Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (360)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ionuţ Iamandi, în „Dilema veche” nr. 832 din 2020,  scrie despre contribuţia lui Lenin în domeniul lagărelor de concentrare. Redăm un text pe care autorul amintit îl preia dintr-o telegramă a lui Lenin către responsabilii de la Nijni-Novgorod, pe 9 august 1919: „Trebuie să dăm un exemplu. 1) Spânzuraţi (şi spun spânzuraţi, în aşa fel încât oamenii să vadă) nu mai puţin de 100 de culaci, bogătani, băutori de sânge cunoscuţi. 2) Publicaţi-le numele. 3) Confiscaţi-le grânele. 4. Identificaţi ostatici aşa cum v-am indicat în telegrama noastră de ieri. Faceţi aceasta  în aşa fel încât în sute de locuri, unul după altul, oamenii să vadă, să tremure, să ştie şi să spună: îi omoară şi vor continua să-i omoare pe culacii însetaţi de sânge. Telegrafiaţi-mi că aţi primit şi executat aceste instrucţiuni. Al dumneavoastră, Lenin”;

Ioana Pârvulescu, în „România literară” nr. 47 din 2003, despre intelectualul occidental şi cel român: „Faţă de intelectualul occidental, cel român ar avea – într-o posibilă analiză statistică – un avantaj şi două handicapuri. La capitolul literatură, românii stau mai bine decât occidentalii şi se pot impune cu eleganţă într-o discuţie pe o temă, în schimb cultura muzicală şi cea teologică, firesc asimilate de orice ins trecut prin şcoală în vestul Europei sunt, la noi, aproape inexistente. Dacă incultura muzicală e îndeobşte ascunsă, cu un sentiment de jenă, incultura religioasă nu face pe nimeni să roşească”;

Andrei Pleşu, în „Formula As” nr. 596 din decembrie 2003, despre etica ortodoxă şi spiritul tranziţiei: „Ortodoxia livrează un cod de valori care este foarte util în perioada grea a tranziţiei: 1) răbdarea; 2) mulţumirea cu puţin; 3) neaşteptarea unei recompense imediate; 4) să dai mai mult decât să ceri”; 

Dan Cristea, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, despre poezia „Somnoroase păsărele” de  Mihai Eminescu: „Trecând de la registrul religios la acela al graţiosului, categorie estetică implicând tandreţea, delicateţea tonului, precum şi, în general, fragilitatea obiectului evocat, ne putem opri la mult mai populara poezie (datorită şi faptului că a fost pusă pe muzică) „Somnoroase păsărele”. Poezia se păstrează în trei manuscrise, toate din epoca gazetăriei bucureştene  şi a fost inclusă de Titu Maiorescu în volumul „Poesii” din 1883. Muzica a fost compusă un an mai târziu, în 1884, de un bucovinean, Tudor cavaler de Flondor. G. Călinescu se dovedeşte total nedrept cu suava compunere, socotind-o o „imitaţie”, după un model „obscur şi minor”, care n-ar merita atenţia criticii. Alex Ştefănescu, în „Eminescu poem cu poem”, găseşte, dimpotrivă, cuvinte de laudă, şi nu puţine, pentru această „miniatură lirică” pe care o vede ca pe o „poezie de leagăn”, de o „simplitate rafinată”.  Este de ajuns, după părerea mea, să privim numai şi primele versuri ale acestei poezii (despre cuibărirea unanimă în somn) pentru a ne da seama de diferenţa dintre limbajul poetic şi acela comun. O mică lecţie de poezie poate începe chiar de aici. Gândiţi-vă că în loc de admirabile frazare „Somnoroase păsărele / Pe la cuiburi se adună”, păstrând lucrurile în parţialitate, în vagul mnearticulării, am fi avut un soi de definiţie-silogism: „Păsărelele somnoroase se adună pe la cuiburi”. O oroare!”; 

Publicitate

„România literară” nr. 9 din 2020, dedică  Anei Blandiana pagini semnate de Mihai Zamfir, Răzvan Voncu, Paul Aretzu şi Vasile Spiridon. Reţinem: Mihai Zamfir: „…avem în faţă poeme de mare clasă, mai ales pentru că sistemul alcătuirii lor a rămas surprinzător de egal cu el însuşi, de la volumul „A treia taină din 1969 şi până la tragicul „Variaţiuni pe o temă dată” din 2018, plângere a unui Orfeu feminin pe urmele unei Euridice care şi-a schimbat genul”; Răzvan Voncu: 1. „Sunt două Ane în poezia Anei Blandiana: prima este Ana care vine, spre a îndeplini un destin sacrificial asumat, cea de-a doua este Ana cea zidită, care îşi trăieşte conştient, cu bucuria datoriei împlinite, acest destin”; 2. „Adesea se uită, repet, că avem de-a face cu poeta care a întemeiat (dacă nu cumva chiar a inventat) blagianismul în poezia postbelică şi, totodată, cu o scriitoare care a meditat permanent la rosturile şi instrumentele poeziei”; 3. „Poezia nu este  pentru ea un discurs public, o mască pe care o arborează de câte ori păşeşte în agora, ci însuşi discursul ei taciturn, adevărata ei existenţă”; Paul Aretzu: 1. „Avidă de cunoaştere, răstoarnă cunoscuta afirmaţie rimbaldiană „Je est un autre” în „Totul este eu însămi”; 2. „Poezia Anei Blandiana este, în fond, o confesiune de idei. Poeta se simte angrenată definitiv în tot ceea ce a fost şi în tot ceea ce va fi. Cunoaşterea este asemenea fluxului şi refluxului, descoperire şi acoperire, schimbând mereu configuraţia realităţii”; Vasile Spiridon: „În prima parte a creaţiei, Ana Blandiana conferea, adolescentin, lumii propriul chip şi se recunoştea jubilatoriu în tot ce există. (…) Treptat, Ana Blandiana începe să-şi uite silueta adolescentină, ea intenţionând să anuleze orice corespondenţă între vârsta biologică şi aceea a lirismului”;

 Sintagme, termeni, concepte: „privirea-gândire”(Gellu Naum); „politeţe retrospectivă” (Andrei Pleş)”; „privatizarea cuvintelor”(Mircea Platon); „agresivitate lăţi-lungilă”(Mircea Mihăieş); „blestematele chestiuni insolubile”(Marin Preda); 

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2020, reţine o apreciere făcută horei  de Alexandru Vlahuţă: „La ţară hora e temeiul jocului. Ea înfăţişează în închipuirea poporului , ca şi în cântecele poeţilor, împăcarea, frăţia, unirea tuturor într-un singur cuget, – e veche, de la întemeierea neamului nostru, ş-aceeaşi a rămas în toate părţile locuite de români.  Celelalte jocuri (brâul, sârba, căzăceasca, ţâitura, joiana, bătuta, învârtita, ca la Breaza ş. a.) se mai amestecă, se mai schimbă după locuri. Hora însă e aceeaşi peste tot unde se vorbeşte româneşte.”;

Horia Corcheş, în „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020,  despre lectură: “Cine a citit “Fahrenheit 451” al lui Ray Bradbury îşi aduce aminte că romanul propune o distopie în care societatea e organizată pe principiul evitării lecturii, al distrugerii cărţilor. Considerate periculoase. “O carte e o puşcă încărcată, ascunsă în casa vecină: pune-o pe foc, smulge-i   armei focosul, zdrobeşte cugetul omului! Cine ştie ce poate să pună la cale un om cult!” Îmi vine în minte şi romanul lui Daniel Pennac, “Necazuri cu şcoala”, în care lectura este “considerată o pierdere de vreme, reputată ca fiind dăunătoare activităţii şcolare”;

Ştefan Borbely, citind cartea lui Ion Pop, “Lista de aşteptare”, clasifică / defineşte „sindromul de prag” (vezi „Contemporanul – ideea europeană” nr. 1 din 2020): „Sindromul de prag se poate trăi în două feluri: în mod oriental şi în mod occidental. Pentru orientali, învăţaţi cu nemişcarea şi cu vidul, lumea de aici e doar o anticameră fantasmatică a liniştii de dincolo. În termeni occidentali, accentul cade pe desprinderea de lumea terestră, ceea ce explică şi motivul pentru care impasul existenţial major al „trecerii” la occidentali îl reprezintă teama. Or, aşa cum spunea unul dintre personajele lui Malraux, această anxietate e din cale-afară de zgomotoasă, uneori de-a dreptul insuportabil de locvace.”;

Ştiutita” este un nou termen introdus de Valeriu Nicolae într-un eseu din „Dilema veche” nr. 837 din martie 2020. Ştiutita este definită astfel: „Tupeul de a pretinde că ştii orice pentru că vrei să salvezi”;

Vă propun o „Invocaţie simplităţii” de Adrian Popescu (vezi „România literară nr. 1-2 din 2020): „Dă-mi, simplitate, hainele de doc, / Vestonul gri şi pasul meu elastic, / Pe-ocrotitorul invizibil să-l invoc, / În cal să văd centaurul fantastic… / Să pot să scriu pe geamul aburos / Al gerului, troznind de Bobotează, / Numele magilor ce-l află pe Cristos. / El ochii-şi strânge, înţepaţi de rază.”;

Cristian Pătrăşconiu, în „România literară nr. 1-2 din 2020, publică un interviu cu Adam Michnik. Reţin:

  1. „pornirea mea e să accept un alt fel de liberalism – un liberalism cu faţă umană”;
  2. „dacă legea pieţii ar fi singura care ar guverna societatea, nu am avea nici muzee, nici operă”;
  3. „nu iubesc absolut deloc sistemul sovietic, doar că îmi place foarte mult cultura rusă. Şi Rusia, în sine, ca ţară; iubesc Rusia”;
  4. „terapia cu adevăr, chiar dacă poate fi şi dureroasă, este foarte eficientă”;
  5. „România şi Polonia au avut o elită fantastică, extraordinară şi a recupera spiritul acestei elite ar fi, în mod cert, ceva unificator, ceva de împărtăşit”;
  6. „ în zilele noastre, în democraţie, onoarea nu este o valoare esenţială”;
  7. „dictaturile iubesc culorile puternice, aprinse: roşu, brun, verde, galben. Dar democraţia este gri. De aceea am scris un articol „Gri-ul e frumos”;
  8. „comunismul promite o lume fără conflicte. Or, o lume fără conflicte e posibilă doar în cimitir”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Țigări ascunse în piese de lego și produse contrafăcute de peste 43.000 de lei, descoperite la Botoșani de polițiștii de frontieră

Publicat

Publicitate

Captură inedită a polițiștilor de frontieră botoșăneni. În urma unei acțiuni desfășurate în zona de competență, aceștia au descoperit parfumuri, articole vestimentare și țigarete susceptibile a fi contrafăcute, evaluate la peste 43.000 de lei. Totodată, o cantitate impresionantă de produse cosmetice a fost ridicată și predată organelor vamale.

Incidentul a avut loc pe 11 septembrie, în jurul orei 20:00, în localitatea de frontieră Pomârla. O patrulă a Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Botoșani a oprit pentru control două microbuze cu remorcă, înmatriculate în Ucraina.

În primul microbuz, polițiștii au găsit 80 de parfumuri și mai multe articole de îmbrăcăminte, toate purtând însemnele unor mărci consacrate, dar susceptibile a fi contrafăcute. Surpriza a venit însă la descoperirea unor țigarete ascunse într-un mod cu totul inedit: fiecare pachet fusese disimulat în interiorul unor piese de lego. Bunurile, estimate la 43.000 de lei, au fost ridicate, iar pe numele șoferului a fost întocmit dosar penal pentru punerea în circulație a produselor contrafăcute.

Al doilea microbuz transporta 4.590 de sticle cu ojă gel, lămpi UV, accesorii pentru pile electrice, seruri și creme cosmetice. Întreaga încărcătură a fost predată Direcției Regionale Vamale Iași, iar ambii șoferi au fost sancționați contravențional cu câte 8.000 de lei.

Autoritățile atrag atenția asupra fenomenului tot mai diversificat al introducerii pe piață a produselor contrafăcute, subliniind riscurile pe care acestea le pot reprezenta pentru consumatori.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost liniște ieri pe cerul județelor din Moldova. Dronă interceptată de Forțele Aeriene Române în spațiul aerian național

Publicat

Publicitate

Liniștea neobișnuită din toată ziua de ieri de pe cerul Moldovei, unde doar câteva avioane au traversat regiunea de Nord-Est, unele zboruri fiind chiar anulate pe aeroporturi, pare să fi avut o explicație serioasă.

Sâmbătă seara, o dronă a fost interceptată în spațiul aerian național de către Forțele Aeriene Române. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis primele precizări legate de incident.

O dronă a fost interceptată sâmbătă seara, de către Forțele Aeriene Române, în spațiul aerian național. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut precizări.

”Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.

La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar.

Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației.

Publicitate

În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și de aeronavele aflate în aer.

Echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian” – precizări oficiale MApN.

Precizările ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu a făcut precizări despre acțiunea forțelor aeriene.

Despre dronă, acesta spune că nu a fost doborâtă.

„Nu a fost doborâtă, nu. Radarele au interceptat-o și au văzut-o venind spre spațiul nostru aerian. Avioanele s-au ridicat și au văzut-o au fost foarte aproape să o dea jos. Drona zburând foarte jos la un moment dat a plecat în Ucraina. Astea sunt informațiile pe care le avem la acest moment”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Antena 3 CNN, potrivit Mediafax.

Oficialul a mai declarat că la misiunea de sâmbătă au fost implicate și avioane germane pentru monitorizarea situației: „ Practic le-au înlocuit în spațiu aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată și în momentul în care F-16-le s-a apropiat de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofightererele aliaților germani”.

Întrebat despre procedurile privind Legea 73/2025 care permite doborârea dronelor ce intră în spațiul aerian, ministrul Apărării a declarat: „ Procedurile urmează să fie trecute prin CSAT. Am luat toate aprobările în aceste luni de vară. Sunt legate cu procedurile de intervenție în cazul aeronavelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot, funcționăm, practic, pe legea veche unde ministru trebuie să dea aprobare pentru angajarea. Și eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicație, dacă nu sunt eu,, pe comandă, în jos, are altcineva această posibilitate de a da aprobare”.

„Așteptăm raportul final și îl vom avea în orele care urmează, din partea celor care au fost direct implicate în acest lucru care vine, mâine vor fi survoluri cu elicoptere în zona aceea pentru a vedea dacă există urme sau dacă ar fi căzut, dar toate informațiile în momentul ăsta sunt că drona a ieșit în spațiul aerian ucrainean”, a încheiat Moșteanu.

Context

MApN amintește că Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18:

„Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național.”

IGSU a emis RO-Alert

La ora 18.12, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cetățenii erau informați că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au fost îndemnați să adopte măsuri de protecție.

Durata estimată a alarmei aeriene a fost de aproximativ 90 de minute.

În jurul orei 20.00, a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru aceeași zonă din Tulcea. Alerta a încetat la ora 21.00.

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la Stâncești: Foișor distrus și acoperișul casei afectat din cauza unui coș de fum neizolat

Publicat

Publicitate

Un incendiu izbucnit în noaptea de duminică spre luni a pus pe jar o familie din localitatea Stâncești. Flăcările au cuprins un foișor din curtea casei, cel mai probabil din cauza unui coș de fum neprotejat termic, aflat prea aproape de materialele combustibile din structura acoperișului.

Alarma a fost dată cu puțin înainte de miezul nopții. În câteva minute, incendiul s-a extins și la acoperișul locuinței, amenințând să mistuie întreaga casă. Vecinii au sunat la 112, iar în zonă au ajuns pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu două autospeciale de stingere. Lor li s-au alăturat și voluntarii Serviciului pentru Situații de Urgență Mihai Eminescu.

Intervenția a fost contracronometru. Focul risca să se propage la întreaga locuință și la anexele gospodărești aflate la doar câțiva metri distanță. Pompierii au reușit să localizeze incendiul și au luptat mai bine de două ore pentru lichidarea completă a flăcărilor și înlăturarea efectelor.

Pagubele nu au fost deloc mici: foișorul a ars în totalitate, iar 40 de metri pătrați din acoperișul casei au fost distruși. Cu toate acestea, militarii au reușit să salveze restul locuinței și bunurile din interior, dar și clădirile din apropiere.

Reprezentanții ISU atrag atenția, încă o dată, asupra pericolului pe care îl reprezintă coșurile de fum neizolate. Ele trebuie construite și întreținute corespunzător, pentru a nu intra în contact cu materialele inflamabile din structura caselor. Un simplu detaliu tehnic poate face diferența dintre o locuință salvată și una distrusă de foc.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani recomandă:

Publicitate

▪️verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Înălţarea Sfintei Cruci. Este zi de post pentru că amintește de Patimile şi moartea Mântuitorului

Publicat

Publicitate

În calendarul bisericesc ortodox, Sfânta Cruce este cinstită prin câteva sărbători şi zile speciale: Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Duminica Crucii (Duminica a treia din Postul Paştilor), Scoaterea cinstitului lemn al cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci (1 august), Pomenirea arătării semnului Sfintei Cruci pe cer în timpul împăratului Constantie (351) pe data de 7 mai.

În cadrul Octoihului, avem de asemenea, două zile pe săptămână consacrate cinstirii speciale şi permanente a Sfintei Cruci în serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe şi anume miercurea şi vinerea. Cea mai veche şi mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci este Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

Este o sărbătoare considerată praznic împărătesc. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a două evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci şi anume: Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea ei solemnă în văzul poporului de către Episcopul Macarie al Ierusalimului în ziua de 14 septembrie din anul 335; Aducerea sau întoarcerea Sfintei Cruci de la Perşii păgâni, la anul 629 pe timpul împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Patriarhul Zaharia a înălţat-o în văzul credincioşilor la 14 septembrie 630.

Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post pentru că ea ne aduce aminte de Patimile şi moartea Mântuitorului Iisus Hristos.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending