Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Atenție, șoferi! O porțiune de stradă din municipiul Botoșani va fi închisă circulației rutiere

Publicat

Publicitate

O porțiune de stradă din municipiul Botoșani va fi închisă circulației rutiere.
Tronsonul de pe strada Petru Rareș, cuprins între intersecțiile cu Calea Națională și strada Pod de Piatră, va fi restricționat traficului auto după ce o porțiune de asfalt s-a degradat din cauza neîntreținerii corespunzătoare a rețelei de apă.
În urmă cu 10 zile, Primăria Municipiului Botoșani a semnalat operatorului Nova Apaserv o avarie produsă în zona fostei Goldana, însă nu au avut loc intervențiile necesare, operatorul motivând că în zona indicată nu ar fi rețea de apă.
Pe fondul precipitațiilor abundente de astăzi dar și din lipsa intervențiilor operatorului Nova Apaserv, avaria s-a degradat și s-a surpat o porțiune de asfalt iar circulația rutieră nu se mai poate desfășura în condiții de siguranță. „Împreună cu colegii de la Poliția Locală și Serviciul Rutier, am luat decizia de a închide această porțiune de drum până la remedierea situației”, a precizat viceprimarul municipiului Botoșani, Bogdan Buhăianu.
Adresăm un apel conducătorilor auto să utilizeze rute alternative pe perioada lucrărilor de reabilitare a zonei menționate.

Citeste mai mult

Educație

Rezultate finale Evaluare Națională 2025, publicate astăzi. Elevii află notele și mediile după contestații

Publicat

Publicitate

Joi, 10 iulie, elevii vor afla notele finale și mediile, după soluționarea contestațiilor depuse. Ulterior, vineri, 11 iulie, va fi publicată ierarhia mediilor pe județ, esențială pentru admiterea la liceu.

Admiterea la liceu 2025
Completarea fișelor de înscriere la liceu se va face între 14 și 21 iulie. Repartizarea computerizată va avea loc pe 23 iulie.

După afișarea rezultatelor inițiale și finale, elevii vor putea începe procesul de admitere în învățământul liceal. Este important ca aceștia să consulte ierarhia mediilor la nivel județean, să analizeze mediile de admitere din anii anteriori și să completeze un număr cât mai mare de opțiuni în fișa de înscriere, pentru a-și spori șansele de a fi repartizați într-un liceu dorit.

Calculul mediei de admitere
Media de admitere în clasa a IX-a este media generală obținută la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a. Aceasta se calculează ca media aritmetică a notelor de la probele susținute, cu două zecimale, fără rotunjire.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei

Publicat

Publicitate

Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei au fost cinstiți cu multă evlavie de creștini chiar din primele vecuri creștine. Sfântul Constantin cel Mare a construit o biserică, în care a pus moaștele lor, care a devenit în scurt timp izvor de nenumarate minuni și tămăduiri. Sunt serbați în calendarul ortodox în data de 10 iulie.

Viața pe scurt – Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei (sinaxar)
În acea perioadă, persecuțiile împotriva creștinilor s-au extins mult în Răsărit. Liciniu a dat poruncă prin toată stăpânirea sa, ca toți creștinii cei ce nu vor voi să se închine zeilor, să fie munciți și pierduți cu felurite morți, iar averile lor să fie confiscate! Astfel, creștinii erau prinși, supuși la torturi și, în final, omorâți. Cu toate acestea, numărul lor, în loc să scadă, creștea fără încetare.

În Nicopolis au fost întâi arestați trei creștini pe numele lor Leontie, Mauriciu și Daniel. Acestora s-au alăturat în scurt timp alți patruzeci de creștini. Se păstrează numele doar a trei dintre cei patruzeci, anume Antonie, Anicet și Sisinie.

Judecata nedreaptă
Au fost duși toți înaintea judecătorului pentru a fi interogați. Sfântul Leontie a fost cel dintâi adus înaintea ighemonului țării Armeniei, Lysius, împreună cu mai mulți prieteni ai lui.

Leontie, pe întreg parcursul pătimirilor nu doar că va lua cuvântul în numele tuturor, dar îi va și încuraja și întări, iar în momentele de taină va conduce rugăciunea. Sfântul Leontie, ajuns în fața celor care îi arestaseră a ținut o cuvântare plină de înțelepciune, arătând nedreptatea persecutării creștinilor și faptul că ei nu vor înceta să-l mărturisească pe Hristos.

„Și unde este Hristos al vostru?” a întrebat Lysius: „Au nu s-a răstignit el și nu a murit în chinuri?” La acestea a dat răspuns Sfântul Leontie: „Din moment ce știi că Hristos al nostru a murit pe cruce, atunci cunoaște, judecătorule, că El a și înviat din morți și S-a înălțat la cer.”

Publicitate

După acest cuvânt înflăcărat, pentru că a îndrăznit să blasfemeze zeii, judecătorul a poruncit să fie loviți cu pietre. Au fost întemnițați. Leontie nu a încetat să-și încurajeze frații să reziste arătând cu exemple din Sfânta Scriptură alte pilde ale martirilor care au îndurat suferințe și moarte pentru Domnul.

Singura lor mângâiere din acea seară a fost reușita unei femei evlavioase de a le duce în ascuns apă să-și potolească setea.

A doua zi au apărut iarăși la judecător, au mărturisit statornicia lor în credință și au fost din nou torturați.

S-au rugat fierbinte Domnului și au stăruit în cântări și cuvinte duhovnicești. Puterea dumnezeiască a rugăciunii lor a făcut ca cei doi paznici păgâni să înțeleagă frumusețea și adevărul creștinismului. Acolo, în praf și sânge s-au botezat în numele Sfintei Treimi. Gardienii se numeau Meneas și Belerades, fiind de origine egipteană.

Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei – Martiriu
Creștinii, în număr de patruzeci și cinci, au răbdat cu bărbăție chinurile și moartea. Ei au luat cu cinste cununa mărturisirii celei sângeroase în data de 10 iulie 319. Această tortură bestială a fost împlinită întocmai, iar sufletele cele mucenicești s-au înălțat la împăratul Hristos, strămutându-se la viața veșnică.

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (367)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DICȚIONAR SPECIAL

PREDICA PĂSĂRILOR: Aparţine lui Francesco d`Assisi şi a fost găsită de Constantin Ţoiu pe o uşă interioară a bisericii Saint Germain des Pres. A fost publicată în „România literară” nr. 50 din 2003: „Surori ale mele, păsări. Dumnezeu vă susţine fără ca voi să semănaţi şi să seceraţi. El vă dă izvoare şi gârle ca să beţi din ele când sunteţi însetate, coline şi munţi ca să vă găsiţi adăpost, în ele arbori, înalţi ca să vă faceţi acolo cuiburile.; şi fiindcă nu ştiţi nici să coaseţi, nici să toarceţi, tot EL vă procură veşmintele trebuincioase atât vouă cât şi odraslelor voastre. Creatorul v-o fi iubind pe voi mult de tot, dacă vă face atâtea favoruri. Astfel, dragele mele surori, nu fiţi ingrate, ci sărbătoriţi neîncetat, aduceţi laude celui ce vă copleşeşte cu atâtea faceri de bine…”.Constantin Ţoiu adaugă: „Unul din cele mai simple, mai sincere, mai frumoase texte citite de mine în viaţa mea”.

 

TELEFONUL VÂNTULUI: Explicaţia am întâlnit-o în „România literară” nr. 16 din 2021: „În nord-estul Japoniei, în zona regiunii Iwate, a fost instalată în urmă cu câţiva ani o cabină telefonică în curtea unei case. Amplasată undeva la poalele Muntelui Kujira-yama (Mintele Balenei, în traducere), cabina telefonică este în imediata apropiere a oraşului Otsuchi – localitatea fiind una dintre cele mai grav lovite de tsumami-ul din 11 martie 2011 (cu un bilanţ infiorător cel puţin 15800 de morţi şi peste 3900 de dispăruţi). În interiorul cabinei telefonice mai înainte menţionate se găseşte un telefon vechi, negru – care însă nu este conectat la nicio linie telefonică şi care poartă în văzduh glasurile celor care vin să vorbească la acest aparat. Cu o faimă mondială – i se spune „TELEFONUL VÂNTULUI”. Anual, multe mii de persoane vin în pelerinaj în acest loc”. Mai nou, această cabină telefonică şi telefonul care tronează în centrul acesteia, au devenit subiecte de roman şi film.”

Publicitate

 

 

SOCIETATEA CA O FRACŢIE: ormularea aparţine doctorului în psihiatrie Aurel Romilă şi a fost enunţată în 2014 într-un interviu acordat revistei „Formula As”. Petre Guran îl reia într-un eseu al său din „Dilema veche” nr. 888 din 2021: „Dacă socoţi societatea ca o fracţie, atunci o să observi la mijloc un strat subţire, care e al oamenilor normali. Crucea normalilor e că sunt foarte puţini, au devenit o minoritate fragilă, din care se tot desprind în sus şi în jos. Cei de sub acest strat, de dedesubt, sunt depresivii. Aproape o treime din populaţie suferă într-o formă sau alta de depresie. Însă nu pentru ei mă îngrijorez eu, ci pentru cei de deasupra stratului fin al normalităţii, pentru psihopaţi, care au ocupat toate posturile cheie în ţară.”

 

 

JOCUL RADU JORGENSEN: Scriitorul şi matematicianul român Radu Jorgensen, acum conferenţiar universitar în domeniul matematicii în SUA, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu, publicat în „Orizont” nr. 4 din 2021. La un moment dat Cristian Pătrăşconiu îl întreabă: „Mai cad statui?”. Răspunde Radu Jorgensen: „Ştii cum e… dacă scoatem FULGUL din prima strofă a lui Coşbuc, ai acolo răspunsul perfect: „A-nceput de ieri să cadă / Câte-un FULG, acum a stat, / Norii s-au mai răzbunat / Spre apus, dar stau grămadă / Peste sat.”

Eu am scos cuvîntul FULG şi am pus pe rând MINISTRU, PRIM-MINISTRU, POLITICIAN, ŞEF etc., intrând în „Jocul Radu Jorgensen”. E un joc cu o trimitere reală şi amuzantă.

 

 

 

OBLOMOVISMUL: Proiecţia lui în prezent aparţine lui Iacob Florea. El a fost generat de anul pandemiei care a alienat lumea. L-am întâlnit în „România literară” nr. 30 din 2021, într-o descriere făcută de Horia Gârbea în urma lecturii studiului/eseului autorului amintit: „Un halat pentru un secol. Oblomovism în răspăr” (Editura „Tracus Arte”, Bucureşti, 2021). Oblomovismul, ca şi bovarismul sau quijotismul, a devenit, prin eseul lui Iacob Florea, un substantiv comun. Sistematizează Horia Gârbea: 1. „Personajul este unul din secolul XIX, Ilia Ilici Oblomov, când a fost creat de părintele său literar I. A. Goncearov”; 2. „Oblomov, spre deosebire de alte personaje ilustre ale activităţii şi întreprinderilor, precum Jean Valjean, Rastignac, Vitoria Lipan, Scarlett O’Hara, nu este măreţ prin ceea ce face, ba dimpotrivă. El e faimos prin ceea ce nu face”; 3. „Fraza cheie a eseului lui Iacob Florea este scrisă şi pe copertă: „Oblomovismul meu înseamnă capacitatea omului de a întoarce spatele lumii şi de a se salva ca om”; 4. „Oblomov este un precursor emblematic al „lumii noi”; 5. „Un personaj la fel de important ca Oblomov însuţi şi pe care îl regăsim în titlul eseului este halatul lui Oblomov. Halatul oriental, vast, uzat este simbolul oblomovismului”.

 

ROMANUL COMPOZIT: Reprezintă o nouă tipologie de roman, una foarte recentă, propusă de Adrian Lesenciuc încă din 2019. Ideea i-a fost pusă în faţă/propusă lui Nicolae Manolescu pentru a o lua în considerare în completarea tipologiei romaneşti. Explică Adrian Lesenciuc în „România literară” nr. 30 din 2021: „…romanul compozit pleacă de la numele ordinului omonim al arhitecturii clasice. Este tipul de roman actual în care volutele ionicului sunt combinate cu referinţele livreşti, exotismul şi ironia romanului corintic. Ultimii ani au oferit exemplele potrivite pentru umplerea cu conţinut semnificat a alveolei conceptului de „roman compozit”. Pentru înţelegere, Adrian Lesenciuc ne recomandă romanul Mariei Stepanova, „În amintirea memoriei”.

 

GRANDFATHER PARADOX: În traducere înseamnă „paradoxul bunicului”. L-am întâlnit explicat de Constantina Raveca Buleu în eseul „Călătoria în trecut”, publicat în „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 8 din 2021. Explică autoarea: „Potrivit acestuia, un călător în trecut care îşi „ucide” bunicul biologic înainte de conceperea unuia dintre părinţii săi face imposibilă propria sa existenţă”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending