Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (347)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

EMINESCU PEDAGOG (I)

Am în biblioteca mea volumul  „Activitatea celor dintâi 7 ani ai Școalei Normale de Învățători „M. Eminescu” din Botoșani (1919 – 1926)”.  Are ca autor pe renumitul profesor Tiberiu Crudu, pe atunci și director al școlii.  Volumul a fost tipărit în 1927 la Tipografia  B. Saidman din Botoșani și a aparținut fostului elev al școlii, Alexandru Bălășescu, după semnătura olografă de pe pagina de gardă.  La  pagina 232 se poate citi studiul „Eminescu pedagog” scris de  preotul Toma Chiricuță, fost profesor de pedagogie și germană. Autorul studiului e convins de un fapt: „Eminescu, deși a fost numai incidental, sau mai bine zis accidental, timp de un an de zile, un om al Școalei românești, totuși el și-a imprimat și în acest domeniu, ca orice geniu adevărat, pecetea marii și netrecătoarei  lui personalități”. Continuă Toma Chiricuță: „Așa că dacă azi, dacă îndrăznesc să dau publicării aceste rânduri, o fac în primul rând din puternica încredințare la care am ajuns pe bază de studiu, că Eminescu numără, printre numeroasele fațete a complexei lui personalități, și pe aceea de pedagog.”  La baza studiului a stat, după cum spune autorul în introducere, volumul „Opere complete” tipărit la Iași în 1914 la Editura „D. Ionescu”. În acest volum, Toma Chiricuță a găsit 15 pagini care vizau, sub titlul,   „Fragmente, rapoarte și articole asupra instrucțiunii publice” aspecte ale activității poetului în domeniul învățământului. A continuat cu studiul  arhivei de la Academia Română (20 de volume).  De folos i-a fost și articolul „Eminescu pedagog” semnat de D. Mărăcineanu și publicat în „Convorbiri literare” din noiembrie 1925,  mai ales că punctele de vedere rezonau.

Toma Chiricuță  se oprește la o aserțiune a lui Garabet Ibrăileanu din „Spiritul critic în literatura românească” (Eminescu e printre cei dintâi care, dându-și seama de seriozitatea lucrurilor, știe să se mărginească, să se specializeze, conștient de greutatea de a fi desăvârșit măcar într-o specialitate, chiar când îți consacri ei toate puterile sufletești… Eminescu a fost numai poet, căci proza sa este puțină și e poezie în proză. Afară de aceasta a mai fost și un cetățean, care și-a spus părerile, și atâta tot.  Că uneori s-a amestecat, incidental, și în alte ramuri, precum în filologie, aceasta dovedește că el a trăit la sfârșitul epocii oamenilor universali”) pe care nu se sfiește s-o amendeze: „Nu vrem să tăgăduim câtuși de puțin valoarea de prim ordin a lui Eminescu – poetul, pe care o remarcă și d-l Ibrăileanu. Dar nu putem subscrie tot cu aceeași convingere la afirmația că „proza sa e puțină și e poezie în proză”… întrucât din opera lui tipărită, și chiar netipărită, noi mai cunoaștem un Eminescu prozator și în afară de sfera genului poetic; de pildă un Eminescu ziarist, sociolog,  cugetător asupra domeniului dreptului și al culturii în genere, tărâmuri pe care Eminescu a scris mult și lucruri destul de valoroase pentru a fi socotit ca făcând parte integrantă și prețioasă din personalitatea lui.  La fel nu putem să ne mulțumim numai cu afirmația că Eminescu „a mai fost și un cetățean care și-a spus părerile – și atâta tot”, întrucât noi pe baza faptelor și a documentelor, am ajuns la concluzia că Eminescu a fost un cetățean care și-a valorificat convingerile și prin acțiune concretă, vie, organizată…”. Credința lui Toma Chiricuță, privindu-l pe Eminescu, este „… că trebuie să ne lărgim judecata noastră față de  el, considerându-l nu numai ca poet, prozator, ziarist, gânditor filozofic în materie de drept și cultură, ci și ca pedagog, activ și practic, al învățământului nostru românesc.”

Din această perspectivă, autorul se oprește la C. Rădulescu-Motru și la textul conferinței „Ce înseamnă Eminescu pentru cultura românească”, ținută de filozoful amintit în 1911 la Galați și din care reține: 1) „ Timpul, care în genere dușmănește gloriile omenești, s-a arătat a fi cel mai bun prieten al lui M. Eminescu”; 2) „Noi, până azi, ne-am mărginit să-l admirăm și să-l edităm pe Eminescu. Timpul ne cere ca de acum înainte să-l și studiem”; 3) „Un exemplu pentru viitoarea cultură românească: iată ce însemnează pentru noi Eminescu”.

Publicitate

Pornind de la aceste  sfaturi, Toma Chiricuță a purces a demonstra existența unui Eminescu pedagog. Pentru a fi convingător, autorul se oprește la cele trei sensuri ale cuvântului pedagog. Primele două (cel de conducător de copii  și cel de cercetător sistematic al domeniului educației) nu se  pot aplica lui Eminescu decât dacă vrem să exagerăm.  Cel de-al treilea sens poate fi ancoră a demersului fiindcă, spune Toma Chiricuță, „mai poate fi considerat pedagog și omul care datorită culturii largi și multilaterale, pe care și-a apropiat-o dintr-o simplă curiozitate intelectuală, adâncă și continuă, a ajuns să reflecteze într-un chip serios și aspra problemelor educației și care, datorită mai mult unor împrejurări  întâmplătoare, a fost silit ca să lucreze în chip practic și pe tărâmul educației.” Aici este încadrat Eminescu de autorul studiului, pornind de la calitățile  marelui  poet: „O fire înzestrată cu multe și sclipitoare daruri, mai ales de imaginație și inteligență; bucurându-se în tot cursul copilăriei de o aleasă educație sentimemntală și morală în casa părinților, care erau boiernași cinstiți și gospodari din nordul Moldovei; purtat apoi de o neostoită sete lăuntrică după tot mai multe comori de cugetare și frumusețe pe tărâmurile venerabile și vechi ale culturii occidentale, în special ale celei germane; făcând studii de filozofie, drept și literatură la Universitățile strălucite ale timpului, din Viena și Berlin, Eminescu reprezenta pentru timpul său, una din cele mai vaste și mai complexe personalități ale culturii și ale neamului nostru”.

Din   aceste perspective în baza cărora se poate vorbi de un Eminescu pedagog, Toma Chiricuță  conchide: 1) „El a fost un pedagog fără să o știe el însuși”; 2) „El a fost un pedagog în sensul înalt, liber și genial al acestui cuvânt”; 3) „A cugetat asupra problemelor educației, fără ca numaidecât să le îmbrace în terminologia consacrată și adesea pedantă a acestei nobile arte”; 4. „A cercetat  și mai ales a intuit adânc în ființa adevărată și eternă a educației”; 5) „A lucrat numai un an pe tărâmul școlii și învățământului cu atâta entuziasm convins, cu atâta pricepere a realităților și cu o viziune atât de clară a metodelor și idealurilor educației și școlii, încât, fără să exagerăm,  putem să-l așezăm printre ctitorii sufletești ai școlii românești, celei bune”.

Toma Chiricuță crede că pe Eminescu nu trebuie să-l apreciem doar ca revizor școlar  sau ca pedagog practic, ci și pe „Eminescu cercetătorul și gânditorul, pe care îl găsim trăind în însemnările și în studiile lui mai lungi, scrise mai toate nu pentru a fi date publicității, cu orice preț, ci pentru că pe el l-au stăpânit aceste preocupări”.

Autorul articolului pune în evidență avantajele colaborării  lui Eminescu cu Titu Maiorescu, ale sfaturilor acestuia, ale anilor de studii la Viena și Berlin, a funcțiilor de director al Bibliotecii din Iași (1 septembrie 1874 – 1 iulie 1875) și de revizor școlar al județelor Iași și Vaslui (1 iulie 1875 – 1 iulie 1875). (VA URMA)

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Un om al străzii, găsit aproape înghețat într-o clădire dezafectată din centrul orașului Botoșani

Publicat

Publicitate

Intervenție dificilă pentru polițiștii locali din Botoșani. Ieri seară, în jurul orei 23:00, un echipaj aflat în patrulare pedestră pe strada Ion Pillat nr. 9 a descoperit un bărbat fără adăpost care își improvizase un loc pentru dormit în clădirea dezafectată a fostului sediu SOMAX TV.

Bărbatul, identificat ca M.C., prezenta semne vizibile de hipotermie. Polițiștii locali au solicitat imediat sprijinul unui echipaj al Serviciului Județean de Ambulanță, care a intervenit la fața locului pentru evaluarea stării de sănătate. După acordarea primului ajutor, medicii au decis transportarea acestuia la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Mavromati Botoșani.

Clădirea în care a fost găsit bărbatul reprezintă un pericol social, spun autoritățile. În interior au fost descoperite deșeuri menajere, îmbrăcăminte uzată, saltele și plăpumi, semn că imobilul este frecventat de mai multe persoane fără adăpost.

Potrivit declarațiilor locatarilor din zonă, aceștia obișnuiesc să folosească focul deschis pentru a se încălzi sau pentru a-și prepara hrana, fapt care sporește riscul producerii unui incendiu.

Reprezentanții Poliției Locale Botoșani au anunțat că vor demara demersurile necesare pentru identificarea proprietarului clădirii și aplicarea măsurilor legale care se impun, pentru a preveni alte situații similare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Atenție la reducerile false de Black Friday: Ce să faci atunci când comercianții umflă prețurile înainte de promoții

Publicat

Publicitate

Atenție la reducerile false de Black Friday: Pe măsură ce se apropie Black Friday, tot mai mulți consumatori sunt atrași de promisiunea reducerilor spectaculoase, scrie alba24.ro.

Însă, în fiecare an, apar și situații în care unii comercianți cresc artificial prețurile înainte de campaniile de reduceri, doar pentru a afișa ulterior discounturi „spectaculoase”.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) avertizează că astfel de practici sunt ilegale și pot fi sancționate. Conform Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, orice reducere de preț care nu reflectă o scădere reală față de prețul de referință este considerată publicitate înșelătoare.

Comercianții care recurg la asemenea metode riscă amenzi consistente și chiar măsuri complementare, precum oprirea temporară a campaniei.

Ce este, mai exact, prețul de referință?

Potrivit legislației, acesta reprezintă cel mai mic preț la care produsul a fost vândut în ultimele 30 de zile înainte de aplicarea reducerii.

Cu alte cuvinte, dacă un magazin afișează de Black Friday o reducere raportată la un preț care a fost crescut artificial în perioada anterioară, promoția este falsă și contravine legii.

Publicitate

Pentru a te proteja, verifică istoricul de preț al produselor — multe platforme online afișează această informație, iar aplicațiile de comparare a prețurilor pot fi de mare ajutor.

Dacă suspectezi o practică înșelătoare, poți depune o reclamație la ANPC. Sesizarea se poate face în scris sau online, prin completarea formularului de sesizare disponibil pe site-ul instituției.

Conform OG nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, reclamațiile trebuie depuse în nume personal și trebuie să conțină datele de identificare ale persoanei care le formulează. Sesizările anonime nu sunt luate în considerare și se clasează automat, potrivit avocatnet.ro.

Așadar, înainte de a te lăsa impresionat de un „super discount”, informează-te, compară prețurile și verifică istoricul produsului. Doar așa poți fi sigur că reducerile de Black Friday sunt reale și nu doar o iluzie de marketing.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD o susține pe Andreea Alecu Gireadă la Primăria comunei Mihai Eminescu: Un model de seriozitate și implicare

Publicat

Publicitate

Organizația PSD Botoșani și-a anunțat oficial sprijinul pentru candidatura Andreei Alecu Gireadă la alegerile locale din comuna Mihai Eminescu, care vor avea loc pe 7 decembrie. Social-democrații consideră că aceasta reprezintă „un model de implicare, seriozitate și profesionalism”, valori pe care partidul își propune să le promoveze în administrația locală.

Andreea Alecu Gireadă este șeful Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Mihai Eminescu, funcție pe care o ocupă de nouă ani. În această perioadă, ea a coordonat numeroase proiecte administrative și a contribuit la modernizarea proceselor interne, demonstrând că o administrație eficientă înseamnă „răspunsuri rapide la nevoile oamenilor și rezultate concrete pentru comunitate”.

Absolventă a Facultății de Drept din București, candidata PSD a acumulat o experiență solidă în domeniul juridic și administrativ, dar, spun colegii săi, a rămas mereu aproape de oameni. De-a lungul anilor, s-a implicat direct în proiecte de dezvoltare locală — de la investiții în infrastructură și utilități, până la programe educaționale și sociale destinate familiilor din comună.

„Andreea înseamnă competență, echilibru și dorința sinceră de a lucra pentru oameni. Ea face parte dintr-o generație care înțelege că politica locală nu trebuie să fie despre confruntare, ci despre cooperare”, au transmis reprezentanții PSD Botoșani.

Echipa social-democrată consideră că Andreea Alecu Gireadă are capacitatea de a continua proiectele începute de administrația anterioară și de a aduce „noi soluții pentru o comună modernă, conectată la nevoile și aspirațiile locuitorilor”.

PSD Botoșani i-a transmis candidatei întreaga susținere a organizației, subliniind că partidul „rămâne alături de oamenii competenți, onești și dedicați comunității”.

Publicitate

„Pe 7 decembrie, avem șansa să demonstrăm, din nou, că PSD este partidul oamenilor care muncesc pentru comunitate”, se arată în mesajul organizației.

Citeste mai mult

Eveniment

Moșii de Toamnă: Ziua în care îi pomenim pe cei dragi plecați dintre noi

Publicat

Publicitate

În prima sâmbătă din luna noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi, zi cunoscută în tradiţia românească şi ca Moşii de toamnă. Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.

Sâmbăta aceasta, creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei adormiți întru Domnul, sărbătorind una dintre cele mai importante zile dedicate strămoșilor – Moșii de Toamnă, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților.

Această rânduială sfântă este parte dintr-o tradiție veche a Bisericii Ortodoxe, care a așezat mai multe zile de pomenire a celor trecuți la cele veșnice: Moșii de iarnă, sărbătoriți în sâmbăta dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți, Moșii de vară, înaintea Rusaliilor, și Moșii de toamnă, care au loc în prima sâmbătă din luna noiembrie.

În această zi, credincioșii vin la biserică pentru a-și aminti de părinți, bunici, moși și strămoși, aducând daruri și rugăciuni pentru sufletele lor. Coliva, colacii, vinul, fructele și dulciurile sunt așezate pe masa ofrandelor, pentru a fi binecuvântate în timpul slujbei de pomenire.

„Să nu lipsim niciodată de la Sfânta Liturghie!”, îndeamnă preoții, amintind că nimic nu este mai de folos celor adormiți decât rugăciunea și Jertfa cea fără de sânge, adusă în cadrul Sfintei Liturghii. În timpul acesteia, numele celor pomeniți sunt rostite cu evlavie, iar sufletele lor primesc mângâiere și lumină.

Credincioșii aduc la ușa Sfântului Altar tămâie, lumânări, prescuri și pomelnice cu numele celor dragi, pentru ca preotul să-i pomenească în rugăciune. Gestul, deși simplu, poartă o semnificație profundă: este o legătură între cei vii și cei trecuți la Domnul, o dovadă că dragostea nu moare, ci se transformă în rugăciune.

Publicitate

Biserica se roagă astfel pentru toți cei adormiți: „Pomenește, Doamne, pe toți cei adormiți întru nădejdea Învierii și a vieții veșnice, și-i odihnește pe dânșii, Dumnezeul nostru, unde strălucește lumina feței Tale”, iar  Moșii de Toamnă ne reamintesc că pomenirea morților nu este o zi a tristeții, ci una a recunoștinței și a comuniunii sufletești.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending