Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (355)

Publicat

acum o zi

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre personalitatea reală şi falsa personalitate: „Personalitatea reală atrage fără efort, stârneşte şi absoarbe interesul public prin isprăvi profesionale verificabile şi coagulează spontan spiritul comunitar, lăsându-l să prevaleze asupra vanităţilor proprii. Falsa personalitate nu face decât să se reverse egolatru peste ceilalţi, să-şi sufoce, să-şi intoxice ambianţa, în sursa ei neruşinată spre afirmarea contrafăcută a sinelui propriu şi a intereselor lui meschine”;

Ce mai este poezia: Milo de Angelis – poet italian: „o creatură sălbatică incapturabilă”;  Milo de Angelis: „un drum prin memorie”; Vladimir Streinu: „o sălbăticiune căreia îi găseşti mereu vizuina caldă, dar pe sălbăticiune nu o poţi  prinde niciodată”; Octavian Soviany: „o aventură metafizică”; Ion Mureşan: „ceea ce rămâne când, după ce acoperi o oglindă cu respiraţia ta, ştergi apoi suprafaţa aburită”; Emil Cioran: „o uriaşă inutilitate în armonie”;

 

Publicitate

Tudor Arghezi, în „Moşii”, citează o strigătură, un fel de text de publicitate al vânzătorilor de limonadă: „Aici, aici / La băiatu sprâncenatu /Litra, opt / Cinzeaca, patru ,/ Cine bea / Rămâne grea.”;

 

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, publică eseul „Un capitol lipsă”. Reţinem un paragraf: „Înainte de 1989 am stat de vorbă cu mulţi scriitori şi ziarişti din ţări care n-au trecut prin experienţa tristă a comunismului. Le-am explicat ce s-a întâmplat la noi după război, dar n-am  reuşit să mă fac înţeles (sau crezut. Unii dintre ei m-au rugat să le recomand un roman edificator, de genul celor scrise de Soljeniţîn ( „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, „Pavilionul canceroşilor”).  Îi interesa viaţa trăită, nu aceea descrisă în termeni generali. Am găsit cu greu câteva exemple; dar şi ele erau ale unor cărţi cuprinzând doar referiri sumare sau aluzii la comunism. Un capitol important lipseşte din istoria literaturii române”;

 

Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, despre poezia lui Corneliu Coposu: „În mod evident, Corneliu Coposu nu este un poet modern (neomodern, post-modern etc.), dar asta trebuie, oare,  să însemne că nu este poet? Dacă acum poetului i se cere să fie mai mult nebun decât înţelept, înţelepciunea lui, aşezată cu răbdare în iambi, trohei, dactili şi alte forme de prozodie din cărţile de şcoală, ne va împiedica să descoperim şi să admirăm durerea adâncă din care s-a născut şi din care se ridică, pentru cei ce îndrăznesc să vadă, aura misterioasă a poeziei de totdeauna.”;

 

. Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, face o clasificare a scriitorilor în comunism: 1. „literaţii care au marşat fără rezerve pe calea compromisului cu puterea abuzivă (formând un soi de aripă propagandistică a acesteia); 2. „autorii nevoiţi a pleca în exil”; 3. „cei ce s-au străduit a-şi conserva dreapta conştiinţă”;

Virgil Nemoianu, în „Convorbiri literare” nr. 7 din 2004, despre intelectuali: „O bună parte din aceştia se mulţumesc să repete papagaliceşte tot ce e mai îndoielnic (şi mai neplăcut) din mişcarea de idei a Apusului. Mă deprimă treaba asta, nu în primul rând fiindcă sunt în dezacord cu opiniile respective, ci pentru că o consider un soi de trândăvie a minţii care e foarte periculoasă pentru cei în cauză”;

Daniela Şontică, în „Ziarul Lumina” din 13 decembrie 2019, reţine câteva puncte de vedere ale  reginei Elisabeta-Carmen Sylva cu privire la satul românesc: 1. „gura poporului e cântecul răpitor al privighetorii, care aduce la auzul nostru sunetele limpezi ale naturii ce ies din freamătul vorbitor al  codrilor României şi plutesc peste poieni strălucitoare şi printre valurile aurite ale câmpiilor şi lanurilor noastre”; 2. „din gura poporului tragi învăţătura mare și trainică precum din sânurile nesecate ale tainicului Sfinx!; 3. „gura poporului e izvorul limpede care iese din stânca sănătoasă spre a răcori necurmat sufletele setoase”; 4. „gura poporului e înţelepciunea nesfârşită, iar cântecul poporului e cea mai înaltă poezie, căci el dă viaţă şi viaţa-i suferinţă”; 5. „cântecul poporului este poezia cea mai sublimă, căci nimeni nu ştie cine a făcut-o, fiecare l-a cântat pentru întâiaşi dată şi sute de ani în şir”; 6. „cântecul poporului este cea mai profundă poezie, căci fiecare l-a simţit pentru întâiaşi dată. El este suferinţă şi numai acela se poate numi poet care a dat de aceste simţiri”;

Mircea Mihăieş despre  reprezentarea femeii în filmul de azi: „Ultimii ani au impus pe ecrane două tipuri feminine: fie vampa cu creier de bibilică, dar cu craci devastatori şi silicoane magnetice, fie muierocul cu glas tunător şi maniere de plutonier ce l-a surprins pe răcan dormind în pat”;

Gabriela Melinescu, în „Acasă printre străini” (p. 109): „Am fost lovită de un gând teribil: cel care are două patrii nu are niciuna”;

 

. În „Apostrof” nr. 11 din 2019, Mircea Moţ publică un eseu interesant: „Caragiale şi mersul trenurilor”. Autorul reţine un citat care aparţine lui Vasile Fanache: „Mereu în mişcare, în căutare de senzaţii şi de senzaţional, lumea caragialiană conferă trenului funcţii aproape magice, similare cu acelea pe care, într-o anumită literatură, le ocupă diligenţa, corabia sau vaporul”. Apoi  eseul se dezvoltă pe două proze ale lui Caragiale: „Bubico” şi „D-l Goe”. Dacă în prima se lasă impresia că trenul este total desconsiderat, în a doua trenul se bucură de toată consideraţia. De remarcat că autorul reia o explicaţie a lui Viorel Mureşan privind numele de Goe: „…citit invers devine Ego, semn al orgoliului cu care s-a impus în centrul universului feminin în care fiinţează”.

 

Sintagme, termeni, concepte: Ortega y Gasset: „organizarea speranţei”; Vasile Gogea: „organizarea deznădejdii”; Mihai Firică: „amintirile-mirese rătăcite”; Matei Vişniec: „inventator de cuvinte liniştite”; Erich Rudolf Jaensch: „viziune eidetică”;

 

Nicolae Manolescu, în „Apostrof” nr. 11 din 2019, despre şcoală: 1. „Părinţii sunt un mare pericol pentru şcoală. Vin cu obişnuinţele lor, cu dorinţele lor, cu frustrările lor.”; 2. „Autoritatea în şcoli a dispărut. Nu e, nu mai trebuie, nu e bună, de fapt acum e o mentalitate generală că şcoala nu mai e bună”; 3. Disoluţia autorităţii şcolii „a început de foarte multă vreme, în Europa a început în Franţa, în mai 1968. Cu mişcarea studenţească, nu? La 40 de ani de la mişcările studenţeşti, francezii le-au evocat de curând. Inclusiv protagoniştii spuneau că li se pare o prostie ce-au făcut atunci.” etc.;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2019, ţine rubrica „Viaţă şi operă”. Reţinem: 1. „Premiul Nobel pentru Literatură se acordă pentru literatură, nu pentru moralitatea autorului. Se răsplăteşte opera, nu biografia”; 2. „Lupul din povestea „Capra cu trei iezi” a lui Ion Creangă plăteşte şi el cui viaţa plăcerea de a participa la un chiolhan”; 3. „Ştefan cel Mare a fost glorificat pentru faptele lui de arme, dar şi pentru aventurile lui galante”; 4. „În romanul „Oblomov”, Goncearov studiază lenea dintr-o altă perspectivă, filosofică şi psihologică, reprezentând printre primii neantul existenţial. În ceea ce mă priveşte n-am nicio înţelegere pentru lene, pe care o consider o formă de complicitate cu moartea. Hărnicia este antientropică, este esenţa însăşi a vieţii. Lenea este entropică şi produce mortificarea fiinţei omeneşti”;  5. „Literatura este în esenţa ei o minciună (o născocire, o invenţie, o ficţiune, o fabulaţie). Dar asta se ştie. Mai trebuie adăugat că este o minciună declarată. Scriitorul îi propune cititorului un joc: eu am să-ţi povestesc ceva,imaginat de mine, iar tu te prefaci că mă crezi”; 6. „Plagierea este o faptă reprobabilă, dar dovedeşte, totuşi, indirect valoarea unei cărţi. Merită compătimiţi autorii pe care nu simte nimeni, niciodată, nevoia să-i plagieze”;

Nicolae Iorga despre Eminescu: „…minte setoasă de a şti, suflet doritor de a se împărtăşi altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici ţintind necontenit idealul”(citat redat de Toma Grigorie în „Ramuri” nr. 11 din 2019);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 29 mai 2025

Publicat

acum 3 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 29 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 29 mai 2025:

Loto 6/49: 14, 29, 46, 24, 15, 21

Loto 5/40: 6, 35, 32, 21, 11, 39

Joker: 25, 31, 28, 29, 7 + 20

Noroc: 6 4 9 8 4 1 6

Publicitate

Noroc Plus: 4 4 5 3 6 5

Super Noroc: 4 5 0 6 9 6

Citeste mai mult

Eveniment

Vara 2025: Prognoze, valuri de căldură și fenomene meteo neașteptate

Publicat

acum 5 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Potrivit celor mai recente prognoze, vara 2025 se anunță a fi una plină de contraste în Europa. Modelele atmosferice indică o dinamică accentuată, cu variații bruște și condiții meteorologice provocatoare.

După un debut instabil și imprevizibil al sezonului, meteorologii estimează că lunile de vară vor evolua spre o perioadă mai uscată, în special în a doua jumătate a sezonului. Specialiștii Severe-Weather avertizează însă asupra unui risc crescut de valuri de căldură, care ar putea afecta mai multe regiuni ale continentului.

Sfârșitul primăverii 2025

Primăvara meteorologică acoperă perioada martie-aprilie-mai, iar datele disponibile până la 13 mai arată o imagine clară a sezonului care se încheie.

O anomalie dominantă de înaltă presiune s-a situat deasupra Europei de nord-vest, în timp ce sistemele de joasă presiune au rămas în principal departe de Europa centrală, acoperind părțile sud-vestice și cele din nord-estul îndepărtat.

Anomalia de temperatură pentru această perioadă arată temperaturi mai ridicate decât normalul peste cea mai mare parte a continentului. Zona care se remarcă este poate Europa de sud-vest, sub influența regională a unui sistem de joasă presiune.

Publicitate

Precipitațiile au fost mai abundente în Europa de sud-vest, extinzându-se către părțile sud-centrale. Această centură de precipitații este în principal impactul sistemelor regionale de joasă presiune din Europa de sud-vest și Mediterana de vest.

Tranziția către vară

Prognoza ansamblului pentru ultima săptămână din mai arată o anomalie semnificativă de joasă presiune care coboară în Europa.

Aceasta este o zonă largă de joasă presiune care afectează întregul continent, aducând cu ea un flux mai nordic în timpul tranziției, cu vreme instabilă și potențial pentru fenomene severe.

Modelul de temperatură din această perioadă arată o anomalie rece largă peste continent, fiind o medie săptămânală care reflectă impactul sistemului larg de joasă presiune.

Prognoza precipitațiilor arată o zonă mare a Europei cu precipitații peste normal în această perioadă, cu mai multe ploi în zona de impact direct a sistemului de joasă presiune.

Vara 2025: Prognoza pentru iunie

Pentru iunie, modelul de presiune prevăzut de ECMWF arată o zonă de înaltă presiune indicată deasupra Atlanticului Nord îndepărtat și cu o posibilă extensie în Europa de nord-vest.

Un vârf de înaltă presiune este, de asemenea, prevăzută să se ridice deasupra sudului.

O zonă de presiune mai scăzută este prevăzută deasupra Europei de nord-est, ceea ce poate însemna un flux nordic către nord-vestic deasupra Europei centrale în iunie.

Modelul de temperatură din iunie pentru Europa arată vremea mai caldă decât normalul în părțile de nord-vest și sudice.

Dar regiunile centrale și nord-estice sunt prevăzute cu temperaturi normale până la chiar sub normal în iunie.

Prognoza precipitațiilor indică, de asemenea, un flux mai uscat, cu mai puține precipitații în Europa de vest, sud-centrală și meridională.

Prognoza ECMWF pentru vara 2025

Prognoza de presiune realizată de Centrul European pentru Prognoza Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) pentru vară arată o zonă de joasă presiune deasupra Europei nordice îndepărtate.

Arată, de asemenea, un sistem de înaltă presiune deasupra Atlanticului de Nord, extinzându-se peste Marea Britanie și Irlanda și ajungând către Europa centrală.

Prognoza de temperatură arată vreme peste normal pe o mare parte a continentului.

Cele mai calde anomalii sunt prevăzute deasupra Europei centrale și, de asemenea, deasupra unor părți din vest. Aceasta arată o dominanță foarte probabilă a sistemelor de înaltă presiune.

În prognoza precipitațiilor ECMWF, se pot vedea în general condiții mai uscate prevăzute deasupra Europei sub zona de înaltă presiune.

Dar vedem condiții mai umede prevăzute deasupra părților nordice îndepărtate ale Marii Britanii și Scandinaviei.

În general, sistemul anticiclonic de blocare pare să aducă un factor de secetă pe o parte mai mare a Europei Centrale, cu un potențial mai mare pentru valuri de căldură decât normalul.

Prognoza UKMO pentru vara 2025

Modelul UKMO arată o indicație a unui sistem de joasă presiune situat deasupra Europei de nord-vest pentru august, și zone de înaltă presiune la est și vest.

Această configurație ar sugera perturbări frecvente din nord-vest în părțile centrale.

Prognoza de temperatură arată vreme mai caldă decât normalul pe o mare parte a continentului, cu anomalii calde de vârf indicate deasupra Europei centrale și nordice.

Impactul acelei regiuni de joasă presiune se poate vedea și în prognoza precipitațiilor, cu o zonă de mai multe ploi deasupra Europei nordice și nord-vestice.

Concluzia pentru vara 2025

Previziunile convergente ale diferitelor modele meteorologice sugerează că vara 2025 va fi caracterizată de:

Temperaturi peste medie în cea mai mare parte a Europei
Condiții mai uscate în Europa centrală și meridională
Potențial crescut pentru valuri de căldură în regiunile centrale
Precipitații mai abundente în partea nordică a continentului
Un început de vară mai instabil în iunie, urmat de condiții mai stabile
Aceste predicții pe termen lung oferă o perspectivă generală asupra tendințelor meteorologice, dar vremea efectivă poate varia considerabil de la aceste prognoze, fiind influențată de mulți factori globali care pot modifica dezvoltarea modelelor meteorologice.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Vasile Halasanu, revoluționarul care a clădit punți pentru generațiile tinere, a fost condus pe ultimul drum

Publicat

acum 5 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Joi, la Biserica Vovidenia din Botoșani, un sobor de preoți a săvâșit slujba de prohodire a unui om care, prin discreție și dăruire, a lăsat o urmă adâncă în comunitate: Vasile Halașanu, fost director economic și președinte al Fundației Județene pentru Tineret Botoșani, un om a cărui viață a fost închinată tinerilor și idealurilor civice.

La slujba de înmormântare, oficiată în lăcașul încărcat de liniște și rugăciune, la căpătâiul său a fost așezat drapelul de la Revoluție, semn că viața lui a fost, până la capăt, legată de destinul acestui popor și de nevoia lui de libertate, de construcție și speranță.

În biserică și, mai apoi, în aerul tulburat de lacrimi de la locul de veci, prietenii i-au adus cuvinte de prețuire, iar mulțimea a răspuns în tăcere. Un moment de adâncă emoție a fost aplauzul spontan, profund, venit din inimile celor care au înțeles că se despart nu doar de un om, ci de o epocă de implicare și onoare.

O viață dăruită tinerilor și comunității

Cu o carieră vastă în administrația publică și în coordonarea de proiecte civice și sociale, Vasile Halașanu a fost, din 1990 până în 2021, una dintre figurile-cheie ale Fundației Județene pentru Tineret Botoșani. Sub conducerea sa, Casa Tineretului nu a fost doar o clădire. A fost un refugiu, o școală a implicării, un loc unde generații întregi și-au descoperit vocația și curajul.

Chiar și după retragerea din funcția executivă, a rămas sufletul din umbră – omul care încuraja, care dădea sfaturi, care deschidea uși și minți. Un spirit viu, atent, blând, dar ferm în convingeri. Un vizionar.

Publicitate

 

„Nu l-am pierdut. L-am câștigat pentru totdeauna”

Cristina Cărciuț, actualul președinte al fundației, i-a dedicat un mesaj cutremurător:

„Vasile Halașanu nu a fost doar un fost președinte al fundației. A fost sufletul ei. A fost omul care a înțeles, cu zeci de ani în urmă, cât de esențial este ca tinerii să aibă un spațiu al lor, o comunitate a lor, o voce. Și nu s-a mulțumit să vorbească despre asta. A acționat. A construit. A protejat. A fost, mereu, cu un pas înaintea timpului.
Mă înclin în fața unui destin care a atins atât de mulți oameni. Și mă angajez, în numele unei întregi generații de tineri, că vom păstra viu acest loc și idealurile lui. Nu l-am pierdut pe Vasile Halașanu. L-am câștigat pentru totdeauna în amintirea noastră colectivă”, 

O moștenire vie

Numele lui Vasile Halașanu va rămâne scris în conștiința unei comunități întregi ca simbol al solidarității, al implicării autentice și al credinței în potențialul tinerilor. A iubit fără zgomot. A construit fără să ceară. A lăsat în urmă nu doar amintiri, ci fapte și locuri care vor vorbi despre el și mâine.

Iar joi, când pământul a primit trupul său, aplauzele celor prezenți nu au fost un rămas bun, ci o recunoaștere tăcută că unele vieți nu se încheie, ci devin exemplu.

Citeste mai mult

Eveniment

OFICIAL: CCR a decis că declarațiile de AVERE nu se mai publică și nu mai cuprind bunurile soților și copiilor

Publicat

acum 6 ore

joi, 29.05.2025

de

Publicitate

Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor, relatează Agerpres.ro

Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de voturi, CCR a declarat neconstituțional art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.

În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

‘Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia’, precizează CCR.

Judecătorii constituționali argumentează că o declarație pe proprie răspundere nu poate fi făcută decât în nume propriu.

‘În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere
penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere’, este motivarea oferită de CCR.

Publicitate

De asemenea, cu majoritate de voturi, au fost declarate neconstituționale alte două articole din Legea nr.176/2010, care se referă la publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.

Art. 12 alin (6) prevede: ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii’.

Art.6 alin (1) lit (d) din Legea 176/2010: ‘Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii’.

Conform CCR, declarațiile de avere și interese nu vor mai putea fi publicate nici pe site-urile instituțiilor unde activează cei care trebuie să-și declare averile, deoarece se încalcă ‘dreptul la protecția vieții private’.

‘În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale
criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții
private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege’, este explicația oferită de CCR.

CCR menționează că această decizie produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

‘Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice’, mai spun judecătorii.

Potrivit unor surse din instituție, raportor în acest caz a fost Attila Varga, care a avut – înainte de a ajunge judecător la CCR – șase mandate de parlamentar din partea UDMR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending