Cultura
MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (35)
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Contemporanul. Ideea Europeană nr. 4 din 2022. Acest număr al revistei, aflată sub directoratul lui Nicolae Breban, continua povestea întâlnirii dintre Eminescu şi Enescu prin intermediul poemului eminescian “Strigoii”. Totul se întâmplă în interviul pe care maestrul Sabin Pautza îl acordă Soranei Mihăilescu. La întrebarea celei din urmă (“S-a întâmplat ca dumneavoastră şi compozitorul Cornel Ţăranu, care eraţi lideri de generaţie la Iaşi şi la Cluj în perioada studenţiei, să colaboraţi nu de mult la reconstituirea unei lucrări enesciene, oratoriul “Strigoii” de George Enescu”), răspunde Sabin Pautza: “Da, a fost o întâmplare fericită pentru noi, fiindcă am putut aduce la lumină o lucrare de tinereţe a lui Enescu, scrisă la începutul secolului, când era foarte tânăr, dar pe care nu a apucat să o orchestreze şi s-a pierdut. A fost găsită după mai mult de 100 de ani, a ajuns la Cornel Ţăranu, care a pus-o în ordine, deoarece foile erau amestecate, dar, cu toate că este un compositor şi orchestrator extraordinar, nu s-a angajat să o orchestreze, lucrarea ajungând astfel la mine. Am lucrat un an de zile la ea, după un manuscris foarte mic, pentru care am folosit o lupă cât o farfurie de mare. Este importantă pentru Enescu şi pentru noi, fiindcă a fost scrisă în tinereţe, nu s-a cântat niciodată, am ajuns noi să o orchestrăm şi să o redăm lumii, dar este şi singura lucrare a lui Enescu compusă pe un text românesc, şi anume o poezie a lui Eminescu. Eu am orchestrat toate lieduruile lui Enescu, sigur, unele din ele erau orchestrate de el şi de alţii, dar le-am orchestrat şi eu. Multe din liedurle lui Enescu erau în latină, germană, franceză şi nu erau orchestrate. Niciunul din ele nu aparţinea unui poet roman, singura lucrare pe versuri româneşti fiind acest oratorio, “Strigoii”, pe versurile lui Eminescu. Premiera a avut loc acum trei ani, la Berlin, sub conducerea lui Gabriel Bebeşelea”.
Sorana Mănăilescu continua cu o altă întrebare: “Tema – alegerea iubirii păgâne sau a iubirii lui Christos – este aceeaşi ca în Tannhauser. Vi s-a părut că descoperiţi inflexiuni wagneriene în partitură? Răspunde Sabin Păutza: “Enescu a avut întotdeauna inflexiuni wagneriene, şi în “Oedip”, şi în alte lucrări, pentru că l-a admirat, aşa cum am făcut mulţi, pe marele Wagner. Când spun asta mă refer la felul în care construieşti (…) Din acest punct de vedere toţi am fost elevii lui Wagner. Ca nimeni altul, avea acest simţ al construcţiei. Într-adevăr, şi Enescu a recunoscut acest lucru, că l-a apreciat enorm pe Wagner ca orchestrator sau ca arhitect musical, dacă putem spune aşa. Dar mulţi compozitori l-au luat pe Wagner ca model, aşa cum îl luăm pe Ravel ca orchestrator sau cum îl luăm pe Prokofiev ca model pentru cum scrie o lucrare de un minut jumătate astfel încât să stea în picioare. Numai Prokofiev ştie să facă asta.”
„România literară” nr. 13 din 2022. Cătălina Haşotti publică articolul de istorie literară intitulat „Mircea Scarlat – 35 de ani de la moarte”. În cele ce urmează nu voi face referire la acest articol. Voi relua prima parte dintr-o cronică de-a mea mai veche şi intitulată „Mircea Scarlat şi teoria „trădării fecunde a lui Eminescu” (vezi „Luceafărul BT” din august 2010):
“Născut la 10 aprilie 1951 în localitatea Cervenia, judeţul Teleorman, Mircea Scarlat avea rădăcini adânci şi în solul moldovenesc. Părinţii săi, Melania şi Marcel, s-au născut şi au trăit un timp în satul Borolea (comuna Hăneşti, judeţul Botoşani) de unde, luaţi de tăvălugul istoriei, au fost deportaţi cu D.O. („Domiciliu Obligatoriu”) undeva, în Câmpia Burnasului. Deşi născut acolo, Mircea Scarlat şi-a dorit mereu să vină la origini, în Moldova. Într-un interviu acordat lui Romulus Toma şi publicat în volumul „Mircea Scarlat, in memoriam”, tatăl autorului primei „Istorii a poeziei româneşti” spune: 1. „Deşi iubea oamenii acestor locuri, gândul şi sufletul său se îndreptau cu pioşenie spre Ipoteştii şi Botoşanii care-l încântaseră în drumeţiile sale, în vacanţe, când mergea la bunici”; 2. „Vara pleca cu mamă-sa în Moldova, cutreierând pe jos Ipoteştii cu „pădurea de argint” şi locul despre care aflase. Era îndrăgostit de poezia lui Eminescu. Nu se plângea de oboseală în aceste situaţii”.
Cele afirmate pot sta la baza unei posibile explicaţii privind locul pe care îl ocupă Eminescu în „Istoria poeziei româneşti”, despre care, într-un cuvânt introductiv la ediţia a II-a, Nicolae Manolescu, fostul lui profesor, este îndreptăţit să spună: 1. „…o „Istorie a poeziei” noastre, unică şi până la el şi după el”; 2. „un proiect de anvergură”; 3. „Mircea Scarlat îşi cunoaşte subiectele investigate în cele mai mici amănunte”; 4. „se observă un viu scrupul al exactităţii”; 5. „…nu e, totuşi, opera unui istoric literar de modă veche”; 6. „el era un cititor modern, influenţat de Călinescu şi de noua critică”; 7. „documentul nu înăbuşă valoarea nicăieri”; 8. „multe capitole, observaţii etc. sunt personale”.
În „Cartea a treia” din „Istoria poeziei româneşti”, Mircea Scarlat îi acordă lui Eminescu peste 130 de pagini structurate pe teme precum „Locul lui Eminescu”, „Eminescianismul”, „Junimea fără Eminescu”, „Curentul Eminescu” etc. Conştient de marea sa capacitate de a asocia şi disocia, Mircea Scarlat punctează atunci când face o SITUARE ÎN TIMP a lui Eminescu: 1. „Criticii sunt de acord astăzi că Eminescu este reperul fundamental în istoria poeziei. Este însă cazul să ne întrebăm periodic, de ce spunem aceasta?” (p.37); 2. „Apariţia lui Eminescu a fost în egală măsură aşteptată, necesară şi imprevizibilă” (p.38); 3. „Diferenţa fundamentală între Eminescu şi predecesorii săi nu constă în elementele intrate în sinteză, ci în modul cum se operează cu acestea” (p.39); 4. „…considerăm că” fenomenul originar” al poeziei române este TRĂDAREA LUI EMINESCU”. Deoarece el este poetul exemplar în mediul nostru cultural, poezia română modernă a constituit o sumă de încercări de a-l ”trăda” iubindu-l…” (p. 42). (Aici aş exemplifica prin Arghezi care, observând că Eminescu a ales pentru poezia sa doar „cuvintele frumoase”, lui nu i-au mai rămas decât „cele urâte”, devenind original fără a-şi nega predecesorul); 5.„ivirea lui Eminescu a fost posibilă şi graţie „stabilizării limbii”( p. 45); 6. „locul lui Eminescu se datorează apariţiei unui talent ieşit din comun într-un moment istoric care, graţie maturizării limbii şi convenţiei poetice, permitea obiectivarea plenară a virtualităţii lor artistice”(p. 52).
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Darabani
Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat
Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.
Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.
Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat că se va face bine.
Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.
Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.
Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Actualitate
Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie
Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.
Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.
Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.
Ce măsuri intră în vigoare
Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale. Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.
Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale
Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.
Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.
Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.
Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.
Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți
Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.
Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Educație
Profesorii nu vor mai putea să dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea să le interzică profesorilor să le mai dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau, relatează alba24.ro. Acesta vrea să le impună dascălilor să dea meditații în particular doar tinerilor care nu le sunt elevi și la școală.
Declarația a fost făcută în contextul în care ministrul Educației vrea să clarifice fenomenul meditațiilor.
Într-un interviu acordat pentru DCnews.ro, acesta a explicat ce planuri are pentru profesorii care dau meditații.
„Vom avea clarificat și fenomenul meditațiilor, care se practică în orice stat al acestei lumi. Sigur, avem și o condiție pentru a preîntâmpina un anumit gen de lucruri: nu faci meditație cu elevul din clasa ta. Este o condiție de bun simț”, a subliniat Sorin Cîmpeanu.
„Poți să faci în școală cu elevii tăi sub formă de recuperare. Dacă vrei să faci în regim privat, poți să faci, dar nu cu elevii de la clasă”, a explicat Sorin Cîmpeanu.
Acesta a mai declarat că pentru a face posibil acest fapt va fi impusă o condiție pentru a „preîntâmpina un anumit gen de lucruri”.
Profesorii care dau meditații trebuie să aibă casă de marcat și să își declare veniturile
Profesorii care oferă meditații trebuie să anunțe fiscul și să depună o declarație de venit până la data de 25 mai. Un profesor care vrea să dea meditații au obligația de a se înregistra la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de a solicita autorizarea funcționării, în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 44/20081.
Ulterior înregistrării, profesorii au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Aceștia plătesc CAS de 25% și CASS de 10% pentru banii pe care îi fac din meditații.
De asemenea, profesorii care dau meditații au obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
ANAF cu ochii pe profesorii care dau meditații
Persoanele care realizează venituri din meditații au obligația de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul limită de depunere a declarației)”, a transmis ANAF.
Un elev din trei face meditații la cel puțin o materie
Un studiu recent realizat de IRES și Societatea Academică din România a reliefat că un elev din trei face meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi români fac meditații la matematică, peste 80%, o treime la limba română și 29% la o limbă străină.
Același studiu arată că în ceea ce privește bugetul alocat pentru meditații, acesta variază între 50 și 100 de lei de ședință. Părinții asigură un bubge de meditații de 300 de lei pe lună, dar dau și mai mult, dacă este nevoie. Trebuie spus că elevii români au și alternativa programului „Școală după școală”, în care cadrele didactice sunt plătite din banii veniți de la asociațiile de părinți.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
„Invitatul Zilei” în studioul publicației Botoșani24.ro a fost astăzi Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia din județul Botoșani.
Ioan Butnaru a vorbit despre investițiile în toate școlile din comună, despre refacearea grădiniței, despre faptul că a reușit să refacă și să pună asfalt pe o mare parte din drumurile din comună, dar și despre problema apei, explicând și cum se face astăzi administrație în comunele din județul Botoșani.
Primarul comunei Hilișeu-Horia a vorbit și despre echipa care îl ajută să își pună proiectele în aplicare dar și despre noile sale proiecte care vor fi finanțate din diferite surse europene, într-un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.
Puteți urmări interviul și pe Facebook. Comentariile și reacțiile sunt deschise:
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Economie
Companiile din agricultura de la Botoșani comasează tot mai mult terenurile pentru a crește productivitatea
Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Botoșani a anunțat astăzi încheierea Campaniei de depunere fără penalități a Cererilor unice de plată, și a precizat că firmele care acționează în zona agricolă din Botoșani comasează tot mai mult terenurile pentru a crește productivitatea.
APIA a precizat într-un comunicat că în perioada 01 martie – 16 mai 2021, au fost depuse la APIA CJ Botoșani un număr de 28.666 cereri unice de plată pentru o suprafață de 288.216,01 hectare. Procentul de realizare in campania 2022, din punct de vedere al suprafeței solicitate pentru plată, comparativ cu campania precedenta este de 100,02%.
“La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut, în timp ce suprafața agricolă a crescut.
Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață”, a explicat directorul executiv al APIA Botoșani, Liviu-Stelian Zaharia .
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Sursa foto ilustrativ: prbox.ro
Legea care prevede că începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, a fost promulgată astăzi, marți, de preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit legii, de la 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia, în relaţia B2G (Business to Government) să emită facturi electronice şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.
Potrivit Guvernului, promovarea acestui act normativ este determinată de necesitatea instituirii unor reguli clare şi suficiente cu privire la facturarea electronică.
Totodată, actul normativ vizează modalitatea de utilizare a Sistemului e-Factura de către operatorii economici și autoritățile și entitățile publice, prin descrierea regulilor generale de transmitere, recepționare și prelucrare a facturii electronice.
Astfel, începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliți în România au obligația, în relația B2G, să emită facturi electronice și să le transmită prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.
În sistemul național privind factura electronică RO eFactura, Ministrul Finanțelor va folosi sigiliul electronic, și nu semnătura electronică, atunci când transmite facura electronică operatorului
Aplicarea sigiliului electronic al Ministerului Finanțelor atestă primirea acesteia în sistemul național privind factura electronică RO eFactura.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Profesorii nu vor mai putea să dea meditații, în privat, elevilor de la clasele la care predau
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia
Companiile din agricultura de la Botoșani comasează tot mai mult terenurile pentru a crește productivitatea
Factura electronică, OBLIGATORIE în raport cu instituțiile statului, de la 1 iulie
FOTO: Pompierii botoșăneni au stabilit ce a provocat incendiul care a mistuit casa unui om de afaceri din Botoșani
FOTO&VIDEO: Muniţia rămasă neexplodată, descoperită pe raza judeţului Botoşani, distrusă la Copălău
Ne prăbușim. Se taie iar salariile bugetarilor? România ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile de la bugetul de stat
Cum să obții viză pentru SUA. Ghid publicat de MAE, pentru românii care vor să călătorească în scop turistic sau de afaceri
Asfaltarea drumului către “Lacul cu nuferi” de la Ipotești, aproape gata
OPINII. Cătălin Silegeanu: „Animozitățile sau simpatiile personale nu au ce căuta în managementul unor instituții publice”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Ioan Butnaru, primarul comunei Hilișeu-Horia
Incendiu noaptea trecută la Concești. Pompierii luptă de cinci ore să stingă focul la casa unui om de afaceri
FOTO&VIDEO: Eveniment la TUDORA! Primul deputat în Parlamentul României, David ȘERPEANU, a fost cinstit de comunitate
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Raluca Curelariu, consilier local USR în Consiliul Local al municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Dan Doboș, managerul Orchestrei Rapsozii Botoșanilor – Ioan Cobâlă
VIDEO. În Piața Roșie din Moscova a început DEFILAREA de 9 Mai, Ziua Victoriei
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Cristian Delibaș, directorul executiv al Direcției Agricole a Județului Botoșani
