Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (355)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre personalitatea reală şi falsa personalitate: „Personalitatea reală atrage fără efort, stârneşte şi absoarbe interesul public prin isprăvi profesionale verificabile şi coagulează spontan spiritul comunitar, lăsându-l să prevaleze asupra vanităţilor proprii. Falsa personalitate nu face decât să se reverse egolatru peste ceilalţi, să-şi sufoce, să-şi intoxice ambianţa, în sursa ei neruşinată spre afirmarea contrafăcută a sinelui propriu şi a intereselor lui meschine”;

Ce mai este poezia: Milo de Angelis – poet italian: „o creatură sălbatică incapturabilă”;  Milo de Angelis: „un drum prin memorie”; Vladimir Streinu: „o sălbăticiune căreia îi găseşti mereu vizuina caldă, dar pe sălbăticiune nu o poţi  prinde niciodată”; Octavian Soviany: „o aventură metafizică”; Ion Mureşan: „ceea ce rămâne când, după ce acoperi o oglindă cu respiraţia ta, ştergi apoi suprafaţa aburită”; Emil Cioran: „o uriaşă inutilitate în armonie”;

 

Publicitate

Tudor Arghezi, în „Moşii”, citează o strigătură, un fel de text de publicitate al vânzătorilor de limonadă: „Aici, aici / La băiatu sprâncenatu /Litra, opt / Cinzeaca, patru ,/ Cine bea / Rămâne grea.”;

 

Alex Ştefănescu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, publică eseul „Un capitol lipsă”. Reţinem un paragraf: „Înainte de 1989 am stat de vorbă cu mulţi scriitori şi ziarişti din ţări care n-au trecut prin experienţa tristă a comunismului. Le-am explicat ce s-a întâmplat la noi după război, dar n-am  reuşit să mă fac înţeles (sau crezut. Unii dintre ei m-au rugat să le recomand un roman edificator, de genul celor scrise de Soljeniţîn ( „O zi din viaţa lui Ivan Denisovici”, „Pavilionul canceroşilor”).  Îi interesa viaţa trăită, nu aceea descrisă în termeni generali. Am găsit cu greu câteva exemple; dar şi ele erau ale unor cărţi cuprinzând doar referiri sumare sau aluzii la comunism. Un capitol important lipseşte din istoria literaturii române”;

 

Răzvan Voncu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, despre poezia lui Corneliu Coposu: „În mod evident, Corneliu Coposu nu este un poet modern (neomodern, post-modern etc.), dar asta trebuie, oare,  să însemne că nu este poet? Dacă acum poetului i se cere să fie mai mult nebun decât înţelept, înţelepciunea lui, aşezată cu răbdare în iambi, trohei, dactili şi alte forme de prozodie din cărţile de şcoală, ne va împiedica să descoperim şi să admirăm durerea adâncă din care s-a născut şi din care se ridică, pentru cei ce îndrăznesc să vadă, aura misterioasă a poeziei de totdeauna.”;

 

. Gheorghe Grigurcu, în „România literară” nr. 51-52 din 2019, face o clasificare a scriitorilor în comunism: 1. „literaţii care au marşat fără rezerve pe calea compromisului cu puterea abuzivă (formând un soi de aripă propagandistică a acesteia); 2. „autorii nevoiţi a pleca în exil”; 3. „cei ce s-au străduit a-şi conserva dreapta conştiinţă”;

Virgil Nemoianu, în „Convorbiri literare” nr. 7 din 2004, despre intelectuali: „O bună parte din aceştia se mulţumesc să repete papagaliceşte tot ce e mai îndoielnic (şi mai neplăcut) din mişcarea de idei a Apusului. Mă deprimă treaba asta, nu în primul rând fiindcă sunt în dezacord cu opiniile respective, ci pentru că o consider un soi de trândăvie a minţii care e foarte periculoasă pentru cei în cauză”;

Daniela Şontică, în „Ziarul Lumina” din 13 decembrie 2019, reţine câteva puncte de vedere ale  reginei Elisabeta-Carmen Sylva cu privire la satul românesc: 1. „gura poporului e cântecul răpitor al privighetorii, care aduce la auzul nostru sunetele limpezi ale naturii ce ies din freamătul vorbitor al  codrilor României şi plutesc peste poieni strălucitoare şi printre valurile aurite ale câmpiilor şi lanurilor noastre”; 2. „din gura poporului tragi învăţătura mare și trainică precum din sânurile nesecate ale tainicului Sfinx!; 3. „gura poporului e izvorul limpede care iese din stânca sănătoasă spre a răcori necurmat sufletele setoase”; 4. „gura poporului e înţelepciunea nesfârşită, iar cântecul poporului e cea mai înaltă poezie, căci el dă viaţă şi viaţa-i suferinţă”; 5. „cântecul poporului este poezia cea mai sublimă, căci nimeni nu ştie cine a făcut-o, fiecare l-a cântat pentru întâiaşi dată şi sute de ani în şir”; 6. „cântecul poporului este cea mai profundă poezie, căci fiecare l-a simţit pentru întâiaşi dată. El este suferinţă şi numai acela se poate numi poet care a dat de aceste simţiri”;

Mircea Mihăieş despre  reprezentarea femeii în filmul de azi: „Ultimii ani au impus pe ecrane două tipuri feminine: fie vampa cu creier de bibilică, dar cu craci devastatori şi silicoane magnetice, fie muierocul cu glas tunător şi maniere de plutonier ce l-a surprins pe răcan dormind în pat”;

Gabriela Melinescu, în „Acasă printre străini” (p. 109): „Am fost lovită de un gând teribil: cel care are două patrii nu are niciuna”;

 

. În „Apostrof” nr. 11 din 2019, Mircea Moţ publică un eseu interesant: „Caragiale şi mersul trenurilor”. Autorul reţine un citat care aparţine lui Vasile Fanache: „Mereu în mişcare, în căutare de senzaţii şi de senzaţional, lumea caragialiană conferă trenului funcţii aproape magice, similare cu acelea pe care, într-o anumită literatură, le ocupă diligenţa, corabia sau vaporul”. Apoi  eseul se dezvoltă pe două proze ale lui Caragiale: „Bubico” şi „D-l Goe”. Dacă în prima se lasă impresia că trenul este total desconsiderat, în a doua trenul se bucură de toată consideraţia. De remarcat că autorul reia o explicaţie a lui Viorel Mureşan privind numele de Goe: „…citit invers devine Ego, semn al orgoliului cu care s-a impus în centrul universului feminin în care fiinţează”.

 

Sintagme, termeni, concepte: Ortega y Gasset: „organizarea speranţei”; Vasile Gogea: „organizarea deznădejdii”; Mihai Firică: „amintirile-mirese rătăcite”; Matei Vişniec: „inventator de cuvinte liniştite”; Erich Rudolf Jaensch: „viziune eidetică”;

 

Nicolae Manolescu, în „Apostrof” nr. 11 din 2019, despre şcoală: 1. „Părinţii sunt un mare pericol pentru şcoală. Vin cu obişnuinţele lor, cu dorinţele lor, cu frustrările lor.”; 2. „Autoritatea în şcoli a dispărut. Nu e, nu mai trebuie, nu e bună, de fapt acum e o mentalitate generală că şcoala nu mai e bună”; 3. Disoluţia autorităţii şcolii „a început de foarte multă vreme, în Europa a început în Franţa, în mai 1968. Cu mişcarea studenţească, nu? La 40 de ani de la mişcările studenţeşti, francezii le-au evocat de curând. Inclusiv protagoniştii spuneau că li se pare o prostie ce-au făcut atunci.” etc.;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2019, ţine rubrica „Viaţă şi operă”. Reţinem: 1. „Premiul Nobel pentru Literatură se acordă pentru literatură, nu pentru moralitatea autorului. Se răsplăteşte opera, nu biografia”; 2. „Lupul din povestea „Capra cu trei iezi” a lui Ion Creangă plăteşte şi el cui viaţa plăcerea de a participa la un chiolhan”; 3. „Ştefan cel Mare a fost glorificat pentru faptele lui de arme, dar şi pentru aventurile lui galante”; 4. „În romanul „Oblomov”, Goncearov studiază lenea dintr-o altă perspectivă, filosofică şi psihologică, reprezentând printre primii neantul existenţial. În ceea ce mă priveşte n-am nicio înţelegere pentru lene, pe care o consider o formă de complicitate cu moartea. Hărnicia este antientropică, este esenţa însăşi a vieţii. Lenea este entropică şi produce mortificarea fiinţei omeneşti”;  5. „Literatura este în esenţa ei o minciună (o născocire, o invenţie, o ficţiune, o fabulaţie). Dar asta se ştie. Mai trebuie adăugat că este o minciună declarată. Scriitorul îi propune cititorului un joc: eu am să-ţi povestesc ceva,imaginat de mine, iar tu te prefaci că mă crezi”; 6. „Plagierea este o faptă reprobabilă, dar dovedeşte, totuşi, indirect valoarea unei cărţi. Merită compătimiţi autorii pe care nu simte nimeni, niciodată, nevoia să-i plagieze”;

Nicolae Iorga despre Eminescu: „…minte setoasă de a şti, suflet doritor de a se împărtăşi altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici ţintind necontenit idealul”(citat redat de Toma Grigorie în „Ramuri” nr. 11 din 2019);

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un nou COD GALBEN de vânt a fost emis pentru județul Botoșani. Este valabil până la ora 21:00

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de intensificări ale vântului, valabil astăzi, între orele 11:00 – 21:00, în județul Botoșani. În acest interval, vântul va sufla cu viteze de 50-70 km/h.

În aceste condiții, ISU Botoșani a transmis că echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, ISU Botoșani recomandă cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

Publicitate

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

„Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, județul cu cea mai mare sumă medie plătită pentru alocațiile copiilor în luna mai 2025: 342,56 lei pe beneficiar

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se află pe primul loc în țară la valoarea medie a alocațiilor de stat pentru copii achitate în luna mai 2025, cu o sumă de 342,56 lei pe beneficiar, potrivit datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).

La nivel național, valoarea totală a alocațiilor plătite în mai a fost de 1,213 miliarde de lei, suma medie pe beneficiar fiind de 334,88 lei. Au beneficiat de acest sprijin peste 3,6 milioane de copii din întreaga țară.

Cele mai mari sume medii plătite după Botoșani au fost în județele Caraș-Severin (342,26 lei) și Sălaj (339,16 lei). Pe de altă parte, cei mai mulți beneficiari s-au înregistrat în București (369.870 copii), Iași (203.429), Suceava (138.507), Constanța (127.052), Cluj (126.000) și Bacău (122.975).

Alocația de stat are caracter universal și se acordă tuturor copiilor cu vârsta de până la 18 ani, dar și tinerilor majori care continuă studiile liceale sau profesionale până la finalizarea acestora.

Oficialii ANPIS subliniază că acest sprijin financiar rămâne una dintre principalele măsuri de sprijinire a familiilor cu copii, contribuind la reducerea inegalităților și la susținerea educației în rândul tinerilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Aeroportul Suceava introduce abonamente de PARCARE la 24 de lei pe zi, pentru pasagerii care își lasă mașina între 6 și 15 zile

Publicat

Publicitate

Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a anunțat că vine în sprijinul pasagerilor care pleacă în vacanță sau în călătorii mai lungi, introducând un nou tip de abonament de parcare. Începând din această săptămână, șoferii care își lasă mașina în parcarea aeroportului între 6 și 15 zile vor beneficia de un tarif fix de doar 24 de lei/zi.

Măsura este menită să le ofere călătorilor o alternativă accesibilă și sigură la serviciile de taxi, transport în comun sau transfer de la parcările private, eliminând stresul legat de drumurile către și de la aeroport. Abonamentul este deja disponibil la automatele pentru plata parcării, iar pasagerii pot achita suma aferentă la ieșirea din parcare.

Pentru autovehiculele parcate mai puțin de 6 zile sau mai mult de 15 zile, se aplică în continuare tarifele standard: primele 30 de minute gratuite, 5 lei/oră pentru prima și a doua oră, respectiv 2 lei/oră după a doua oră.

Parcarea Aeroportului Suceava este iluminată și monitorizată permanent cu un sistem modern de supraveghere video, pentru siguranța autovehiculelor lăsate pe termen mai lung.

Conducerea aeroportului subliniază că această inițiativă face parte din eforturile continue de a îmbunătăți serviciile oferite pasagerilor și de a le asigura o experiență de călătorie mai simplă și mai plăcută.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Ziua Porților Deschise” la Penitenciarul Botoșani: Vizite ghidate de Ziua Polițiștilor de Penitenciare

Publicat

Publicitate

Penitenciarul Botoșani își deschide porțile astăzi, 29 iunie, cu ocazia Zilei Polițiștilor de Penitenciare.

Sub sloganul „Dincolo de ziduri și prejudecăți”, instituția a invitat publicul să participe la tururi ghidate speciale, menite să ofere o perspectivă directă asupra vieții și activității din spatele gratiilor.

Vizitatorii sunt așteptați la orele 14:00 sau 15:00, fără nicio formalitate prealabilă: nu sunt necesare înscrieri, liste sau programări.

Organizatorii transmit însă câteva reguli clare: participanții trebuie să aibă asupra lor un act de identitate valabil și să poarte o ținută decentă. Accesul cu telefoane mobile și alte gadgeturi nu este permis, iar minorii sub 14 ani pot intra doar însoțiți și cu certificatul de naștere.

Reprezentanții Penitenciarului Botoșani descriu evenimentul drept un „moment rar, într-un loc aparte”, care oferă ocazia de a cunoaște oamenii din spatele uniformei și de a înțelege mai bine rolul sistemului penitenciar în societate.

„Te invităm să vezi dincolo de ziduri și prejudecăți”, transmit organizatorii, încurajând comunitatea să participe la această experiență inedită.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending