Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

acum 8 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Economie

Regim hotelier, reguli noi de taxare: Ce impozit vor plăti proprietarii din 2026

Publicat

acum 59 de minute

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026. Veniturile obținute de persoanele fizice din închirieri în scop turistic vor fi impozitate diferit începând cu acest an. Sumele astfel obținute vor fi asimilate veniturilor din activități independente sau celor din cedarea folosinței bunurilor, informează alba24.ro.

Astfel, potrivit Pachetului 2 de măsuri fiscale, se includ în categoria veniturilor din activități independente, veniturile obținute din prestarea de servicii de cazare și din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste șapte camere situate în locuințe proprietate personală.

Ce impozit vor plăti proprietarii care închiriază în regim hotelier, în 2026
Pentru aceste venituri, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual calculat prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut, scrie Agerpres.

Sumele obținute din închirierea pe termen scurt a unui număr de până la 7 camere inclusiv, situate în locuințe proprietate personală, vor fi incluse în categoria veniturilor din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz, venitul net anual se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut.

Până acum, impozitarea se realiza pe bază de normă de venit, dacă erau închiriate 1 – 5 camere, și în sistem real dacă erau închiriate peste 5 camere.

Pentru închirierea pe termen lung, se păstrează deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut.

Publicitate

Închirierea pe termen scurt. Exemplu de calcul

Pentru exemplu vom utiliza un curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei, valabil la data de 1 ianuarie 2026.

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (30%): 6.000 euro – 1.800 euro = 4.200 euro (21.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.200 euro – 420 euro (2.100 lei) = 3.780 euro (18.900 lei)
În acest caz, venitul net de 18.900 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.100 lei (impozit) = 27.900 lei.

Închirierea pe termen lung. Exemplu de calcul

Vom utiliza același curs euro de 5 lei și salariul minim brut de 4.050 lei:

Venit brut din chirii încasat în 2025: 500 euro/lună x 12 luni = 6.000 euro (30.000 lei)
Din acest venit se scade cota forfetară (20%): 6.000 euro – 1.200 euro = 4.800 euro (24.000 lei)
La suma rămasă, se calculează și se scade impozitul pe venitul din chirii plătit anual la ANAF (10%): 4.800 euro – 480 euro (2.400 lei) = 4.320 euro (21.600 lei)
În acest caz, venitul net de 21.600 de lei, rămas după scăderea cotei forfetare, este sub plafonul de 6 salarii minime pe economie (6 x 4.050 = 24.300), astfel că nu se datorează CASS.

Venitul „în mână”, după plata taxelor, rămâne: 30.000 lei – 2.400 lei (impozit) = 27.600 lei.

Se majorează impozitul pe anumite câștiguri

Din acest an, în cazul persoanelor fizice, se majoreză și impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate realizate prin intermediari rezidenți. Astfel, acesta urcă de la 1% la 3% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile inclusiv de la data dobândirii și de la 3% la 6% dacă titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate au fost înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la dobândirii.

Se majorează de la 10% la 16% impozitul pe câștigurile din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate (altele decât cele realizate prin intermediari rezidenți) și din transferul aurului de investiții. Măsura este aplicabilă începând cu veniturile anului 2026.

Crește de la 10% la 16% și impozitul pe câștigul din transferul de monedă virtuală, iar măsura este aplicabilă câștigurilor obținute începând cu 1 ianuarie 2026.

Potrivit unui material publicat de PwC, plafonul anual pentru calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri încadrate în categoria veniturilor din activități independente crește de la 60 de salarii minime brute pe țară la 72 de salarii minime brute pe țară. Noul plafon este aplicabil începând cu veniturile anului 2026.

 
Cresc taxele pentru proprietăți și vehicule de lux
Autoritățile vizează și impozitarea bunurilor de lux, prin majorarea taxelor aplicate proprietăților și vehiculelor de mare valoare.

Astfel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane lei și autoturisme înmatriculate în România, cu o valoare de achiziție mai mare de 375.000 lei se majorează de la 0,3% la 0,9% începând din 1 ianuarie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

Programul „Masă sănătoasă” în 2026: Peste 540.000 de copii vor primi zilnic o masă caldă

Publicat

acum o oră

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Peste 540.000 de copii – preșcolari și elevi din învățământul preuniversitar – vor beneficia anul viitor de o masă caldă sau un pachet alimentar, cu o valoare zilnică de 16,5 lei pentru fiecare copil, în cadrul programului național ‘Masă sănătoasă’.

Potrivit unui comunicat de presă transmis AGERPRES, Guvernul a aprobat în ședința de marți hotărârea privind instituirea programului național ‘Masă sănătoasă’ în anul 2026.

‘Peste 540.000 de copii – preșcolari și elevi din învățământul preuniversitar -, îndeosebi din comunități vulnerabile, vor beneficia pe perioada desfășurării cursurilor în anul 2026 de o masă caldă sau un pachet alimentar. Valoarea zilnică a mesei este de 16,5 lei pentru fiecare copil. Copiilor din unitățile de învățământ în care s-a derulat acest program guvernamental în cursul anului 2025 se adaugă elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul. În acest fel numărul beneficiarilor este estimat la peste 540.000 de persoane’, se arată în comunicat.

Finanțarea programului național ‘Masă sănătoasă’ se asigură de la bugetul de stat.

‘Programul guvernamental are ca obiectiv reducerea abandonului școlar, creșterea performanțelor școlare și a motivației pentru studiu, îndeosebi în comunitățile vulnerabile’, menționează Executivul. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Coletele cu valoare mai mică de 150 de euro, provenite din afara UE, vor fi taxate cu 25 de lei

Publicat

acum 2 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Fiecare colet cu bunuri având valoare comercială declarată sub 150 euro, provenit din afara Uniunii Europene și care intră pe teritoriul României, va fi taxat cu 25 de lei de la 1 ianuarie 2026.

Taxa se aplică coletelor care conțin bunuri livrate în cadrul vânzărilor la distanță pentru produse importate din state sau teritorii din afara Uniunii Europene.

Responsabilitatea achitării taxei revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea la distanță, în funcție de situația concretă.

Colectarea, declararea și virarea taxei sunt în sarcina furnizorilor de servicii poștale.

Sumele colectate trebuie virate la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care coletul a fost predat destinatarului.

Procedura de declarare a taxei va fi stabilită prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2025, publicată în Monitorul oficial la data de 15 decembrie.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Vânt, lapoviță, ninsoare, polei în întreaga ţară şi un cod galben de viscol la munte. Anunțul meteorologilor

Publicat

acum 3 ore

vineri, 02.01.2026

de

Publicitate

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare meteo de de vânt, lapoviță, ninsoare, polei în întreaga ţară şi un cod galben de viscol la munte, valabile până pe 3 ianuarie, respectiv 2 ianuarie.

Potrivit ANM, în intervalul 01 ianuarie, ora 10:30 – 03 ianuarie, ora 10:00, vor fi cantități moderate de apă, intensificări ale vântului, viscol la munte, strat de zăpada, polei.

Precipitaţii în întreaga ţară

Aria precipitațiilor se va extinde treptat în vestul, centrul și nord-vestul țării, precum și în toate zonele montane și submontane și local se vor acumula cantități de apă de 20…30 l/mp. La munte va ninge și, în special în Munții Apuseni, se va depune strat consistent de zăpadă, în general de 15…25 cm. În Banat vor fi precipitații mixte, iar în Maramureș, Transilvania, Crișana și jumătatea nordică a Olteniei vor predomina ninsorile, iar stratul de zăpadă va fi de 5…15 cm. Pe alocuri se va forma polei. Vântul se va intensifica în Carpații Occidentali și Orientali, iar de vineri, 2 ianuarie și în Carpații Meridionali și va avea viteze de peste 70…80 km/h, viscolind ninsoarea.

Totodată, până sâmbătă, 3 ianuarie, local și temporar intensificări ale vântului vor fi și în zonele joase de relief din vest, centru și est, cu viteze în general de 40…50 km/h.

Până joi, 8 ianuarie, vor fi precipitații în toate regiunile, iar local cantitățile de apă vor fi însemnate.

Publicitate

Cod galben de viscol la munte

Totodată, potrivit ANM în intervalul 1 ianuarie, ora 23:00 – 2 ianuarie, ora 18:00 intră în vigoare un cod galben de viscol. Vântul va avea intensificări în Carpații Occidentali și Orientali, iar din dimineața de vineri și în Carpații Meridionali. Vor fi viteze de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m, rafalele vor atinge 90…100 km/h, ninsoarea va fi viscolită și vizibilitatea scăzută.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending