O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Aproape 100.000 de mașini din România trebuie să ajungă în service, din cauza unor rechemări tehnice. Registrul Auto Român le recomandă șoferilor să verifice cât mai curând site-urile oficiale ale producătorilor auto sau să meargă direct la un service autorizat pentru a vedea dacă mașina lor este afectată, scrie alba24.ro.
RAR atrage atenția că în momentul de față se derulează o serie de campanii de rechemări pentru următoarele mărci auto, construite între 1998 și 2019: Audi, BMW, Cadillac, Chevrolet, Chrysler, Citroën, Cupra, Dodge, DS, Ferrari, Ford, Honda, Jeep, Land Rover, Lexus, Mazda, Mercedes, Mitsubishi, Nissan, Opel, Seat, Skoda, Subaru, Suzuki, Toyota, Volkswagen.
RAR precizează că posesorii de autovehicule trebuie să trateze cu celeritate aceste notificări deoarece vizează probleme tehnice și cu impact major asupra sistemelor de siguranță activă și siguranță pasivă.
Potrivit reprezentanților RAR, o parte dintre aceste campanii de rechemare impactează componenta „airbag”: „Studiile au identificat un risc, legat de combinarea unui climat cald și umed cu îmbătrânirea vehiculului, care ar putea determina degradarea anumitor componente chimice prezente în declanșarea airbagului. În cazul unui impact, airbagurile defecte se pot sparge atunci când sunt declanșate și pot proiecta fragmente metalice în habitaclu care ar putea provoca răni grave sau chiar deces”.
Aproape 100.000 de mașini din România sunt rechemate în service
Potrivit datelor furnizate de producători, impactul asupra parcului auto din România în privința autovehiculelor ale căror probleme tehnice trebuie remediate este de aproape 14.000 de mașini (siguranță activă) și peste 85.000 (siguranță pasivă).
RAR menționează că este vorba doar de mașini raportate ca vândute în România prin rețeaua producătorilor, nu și de cele achiziționate din piața comunitară, acestea urmând a fi identificate ulterior, fie de producători, fie de reprezentanții producătorilor din țara noastră.
Publicitate
„Pentru a veni în sprijinul clienților săi, RAR are în vedere ca, într-un termen scurt, să includă în certificatul RAR Auto-Pass (care poate fi solicitat pe site-ul RAR, www.rarom.ro) atenționările privind campaniile de rechemare în service-uri, dar și crearea unei platforme interactive care să faciliteze accesul publicului privind campaniile de rechemare. Astfel, vom putea atenționa clienții care se prezintă la RAR sau în stațiile ITP pentru diverse activități despre aceste campanii”, au transmis reprezentanții RAR.
Refuzul de a participa la remedierea defecțiunilor implică riscuri atât în privința siguranței proprii cât și a pasagerilor sau a celorlalți participanți la trafic.
Potrivit RAR, toate campaniile de rechemare în service sunt gratuite.
În calitate de autoritate în domeniul siguranței rutiere, RAR se implică activ în derularea campaniilor de rechemare în service-uri a autovehiculelor identificate ca având probleme tehnice.
Polițiștii din cadrul Biroului pentru Protecția Animalelor, cu sprijinul celor din cadrul Biroului de Ordine Publică au desfășurat o acțiune pentru verificarea legalității deținerii exemplarelor canine cu potențial agresiv sau periculos.
În cadrul activităților desfășurate au fost controlate 57 de locații, prilej cu care au fost identificate 28 de exemplare canine.
În cadrul activităților desfășurate au fost aplicate peste 20 de sancțiuni, în valoare de aproximativ 5.000 de lei, pentru nerespectarea legislației privind regimul de deținere a câinilor periculoși.
Publicitate
Totodată, au fost transmise recomandări pentru asigurarea condițiilor de bunăstare a animalelor și să denunțe actele de cruzime asupra acestora.
Un bărbat de 64 de ani din Botoșani a fost oprit de polițiști pe Calea Națională, în timp ce conducea sub influența alcoolului.
În urma testării cu etilotestul, a rezultat o alcoolemie de 0,70 mg/l alcool pur în aerul expirat. Șoferul a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice, iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducere în stare de ebrietate.
Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 9 Vlăsinești au oprit pentru control, pe drumul public, din comuna Negreni, un autoturism condus de un bărbat, de 54 de ani, din comuna Drăgușeni.
În urma verificărilor efectuate s-a stabilit faptul că acesta are exercitarea dreptului de a conduce autoturisme suspendat din luna mai a.c., iar autoturismul pe care îl conducea nu era înmatriculat.
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de conducere fără permis și punerea în circulație a unui autoturism neînmatriculat.