a Festivalului de Literatură pentru Copii și Adolescenți Apolodor, cu o prezență numeroasă din partea copiilor, tinerilor și a publicului larg.

Peste 2000 de copii și adolescenți au participat la ateliere, discuții cu scriitorii, concerte și vernisaje la prima ediție a Festivalului Apolodor de la Botoșani;

Peste 1000 de spectatori, adulți, tineri și copii, au umplut sala cu ocazia Serilor Apolodor de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”;

35 de profesori și învățători au coordonat întâlnirile dintre copii și scriitori;

60 de profesori de învățământ primar din județul Botoșani au discutat cu cinci dintre cei mai îndrăgiți scriitori pentru copii despre locul cărții în procesul educativ;

50 de voluntari au dat energie festivalului.

Publicitate

Invitații festivalului, printre care scriitori canonici ca Gabriela Adameșteanu și Matei Vișniec, îndrăgiții autori de literatură pentru copii Florin Bican, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Mircea Pricăjan, Adina Rosetti, Adina Popescu, Dan Ungureanu, Mihai Mănescu, criticul literar Ioana Bot, jurnaliștii Mihnea Măruță și Viorel Ilișoi, ilustratori emblematici și inegalabila Ada Milea, au fost întâmpinați cu entuziasm, cu cărți citite și valuri de aplauze călduroase.

Festivalul propune pentru Botoșani un statut distinct pe harta culturii contemporane din România. După ce timp de câteva decenii literatura pentru copii a avut în țara noastră statutul de Cenușăreasă, aceasta cunoaște de câțiva ani un reviriment cert, oferind an de an publicului noi nume de autori și noi titluri.

 

„Sunt foarte bucuros de răspunsul publicului de toate vârstele din Botoșani la evenimentele propuse de noi în cadrul festivalului. După câteva ediții, orașul poate deveni centrul de gravitație al unui ecosistem cultural și profesional din jurul copilului și copilăriei, incluzând nu doar scriitorii și ilustratorii, ci și editori, scenariști, profesioniști ai teatrului pentru copii, creatori de jocuri video și așa mai departe.” – Dan Lungu, directorul Festivalului Apolodor.

 

Autoritățile locale din Botoșani au dat asigurări că vor acorda finanțare festivalului și anul viitor și agreează ideea de a-i da anvergură internațională.

 

 

„Avem două variante pentru viitorul României: să ne lăsăm copiii pradă arbitrariului din rețele, modelați de influenceri cu alte interese decât valorile și bunul gust, sau să încercăm să-i facem să se îndrăgostească, prin cărți și prin muzică, de limba română și de apărătorii ei. Organizatorii lui Apolodor au ales a doua variantă și sunt onorat că am putut contribui la inocenta primă ediție a Festivalului.” – Mihnea Măruță.

Impactul primei ediții a Festivalului Apolodor a fost semnificativ: întâlnirile din școli, de la Memorialul Ipotești, de la Biblioteca Județeană, atelierele și serile de la Teatrul „Mihai Eminescu” s-au desfășurat toate cu săli pline, iar entuziasmul în rândul copiilor, cadrelor didactice și părinților, ca și al zecilor de voluntari, au atras o listă apreciabilă de parteneri și de sponsori.

„Festivalul Apolodor mi s-a părut un dar extraordinar pentru un oraș micuț, curat, care duhnește a artă. A fost o onoare să fiu și eu un punct turcoaz pe harta festivalului.” – Veronica D. Niculescu.

 

 

„Un festival cu nume de pinguin celebru nu avea cum să fie altfel decât o bucurie, și pentru copii, și pentru părinți & profesori, și mai ales pentru scriitorii invitați să ia parte la cele patru zile pline cu povești de toate felurile. Pentru mine sigur a fost o bucurie Festivalul Apolodor – întâlnirile din școli cu copiii care m-au primit cu brațele deschise, serile la teatru, discuțiile cu ceilalți autori (ne vedem atât de rar în rest!), plimbările prin Botoșaniul cel verde și liniștit și mult-prea-scurta vizită la Memorialul Ipotești.” – Adina Rosetti.

 

 

„Ați făcut o minune de festival. Botoșaniul e norocos. Felicitări super echipei! ” – a scris cu entuziasm scriitorul Mircea Pricăjan pe rețelele de socializare.

Încă de la prima ediție, festivalul a atras public din țară și chiar de peste granițe și a primit invitații de a intra în noi parteneriate și propuneri de extindere a proiectului în orașele învecinate, precum și în județ. Cum această ediție pilot s-a dovedit a fi un succes, urmează o construcție de lungă durată, alături de autorități, parteneri, profesioniști din domeniul culturii și educației.

Ediția următoare a festivalului Apolodor se va desfășura în a doua parte a lunii septembrie 2026.

Inițiat de Dan Lungu (director) și Luminița Corneanu (director artistic), Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți APOLODOR s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România și este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșăneanca Simona Radiș, în finală! Echipajele de dublu rame ale României, calificate în Finalele A la Mondiale

Publicat

acum 4 ore

marți, 23.09.2025

de

Publicitate

Echipajele de dublu rame ale României s-au calificat, marți, în Finalele A la Campionatelor Mondiale de canotaj de la Shanghai (China), cu cei mai buni timpi din semifinale.

La dublu rame feminin, Simona Radiș și Magdalena Rusu au câștigat prima semifinală cu timpul de 6 min 58 sec 53/100.

Florin Arteni și Florin Lehaci s-au impus în semifinala a doua la dublu rame masculin, cu timpul de 6 min 21 sec 99/100.

La patru vâsle masculin, Alexandru Gherasim, Nicu Chelaru, Cristian Nicoară și Bogdan Horodișteanu au încheiat pe locul al patrulea în prima semifinală (5:53.20), la șase secunde de locul al treilea, ocupat de Ucraina. Primele trei echipaje din semifinală s-au calificat în Finala A, iar restul vor evolua în Finala B.

România a calificat două echipaje direct în Finalele A, la patru vâsle feminin și patru rame feminin.

România participă cu 12 echipaje la Campionatelor Mondiale de canotaj de la Shanghai (China), în perioada 21-28 septembrie, inclusiv la probele mixte de dublu vâsle și 8+1, introduse în premieră în competiție.
AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Botoșani: Zeci de familii vulnerabile beneficiază de locuințe reabilitate pe fonduri europene

Publicat

acum 5 ore

marți, 23.09.2025

de

Publicitate

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va introduce o raportare de tip date deschise, cu toate proiectele din PNRR, respectiv 17.000, care vor fi puse într-o bază de date indexabilă după localizare, tipul de beneficiar sau tipul de intervenție, a anunțat luni ministrul de resort, Dragoș Pîslaru, la un eveniment de specialitate.

‘Săptămâna aceasta este o săptămână cu suspans, nu numai pentru că avem o reformă de pe PNRR, un jalon suspendat – mă refer la Curtea Constituțională și la pensiile speciale, pensiilor magistraților, care fac ca această săptămână să fie așa, cu fiori pe șira spinării – ci și pentru faptul că mai avem doar două memorandumuri care mai trebuie aprobate din lista memorandumurilor ca să putem închide complet lista de proiecte. Și apoi se pune problema: o să avem lista, dar ce facem cu lista? Discutăm de circa 17.000 de proiecte, ca să aveți o idee cu privire la universul PNRR, care vor fi puse într-o bază de date indexabilă după localizare, tipul de beneficiar, tipul de intervenție și multe alte criterii. Vom introduce o raportare de date deschise, cu toate proiectele acestea’, a menționat Dragoș Pîslaru, la cea de-a XIII-a ediție a Forumului Eurosfat 2025, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și Universitatea din București.

El consideră că aceste măsuri vor aduce transparență și predictibilitate.

‘Scoți pe masă dacă ești sau nu în PNRR, dacă finanțarea ta este prioritizată sau nu, acesta fiind un prim pas important pentru oricine dorește să implementeze. În al doilea rând este predictibilitatea. Toate aceste proiecte vor avea un regim special de finanțare, astfel încât ele să poată fi accelerate, să poți avea un credit de accelerare, să știi că facturile se duc glonț la Finanțe și că sumele sunt rezervate. Al treilea lucru care este absolut fundamental, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pleacă de la o relație de încredere, însă vrea să aibă acces la această listă de proiecte, să se poată asigura ca proiectele se întâmplă la timp’, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, proiectele vor fi monitorizate printr-un sistem tip ‘semafor’. ‘Vom începe cu trei culori, dar vom merge poate pe 20, 40, 60, 80, 100% stadiu de implementare, astfel încât să putem urmări proiectele în funcție de acest lucru. Din 17.000 de proiecte, în fiecare zi, în fiecare săptămână, vom avea proiecte făcute’, a explicat Pîslaru.

Publicitate

Totodată, el a subliniat că zi de zi sunt proiecte care se întâmplă.

‘Am un mesaj care m-a bucurat foarte tare. Încă 20 de case au fost reabilitate pe RePowerEU în județul Botoșani. Sunt 20 de familii din zona de vulnerabilitate care au casele reabilitate, ba chiar 37 cu tot cu renovarea casei, panouri și baterii, pe bani europeni. Este cea mai buna modalitate de a reduce factura la energie’, a adăugat ministrul. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending