Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (35)

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Contemporanul. Ideea Europeană nr. 4 din 2022.   Acest număr al revistei, aflată sub directoratul lui Nicolae Breban, continua povestea întâlnirii dintre Eminescu şi Enescu prin intermediul poemului eminescian “Strigoii”. Totul se întâmplă în interviul pe care maestrul Sabin Pautza îl acordă Soranei Mihăilescu. La întrebarea celei din urmă (“S-a întâmplat ca dumneavoastră şi compozitorul Cornel Ţăranu, care eraţi lideri de generaţie la Iaşi şi la Cluj în perioada studenţiei, să colaboraţi nu de mult la reconstituirea unei lucrări enesciene, oratoriul “Strigoii” de George Enescu”), răspunde  Sabin Pautza: “Da, a fost o întâmplare fericită pentru noi, fiindcă am putut aduce la lumină o lucrare de tinereţe a lui Enescu, scrisă la începutul secolului, când era foarte tânăr, dar pe care nu a apucat să o orchestreze şi s-a pierdut. A fost găsită după mai mult de 100 de ani, a ajuns la Cornel Ţăranu, care a pus-o în ordine, deoarece foile erau amestecate, dar, cu toate că este un compositor şi orchestrator extraordinar, nu s-a angajat să o orchestreze, lucrarea ajungând astfel la mine.  Am lucrat un an de zile la ea, după un manuscris foarte mic, pentru care am folosit o lupă cât o farfurie de mare. Este importantă pentru Enescu şi pentru noi, fiindcă a fost scrisă în tinereţe, nu s-a cântat niciodată, am ajuns noi să o orchestrăm şi să o redăm lumii, dar este şi singura lucrare a lui Enescu compusă pe un text românesc, şi anume o poezie a lui Eminescu. Eu am orchestrat toate lieduruile lui Enescu, sigur, unele din ele erau orchestrate de el şi de alţii, dar le-am orchestrat şi eu.  Multe din liedurle lui Enescu erau în latină, germană, franceză şi nu erau orchestrate. Niciunul din ele nu aparţinea unui poet roman, singura lucrare pe versuri româneşti fiind acest oratorio, “Strigoii”, pe versurile lui Eminescu. Premiera a avut loc acum trei ani, la Berlin, sub conducerea lui Gabriel Bebeşelea”.

Sorana Mănăilescu continua cu o altă  întrebare: “Tema – alegerea iubirii păgâne sau a iubirii lui Christos – este aceeaşi ca în Tannhauser.  Vi s-a părut că descoperiţi inflexiuni wagneriene în partitură? Răspunde Sabin Păutza: “Enescu a avut întotdeauna inflexiuni wagneriene, şi în “Oedip”, şi în alte lucrări, pentru că l-a admirat, aşa cum am făcut mulţi, pe marele Wagner.  Când spun asta mă refer la felul în care construieşti (…) Din acest punct de vedere toţi am fost elevii lui Wagner. Ca nimeni altul, avea acest simţ al construcţiei. Într-adevăr, şi Enescu a recunoscut acest lucru, că l-a apreciat enorm pe Wagner ca orchestrator sau ca arhitect musical, dacă putem spune aşa. Dar mulţi compozitori l-au luat pe Wagner ca model, aşa cum îl luăm pe Ravel ca orchestrator sau cum îl luăm pe Prokofiev ca model pentru cum scrie o lucrare de un minut jumătate astfel încât să stea în picioare. Numai Prokofiev ştie să facă asta.”

„România literară” nr. 13 din 2022.  Cătălina Haşotti publică articolul de istorie literară intitulat „Mircea Scarlat – 35 de ani de la moarte”. În cele ce urmează nu voi face referire la  acest articol. Voi relua  prima parte dintr-o cronică de-a mea mai veche şi intitulată „Mircea Scarlat şi teoria „trădării fecunde a lui Eminescu” (vezi „Luceafărul BT” din august 2010): 

“Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman, Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel, s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D.O. („Domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la origini, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam”, tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „Deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „Vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.

Cele afirmate pot sta la baza unei posibile explicaţii privind locul pe care îl ocupă Eminescu în „Istoria poeziei româneşti”, despre care, într-un cuvânt introductiv la ediţia a II-a, Nicolae Manolescu, fostul lui profesor, este îndreptăţit să spună: 1. „…o „Istorie a poeziei” noastre, unică şi până la el şi după el”; 2. „un proiect de anvergură”; 3. „Mircea Scarlat îşi cunoaşte subiectele investigate în cele mai mici amănunte”; 4. „se observă un viu scrupul al exactităţii”; 5. „…nu e, totuşi, opera unui istoric literar de modă veche”; 6. „el era un cititor modern, influenţat de Călinescu şi de noua critică”; 7. „documentul nu înăbuşă valoarea nicăieri”; 8. „multe capitole, observaţii etc. sunt personale”.

Publicitate

În „Cartea a treia” din „Istoria poeziei româneşti”, Mircea Scarlat îi acordă lui Eminescu peste 130 de pagini structurate pe teme precum „Locul lui Eminescu”, „Eminescianismul”, „Junimea   fără Eminescu”, „Curentul Eminescu” etc.  Conştient de marea sa capacitate de a asocia şi disocia, Mircea Scarlat punctează atunci când face o SITUARE ÎN TIMP a lui Eminescu: 1. „Criticii sunt de acord astăzi că Eminescu este reperul fundamental în istoria poeziei. Este însă cazul să ne întrebăm periodic, de ce spunem aceasta?” (p.37); 2. „Apariţia lui Eminescu a fost în egală măsură aşteptată, necesară şi imprevizibilă” (p.38); 3. „Diferenţa fundamentală între Eminescu şi predecesorii săi nu constă în elementele intrate în sinteză, ci în modul cum se operează cu acestea” (p.39); 4. „…considerăm că” fenomenul originar” al poeziei române este TRĂDAREA LUI EMINESCU”. Deoarece el este poetul exemplar în mediul nostru cultural, poezia română modernă a constituit o sumă de încercări de a-l ”trăda” iubindu-l…” (p. 42). (Aici aş exemplifica prin Arghezi care, observând că Eminescu a ales pentru poezia sa doar „cuvintele frumoase”, lui nu i-au mai rămas decât „cele urâte”, devenind original fără a-şi nega predecesorul); 5.„ivirea lui Eminescu a fost posibilă şi graţie „stabilizării limbii”( p. 45); 6. „locul lui Eminescu se datorează apariţiei unui talent ieşit din comun într-un moment istoric care, graţie maturizării limbii şi convenţiei poetice, permitea obiectivarea plenară a virtualităţii lor artistice”(p. 52).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

FOTO: O rulotă care era parcată într-o gospodărie din localitatea Ipotești a luat foc

Publicat

acum o oră

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă.

Aceștia au constatat faptul că era arsă în totalitate și au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie.

Din fericire nu au fost persoane rănite.

Cel mai probabil evenimentul s-a produs din cauza unui scurtcircuit.

Pentru a preveni incendiile auto, recomandăm respectarea următoarelor măsuri:

✔ verificaţi instalaţia electrică;

Publicitate

✔ asiguraţi-vă că echipamentele de iluminat electric nu sunt defecte sau neizolate;

✔ verificaţi dacă apar eventuale scurgeri de carburanți sau lubrifianți;

✔ nu faceți improvizații la instalația electrică;

✔ verificați perioada de valabilitate a stingătorului din autovehicul.

Citeste mai mult

Eveniment

Slujbă arhierească la Biserica din Manolești Vale. PS Nichifor îl va hirotoni pe diaconul Ionuț Cașcaval, care va fi noul paroh

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

Duminică, 2 martie, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, va oficia Sfânta Liturghie în Parohia „Sfântul Ilie” Manolesti Vale, Protopopiatul Botoșani, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Cu acest prilej, ierarhul îl va hirotoni pe noul preot al acestei comunități, diaconul Ionuț Cașcaval.

De altfel, teologul Ionuț Cașcaval, fiul părintelui Ioan Cașcaval, parohul Bisericii din Costești, Răchiți și ginerele părintelui Vasile-Emanoil Crețu, parohul Bisericii din Cătămărăști Deal, a trăit joi, 20 februarie, momente emoționante la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde a fost hirotonit diacon, în prezența rudelor și prietenilor.

„Preoția sau hirotonia este Taina în care, prin punerea mâinilor episcopului și prin rugăciune, harul divin se pogoară asupra unui candidat anume pregătit, sfințindu-l și așezându-l într-o treaptă a ierarhiei bisericești, împărtășindu-i acestuia puterea de a învăța cuvântul lui Dumnezeu, de a săvârși lucrările sfinte și de a conduce pe credincioși pe calea mânturii” (Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Din aspectul sacramental al Bisericii, în Studii Teologice, XVIII, 1966, nr. 9-10, p. 553).

Sfânta Taină a Preoției se împărtășește așadar unor bărbați anume pregătiți pentru a o primi cu vrednicie. Însuși Mântuitorul Iisus Hristos i-a ales pe Sfinții Apostoli și i-a învățat, prin toate câte a făcut între oameni, cele ale Împărăției lui Dumnezeu. După aceea i-a învrednicit de deosebita cinste de a propovădui Sfânta Evanghelie și de a săvârși fapte minunate. Adresându-se lor, a așezat și Taina Preoției prin cuvintele: „Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit și Eu pe voi. Și zicând acestea, a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți tine, vor fi ținute” (Ioan XX, 21—23).

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: 24 misiuni de salvare a vieții și bunurilor pe zi ale pompierilor botoșăneni, în 2024

Publicat

acum 2 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

568 de botoşăneni au fost salvaţi/evacuați de pompieri anul trecut, din locuinţe cuprinse de flăcări, autoturisme implicate în accidente rutiere sau din alte situații care le puneau viața sau sănătatea în pericol. Alte 5 729 persoane, care sufereau de diferite afecţiuni medicale au ajuns, la timp, la spital pentru îngrijiri de specialitate ca urmare a intervenţiei echipajelor Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) din cadrul inspectoratului.

Anul trecut, 9 069 de botoşăneni au chemat în ajutor forţele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoşani, ceea ce înseamnă o medie de 24 de misiuni de salvare a vieţii şi bunurilor pe zi. Comparativ cu 2023, numărul celor care au apelat la sprijinul pompierilor a crescut cu peste 16%.

Defalcate pe tipuri de misiuni, acestea înseamnă 582 incendii (157 incendii de vegetație uscată), 5 916 intervenţii SMURD și 2 571 alte situații de urgență (înlăturare efecte fenomene meteo periculoase, salvare animale, asanare muniţie neexplodată, degajare persoane blocate în apartamente sau alte medii ostile vieții, imobilizate la pat ori înecate, deblocare uşi, transport persoane bolnave, înlăturare pericol de incendiu în urma unor accidente rutiere, misiuni de recunoaștere și educare preventivă a populației, transport apă menajeră în localitățile afectate de secetă, etc.).

În 431 situaţii de urgență, pericolul a fost înlăturat de cetăţeni sau membrii serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă până la sosirea forţelor ISU Botoşani ori au fost alarme false.

Peste 36% mai multe incendii în 2024, față de anul anterior

În 2024, forțele de intervenţie ale ISU Botoşani au acţionat pentru stingerea unui număr de 582 de incendii din care 157 de vegetație uscată, cu 36,61% mai multe față în anul precedent (426 incendii în 2023, din care 75 de vegetație uscată).

Publicitate

Mai bine de jumătate dintre acestea au fost stinse în colaborare cu Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență.

Citeste mai mult

Educație

Ministerul Educației cere directorilor de școli să verifice dacă sunt respectate regulile privind utilizarea telefoanelor mobile

Publicat

acum 3 ore

joi, 20.02.2025

de

Publicitate

Ministerul Educației cere inspectorilor școlari și directorilor de școli să verifice dacă sunt respectate regulile privind utilizarea telefoanelor mobile. Ministrul Daniel David spune că nu susține interzicerea totală a telefoanelor mobile în școală, scrie alba24.ro.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a afirmat, joi, că nu susține interzicerea totală a telefoanelor mobile în școală. Însă, în spiritul practicilor psihopedagogice și al reglementărilor legale existente, trebuie să fie asigurat un control ”riguros” în privința utilizării acestora în sălile de curs, pentru a ajuta când este cazul și pentru a evita ”interferența perturbatoare” cu actul educațional.

”Toți actorii sistemului de educație – elevi, profesori, părinți – trebuie să cunoască aceste reglementări și să le implementeze riguros și curajos, inclusiv pe linia sancțiunilor existente. În cazul specific al telefoanelor mobile, așa cum am mai declarat, nu susțin interzicerea totală a acestora în școală.

Însă, în spiritul practicilor psihopedagogice și al reglementărilor legale existente, trebuie să asigurăm un control riguros în privința utilizării acestora în sălile de curs, pentru a ajuta când este cazul și mai ales pentru a evita interferența perturbatoare cu actul educațional”, a declarat ministrul Daniel David, citat într-un comunicat al ministerului, potrivit Agerpres.

Ministerul Educației și Cercetării solicită tuturor inspectorilor și directorilor de unități școlare examinarea regulamentelor proprii privind prevenirea, controlul și sancțiunile impuse în astfel de situații, inclusiv evaluarea modalității de implementare a acestora.

”Obiectivul este protejarea contextului educațional și a intereselor educaționale ale elevului, implicit ale statutului cadrului didactic”, a transmis MEC.

Publicitate

Reprezentanții ministerului reamintesc că, în cazul concret al telefoanelor mobile, există – prin lege și prin alte norme legale subsecvente – reglementări privind interdicția utilizării acestora pe durata orelor de curs, cu excepția situațiilor în care sunt folosite cu acordul cadrului didactic în scop educațional.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending