Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (35)

Publicat

acum 4 ani

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Contemporanul. Ideea Europeană nr. 4 din 2022.   Acest număr al revistei, aflată sub directoratul lui Nicolae Breban, continua povestea întâlnirii dintre Eminescu şi Enescu prin intermediul poemului eminescian “Strigoii”. Totul se întâmplă în interviul pe care maestrul Sabin Pautza îl acordă Soranei Mihăilescu. La întrebarea celei din urmă (“S-a întâmplat ca dumneavoastră şi compozitorul Cornel Ţăranu, care eraţi lideri de generaţie la Iaşi şi la Cluj în perioada studenţiei, să colaboraţi nu de mult la reconstituirea unei lucrări enesciene, oratoriul “Strigoii” de George Enescu”), răspunde  Sabin Pautza: “Da, a fost o întâmplare fericită pentru noi, fiindcă am putut aduce la lumină o lucrare de tinereţe a lui Enescu, scrisă la începutul secolului, când era foarte tânăr, dar pe care nu a apucat să o orchestreze şi s-a pierdut. A fost găsită după mai mult de 100 de ani, a ajuns la Cornel Ţăranu, care a pus-o în ordine, deoarece foile erau amestecate, dar, cu toate că este un compositor şi orchestrator extraordinar, nu s-a angajat să o orchestreze, lucrarea ajungând astfel la mine.  Am lucrat un an de zile la ea, după un manuscris foarte mic, pentru care am folosit o lupă cât o farfurie de mare. Este importantă pentru Enescu şi pentru noi, fiindcă a fost scrisă în tinereţe, nu s-a cântat niciodată, am ajuns noi să o orchestrăm şi să o redăm lumii, dar este şi singura lucrare a lui Enescu compusă pe un text românesc, şi anume o poezie a lui Eminescu. Eu am orchestrat toate lieduruile lui Enescu, sigur, unele din ele erau orchestrate de el şi de alţii, dar le-am orchestrat şi eu.  Multe din liedurle lui Enescu erau în latină, germană, franceză şi nu erau orchestrate. Niciunul din ele nu aparţinea unui poet roman, singura lucrare pe versuri româneşti fiind acest oratorio, “Strigoii”, pe versurile lui Eminescu. Premiera a avut loc acum trei ani, la Berlin, sub conducerea lui Gabriel Bebeşelea”.

Sorana Mănăilescu continua cu o altă  întrebare: “Tema – alegerea iubirii păgâne sau a iubirii lui Christos – este aceeaşi ca în Tannhauser.  Vi s-a părut că descoperiţi inflexiuni wagneriene în partitură? Răspunde Sabin Păutza: “Enescu a avut întotdeauna inflexiuni wagneriene, şi în “Oedip”, şi în alte lucrări, pentru că l-a admirat, aşa cum am făcut mulţi, pe marele Wagner.  Când spun asta mă refer la felul în care construieşti (…) Din acest punct de vedere toţi am fost elevii lui Wagner. Ca nimeni altul, avea acest simţ al construcţiei. Într-adevăr, şi Enescu a recunoscut acest lucru, că l-a apreciat enorm pe Wagner ca orchestrator sau ca arhitect musical, dacă putem spune aşa. Dar mulţi compozitori l-au luat pe Wagner ca model, aşa cum îl luăm pe Ravel ca orchestrator sau cum îl luăm pe Prokofiev ca model pentru cum scrie o lucrare de un minut jumătate astfel încât să stea în picioare. Numai Prokofiev ştie să facă asta.”

„România literară” nr. 13 din 2022.  Cătălina Haşotti publică articolul de istorie literară intitulat „Mircea Scarlat – 35 de ani de la moarte”. În cele ce urmează nu voi face referire la  acest articol. Voi relua  prima parte dintr-o cronică de-a mea mai veche şi intitulată „Mircea Scarlat şi teoria „trădării fecunde a lui Eminescu” (vezi „Luceafărul BT” din august 2010): 

“Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman, Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel, s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D.O. („Domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la origini, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam”, tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „Deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „Vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.

Cele afirmate pot sta la baza unei posibile explicaţii privind locul pe care îl ocupă Eminescu în „Istoria poeziei româneşti”, despre care, într-un cuvânt introductiv la ediţia a II-a, Nicolae Manolescu, fostul lui profesor, este îndreptăţit să spună: 1. „…o „Istorie a poeziei” noastre, unică şi până la el şi după el”; 2. „un proiect de anvergură”; 3. „Mircea Scarlat îşi cunoaşte subiectele investigate în cele mai mici amănunte”; 4. „se observă un viu scrupul al exactităţii”; 5. „…nu e, totuşi, opera unui istoric literar de modă veche”; 6. „el era un cititor modern, influenţat de Călinescu şi de noua critică”; 7. „documentul nu înăbuşă valoarea nicăieri”; 8. „multe capitole, observaţii etc. sunt personale”.

Publicitate

În „Cartea a treia” din „Istoria poeziei româneşti”, Mircea Scarlat îi acordă lui Eminescu peste 130 de pagini structurate pe teme precum „Locul lui Eminescu”, „Eminescianismul”, „Junimea   fără Eminescu”, „Curentul Eminescu” etc.  Conştient de marea sa capacitate de a asocia şi disocia, Mircea Scarlat punctează atunci când face o SITUARE ÎN TIMP a lui Eminescu: 1. „Criticii sunt de acord astăzi că Eminescu este reperul fundamental în istoria poeziei. Este însă cazul să ne întrebăm periodic, de ce spunem aceasta?” (p.37); 2. „Apariţia lui Eminescu a fost în egală măsură aşteptată, necesară şi imprevizibilă” (p.38); 3. „Diferenţa fundamentală între Eminescu şi predecesorii săi nu constă în elementele intrate în sinteză, ci în modul cum se operează cu acestea” (p.39); 4. „…considerăm că” fenomenul originar” al poeziei române este TRĂDAREA LUI EMINESCU”. Deoarece el este poetul exemplar în mediul nostru cultural, poezia română modernă a constituit o sumă de încercări de a-l ”trăda” iubindu-l…” (p. 42). (Aici aş exemplifica prin Arghezi care, observând că Eminescu a ales pentru poezia sa doar „cuvintele frumoase”, lui nu i-au mai rămas decât „cele urâte”, devenind original fără a-şi nega predecesorul); 5.„ivirea lui Eminescu a fost posibilă şi graţie „stabilizării limbii”( p. 45); 6. „locul lui Eminescu se datorează apariţiei unui talent ieşit din comun într-un moment istoric care, graţie maturizării limbii şi convenţiei poetice, permitea obiectivarea plenară a virtualităţii lor artistice”(p. 52).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

ISU Botoșani: Măsuri de prevenire a incendiilor provocate de lumânări

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

În zilele de 6 și 7 ianuarie, când credincioșii ortodocși sărbătoresc Botezului Domnului şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, foarte multe persoane se vor îndrepta spre lăcaşurile de cult pentru a participa la slujbele religioase.

Pentru a fi în siguranță, pompierii le recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire a incendiilor:

– accesul în biserici se va realiza astfel încât să nu se supraaglomereze lăcașul. Se urmărește prevenirea producerii unor evenimente nedorite și asigurarea evacuării credincioșilor în condiții de siguranță, în cazul producerii unei situații de urgență;

– pe durata serviciului religios, ușile de acces / evacuare în / din biserică se vor menține în permanență deschise;

– lumânările aprinse vor fi supravegheate și ținute la distanță de persoanele din jur, de mobilier, decoruri sau alte materiale combustibile. Acestea vor fi puse doar în suporturile din tăvile metalice umplute cu nisip sau apă;

– parcarea autoturismelor în vecinătatea bisericilor și a mănăstirilor se va realiza astfel încât să nu se blocheze sau să se diminueze gabaritele căilor de acces pentru intervenție al autospecialelor de pompieri sau să fie împiedicat accesul la hidranții exteriori.

Publicitate

În zilele de sărbătoare, în multe locuințe se aprind lumânări sau candele, în amintirea celor dragi. Pentru un plus de siguranţă, sfătuim cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

– asigurați-vă că lumânările se află în poziţie verticală şi sunt fixate într-un suport special destinat, astfel încât să nu cadă sau să curgă picături de ceară fierbinte;

– nu lăsați lumânările aprinse dacă trebuie să părăsiţi încăperea;

– amplasați întotdeauna lumânările pe o suprafaţă netedă rezistentă la căldură;

– nu puneți lumânările aprinse în apropierea materialelor care se pot aprinde uşor (mobilier, perdele, ziare etc.) sau în locuri unde pot ajunge copiii şi animalele;

– stingeți întotdeauna lumânările înainte de a le muta;

– nu adormiţi cu lumânările aprinse.

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii stomatologi cer amânarea ordinului AP-STOMA privind dezvoltarea serviciilor în spitalele publice. Motivul

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cere amânarea aplicării Ordinului AP-STOMA. Acesta prevede un nou mod de administrare, finanțare și implementare pentru dezvoltarea serviciilor stomatologice în spitalele publice, informează alba24.ro.

Medicii stomatologi solicită demararea unui proces de consultare reală cu reprezentanții legali ai corpului profesional, în interesul pacienților și al profesioniștilor care poartă răspunderea actului medical.

CMSR atrage atenția că Ordinul Ministerului Sănătății privind Programul AP-STOMA nu poate intra în vigoare fără parcurgerea etapelor legale obligatorii de consultare și avizare a CMSR, prevăzute de legislație.

CMSR: trebuie să se țină cont de realitățile din teren

”CMSR subliniază în mod clar că nu se opune sub nicio formă accesului pacienților la servicii stomatologice în sistemul public de sănătate. Colegiul susține extinderea acestui acces, cu condiția ca măsurile să țină cont de realitățile din teren, de capacitatea efectivă a sistemului și de distribuția resursei umane”, precizează Colegiul, într-un comunicat citat de Agerpres.

În urma publicării proiectului de ordin în procedură de transparență decizională, CMSR a semnalat în mod formal etapele neparcurse de Ministerul Sănătății în ceea ce privește cadrul legal de consultare și avizare, inclusiv lipsa unei consultări instituționale prealabile și a solicitării punctului de vedere al CMSR înainte de inițierea procedurii de adoptare.

Solicitările CMSR

În documentul transmis Ministerului Sănătății, CMSR a evidențiat:

Publicitate
  • necesitatea respectării rolului legal al CMSR în avizarea programelor și actelor normative cu impact asupra medicinei dentare
  • riscurile generate de implementarea Programului AP-STOMA fără corelare cu mecanismele existente de finanțare și cu realitățile din teren
  • importanța reprezentării profesionale în structurile de guvernanță ale programului
  • nevoia unei abordări strategice, etapizate și complementare pentru dezvoltarea stomatologiei cu suport ATI și pentru prevenție.

”Clarificările necesare vor fi realizate în cadrul unei ședințe comune de lucru între Ministerul Sănătății și CMSR, a cărei organizare este obligatorie potrivit legii. CMSR regretă lipsa consultării prealabile, dar își reafirmă disponibilitatea pentru dialog instituțional, în beneficiul pacienților și al siguranței actului medical stomatologic”, conform comunicatului.

Programul AP-STOMA

Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public – AP-STOMA – a fost pus pe 29 decembrie 2025 în transparență decizională.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

El a punctat că, până acum, a lipsit o viziune clară de finanțare și un mecanism predictibil care să încurajeze spitalele publice să dezvolte aceste servicii esențiale.

”M-am consultat cu specialiștii din domeniu. Iar împreună cu echipa mea din Ministerul Sănătății am livrat o soluție concretă. Astăzi am pus în transparență decizională Ordinul de ministru care creează, pentru prima dată în România, un mecanism public clar și predictibil de finanțare pentru tratamente stomatologice în sistemul public: AP-STOMA. AP-STOMA este elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și se implementează prin unități sanitare publice care au sau vor avea în structură secții sau compartimente de stomatologie. Programul permite realizarea tratamentelor stomatologice definitive, inclusiv a celor complexe”, a transmis ministrul.

Ce se poate finanțat prin AP-STOMA

Prin AP-STOMA se pot finanța:

  • medicația, materialele și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie general
  • analizele și investigațiile imagistice necesare evaluării și monitorizării pacienților
  • echipamente medicale esențiale – unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator etc
  • consumabile, materiale de protecție și investigații auxiliare
  • service-ul și mentenanța aparaturii medicale, în condiții clare de siguranță și autorizare.

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 38 de ani a testat vigilența vameșilor de la Stânca și s-a ales cu un dosar penal

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca efectuează cercetări în privinţa unui cetățean moldovean, care a prezentat la controlul de frontieră un pașaport, ce s-a dovedit a fi fals.

În data de 05 ianuarie a.c., în jurul orei 00.00, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un autoturism, un cetățean moldovean, în vârstă de 38 de ani.

La controlul de frontieră, bărbatul a prezentat un pașaport similar celor emise de autoritățile din Republica Moldova.
Având suspiciuni cu privire la autenticitatea documentului de identitate prezentat la controlul de frontieră, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care s-a constatat că acesta nu îndeplineşte condiţiile de formă şi fond ale unuia autentic, fiind falsificat prin aplicarea fotografiei bărbatului pe fila informatizată a unui pașaport valabil.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.

Citeste mai mult

Eveniment

Condamnată de autoritățile din Marea Britanie pentru fraudă, descoperită și reținută în PTF Rădăuți-Prut

Publicat

acum o oră

luni, 05.01.2026

de

Publicitate

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut au depistat şi reţinut o femeie cu cetăţenie română și Republica Moldova căutată de autorităţile din Marea Britanie, care are de executat o pedeapsă de 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă pe teritoriul acestui stat.

În ziua de 05 ianuarie a.c, în jurul orei 04.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuți-Prut din cadrul ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, o femeie cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele femeii era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Marea Britanie, în anul 2025, aceasta fiind condamnată la 14 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă pe teritoriul acestui stat.
Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Botoșani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending