Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (350)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( IV )

În primele trei seriale (vezi  „Moment de cultură” nr. 347, 348, 349), am prezentat  ideile teoretice de natură pedagogică cu care a intrat Eminescu în iulie 1875,  la propunerea lui Maiorescu,  în calitatea de revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui.  Toma Chiricuță , apelând la „Opere complecte” (Editura „D. Ionescu –Iași, Iași, 1914), studiază atent însemnările, articolele publicate în „Curierul de Iași”, notițele critice privitoare la oameni și manualele școlare, toate provenind din perioada 1875 – 1876. Ele au, notează Toma Chiricuță,  „… o legătură organică cu cugetarea pedagogică provenită din acest timp, dat fiind caracterul cu totul practic, local și întemeiat pe o reală experiență școlară, pe care îl au toate aceste documente”.  În concepția lui Toma Chiricuță, documentele ne relevă, cu referire la tema aleasă, patru Eminescu: 1) pedagogul social; 2) pedagogul propriu-zis; 3) didacticianul; 4) revizorul.

Privind pe Eminescu – pedagogul social, îl descoperim din studiile teoretice  unde, spune Toma Chiricuță, descoperim un Eminescu hegelian cu privire la rolul statului și deci și la educație: „Cultura, știința și educația stau într-o strânsă atârnare teoretică de realitatea socială a nației, care caută să se personalizeze în statul constituțional.”. Toma Chiricuță  îl descoperă și în scrierile sale literare, cum ar fi „Geniu Pustiu” și „Sărmanul Dionis”. Eminescu nu rămâne la stadiul teoretic privind pedagogia socială,  el coboară în mijlocul realității sociale a nației românești, prezentând adevărate tablouri sociale. Un astfel de tablou este reluat și de Toma Chiricuță în studiul său: „Starea economică a populațiunii noastre rurale e supt orice critică și cauzele sunt: dările peste măsură de grele aruncate atât de comună cât și de4 stat asupra acestor nefericite populații. Pentru a plăti aceste  contribuții, oamenii își vând munca lor ș-a copiilor lor pe ani întregi, devenind astfel mult mai rău  decât dacă ar fi rămas iobagi. Cu sărăcia crește mortalitatea copiilor, așa că în această cătună de 70 contribuabili (Mânjeștii, jud. Vaslui) sunt numai trei copii, care ar putea fi obligați după lege ca să viziteze școala. Vărsatul negru, contra căruia există mijloc neaplicat însă în conștiință și anghina difterică, al cărei contagiu nu este pus la nici o pază administrativă, au pustiit acest sat”.

Toma Chiricuță constată că Eminescu nu este numai  un „zugrăvitor critic” al unor stări concrete ci și un „propunător temperat de formule de înlăturare pozitivă a relelor constatate”.  Scrie Eminescu  prefectului de Vaslui, document prin care dă dovadă de un înalt spirit social: „Școala va fi bună când popa va fi bun, darea mică, subprefecții oameni ca să știe administrație, finanțe și economie politică, învățătorii pedagogi, pe când adică va fi și școala școală, Statul Stat, și omul om – adică ca la nimeni, unde găsești în cercurile cele mai înalte oameni ce trăiesc în veșnică dușmănie cu gramatica, necum cu alte cunoștințe sau cu dreapta judecată”.

Autorul studiului sistematizează: „Nu într-o școală abstractă, izolată, artificială, făurită de oameni de birou, crede Eminescu.  Ci într-o școală concretă, vie, născută în chip organic din raportul de continuă și adâncă interdependență a tuturor factorilor sociali, pe aceasta o afirmă Eminescu.  Iar pe acești factori sociali el nu îi vede sub forma unor simple înjghebări de hârtie, regulamente, legiuiri  sau simple ordine date, de la centru spre periferie, ci sub forma unor personalități concrete, definite, militante: popa, subprefecții, învățătorii”.

Publicitate

Celor trei factori, Eminescu le cere: 1) preotul să fie un adevărat răscolitor de suflete și clăditor în spiritul Bisericii; 2) subprefectul un om care să știe administrație, finanțe și economie politică; 3) învățătorul să fie pedagog în sensul cel mai înalt și mai adevărat al acestui cuvânt.

Toma Chiricuță descoperă în scrierile lui Eminescu și marea calitate a acestuia  de a fi pedolog.  Pedologia, ca disciplină care studiază psihologic copilul ca ființă al cărei univers diferă calitativ de lumea adultului și care parcurge un proces de socializare, nu i-a fost străină.

Eminescu constată că există două iluzii în sistemul școlar: 1) să te bazezi pe lipsa de naivitate a copilului; 2) să te bazezi doar pe o simplă memorare de reguli abstracte și cuvinte. Scrierile lui Eminescu, cu precădere cele politice, sunt pline de idei ce vin dinspre tripla sa personalitate de sociolog, pedagog și pedolog.

În rapoartele sale, Eminescu recomandă către minister ”Abecedarul” lui  Ion Creangă și Gh. Ienăchescu  a cărui titlu adevărat era „Povățuitor la citire prin scriere la metoda practică” și care are ca izvor însăși natura inteligenței și procesul ei de dezvoltare. Toma Chiricuță reține din acest raport: 1) „Deosebirea dintre metoda propusă de această broșură și învățătura rutinară și mecaanică, precum se profesează ea în școlile noastre, este deosebirea dintre învățământul viu și intuitiv și mecanismul mort al memorării de lucruri neînțelese de copil”; 2) „Este deosebirea dintre pedagogie și dresură”; 3) „Copiii, după sistema veche, învaață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie”; 4. „Învățătorul să aibă suflet uman, care se pogoară la treptele sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește; 5) „Prin jocuri copiii învață a iubi orânduiala”; 6) „Metoda e bună fiindcă ea corespunde naturii copilului”.

Toma Chiricuță concluzionează la nivelul anului 1926: „Eminescu este la noi unul din primii pedagogi – dacă nu chiar primul – care aduce în judecățile sale, privitoare la școală, vederi pedologice”. (VA URMA)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

După aproape 50 de ani, LEPRA a fost depistată din nou în România. Toate la femei din Asia, angajate ca maseuze la un SPA

Publicat

Publicitate

Ministerul Sănătății a confirmat astăzi un caz de lepră (boala Hansen) la Cluj-Napoca. Alte trei cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, relatează cluj24.ro.

Toate cele patru persoane sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din oraș. Autoritățile sanitare au luat măsuri de urgență pentru limitarea oricărui risc. Ultimul caz de lepră în România s-a înregistrat în 1981.

Cazuri confirmate și investigații în curs

Două paciente, cu vârstele de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Județean Cluj pe 26 noiembrie 2025. Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății investigațiile făcute au inclus biopsie de țesut cutanat, cu microscopie pozitivă pentru BAAR; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA, care a exclus tuberculoza si au fost luate probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen, în lucru, orientate spre Mycobacterium leprae.

Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat joi, 11 decembrie, iar celelalte trei sunt monitorizate clinic și epidemiologic. A fost început tratamentul specific pentru lepră, care reduce riscul de transmitere până la dispariție, au mai transmis reprezentanții MS.

Activitatea salonului a fost suspendată

De asemenea, DSP Cluj și Inspecția Sanitară de Stat au dispus dezinfecția cu ozon în toate spațiile utilizate, verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare, intensificarea igienizării cu biocide avizate, programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii și extinderea anchetei epidemiologice.

Activitatea salonului a fost suspendată până la finalizarea anchetei. Autoritățile colaborează cu OMS și ECDC pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.

Publicitate

Clarificări medicale: riscul pentru populație rămâne scăzut

Ministerul Sănătății subliniază că lepra are evoluție lentă și contagiozitate redusă, fiind transmisă doar prin expunere prelungită. Boala nu se transmite prin:

  • strângere de mâini;
  • îmbrățișări;
  • călătorii în mijloace de transport în comun;
  • proximitate scurtă;
  • folosirea spațiilor comune.

Ultimul caz de lepră din România a fost diagnosticat în 1981, iar în Europa cazurile sunt sporadice, în special la persoane din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.

Citeste mai mult

Eveniment

România va instala 400 de camere inteligente cu radar prin sistemul e-SIGUR, pentru monitorizarea traficului și rovinietei

Publicat

Publicitate

CNAIR a transmis către ANAP documentația necesară pentru implementarea sistemului e-SIGUR, proiect care prevede montarea a 400 de camere video inteligente, dotate cu radar, pe drumurile naționale și autostrăzi. Noile echipamente vor monitoriza viteza, vor recunoaște automat plăcuțele de înmatriculare și vor verifica în timp real deținerea rovinietei.

Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că după validarea documentației va fi lansată licitația publică pentru achiziția camerelor, a serviciilor de proiectare și a lucrărilor de instalare. Proiectul are o durată de implementare de 22 de luni și este finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

Sistemul integrat e-SIGUR va permite procesarea automată a abaterilor de la conduita rutieră și, în etapele viitoare, va putea alerta rapid echipajele de urgență în caz de incidente. De asemenea, va oferi analize complexe ale traficului și va putea verifica electronic deținerea inspecției tehnice periodice și a poliței RCA.

Potrivit lui Cristian Pistol, obiectivul principal nu este sancționarea, ci prevenirea comportamentelor agresive și reducerea numărului de accidente. „Pentru reducerea numărului de accidente, pe lângă o infrastructură nouă, este nevoie și de impunerea disciplinei în traficul rutier, inclusiv cu ajutorul tehnologiei”, a declarat directorul CNAIR.

Prin implementarea e-SIGUR, România se aliniază Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, care urmărește diminuarea drastică a numărului de victime pe șosele.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Dobârceni trimis în judecată pentru tentativă de omor. Și-a bătut tatăl cu parul până l-a băgat în spital

Publicat

Publicitate

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a anunțat astăzi că a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a unui bărbat de 37 de ani din comuna Dobârceni, cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei la omor.

Anchetatorii au stabilit că, în noaptea de 24 octombrie 2025, în intervalul 01:50 – 02:05, inculpatul, aflat la domiciliul tatălui său, pe fondul unei relații tensionate, l-ar fi agresat pe acesta cu o bucată de lemn, dar și cu pumnii și picioarele, lovindu-l în zona capului și peste corp.

Victima a suferit traumatisme craniene și toracice care au necesitat 20–25 de zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înaintat instanței, procurorii subliniind că etapa trimiterii în judecată marchează finalizarea anchetei penale, fără a înlătura principiul prezumției de nevinovăție, garantat de legislația în vigoare.

Citeste mai mult

Educație

Centrul Militar Județean Botoșani, alături de elevii din Săveni, Roma, Durnești și Ștefănești. Ce trebuie să faci dacă vrei o cariera militară

Publicat

Publicitate

Reprezentanții Biroului informare-recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Botoșani au ajuns joi, 11 decembrie 2025, în mijlocul elevilor din patru unități de învățământ pentru a le vorbi despre oportunitățile unei cariere în sistemul militar.

Întâlnirile au avut loc la Școala Gimnazială Nr. 1 Santa Mare, Școala Gimnazială Nr. 1 Românești, Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești și Liceul „Ștefan D. Luchian” din Ștefănești.

Tinerii au aflat direct de la specialiști care sunt pașii pe care îi pot urma dacă își doresc să studieze în liceele militare, școlile postliceale ale MApN sau instituțiile universitare de profil. Elevii s-au arătat interesați de disciplinele studiate, de rigorile admiterii, dar și de valorile care definesc profesia militară: disciplină, responsabilitate, devotament și spirit de echipă.

Discuțiile au fost dinamice, iar întrebările formulate de elevi au arătat un interes real pentru un viitor în domeniul apărării. Reprezentanții CMJ Botoșani au transmis că rămân deschiși să ofere consiliere și informații tuturor tinerilor care iau în calcul uniforma militară ca opțiune profesională.

„Mulțumim conducerilor școlilor, profesorilor și elevilor pentru modul în care ne-au primit și pentru deschiderea arătată”, au transmis organizatorii, subliniind importanța dialogului constant dintre armată și comunitate.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending