Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (346)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”; 

Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”; 

Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

Publicitate

În „Ramuri” nr. 7 din 2019, un poem de Adrian Popescu şi intitulat „Poeţii”: „Poeţii sunt defuncţii pentru care, / Cu ochii roşi, tulburi şi sticloşi, / Îmi mai luam o carte la culcare. / O terminam în cântec de cocoşi. // Dormeam, sfios, cu ea sub pernă, / Credeam că ei deţin secretul, / Prin care poţi avea, eternă, / O viaţă plină cu buchetul…// Nu semănau cu cei din cărţi, / Boemi notorii, ţara îi cinsteşte. / Traşi de dorinţe-n două părţi, / Maeştri în prisosul ce lipseşte. / De unde versurile minunate? // Îi alăptase vreo zeiţă? Cine? / Că nu au sângele de om în vine. / Şi dacă-l au de unde vine?”;

Farkas Jeno, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, publică articolul „Cerchişti în mărturii inedite”.  În conţinutul acestui articol, autorul prezintă cele trei abordări despre exil ale lui Nicolae Balotă: a) cea a lui Cioran („ce se caracterizează prin traumatism lingvistic, renegarea limbii şi fuga de condiţia de exilat”); b) cea a lui Ionescu („ce s-a dovedit a fi o reuşită invenţie, o virtute literară: absurdul, adică perfecţiunea maşinăriei lingvistice care funcţionează de minune…în gol”); c) cea a găsirii unei limbi ideale în exilul terestru biblic („parte a condiţiei noastre umane”);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, despre răspântie: „În toate mitologiile lumii, răspântiile stârnesc fiori. La intersecţia drumurilor se petrec mereu lucruri care scapă de sub control pentru că ceea ce, în general, era ordonat şi previzibil pe o cale se dezordonează şi se bulversează la impactul cu o altă cale. Direcţiile, clare pe orice drum, se relativizează la intersecţii şi paşii celui care străbate drumul nu mai merg inexorabil înainte. Pot fi la dreapta sau la stânga. Direcţia paşilor nu mai este dusă de drum. Voinţa călătorului devine decisivă. Şi de câte ori bietul om e pus să aleagă, el e pus, de fapt, într-o încurcătură. Drumul nu te încurcă; răspântia, însă, da. Şi mai adaug că, la intersecţie, nu se pune doar problema mea – „Pe unde o iau?” -, ci şi problema întâlnirii mele cu altul – „Cine are prioritate?”. Şi nu-i de glumă. Din aşa ceva se iscă războaie”;

Mark Twain: „Când te trezeşti făcând parte dintr-o majoritate, e timpul să faci o pauză şi să reflectezi”;

Rainer Maria Rilke despre poezie: „Totul este să preamăreşti. În poezie noi vorbim de cele mai multe ori despre creaţia lui Dumnezeu. În momentul în care ştii să preamăreşti smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină, se naşte poezia. Noi trăim din uitare în uitare, dar poezia înseamnă a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 14 septembrie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 14 septembrie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

În plus, Loteria Română a celebrat 119 ani de existență prin Tragerile Speciale Loto Aniversare, programate tot astăzi, duminică, 14 septembrie.

Numerele extrase, 14 septembrie 2025:

Loto 6/49 tragerea principală: 43, 30, 39, 31, 3, 22

Loto 6/49 tragerea specială: 29, 12, 47, 9, 33, 11

Loto 5/40 tragerea principală: 35, 13, 37, 11, 2, 3

Publicitate

Loto 5/40 tragerea specială: 37, 17, 3, 26, 27, 14

Joker tragerea principală: 32, 38, 5, 29, 34 + 12

Joker tragerea specială: 23, 13, 24, 42, 14 + 18

Noroc: 2 1 6 2 1 8 2

Noroc Plus: 8 1 9 3 7 0

Super Noroc: 5 0 1 5 6 2

Citeste mai mult

Eveniment

Deputatul Marius Budăi: Partidul Social Democrat nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază

Publicat

Publicitate

Partidul Social Democrat nu va accepta încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, anunță deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al Muncii, relatează agerpres.ro.

El menționează că va propune în PSD și în Parlament o inițiativă legislativă pentru reintroducerea urgentă a măsurii, în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va prelungi plafonarea.

‘Încetarea plafonării ar fi o catastrofă pentru cetățenii cu venituri mici, mai ales că inflația este în creștere! În schimb, ar fi un cadou pentru corporațiile din retail! Asta vă doriți, domnule premier Bolojan? Să distrugeți oamenii cu venituri mici pentru a le face pe plac marilor comercianți? Singurii deranjați de plafonare sunt marii retaileri! De ce? Pentru că nu pot crește speculativ prețurile! Deci ei vor speculă, nu concurență! Asta ne arată că nu avem o piață concurențială, ceea ce justifică și mai mult menținerea plafonării’, scrie Budăi, duminică, pe Facebook.

El subliniază că nu au existat discuții în Coaliție despre încetarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază.

‘Îi reamintesc premierului Bolojan că susținerea guvernului are la bază un Acord Politic care prevede că astfel de decizii majore se iau doar prin consens! Dacă încalcă Acordul, premierul este răspunzător de subminarea Coaliției și a propriului guvern! Nu PSD rupe Coaliția, ci cei care încalcă Acordul care stă la baza Coaliției’, adaugă fostul ministru.

Guvernul a transmis, sâmbătă, că decizia eliminării plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost luată de coaliția de guvernare.

Publicitate

‘Coaliția a decis, fără nicio opinie contrară, la momentul respectiv, ca prelungirea din urmă cu trei luni a plafonării urma să fie ultima, deoarece a provocat distorsiuni economice atât la nivelul producătorilor, cât și al comercianților’, a informat Executivul.

Potrivit sursei citate, săptămâna viitoare premierul Ilie Bolojan va avea discuții cu reprezentanții retailerilor pentru a se asigura că neprelungirea plafonării nu va provoca creșteri importante de prețuri.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis, sâmbătă, că Partidul Social Democrat nu este de acord cu o eventuală renunțare la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie, și că această decizie nu ar fi fost discutată în coaliția de guvernare.

‘România are nevoie de stimularea investițiilor, de idei care să aducă un plus în economie și speranță pentru viitor, nu de experimente și austeritate pe seama celor mulți. Tocmai de aceea, joi am lansat Planul economic al PSD – un program de relansare prin investiții, locuri de muncă și șanse pentru tineri. Avem nevoie de politici publice care să crească economia și nu care să mute toată greutatea pe spatele celor care muncesc cinstit’, a scris Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

Citeste mai mult

Eveniment

Zi agitată în zona seismică Vrancea: În mai puțin de 12 ore au avut loc două cutremure de peste 3 grade

Publicat

Publicitate

Nu mai puțin de două cutremure de peste 3 grade au avut loc astăzi în mai puțin de 12 ore în zona seismică Vrancea.

Cel mai recet cutremur, cu magnitudinea 3 pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 14:39, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 149,8 kilometri și a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: 57 km nord-vest de Buzău, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km vest de Focșani, 65 km est de Brașov și 77 km nord-est de Ploiești.

Acesta este al doilea cutremur consemnat astăzi în aceeași zonă. Primul, cu magnitudinea 3,3, s-a produs în cursul nopții, la ora 02:22, tot în județul Buzău, la o adâncime de 141,3 kilometri. Epicentrul a fost localizat la 55 km est de Brașov, 57 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 57 km nord-vest de Buzău, 63 km nord de Ploiești, 74 km vest de Focșani și 89 km nord-est de Târgoviște.

Cele mai puternice cutremure din acest an au avut magnitudinea 4,4 și au fost înregistrate pe 13 februarie, în județul Buzău, respectiv pe 11 mai, în județul Vrancea. În 2024, cel mai semnificativ seism a avut loc pe 16 septembrie, în județul Buzău, cu magnitudinea 5,4.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (386)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

BOTOȘĂNENI ÎN „ROMÂNIA LITERARĂ” NR.  38 din 2025

Gabriel Chifu în „Misterul creativității” amintește, în treacăt, și de Eminescu: Mie acest mod de a fi al autorului magnificei PIETA îmi amintește de un alt creator exceptional, de data aceasta din domeniul literaturii și roman, Eminescu. Să fie vocația suferinței, a neadaptării o poartă spre genialitate? Nu e cazul să ne hazardăm cu un răspuns”;

Paul Cernat, în articolul său dei storie literară, „Dintr-un șantier eminescian”, aduce în discuție ultima narațiune a marelui poet, „Moartea lui Ioan Vestimie”.  Paul Cernat dorește prin eseul său să ne lămurească de faptul că interesul științific al lui Eminescu poentru „sterile modificate ale conștiinței” nu e de subestimat. Sistematizăm: 1) „reprezintă singura descriere medical/clinică a simtomatologiei unui personaj din proza eminesciană”; 2) „un funcționar banal moare ca urmare a unui accident vascular cerebral și se trezește la o viață postumă din care își contemplă cadavrul, urmărind apoi, dintr-o „irealitate imediată” mersul vieții celorlalți”; 3) „e de remarcat identitatea de funcționar a personajului (prezentă și la „sărmanul” Dionis), care-l plasează pe Eminescu în prozimitatea tipologică a „literaturii de funcționari” mic-burghezi în criză a Europei momentului (prezenți inclusiv la amicul Caragiale, în „Două loturi” sau „Inspecțiune”); 4) „idea central a acestei proze apropiate de formula lui Edgar Allan Poe e data de supraviețuirea și migrația conștiinței spre alte corpuri în condițiile în care „viața de apoi” rămâne tot „viața de aici”; 5) „ne aflăm într-un caz de conștiință dedublată a personalității, la fel ca în trecerea de la  Dionis la Dan și viceversa – ori ca în cazul tranziției spre noua identitate postumă a „avatarilor faraonului Tla”, cu diferența că la Vestimie nu mai avem de-a face cu o explicație magico-spirituală, ci cu una fiziologică”.

Articolul lui Paul Cernat este  susținut de  puncte de vedere ce aparțin  Ilinei Gregori și lui George Călinescu. Precizează autorul: 1) „Cercetătoarea Ilina Gregori a atras atenția asupra frecventării de către Eminescu a „filosofiei inconștientului”, prin lucrările lui Rudolf Haym, trecute prin concepția schopenhaueriană a visului ca nucleu misterios și subversive, dar sustra numai partial explicațiilor „positive”. Iar preocupările eminesciene pentru „sterile modificate de conștiință” pot fi urmărite inclusive pe calea experiențelor medicale”; 2) „George Călinescu face în acest sens, o distincție importantă:  „Oniric… visul a început prin falsa impresiune de a fi treaz. Eroul se simte înstrăinat de eul fiziologic…” 

Ioana Tătărușanu, în „Politica derizoriului”, comentează volumul „Dulce și ieftin” (Polirom, 2025) al botoșăneanului Dan Sociu.  Reținem: 1) „Prima parte a volumului  alătură într-o schema improbabilă personaje din folclorul pop al anilor 80-90, precum Sandra, de protagoniștii școlii romantice de la Jena. Împreună cu naivitățile programatice, virajele stilistice bruște, posturile ironice cu despletiri neașteptate, fac parte din harnașamentul postironiei  antrenate de Sociu”; 2. „…partea a doua a cărții începe astfel: „În realul arbitrar/ zarul nu rămâne zar/ zero e orez invers/ numărul cel mai pervers”.  Interesante sunt de urmărit, aici, și spațiile alese de Sociu pentru a puncta exasperarea omului de rând…”; 3) „A treia parte a cărții începe în tonul unui umor negru intensificându-și efectul prin redarea agale a întâmplării cotidiene, precum mersul la bibliotecă, și sfârșește în dialoguri absurd purtate cu naturalețe și degajare”.

Publicitate

Redăm concluzia Ioanei Tătărușanu care, paradoxal, nu e la sfârșitul articolului, ci chiar la început: „Mai pronunțat bășcălios decât în „Cum reușești, viața mea” (Polirom, 2024), tonul din „Dulce și ieftin”(Polirom, 2025) a lui Dan Sociu continua jocul degajat cu distincția amicului său Schiller, între poezia naivă și cea sentimentală”; 

Dumitru Avakian scrie despre festivalul „George Enescu”, amintindu-ne că se împlinesc 70 de ani de la plecarea maestrului în eternitate: „Nu poți să nu realizezi, astăzi, la mai bine de o jumătate de secol ce a trecut de la plecarea dintre noi a maestrului, identitatea sa rămâne emblematică.  Sunt aspecte cunoscute. Iar distanțarea în epocă clarifică și adâncește anume aspecte privind artistul, privind omul George Enescu. Am în vedere laturi esențiale, general apreciate, privind personalitatea maestrului drept artist al patrimoniului spiritual national, drept creator de aleasă semnificație al culturii europene din prima jumătate al secolului XX. Nu poți să nu observi, sunt aspect definitorii ale personalității maestrului, aspect care găsesc, la noi, în continuare, ecouri generoase în climatul artistic, muzical, actual”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending