Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (349)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU PEDAGOG ( III )

Din studiul  arhivei eminesciene, Toma Chiricuță concentrează   astfel punctele de vedre ale lui Eminescu privind  rolul pedagogului și pedagogia ca știință: „Am avea, în primul rând, preciziunea că PEDAGOGIA, ca toate științele, practice și teoretice, este o știință națională, o știință care caută să înțeleagă și să interpreteze în armonie cu scopul propriu ei, acela al educației, ființa caracteristică a „spiritului național”, iar în pedagogii noștri, și în orice pedagog din lume, Eminescu ar vedea niște „eroi” care lucrează numai pentru națiunea lor, pentru susținerea și înălțarea spiritului național, care se străduiesc spre a aduna isvoarele sucului vieții lor în spiritul public comun și spre a-l aduce pe acesta la înflorire”.

Toma Chiricuță ne îndeamnă să nu privim această aserțiune prin prisma abstractului și a universalului, ci „… cu o adâncă pătrundere obiectivă, cu ajutorul tuturor elementelor  celorlalte ale scrisului lui Eminescu, și mai încolo a celui umanitar”.  Eminescu vorbește despre „cei culți” și „ cei ce știu”: „Cei culți dintr-o națiune sunt cred, care mai dintâi și cu deosebire recipiază cele câștigate pe terenul științei pentru spiritul public, și de aceea  nu-i indiferent  dacă numărul de oameni culți, ce-și apropie știința și rezultatele ei este mai mare sau mai mic”, iar pentru a înțelege spusele lui Eminescu,  plusează Toma Chiricuță: „Înălțimea și demnitatea spiritului național nu se determină numai prin cuprinsul celor știute (în știință), ci și după întinderea numerică a celor culți”.

Eminescu pune raportul dintre știință și cultură, adică dintre „învățați” și „culți” printr-o metaforă: „ Pe pomul cunoașterii, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele întinse puteri agente,  care sugând și alăptând scot sucurile din adâncimile isvorâtoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile sunt purtătorii consistenți ai științei, învățații; viața firească, văzută frumoasă și mirositoare în frunze, flori și fructe, este cultura generală”.

Publicitate

Sistematizează din Eminescu autorul Toma Chiricuță: 1) ȘTIINȚA este acțiunea națiunii, săvârșită prin „învățați”, de a se cunoaște și a se prețui obiectiv în sine însăși, ca atare ea este supraindividuală, colectivă, a națiunii și prin aceasta a umanității; 2) CULTURA este individuală, deoarece ea preface sufletul într-un organism, pentru care fiecare experiență e un nutriment .

Atât știința cât și cultura, spune Eminescu în studiul său „Cultură și știință”,   și analizat de Toma Chiricuță, nu dau randament dacă acționează separat și nu sunt folosite în „educațiunea copiilor”: ”… prin știință se răsădește cultura, în forma superioară a educației, dacă e vorba de  vârsta mai fragedă a copiilor națiilor, sau sub forma influenței literare, estetice sau politice, dacă e vorba de vârsta matură a indivizilor, care alcătuiesc ființa națiilor”.

Problematica educației este pusă de Eminescu și în ”Educațiune și cultură” pe care Toma Chiricuță îl descoperă în dosarul 2257 din arhiva Academiei, studiu publicat și în „Opere complete” cu titlul „Despre politica desnaționalizării”.  Aici, Eminescu insistă pe raportul dintre cultură și educație. Explică Toma Chiricuță: „Educația înseamnă cultură, dar cultură e ceea ce  numește Eminescu cu vorba de caracter. Iar cultură înseamnă la rândul ei educație, dar educație a inteligenței. Cultura și educația servesc deci pentru a se defini reciproc, iar amândouă sunt subordonate noțiunii de știință”. În acest studiu, Eminescu  consideră că  o enormă însemnătate o are educația în viață, aici distanțându-se de cugetările lui Schopenhauer, pe care Eminescu l-a citit, lăsându-se influențat de el în creațiile sale literare, aceasta însemnând că el privește educația în funcție de fiecare națiune. Eminescu consideră că școala este, ca mijloc practic,  cel mai puternic factor prin care educația își poate atinge țelurile. Nu este neglijat nici rolul statului. El este cel care trebuie să asigure  căile și mijloacele  de realizare a educației, apărând și valorificând nația.

Din această perspectivă, Eminescu  vorbește despre „statul educativ”, preluând, de data aceasta, și ideea de personalitate în concepția lui Hegel, ca fenomenologie a vieții interne.  Personalitatea, pentru Eminescu,  este „o realitate de ordin ideal cu totul autonomă, ca o valoare în sine, ca o valoare absolută”. Spune Toma Chiricuță, interpretând atent concepția poetului: „Eminescu ajunge la noțiunea de Stat în sens hegelian. Individul trăind în comunitate, și aceasta fiind în esență identică cu ființa lui, va trebui ca și ea  să aibă natura individului singular Oricum această natură a individului singular „e de a fi o personalitate”, comunitatea omenească trebuie ca să ajungă și ea a fi o personalitate. Această comunitate, devenită personalitate, Eminescu afirmă că nu este decât statul”. Corelația  Individ – Stat este făcută de Eminescu pornind de la  trei factori esențiali ai personalității: EUL,  VOINȚA  și FAPTA. Trei diade vor reprezenta această corelație: Eul ar fi „Capul Statului”, voința ar fi Constituția, iar fapta ar fi Administrația. Concluzionează Toma Chiricuță: „Așadar e clar. Statul este națiunea personalizată. Statul constituțional actual, care reprezintă forma cea mai înaltă de personificare a națiilor, este opera , în primul rând a doi factori – școala și economia națională”.  Cu această logică și cu aceste acumulări pornește Eminescu în acțiunea administrativă a revizorului școlar.  Care ar fi, în esență, teoria pedagogică a lui Eminescu gânditorul, înainte de a intra în activitatea practică a administrației școlare ca revizor, activitate ce va urma: „Cultura își îndeplinește funcțiunea ei umană înlăuntrul individului, transmițându-se totuși și dincolo de marginile individului, la masa comunității naționale. Știința, prin eroul ei,  care e omul de știință, „învățatul”, lucrează în chip obiectiv la crearea alimentului spiritual al culturii, pe care îl vor consuma cei culți. Iar din colaborarea tuturor celor culți, sub călăuzirea luminată și obiectivă a „învățatului, se va  clădi munca de necontenită personalizare a individului și a nației, care se numește educație”.

(VA URMA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Fără milă. Bărbat din Botoșani reținut pentru tâlhărie calificată: A jefuit o bătrână de 86 de ani din Nicșeni

Publicat

Publicitate

Un bărbat din municipiul Botoșani a fost reținut de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, fiind cercetat pentru tâlhărie calificată într-un caz grav petrecut la începutul acestui an. Incidentul a avut loc pe 27 februarie 2025, în comuna Nicșeni, iar victima a fost o femeie în vârstă de 86 de ani.

Potrivit anchetatorilor, bărbatul ar fi pătruns fără drept în locuința bătrânei, unde, folosind violență fizică și amenințări directe, i-ar fi sustras suma de 20.000 de lei. După comiterea faptei, autorul a reușit să dispară, iar ancheta s-a extins pe o perioadă de mai multe luni.

În urma activităților operative desfășurate de polițiști, suspectul a fost identificat pe raza municipiului Botoșani și condus la sediul poliției în baza unui mandat de aducere. La finalul audierilor, a fost emisă o ordonanță de reținere pentru 24 de ore, iar bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activități infracționale a bărbatului și pentru luarea măsurilor legale care se impun. Polițiștii reamintesc că faptele de acest gen sunt tratate cu maximă seriozitate, mai ales atunci când victimele sunt persoane vulnerabile.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Pomârla, reținut pentru agresiune sexuală asupra unei minore și amenințare. Incidentul a avut loc pe terasa unui bar din Broscăuți

Publicat

Publicitate

Un bărbat în vârstă de 36 de ani, din comuna Pomârla, a fost reținut de polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi, fiind cercetat pentru agresiune sexuală asupra unui minor și amenințare.

Potrivit anchetatorilor, fapta s-a petrecut vineri, 20 iunie 2025, pe terasa unui bar din comuna Broscăuți, unde bărbatul ar fi manifestat comportamente indecente față de o minoră în vârstă de 16 ani, localnică. În urma sesizării și a verificărilor preliminare, polițiștii au emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore, iar suspectul a fost dus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani.

Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de agresiune sexuală asupra unui minor, precum și a trei infracțiuni de amenințare, polițiștii urmând să stabilească toate circumstanțele cazului și să dispună măsurile legale care se impun.

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani transmite că tratamentul penal al unor asemenea fapte va fi aplicat cu toată fermitatea și reamintește că siguranța minorilor este o prioritate constantă în activitatea structurilor de ordine publică.

Citeste mai mult

Administratie

Vârsta de pensionare a magistraților ar putea crește la 65 de ani. Noul Guvern vrea reforma pensiilor speciale

Publicat

Publicitate

Noul Guvern vrea o reformă dură a sistemului pensiilor speciale, cu accent pe echitate și sustenabilitate bugetară. Printre cele mai importante măsuri prevăzute în programul de guvernare se află creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani, în concordanță cu regimul general aplicabil celorlalți contribuabili, relatează mediafax.ro.

Autoritățile susțin că reforma este necesară pentru corectarea dezechilibrelor și eliminarea privilegiilor excesive care au generat tensiuni în societate și presiuni semnificative asupra bugetului public.

Reforma include și plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive, precum și eliminarea posibilității de a primi pensii speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare din regimul general, scrie Mediafax.

Autoritățile intenționează să reclasifice personalul din diverse instituții pentru a recalcula vârsta de pensionare conform noilor criterii.

Planul mai prevede introducerea unor legi de salarizare noi pentru a preveni procesele judiciare și calculul incorect al salariilor, alături de stabilirea unor criterii de performanță în justiție și sentințe unitare.

Reforma pensiilor speciale

  • Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;
  • Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;
  • Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;
  • Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;
  • Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție.

Reforme/reorganizări:

Publicitate

Modificarea legilor pentru a elimina plata pensiilor speciale înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare aplicabile în regimul general al pensiilor – decembrie 2025.

Citeste mai mult

Educație

Evaluarea Națională 2025 a început fără incidente la Botoșani: 137 de absenți la proba de Limba Română

Publicat

Publicitate

Absolvenții de clasa a VIII-a din județul Botoșani au susținut luni, 23 iunie 2025, prima probă scrisă din cadrul Evaluării Naționale – cea la Limba și literatura română. Examenul s-a desfășurat în condiții normale, fără incidente, potrivit informațiilor oficiale transmise de Inspectoratul Școlar Județean Botoșani.

Din totalul celor 3.503 candidați înscriși (3.501 din promoția curentă și 2 din seriile anterioare), 137 de elevi au absentat, ceea ce înseamnă că aproximativ 96% dintre elevii înscriși s-au prezentat la examen.

Reprezentanții ISJ Botoșani au confirmat că nu a fost eliminat niciun candidat, desfășurarea probei fiind una liniștită, sub supraveghere strictă, în toate centrele de examen din județ.

Subiectele, redactate de Ministerul Educației, au inclus atât itemi de tip grilă, cât și cerințe de redactare, menite să evalueze capacitatea elevilor de a înțelege, interpreta și comenta texte literare și nonliterare, precum și competențele de exprimare scrisă.

Următoarea probă, la Matematică, va avea loc miercuri, 25 iunie. Proba la Limba maternă este programată pentru joi, 26 iunie, în unitățile de învățământ în care se predă în limbile minorităților naționale.

Rezultatele inițiale vor fi afișate în data de 3 iulie 2025, iar în aceeași zi, elevii nemulțumiți pot depune contestații.

Publicitate

Inspectoratul Școlar transmite mult succes tuturor candidaților și încurajează elevii să parcurgă cu încredere acest examen important în parcursul lor educațional.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending