Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (36)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Pandelica Radeş, poetă şi pentru copii. La 28 iulie 1935, în satul Borolea Veche din comuna Hăneşti (jud. Botoşani), se va naşte poeta Pandelica Radeş. Cu o viaţă care traversează  trei tipuri de regim (regalitate, comunism, democraţie), întreaga operă o va scrie după 1989. Printre cele 11 volume, se găsesc şi câteva cărţi de poezie pentru copii: „Voie bună la cei mici” (Editura „Tehnopress”, Iaşi, 1998) şi „Cântecuţ pentru micuţ” (în colaborare cu Dumitru Chiuc, Editura „Egal”, Bacău, 2012). Astfel că, pe lângă poezie patriotică,  una pe care o văd ca un act supus unui demers raţional ce izvorăşte dintr-o formă maximă de patriotism ca o combinaţie benefică între simţire, gândire şi act comportamental, Pandelica Radeş şi-a exersat cu talent creativitatea şi în delicatul segment al poeziei pentru copii.  La vârsta pe care o am eu, pot spune că am fost sufocat de poezia pentru copii scrisă   în regimul comunist. La fel de bine o cunosc şi pe cea scrisă după Revoluţie, cu precăderea cea ieşită de sub pana Passionarei Stoicescu, o poetă care consideră că există cu adevărat „o profesie de copil” şi care crede că la această vârstă trebuie să te atingă Zâna Poeziei: „Această zână poate coborî din trei lumi: cea reală, de obicei a copilăriei, cea scrisă a cărţilor şi cea imaginară a fanteziei. Reţeta de succes a unei cărţi pentru copii e să le îmbini pe toate trei. A nu se uita: darul povestitului / scrisul nu vine din nimic. El se încheagă din observaţie, minunare, iubire, ascultare, lectură, scris, şters, iar lectură, curaj, iubire. Câte ceva se repetă aici şi deloc întâmplător” (vezi „Lumina literară şi artistică” nr. 3 din 2014). Continuă Passionaria Stoicescu, privind cartea pentru copii care se scrie în prezent la noi: „Politica actuală editorială e una a consumerismului, a câştigului imediat pentru editor, difuzor şi ultimul plan pentru autor, scriitorul unei astfel de literaturi (…) Se preferă tipărirea cărţilor în imagini cu prea puţin text, uşor vandabile.” Dar  revenind la poezia scrisă înainte de Revoluţie, se ştie că după o influenţă ideologică masivă a URSS, când aproape întreaga poezie pentru copii proslăvea „marele eliberator!!!”,  a urmat regimul Ceauşescu, etapă în care se scria o poezie lipsită de esenţă, cu trimitere spre „marele conducător!!!” şi soţia sa. Sunt mulţi cei care nu cunosc poezia scrisă în comunism, una a regresului educaţional, creată cu scopul declarat al îndoctrinării de la vârste mici şi foarte mici. Pentru o mai bună cunoaştere a acelor etape se poate citi o carte apărută în 2014, scrisă de Cosmina Cristescu şi intitulată „Poezia pentru copii în manualele şcolare din perioada 1948-1989” (Editura „Tracus Art”). Despre această carte, Andrei Bodiu evidenţiază: „Studiul Cosminei Cristescu este un demers original şi foarte necesar pentru contextualizarea profundă a rolului pe care poezia l-a avut în îndoctrinarea copiilor români din generaţii succesive”. Scrisă imediat după Revoluţie, poezia Pandelică-i Radeş iese de sub influenţele doctrinei comuniste, ea fiind una pură,  nevirusată de mesajul partinic. Se vede că poeta cunoaşte bine universul real al copilăriei. Natura, ca loc în care jocul îşi poate germina orice sămânţă de creativitate, ocupă un loc important: „Frumoasa vestală soseşte / Adusă pe-aripă de vânt, / Veşmântu-i cel verde pluteşte / Şi-atinge, arar, negrul pământ. // Şi-n drumul său peste hotare, / Veşmântu-i s-agaţă-n copaci, / O perie lasă-n ogoare / Şi mici fărâme-n vârf de fagi.” („Sosirea Primăverii”); „Ghiocel plăpând şi mic, / Te privesc cu-ngrijorare, / Căci, de va-ngheţa un pic, / Rămâi fără de suflare. //  Lângă tine-o viorea / Tremură gândind la iarnă, / Fiindc-aceasta, când o vrea, / Nămeţi mari, iarăşi ne toarnă.” („Ghiocelul”) sau „La fereastră, în surdină, / Se desface-un bobocel / Şi simţindu-l, o albină / Se îndreaptă către el. // Undeva, o rândunică / Spintecând cerul senin /  Caută o rămurică / Pentru-a poposi puţin. // Prin bătaia de aripă / Ne vesteşte c-a sosit / Şi că îşi va face-n pripă / Casă pentru locuit.” („Solii primăverii”).

Limbajul folosit de Pandelica Radeş e unul accesibil, unul care incită la trăiri specifice. Poeta  are ştiinţa de a intra în dialog cu orice obiect, fiinţă, imagine sau idee care poate aduce o atingere  caldă copilăriei sau poate da  un răspuns întrebărilor nevinovate ce vin  dinspre această vârstă: „Şi-acum, în ăst apus de soare, / Când zarea-n purpură se-mbracă, / Pe creste zburdă căprioare / Sau, ca să bea-n izvor, s-apleacă. //  Apoi, în liniştea de seară, / Când noaptea neguri despleteşte, / Luceafărul nopţii de vară / Alunecos, pe cer, clipeşte. // Atunci, cu iezii după ele, / Ies caprele din ascunzişuri. / Formând un gard, ca din zăbrele, / Se-ndepărtează de tufişuri.”(„Privelişte montană”); „Când în prag de primăvară / Zâna blândă se plimba / Ghiocei albi de zăpadă / Tânăra la piept purta. // Şi când zâna cea bălaie / La un deget s-a-nţepat, / Dintr-odată mica-i rană / Roşu cald a inundat. // Iar când sângele fierbinte / Peste deget s-a prelins, / Floarea albă de zăpadă / Precum focul s-a aprins. // De atunci zâna bălaie, / Să nu uite-acel moment, / Din fir alb şi din fir roşu / Poartă mărţişoare-n piept.” („legenda mărţişorului”) etc.

Nu sunt rare situaţiile în care poeta părăseşte sfera copilăriei şi îşi îndreaptă atenţia către părinţii copiilor sau bunicii acestora.  Fiindcă întreaga poezie a Pandelicăi Radeş, fie cea istorică, fie cea patriotică, nemaivorbind de cea  dedicată copilăriei, este una a întoarcerii în timp. A timpului trăit, a timpului îngheţat, a timpului furat… Din această perspectivă,  Pandelica Radeş are o mare calitate când scrie poezie pentru copii: nu fură frumosul din inima lor, îl ia uşor şi-l aşează în inimile noastre, a celor maturi care am fost copii cândva.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este ziua lui: Academicianul Leon Dănăilă a împlinit 92 de ani. O viață dedicată neurochirurgiei și cercetării

Publicat

Publicitate

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator de renume internațional, a împlinit astăzi, 1 iulie, venerabila vârstă de 92 de ani.

Academicianul Leon Dănăilă, medic neurochirurg, cercetător și inventator, s-a născut la 1 iulie 1933 în Darabani, județul Botoșani. Este considerat unul dintre cei mai importanți neurochirurgi români și o personalitate științifică de prestigiu internațional.

După absolvirea Facultății de Medicină din Iași (1958), a lucrat ca medic stagiar la Spitalul din Comănești (1958–1960) și la Circumscripția Sanitară din Dărmănești (1960–1961). În 1961 a devenit medic secundar neurochirurg la Clinica de Neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu” din București.

A obținut titlul de medic specialist neurochirurg în 1966, doctor în medicină în 1972 cu teza „Neurinomul spinal” și medic primar neurochirurg gradul III în 1974. Ulterior, a condus Secția VII de neurochirurgie vasculară și microneurochirurgie. În paralel, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie – Psihologie din București (1972).

Pentru perfecționare, a studiat neurochirurgia în SUA, la New York (bursă Fulbright, 1980–1981), și a participat la specializări în Budapesta, Delft, Moscova, Edinburgh, Glasgow, Düsseldorf, Paris și Bruxelles. A avut ocazia să colaboreze și să schimbe opinii profesionale cu mari personalități neurochirurgicale din lume.

În 1991 a devenit profesor universitar la Clinica II Neurochirurgie a UMF „Carol Davila” din București, iar în 1992, profesor de psihoneurologie la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Publicitate

Aplicând tehnici moderne în sala de operație – inclusiv microscopul operator (1979) și laserul (1984) – a redus dramatic mortalitatea operatorie în cazuri complexe: de la 51% la 4% în neurinoamele de acustic și de la 49% la 4% în anevrismele intracerebrale.

De-a lungul carierei, a realizat peste 27.000 de intervenții chirurgicale, dintre care 14.700 cu microscopul operator și 715 cu laserul. Printre acestea se numără peste 2.700 de anevrisme intracraniene, peste 300 de malformații arteriovenoase și peste 350 de neurinoame acustice.

Leon Dănăilă deține 18 brevete de inventator și 10 de inovator, este autor a 39 de cărți de specialitate și are 317 lucrări științifice publicate sau comunicate, dintre care 93 în reviste cu circulație internațională. A participat la peste 150 de manifestări științifice naționale și internaționale.

A fost recompensat cu numeroase premii și distincții, inclusiv patru premii ale Academiei Române pentru lucrările „Tratamentul tumorilor cerebrale” (1995), „Apoptoza” (2001), „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” (2002) și „Lasers in Neurosurgery” (2003). A primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (2000) și Comandor (2010), Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2015) și alte distincții naționale și internaționale.

Este membru titular al Academiei Române (din 2004) și al Academiei de Științe Medicale, membru de onoare al AOSR, dar și membru al numeroase societăți științifice internaționale, precum New York Academy of Sciences, European Association of Neurosurgical Sciences și World Federation of Neurosurgical Societies.

Leon Dănăilă este cetățean de onoare al orașelor Darabani, Dorohoi și Botoșani. De asemenea, face parte din comitetele editoriale ale mai multor reviste medicale și este editor-șef al „Romanian Journal of Neurosurgery”.

Citeste mai mult

Bucecea

Avertisment oficial la Bucecea: Apa de la patru izvoare nu mai este potabilă. Primarul Angel Gheorghiu cere populației să nu o consume

Publicat

Publicitate

Primarul orașului Bucecea, Angel Gheorghiu, a transmis luni un anunț important prin care avertizează populația că apa provenită de la cele patru izvoare publice din oraș nu mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate.

„Dragi cetățeni, în urma analizelor de laborator realizate recent de instituții specializate, vă informăm că apa provenită de la cele patru izvoare publice (Izvorul Fântânele, Izvorul de la Gura Leului, Izvorul de la Lupu, Izvorul Elvira) NU mai este potabilă și prezintă un risc real pentru sănătate, în special pentru copii și persoanele cu imunitate scăzută”, a transmis edilul în mesajul public.

Primăria precizează că rezultatele analizelor de laborator au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise. Cauza principală o reprezintă poluarea excesivă a solului din zonă, generată de activitățile agricole intensive.

„Analizele au evidențiat prezența unor substanțe peste limitele admise, rezultat al unei poluări excesive cauzate de activitățile agricole – în special din cauza folosirii intensive a insecticidelor, îngrășămintelor chimice și altor substanțe parțial toxice care s-au infiltrat în sol și au afectat sursele subterane de apă”, a explicat primarul Angel Gheorghiu.

Din acest motiv, autoritățile locale le cer oamenilor să nu mai folosească apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială.

„Vă rugăm să nu mai consumați apa de la aceste izvoare pentru băut, gătit sau alte utilizări alimentare, până la o nouă informare oficială”, se mai arată în apelul transmis populației.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu violent la Mileanca: Un garaj cu tot cu autoturismul din interior și uneltele agricole a fost distrus de flăcări

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Mileanca. Flăcările au cuprins un garaj în care se aflau un autoturism, mai multe bunuri și unelte electrice. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă pagubele materiale sunt considerabile.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, sprijiniți de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență Darabani și Mileanca. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate pentru a limita extinderea incendiului.

La sosirea echipajelor, garajul ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid pentru a împiedica propagarea flăcărilor către casă și celelalte construcții din curte. În urma incendiului au ars garajul, autoturismul aflat în interior, două drujbe, două motoare electrice, o pompă electrică și patru roți auto.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este un scurtcircuit la instalația electrică a autoturismului.

Pentru a preveni incendiile auto, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea vieții.

Citeste mai mult

Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending