O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Memorialul Ipotești se pregătește pentru o nouă ediție a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”. Ipoteștiul este un spațiu viu al culturii și poeziei, iar tu poți face parte din echipă! Căutăm voluntari entuziaști care vor să contribuie la unul dintre cele mai frumoase evenimente.
Voluntarii vor avea oportunitatea de a sprijini organizarea evenimentelor culturale, de a interacționa cu invitați, artiști și vizitatori și de a contribui la desfășurarea atelierelor, recitalurilor și activităților educative planificate pe durata evenimentului. Aceștia vor dobândi experiență practică în managementul evenimentelor culturale, vor primi certificate de voluntariat și vor participa la crearea unei atmosfere unice.
Persoanele interesate să se alăture echipei de voluntari se pot înscrie completând formularul disponibil online: https://forms.gle/UXda3Jb3zBCzfRMb7
Primăria Comunei Vorona a fost distinsă cu un premiu important la categoria „Responsabilitate socială” în cadrul Ediției a X-a a Galei Turismului „Descoperă Nord-Est”, eveniment aniversar desfășurat anul acesta la Botoșani. Distincția recunoaște eforturile administrației locale de a transforma Vorona într-o destinație rurală cu identitate puternică și vizibilitate în creștere pe harta turistică a Moldovei.
Reușita vine ca o confirmare a investițiilor și proiectelor prin care comuna promovează patrimoniul natural, cultural și religios, punând în valoare atât tradițiile vii ale comunității, cât și peisajele deosebite ce atrag tot mai mulți vizitatori. Organizatorii galei au apreciat modul în care Primăria Vorona a reușit să dezvolte inițiative sustenabile, orientate spre protejarea mediului și crearea unor condiții favorabile pentru turismul responsabil, dar și implicarea constantă în evenimente cu impact cultural și social.
Premiul obținut la ediția aniversară „Descoperă Nord-Est” consolidează reputația comunei drept una dintre cele mai dinamice zone rurale din regiune, un spațiu în care tradiția se împletește cu modernizarea, iar valorile locale sunt promovate cu respect și consecvență.
Pentru comunitate, distincția reprezintă nu doar o apreciere oficială, ci și un impuls pentru continuarea proiectelor care pun în lumină autenticitatea Voronei și potențialul ei turistic. Administrația locală transmite că va continua să investească în inițiative ce contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei și la creșterea atractivității acesteia pentru turiștii din țară și din străinătate.
Evenimentul de la Botoșani a reunit numeroși reprezentanți ai administrațiilor locale, ai industriei turistice și ai mediului cultural, fiind dedicat promovării celor mai valoroase proiecte menite să evidențieze frumusețea și diversitatea regiunii Nord-Est.
Pentru Vorona, premiul este o recunoaștere bine-meritată și un pas înainte în consolidarea statutului de destinație rurală de referință, apreciată pentru autenticitate, tradiții și ospitalitate.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români transportatori de marfă, care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Ungaria, cu privire la introducerea unei restricții de greutate de 7,5 tone pe tronsonul drumului principal nr. 42 între localitatea Berettyoujfalu și frontiera de stat începând cu 1 ianuarie 2026.
Conform legislației ungare, după introducerea restricției, tronsonul vizat al drumului principal nr. 42 poate fi utilizat prin traversarea zonei cu circulație restricționată doar de acele vehicule de marfă a căror masă totală maximă autorizată, conform certificatului de înmatriculare, nu depășește 7,5 tone.
Fac excepție de la această restricție vehiculele de marfă a căror destinație o reprezintă orașele Biharkeresztes sau Artand (trafic de destinație) și care figurează în documentul de transport, precum și autobuzele, precizează joi MAE.
După introducerea interdicției, traficul de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone va utiliza exclusiv autostrada M4, care oferă un nivel de servicii superior și o alternativă sigură, în comparație cu drumul principal nr. 42.
În cazuri justificate, se poate solicita un permis de acces, care se eliberează gratuit, conform legislației ungare în vigoare, la compania ‘Magyar Kozut Nonprofit Zartkoruen Mukodo Reszvenytarsasag’ (Compania Ungară de Drumuri Publice, Societate pe Acțiuni cu Funcționare Restrânsă, Nonprofit).
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.
Publicitate
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria +36305356912, Consulatului General al României la Szeged +36306777980 și Consulatului General al României la Gyula +36306357181.
În ziua de miercuri, 10 decembrie, 70 de elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” Nr. 7 și Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Nr. 8 din municipiul Dorohoi au participat la cele două activități preventiv-educative desfăsurate de jandarmi în cadrul campaniei ,,Școala ta în siguranță”, adresată claselor gimnaziale.
Discuțiile cu elevii au abordat, în principal, subiecte precum siguranța școlară, evitarea victimizării și a bullyingului, precum și consecințele legale ale săvârșirii unor fapte de natură penală sau contravențională.
De asemenea, jandarmii le-au explicat că ,,prietenii” virtuali nu au întotdeauna intenții bune și au făcut recomandări în ceea ce privește accesarea rețelelor de socializare și riscurile la care se pot expune utilizatorii acestora, prin acceptarea unor „provocări”, expunerea la pericolul hărțuirii sau furtului de date.
Activitățile preventive s-au încheiat cu explicarea modului de folosire responsabilă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 și situațiile în care acesta poate fi apelat, precum și a interdicțiilor legale de utilizare a petardelor și artificiilor.