Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (345)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

CITIND „CAFENEAUA LITERARĂ” (NR. 3 DIN 2025)

Ion Simuț și „Diagrama unei redresări”: Autorul  constată o nouă direcție a revistei „România literară” care constă în: 1) „o tendință împăciuituristă din ce în ce mai apăsată în programul său de redresare”; 2. „proclamă o politică a destinderii, ca răspuns la o conflictualitate extinsă, profund nocivă”. Analizând „declarația patetică” a lui Gabriel Chifu, Ion Simuț evidențiază trei chestiuni: 1) „începe strădania de a înlocui ura și egoismul cu civilitatea și respectul”; 2) „redacția va publica textele bune indiferent de cine sunt scrise, fără opreliști și prejudecăți”; 3. „cronicarii revistei vor scrie despre toate cărțile ajunse la redacție”. Interesantă este lista lui Simuț a scriitorilor care, sub directoratul lui Nicolae Manolescu, nu puiblicau în „România literară”: Nicolae Breban, Dumitru Țepeneag, Petru Popescu, Norman Manea, Sorin Alexandrescu, Eugen Uricaru, Mircea Cărtărescu,  Mircea Dinescu, Doina Ruști, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Petru Cimpoeșu, Dan Lungu, Cristian Tudor Popescu, Simona Antonescu, Aura Christi, Mirela Roznoveanu, Radu Țuculescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan Alexandru Stănescu, Cristian Fulaș sau Octavian Soviany;

Ion Simuț în „Scriitori noi la porțile Academiei”: 1) „Gabriela Adameșteanu, propusă în secție într-o primă etapă, s-a retras înaintea votului în plen”; 2) „La o primă încercare, în urmă cu trei-patru ani, Mircea Cărtărescu nu a întrunit în secție numărul de voturi necesare pentru a ajunge în etapa confirmării în plen”; 3) „Acum, în februarie 2025, a obținut 9 voturi în secție, dar nu a obținut majoritatea în plen (a obținut 73 de voturi, față de 74 necesare). Episodul a stârnit multe discuții. Principalii opozanți ai validării au fost Nicolae Breban și Valeriu Matei, acuzându-l pe Mircea Cărtărescu de „atac grosolan la Cioran”, pe care l-ar fi considerat fascist, când relația lui cu teologia legionară înseamnă altceva”; 4) Marta Petreu a fost blocată de intervenția severă a lui Nicolae Breban”; 5) Sigur că în etapa imediat următoare pot fi luate în seamă numai două-trei nume de scriitori, la paritate cu propuneri noi de lingviști sau filologi. Membrii secției vor hotărî care vor fi acelea. Eu am ținut să sugerez numai extinderea bazei de selecție a candidaților înspre creatori cu o opera convingătoare”;

Virgil Diaconu ia în discuție teoria „ARTEI POETICE A INFLUENȚELOR” a Florinei Ilis.  Această teorie a fost lansată de prozatoarea Florina Ilis la deschiderea  „Festivalul de Literatură” de la Cluj-Napoca, din 13-14 iunie 2024, prin intervenția cu titlul „Cuvânt despre Eminescu”. Autoarea ar fi urmărit să își convingă ascultătorii și eventual cititorii, spune Virgil Diaconu, „… de faptul că poezia/literatura română are continuitate și că această continuitate este realizată în mod expres prin arta poetică a influențelor literare, care afirmă că poezia se creează din poezia predecesoare; sau, în formularea prozatoarei: „poezia original, adevărată, înseamnă traducerea/copierea în stil propriu, de către fiecare generație de poeți a marii poezii a generației anterioare”.   Printr-o intervenție pe trei pagini de revistă,clădită pe un fir logic susținut de exemple, Virgil Diaconu demontează teoria Florinei Ilis. Rețin concluzia finală: „A legitima arta poetică a influențelor literare înseamnă a legitima o artă poetică minoră, pseudoestetică, și implicit o poezie modestă, înseamnă a susține că poezia românească de valoare este, de fapt, o poezie imitativă, pastișantă, livrescă, deci eșuată estetic. Și mai înseamnă, desigur, a nu înțelege, de fapt, poezia autentică”;

Publicitate

Suplimentul „Arte poetice”, îngrijit de Virgil Diaconu, este dedicat „Zilei internaționale a poeziei” (21 martie.).  Nicolae Mușa traduce din autorii francezi Victor Hugo, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Charles Baudelaire și Alphonse de Lamartine, iar din traducerile lui George Lesnea antologatorul a ales „Focul vânăt” de Serghei Esenin. Dintre poeții români, Virgil Diaconu s-a oprit la Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nicolae Labiș, Eusebiu Camilar, George Stanca., Marian Barbu, Marius Chelaru și două poeme ale antologatorului. De fapt, Virgil Diaconu. Lucrează de 25 de ani la o antologie de poezie universal cu titlul „Nu atingeți Duhul”, pe care o va finalize în acest an”;

Jean Dumitrașcu își continuă (a ajuns deja la episodul 42) „atitudinile” sale față de generația `6o pe care o consideră „generația socialismului”; Acest episod este intitulat „Niculae Stoian, cântărețul fără limite al lui Ceaușescu”. Punând accent pe volumele „Răsunet peste țară” și „Tânăr peste țară”, rețin  căteva puncte de vedere ale lui Jean Dumitrașcu: 1) „modelul său declarat e Maiacovski”; 2. „spiritual definitoriu al lui Niculae Stoian este „entuziasmul veșnic”; 3.) „nu e poezie, ci vomă comunistă”; 4) „e o poezie lozincardă”;

La rubrica „Actualitate” este prezentat volumul Mihai Eminescu, Sonete/Sonnets”(Editura „Eikon”, 2025), în traducerea Dianei Cârligeanu. Rețin: „Antologia din poezia lui Mihai Eminescu cuprinde toate cele 31 de sonete scrise de către poet.  O antologie asemănătoare  a fost alcătuită de către Petru Creția în annul 1991. Traducerea de față reprezintă primul volum dintr-o proiectată integrală bilingvă, română-engleză, a poeziilor lui Mihai Eminescu, ne spune traducătoarea  în prefața volumului.  Însă sensul integralei este totuși schimbat, pentru că prin el autoarea traducerilor înțelege„toate poiemele care sunt la un nivel rezonabil de șlefuire și pot fi considerate reale creații artistice”. Această decizie pertinentă nu este totuși respectată în cazul prezentului volum, pentru că Diana Cârligeanu traduce toate sonetele, iar în acest calup se cuprind atât două prelucrări ale unor sonete străine (Shakespeare și Gaetano Cerri), cât și 26 de sonete nepublicate  de Mihai Eminescu, deci negirate artistic de el. Poetul nu a publicat el însuși decât trei sonete. Celelalte 26 sunt amestecate valoric și impuneau, și ele, o selecție”;

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Hramul Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, prilej de rugăciune și bucurie pentru credincioșii din Botoșani

Publicat

Publicitate

Zeci de credincioși au umplut, vineri seară, până la refuz, bisericuța din cartierul Rotunda, adunați în duh de rugăciune și evlavie pentru a-l cinsti pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, ocrotitorul spiritual al parohiei. Atmosfera de sărbătoare a marcat începutul hramului unuia dintre cei mai mari asceți ai creștinătății.

Slujba Vecerniei cu Litie a fost oficiată de un sobor impresionant de preoți din municipiul Botoșani, în frunte cu părintele protopop Petru Fercal, momentul liturgic deschizând în mod solemn sărbătoarea hramului. Glasurile a peste treizeci de slujitori ai altarului au răsunat în lăcașul de cult închinat Sfântului Antonie, la unison cu inimile credincioșilor prezenți. „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace…”  a răsunat plin de emoție, în lăcașul ocrotit de sfânt, din glasurile slujitorilor altarului, puternic și în același timp cutremurător

Răspunsurile liturgice au fost oferite de un grup de psalți din mai multe parohii botoșănene, imnurile de slavă completând frumusețea și solemnitatea slujbei. La final, prin rugăciunea Litiei, au fost binecuvântate pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente simbolice folosite în cultul divin public, spre întărirea sufletească a credincioșilor.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele Nicolae Crăciun, fostul protopop de Hârlău, oaspetele subliniind importanța exemplului de viață al Sfântului Antonie cel Mare, model de smerenie, nevoință și credință lucrătoare, îndemnând credincioșii să urmeze, în măsura puterilor lor, calea rugăciunii și a apropierii de Dumnezeu.

La rândul său, părintele paroh Dumitru Butnariuc a mulțumit credincioșilor pentru prezența numeroasă la slujbă, precum și pentru osteneala și implicarea constantă în viața parohiei. Acesta a evidențiat dorința comunității de a lăsa în urmă o mărturie vie a credinței creștine, care să dăinuie peste generații, în cartierul Rotunda.

Seara s-a încheiat respectând tradiția, enoriașii parohiei oferind celor prezenți pachete cu bunătăți pregătite de gospodinele renumite din cartier și vin fiert, ca expresie a dragostei creștine și a ospitalității.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA. Dreptul la despăgubiri morale, extins și pentru victimele indirecte

Publicat

Publicitate

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA. O lege oficializată recent a extins dreptul la despăgubiri morale și pentru victimele indirecte, în cazurile de vătămare corporală sau a sănătății unei persoane. Modificările au fost necesare după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională limitarea acestor despăgubiri doar la victimele directe, scrie alba24.ro.

Până recent, soțul, copiii sau părinții victimelor aveau dreptul la despăgubiri în cazurile de deces. Însă situația era neclară atunci când victimele supraviețuiau cu dizabilități permanente severe – paralizie, stare vegetativă sau handicap grav. Acum, familia poate solicita despăgubiri morale proprii, separate de cele ale victimei directe.

Modificări în acordarea despăgubirilor RCA

Modificarea legislativă vine să corecteze o anomalie evidentă: suferința cauzată de un accident grav nu se oprește la persoana rănită. Când cineva rămâne cu dizabilități permanente în urma unui accident, impactul afectează întreaga familie – soțul care devine îngrijitor, copiii care își pierd normalitatea copilăriei, părinții care asistă la drama propriului copil, etc.

Modificările legislative au consecințe directe asupra sistemului de asigurări RCA. Un accident rutier grav poate genera acum mai multe cereri de despăgubiri morale distincte, nu doar una singură.

Legea nr. 231/2025, care a intrat în vigoare pe 19 decembrie 2025, vizează modificarea Codului Civil în sensul extinderii dreptului la despăgubiri morale și pentru victimele indirecte, în cazurile de vătămare corporală sau a sănătății unei persoane. 

Potrivit legii, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată victimei directe și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.

Publicitate

Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și ascendenții, descendenții, frații, surorile și soțul, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricare alte persoane care, la rândul lor, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

Criterii pe care instanța le va avea în vedere la stabilirea despăgubirilor acordate victimelor indirecte

La stabilirea despăgubirilor, instanța va avea în vedere criterii clare, precum:

  • relația dintre victima directă și persoana care se pretinde indirect vătămată,
  • gravitatea vătămării corporale a victimei directe,
  • caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 342 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul Botoșaniului ia în calcul acordarea de sprijin financiar persoanelor cu handicap, pentru a putea plăti impozitele

Publicat

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei (PSD), ia în calcul acordarea unor ajutoare financiare pentru persoanele cu handicap, astfel încât acestea să își poată achita taxele și impozitele locale pentru anul în curs.

El a declarat, pentru AGERPRES, că măsura ar putea fi adoptată după aprobarea bugetului local, ca urmare a faptului că, începând din acest an, persoanele cu dizabilități nu mai sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, terenuri și autovehicule.

‘Prin Ordonanța de Urgență, s-a modificat Codul Fiscal și avem obligativitatea de a impune persoanelor cu handicap, indiferent de gradul acestora, taxe și impozite pe proprietate și pe mijloacele de transport. Am făcut acest lucru la nivelul municipiului Botoșani, la fel cum au făcut și colegii din țară, și s-a creat o nemulțumire în rândul acestor persoane care au venituri reduse, nemaivorbind de situația dificilă în care se află. Am avut o întâlnire la Primărie și au cerut ajutorul autorității. Consiliul Local poate acorda un sprijin persoanelor cu handicap sub formă de ajutor financiar pentru cazurile mai grave și le-am transmis că vom analiza această situație după aprobarea bugetului’, a afirmat Cosmin Andrei.

Potrivit acestuia, taxele și impozitele pe clădiri și terenuri în municipiul Botoșani au fost majorate, de la 1 ianuarie 2026, în medie cu 70%. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile Iași-Ungheni și Suceava-Siret trebuie să fie finalizate până în 2030, a dat asigurări premierul Ilie Bolojan

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Iași, că finanțarea pentru cele două capete de autostradă din Moldova – Iași-Ungheni și Suceava-Siret, a fost aprobată de Comisia Europeană, proiectele fiind considerate esențiale pentru conectivitatea regiunii și pentru componenta de apărare.

‘În primul rând, vom discuta despre cum punem în practică cel mai important proiect de conectivitate în Moldova, cele două capete de autostradă înspre Suceava-Siret și Iași-Ungheni, a căror finanțare a fost aprobată ieri de către Comisia Europeană’, a declarat presei premierul Ilie Bolojan, aflat la Iași pentru a discuta cu primarii din județ.

Potrivit acestuia, investițiile sunt finanțate prin programul european SAFE, un program dedicat apărării, dar care sprijină și infrastructura cu utilizare duală, civilă și militar, iar termenul limită de finalizare este anul 2030.

‘Este important ca, pe lângă activitatea Ministerului Transporturilor și a companiilor care implementează proiectele, administrațiile locale să creeze condițiile necesare pentru ca lucrările să poată începe cât mai repede’, a afirmat Bolojan.

Contractele de proiectare și execuție urmează să fie semnate în primăvara acestui an, urmând ca lucrările să înceapă din toamnă sau cel târziu în primăvara anului viitor, a menționat șeful Guvernului.

‘Este un punct important să clarificăm ceea ce putem face și din plan local pentru a finaliza aceste două proiecte’, a mai subliniat premierul Bolojan.

Publicitate

Vizita la Iași a acestuia vizează și discuții cu reprezentanții primăriilor din județul Iași despre măsurile bugetare și administrative pentru anul în curs. Printre temele abordate se numără bugetul de stat ce urmează să fie aprobat în februarie, taxele și impozitele locale stabilite în decembrie, precum și finanțările prin programul ‘Anghel Saligny’.

‘Un alt punct pentru care sunt aici și mâine la Botoșani, așa cum v-am spus, este să discut cu administrațiile locale despre măsurile care sunt luate astăzi în administrație, ceea ce înseamnă bugetul de stat care va fi aprobat în luna februarie, aspectele care vin de taxele și impozitele locale care au fost adoptate în luna decembrie, finanțările prin programul Anghel Saligny și toate aspectele care țin de administrația locală, în așa fel încât să creăm condiții pentru ca primarii să poată performa, iar administrația să fie în serviciu cetățenilor’, a mai spus Ilie Bolojan.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a pus, marți seara, în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale. Guvernul ar urma să-și angajeze răspunderea pe acest proiect.

Guvernul a transmis, joi seară, că salută aprobarea de către Comisia Europeană a Aplicației depuse de România pentru finanțare prin Programul SAFE (Security Action for Europe).

Potrivit comunicatului transmis AGERPRES de Guvern, în cursul săptămânii viitoare proiectele incluse în aplicația depusă de țara noastră vor fi comunicate public. Pe același subiect, premierul Ilie Bolojan a menționat, joi seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că printre proiectele care vor avea finanțarea asigurată prin intermediul SAFE se numără autostrăzile din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending