Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (368)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Vasile Spiridon, la rubric sa „Istorie literară”,  publică eseul „Sentimente și resentimente” cu referire la Mihai Eminescu. Eseul este construit pornind de la conceptul (modelul) de „anxietate a influenței” a lui Harold Bloom. Într-o descriere a  cărții cu același titlu, editura „Cărturești” explică:  Anxietatea influenței ne arată însă că, înainte de a-și elabora teza canonului, Harold Bloom a creat o teorie a influenței, o influență care nu se stabilește între persoanele autorilor, ci între operele lor si între interpretările inevitabil inexacte, pe care și le fac unii altora în încercarea de a deschide un spațiu al propriei originalități. Este vorba, așadar, de o veritabilă teorie a intertextualitații, care de la publicarea ei incoace a avut un enorm impact asupra deconstrucției și teoriei literare poststructuraliste, în ciuda faptului ca Bloom a avut grija să nu se plaseze în nicio „tabără“ a criticii”.  Pornind de aici, Vasile Spiridon adaugă: „Chiar dacă Harold Bloom se referă în cartea sa „Anxietatea influenței” la creația poetică, acest mecanism cultural și psihologic poate fi aplicat deopotrivă criticilor și istoricilor literari atâta timp cât nu se încalcă logica de bază a funcționării modelului respectiv”.  Modelul, vizând critica  privindu-l pe Eminescu, este pliat de Vasile Spiridon pe două atitudini critice: de la critici cu orientări de dreapta și de la cei cu orientări de stânga. Astfel că: 1) „criticii și istoricii literari cu orientare de dreapta care se raportează mereu la moștenirea eminesciană și la excepționalismul românesc, relația cu poetul national nu presupune doar atingerea unuia sau a mai multor aspect prin lecturi critice, ci și o critică de identificare metafizică și culturală cu autoritatea sa transcendentală. Ei încearcă să reinterpreteze opera eminesciană în cheie naționalistă  erxtrem(ist)ă, în maniere critice care  îi falsifică sau îi amputează acesteia sensurile originare; 2) criticii literari de orientare stângistă „spun că precursorul nu trebuie doar iubit, cât și înfruntat. De o parte, sentimente, de alta –resentimente, în repoziționările simbolice pentru inventarea propriei legitimități. Pentru ei, eminescianismul nu reprezintă o esență culturală, ci un construct ideologic ce trebuie izolat față de valorile maximaliste ale canonicității curente. Dar, chiar și în condițiile contestării și ale demitizării, Eminescu rămâne obiect de proiecție central canonică. Criticii progresiști simt nevoia demitizărilor, a recontextualizărilor ideologice și a contestării canonului literar eminescocentric.  Numai că refuzul de a admira sau de a se retrage în conul de umbră al modelului  reprezintă tot o formă de a accepta, prin reacție… adversă, existența unei anxietăți a influenței”.

Eseul lui Vasile Spiridon se închide cu un punct de vedere personal: „Cu toate acestea, în fața aplicării grilelor ideologice excesive de ambele  direcții – din partea dreptei mitologizante și din partea stângii demitizante – , o reîntoarcere la primatul esthetic nu ar putea să însemne decât un act de ingeniozitate interpretativă.  Dar nu trebuie să ne închipuim totuși că, dacă se practică o astfel de critică în care să primeze esteticul, anxietatea influenței nu ar mai persista. Iar aceasta din simplul motiv că au existat anterior astfel de grille de lectură critică modelizante pentru un asemenea tip de discurs”.

„România literară”  nr. 27-28 din 27 iunie 2025. Gellu Dorian răspunde la întrebarea lui Cristian Pătrășconiu „cel mai îndepărttat loc de ceea ce înseamnă pentru dumneavoastră acasă”. Ce mai spune botoșăneanul nostru: 1) „Au urmat alte zece călătorii în  Statele Unite ale Americii.. Aș fi putut rămâne acolo. Nu am rămas din cauza acelui sindrom numit „dorul de casă”. Ultimelele zile, până la plecarea spre casă, mi se păreau de fiecare data nesfârșite și nu-mi explicam de ce doream atât de mult să mă întorc”; 2) „Cel mai straniu loc, de ar fi să aleg unul, din acest punct de vedere, ar fi undeva în nordul Iutlandei, unde am ajuns prin 1995. În romanul meu „Împotriva nostră”, am descries câteva aspect din acel spațiu, în care civilizația este la ea acasă cum se spune, iar traiul este unul asigurat, dacă ești dispus să intri în modul acela de viață”; 3) „Stranietatea este peste tot unde nu te simți acasă, oricât de bine ar fi acolo.  Acasă, însă, în ultima vreme, pare a se așeza acea straneitate, în care sufletul tău se încarcă de nostalgia liniștii în care ai fost învățat să trăiești. Depinde de tine cum știi să îmblânzești staneitatea, pentru a avea liniște și libertate oriunde te-ai afla”.

Citeste mai mult

Eveniment

Val de căldură și instabilitate în toată România. Temperaturi ridicate și episoade de furtuni în nordul Moldovei

Publicat

Publicitate

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță o săptămână cu vreme extrem de călduroasă în cea mai mare parte a țării, inclusiv în nordul Moldovei. La Botoșani și în județele învecinate, temperaturile maxime vor urca frecvent peste 33–34 de grade Celsius, cu disconfort termic accentuat, dar și cu perioade de instabilitate atmosferică, cu ploi torențiale, descărcări electrice și grindină, relatează agerpres.ro.

Potrivit prognozei detaliate emise de ANM, în intervalul 14 iulie, ora 9:00 – 15 iulie, ora 9:00, vremea va fi călduroasă în aproape toate regiunile. În Moldova, inclusiv în județul Botoșani, sunt așteptate temperaturi maxime cuprinse în general între 27 și 37 de grade, cu valori mai mari în sudul regiunii. Disconfortul termic va fi resimțit mai ales în sudul Moldovei, unde se va atinge pragul caniculei, însă și în nordul Moldovei indicele temperatură-umezeală (ITU) va fi apropiat de 80 de unități în zilele cele mai fierbinți.

Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, în special după-amiaza și seara. Local, inclusiv în Botoșani și împrejurimi, ploile pot avea caracter torențial și pot acumula peste 15–20 litri/mp, fiind posibile și căderi de grindină.

Pentru intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 16 iulie, ora 9:00, vremea rămâne caniculară pe arii extinse în sudul Moldovei, însă și în nordul Moldovei, inclusiv la Botoșani, se vor înregistra temperaturi maxime frecvent între 28 și 34–35 de grade, cu nopți tropicale în unele localități. ITU va atinge sau depăși ușor pragul critic de 80 de unități în regiunile sudice și pe alocuri în cele estice, iar în nordul Moldovei se va menține ridicat, accentuând senzația de disconfort.

Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, manifestată prin înnorări accentuate, averse torențiale, descărcări electrice și intensificări ale vântului, în special în zonele subcarpatice și la câmpie. Pe suprafețe restrânse, cantitățile de apă vor fi însemnate și vor fi posibile căderi de grindină.

Pentru intervalul 16 iulie, ora 9:00 – 17 iulie, ora 9:00, valorile termice vor începe să scadă ușor și în nordul Moldovei, însă vremea se va menține călduroasă, cu maxime de până la 32–33 de grade la Botoșani. Disconfortul termic va rămâne ridicat local, iar ITU se va menține în jurul pragului critic. În același timp, instabilitatea atmosferică va fi mai pronunțată în jumătatea nordică a Moldovei, cu înnorări temporar accentuate, averse posibil torențiale, descărcări electrice și intensificări de vânt. Local, vor fi cantități mai însemnate de apă și condiții de grindină.

Publicitate

Pentru perioada 17 iulie – 20 iulie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de cele normale perioadei, cu maxime între 25 și 32 de grade în nordul Moldovei. Totuși, nu vor lipsi perioadele cu averse, în special la deal și la munte, dar și local în zonele mai joase.

Meteorologii avertizează locuitorii să se pregătească pentru alternanțe de caniculă și furtuni de vară, cu disconfort termic accentuat în orele de vârf, dar și riscuri asociate fenomenelor extreme, cum ar fi vijelii și grindină, în perioadele de instabilitate atmosferică.

Citeste mai mult

Eveniment

ISU Botoșani: „Siguranța nu intră în vacanță”. Pompierii – eroii zilei în Tabăra din pridvorul satului de la Siliștea

Publicat

Publicitate

Pompierii botoșăneni au fost, astăzi, în mijlocul copiilor din Tabăra din pridvorul satului, organizată de Parohia „Izvorul Tămăduirii” din Siliștea, comuna Stăuceni, aducând nu doar autospeciale și echipamente impresionante, ci mai ales lecții importante de viață și siguranță.

Copiii au aflat cum arată o zi din viața unui pompier și cât de importantă este pregătirea pentru a face față situațiilor de urgență. Salvatorii le-au vorbit despre misiunile de zi cu zi, despre curaj, responsabilitate și solidaritate – valori care stau la baza acestei profesii.

Pentru ca informațiile să fie ușor de înțeles și reținut, le-au oferit sfaturi concrete despre cum să evite pericolele și cum să se comporte în situații care le pot pune viața în pericol:

▪️ nu vă jucați cu focul: chibriturile, brichetele și lumânările pot provoca incendii;

▪️ nu atingeți prizele sau aparatura electrică – riscul de electrocutare este real;

▪️ nu urcați în copaci aflați lângă fire electrice și nu vă apropiați de cabluri căzute la pământ;

Publicitate

▪️ evitați căile ferate electrificate și vagoanele – pot fi mortale;

▪️ mergeți la scăldat doar în locuri supravegheate și nu intrați în apă dacă nu știți să înotați.

Le-au explicat și cum trebuie să reacționeze în caz de incendiu, cutremur sau dacă cineva are nevoie de ajutor medical.

Atracția principală a fost, desigur, autospeciala de stingere cu apă. Copiii au văzut cum funcționează echipamentele, au urcat în autospecială, au probat costumele de protecție și au ținut furtunul sub presiune, simulând stingerea unui incendiu imaginar – o experiență care i-a făcut să se simtă, pentru câteva momente, adevărați pompieri.

La final, au participat la un traseu aplicativ inspirat din concursul „Cel mai puternic pompier”. Au alergat, au cărat echipamente și au arătat că, deși mici, au voință și determinare.

Activitatea s-a desfășurat în cadrul protocolului de colaborare dintre Arhiepiscopia Iașilor și ISU Botoșani și a avut ca scop educarea și apropierea celor mici de valorile prevenției și ale salvatorilor.

Pompierii nu sunt doar cei care sting incendiile. Ei sunt cei care salvează vieți, care dau un exemplu de curaj și care, astăzi, au fost eroii copiilor din tabără.

Citeste mai mult

Economie

Avaria de la rețeaua de apă din Cătămărăști Deal: Întreruperea furnizării apei se prelungește cu încă 24 de ore

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță că va prelungi cu încă 24 de ore întreruperea furnizării apei potabile pe strada Zambilelor din localitatea Cătămărăști Deal, comuna Mihai Eminescu, din cauza “complexității lucrărilor” necesare pentru remedierea unei avarii majore.

Potrivit companiei, începând din această seară, 13 iulie, ora 21:00, alimentarea cu apă va rămâne oprită, fiind nevoie de intervenții suplimentare la conducta din material PEHD, cu diametrul de 110 mm.

Reprezentanții operatorului explică faptul că pentru remedierea completă a avariei este necesară spargerea unei porțiuni de beton dur, lucru care impune utilizarea unui utilaj specializat deja solicitat.

„Echipa de intervenție va continua lucrările în regim de urgență pentru reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp posibil. Nova Apaserv își cere scuze pentru disconfortul creat locuitorilor și mulțumește pentru înțelegere”, a transmis operatorul de apă de la Botoșani.

 

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending