O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, polițiștii din Botoșani au fost sesizați cu privire la faptul că pe drumul public din comuna Tudora, se află o persoană inconștientă, posibil victimă a unui accident rutier.
Din verificările efectuate până în acest moment a rezultat faptul că, un tânăr de 20 de ani, din comuna Tudora, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe o stradă din aceeași localitate, ar fi surprins și accidentat un alt tânăr, de 30 de ani, care se deplasa cu o bicicletă, pe aceeași direcție de mers.
În urma impactului a rezultat decesul victimei.
Conducătorul auto a părăsit locul producerii accidentului, fară încuviințarea polițiștilor și fără a solicita intervenția cadrelor medicale pentru a acorda îngrijiri medicale victimei, fiind identificat, ulterior, pe un drum din apropiere.
Mai mult decât atât, acesta a ascuns autoturismul în curtea unui cetățean din comună si l-ar fi acoperit cu o prelată și cu resturi vegetale.
Fiind testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată a fost de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Publicitate
Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpa, conducere sub influența alcoolului si părăsirea locului accidentului.
Campania electorală s-a încheiat în această dimineață la ora 7.00, iar de la acel moment este interzisă continuarea propagandei electorale prin lansarea, afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip.
Pe parcursul campaniei electorale, principalele misiuni ale structurilor teritoriale ale MAI au fost menținerea ordinii publice în comuna Mihai Eminescu, unde vor avea loc alegeri, cu accent pe asigurarea măsurilor necesare pentru desfășurarea în siguranță a manifestărilor electorale, și verificarea sesizărilor privind posibile incidente electorale.
Misiunile au fost îndeplinite cu profesionalism, fără să fie înregistrate incidente deosebite.
Publicitate
Pe parcursul campaniei electorale, s-a înregistrat o sesizare în context electoral privind o faptă de fals în declarații, aceasta fiind în curs de cercetare.
Astăzi, efectivele MAI vor asigura măsurile pentru transportul în siguranță a buletinelor de vot și a celorlalte materiale electorale de la locurile de depozitare către secțiile de vot.
Angajații MAI nu intră în niciun moment în contact cu materialele electorale, ci doar asigură protecția transportului acestora.
Materialele electorale nu sunt transportate cu vehicule ale MAI.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și membrii birourilor de vot vor lua în această seară măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare.
De asemenea, vor fixa posturile de pază în jurul secțiilor de vot.
Secțiile de votare vor rămâne sub protecția efectivelor MAI până mâine dimineață când vor fi predate președinților birourilor electorale, cu sigiliile intacte.
Alegătorii pot vota numai la secția de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința.
Pot vota în localitatea unde au reședința doar alegătorii care și-au stabilit reședința cu mai mult de 6 luni înainte de data de 7 decembrie și aceasta este încă valabilă în ziua scrutinului.
Cetățenii care și-au stabilit reședința cu mai puțin de 6 luni înainte de ziua votului vor putea vota doar în localitatea de domiciliu.
Cetățenii români pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv:
– cartea de identitate model 1997, cartea de identitate simplă;
– cartea electronică de identitate;
– carte de identitate provizorie;
– buletinul de identitate
– paşaportul diplomatic;
– paşaportul diplomatic electronic;
– paşaportul de serviciu;
– paşaportul de serviciu electronic;
Alegătorii care sunt cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene și care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României votează în baza actului de identitate însoțit de documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare ori cartea de rezidență permanentă, după caz.
Cetățenii românii care vor vota cu cartea electronică de identitate nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reședinței pentru că în momentul scanării documentului prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, adresa de domiciliu sau de reședință se va afișa automat.
Deci, cetățenii care au carte electronică de identitate vor prezenta documentul operatorului de calculator al biroului electoral al secției de votare pentru scanare și verificare prin intermediul SIMPV, la fel cum ar fi făcut cu vechiul tip de act de identitate.
Cetățenii care doresc să voteze, dar nu dețin un act de identitate valabil, au posibilitatea de a solicita o carte de identitate provizorie, serviciul de evidență a persoanelor din municipiul Botoșani, asigurând program cu publicul atât astăzi, cât și mâine.
Pentru detalii cu privire la documentele necesare obținerii cărții de identitate provizorie, precum și cu privire la orele exacte de program în aceste zile, recomandăm consultarea site-ului respectivei autorități publice.
Zilele colindului din România sunt marcate anual, în perioada 6-31 decembrie, conform Legii nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea Zilelor colindului din România.
Propunerea legislativă privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc a fost inițiată de 34 de senatori și deputați de la PNL, PSD, PMP, minorități și neafiliați, potrivit site-ului http://www.cdep.ro/. În expunerea de motive se arată că ‘propunerea legislativă reprezintă un prim pas în strategia de salvgardare a colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni’, indică sursa citată.
La 23 aprilie 2020, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat acest proiect de lege la 26 mai 2021, cu 255 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 42 de abțineri, în timp ce patru deputați nu au votat.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat la 23 iunie 2021, Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilelor colindului din România (Decretul nr.722/2021), conform site-ului https://www.presidency.ro/. Legea nr. 171 din 23 iunie 2021 pentru instituirea zilelor colindului din România a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 622 din 24 iunie 2021.
Articolul 1 al acestei legi prevede că ‘se instituie zilele colindului din România în perioada 6-31 decembrie’.
‘Zilele colindului din România pot fi marcate de către autoritățile administrației publice centrale și locale, de către societatea civilă, precum și de către persoane fizice sau juridice, prin organizarea de evenimente educative, de voluntariat, cu caracter social. De asemenea, consacrarea acestei perioade poate fi făcută și prin participarea la orice astfel de evenimente. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a evenimentelor prevăzute la alin. (1), în limita alocărilor bugetare aprobate’, se arată în Articolul 2 al legii.
Publicitate
Potrivit Articolului 3, ‘unitățile de învățământ, unitățile de cult, centrele comunitare și instituțiile culturale pot participa la acțiuni de promovare a practicării colindului, precum și de identificare și creare a fondului de colinde’, iar în Articolul 4 se arată că, ‘în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Culturii întocmește un calendar de evenimente pentru zilele colindului din România’.
Vizitatorii Muzeului Național al Satului ”Dimitrie Gusti” din București pot asista, în perioada 13-14 decembrie 2025, la Festivalul de datini și obiceiuri ”Am venit sa colindăm florile dalbe”, eveniment de tradiție organizat anual cu scopul de a prezenta publicului tradițiile de Crăciun și de Anul Nou, se menționează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/. ”Vechi de secole, colindul reprezintă trăirile profunde ale popoarelor de pe aceste meleaguri, trecând testul timpului și mișcând sufletele celor care le ascultă. Colindele aduc speranța față de anul care vine, perioada lor culminând cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prin care bucuria a intrat în lume” (https://muzeul-satului.ro/).
Colinde românești sunt incluse și în spectacolele susținute în perioada 3-21 decembrie 2025 de Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’, dirijat de Anna Ungureanu, în cadrul Turneului extraordinar ‘Madrigal de Crăciun’ 2025, în orașele Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Iași, Botoșani, București și Craiova, potrivit madrigal.ro.
Foto: (c) : ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
De asemenea, îndrăgitul interpret de colinde Ștefan Hrușcă va fi invitatul special al Festivalului de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou ‘Tudor Pamfile’ de la Galați, care se va desfășura în perioada 13-14 decembrie 2025. Evenimentul, organizat de CJ Galați și Centrul Cultural ‘Dunărea de Jos’, în parteneriat cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, aduce în prim-plan tradițiile autentice de iarnă, colindele și obiceiurile păstrate din generație în generație. AGERPRES
Legea ”anti-țeapă” în imobiliare sau Legea Nordis: Președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat, vineri, decretul de promulgare a legii care introduce reguli mai clare și mai stricte în domeniul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare, pentru a proteja mai bine cetățenii care cumpără locuințe aflate în fază de proiect, scrie alba24.ro.
”Noua lege modifică cadrul legal privind calitatea în construcții și sistemul de cadastru, introducând reguli mai ferme pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este notată în cartea funciară și după realizarea procedurii de preapartamentare.
Totodată, se limitează avansurile la maximum 5% pentru rezervări, maximum 25% pentru structura de rezistență și 20% pentru instalații, în cazul promisiunilor de vânzare-cumpărare”, a scris șeful statului pe Facebook.
Toate sumele achitate ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, și vor putea fi folosite exclusiv pentru continuarea investiției imobiliare.
Astfel, explică el, sumele plătite de cumpărători nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de lege iar nerespectarea se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, potrivit Agerpres.
Aceste măsuri, evidențiază președintele, au ca scop creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și protejarea investitorilor și a familiilor care își achiziționează o locuință.
Publicitate
Legea va fi publicată în Monitorul Oficial la începutul săptămânii viitoare.
Proiectul a fost inițiat de 72 de deputați, patru de la PNL și 68 de la PSD