Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (344)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Publicitate

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor. Legea a trecut de Senat

Publicat

Publicitate

Amenzi uriașe pentru românii care nu sunt politicoși la ghișeu și nu respectă angajații instituțiilor public: Senatorii au aprobat tacit, recent, modificarea Legii nr. 61/1991, potrivit cărora sunt introduse noi sancțiuni contravenționale, care îi vizează pe cetățenii care interacționează cu angajații din instituțiile publice.

Astfel, dacă românii au un comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, pot fi amendați cu sume între 5.000 de lei și 20.000 de lei.

Poți fi sancționat și doar pentru refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, atitudine ce poate fi considerată a fi contrară obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică, transmite Mediafax.

  • ”13′) Manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicatiile personalului din instituţii publice, contrar obligaţiei cetăţenilor de a adopta o conduită civilizată şi respectuoasă, în scopul menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică”.

Această lege a fost analizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri însă, care a menționat următoarele: ,,termenii şi expresiile prin care este descrisă atitudinea sancţionabilă contravenţional, respectiv comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, … contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă…. nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate întrucât cuprind o tentă puternică de subiectivitate.

Citeste mai mult

Eveniment

Rareș Prisacariu va fi invitatul special la un concert de colinde organizat de Arhiepiscopia Iașilor

Publicat

Publicitate

Arhiepiscopia Iașilor organizează în data de 14 decembrie concertul de colinde „Colindul care ne unește”, iar invitatul special al evenimentului va fi Rareș Prisacariu, câștigător al concursului „Românii au talent” în 2023.

Concertul va avea loc de la ora 18:00, la Centrul de evenimente AGORA din Iași, și va reuni coruri de copii și tineri din comunitățile bisericești ale Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Printre corurile invitate se numără: „Mini Byzantion”, Corul „Învierea” al Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români – filiala Iași, Corul „Arhanghelii” al Asociației Tineretul Ortodox Român din Iași și Corul Asociației „Studenți pentru Viață” din Iași.
Evenimentul este organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, iar intrarea este liberă.

Citeste mai mult

Economie

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Amenzi usturătoare pe care le riscă șoferii care nu respectă Codul Rutier

Publicat

Publicitate

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Șoferii care aleg să își împodobească mașinile de sărbători trebuie să știe ce decorațiuni sunt permise și care sunt ornamentele care le pot aduce amenzi usturătoare sau îi pot lăsa fără certificatul de înmatriculare, scrie alba24.ro.

În preajma sărbătorilor, unii conducători auto aleg să-și împodobească mașinile. Printre cele mai des întâlnite decorațiuni festive se numără nasul roșu, coarnele de ren, panglicile sau luminițele de Crăciun.

Dacă unele ornamente sunt permise, altele ar putea să le aducă șoferilor amenzi usturătoare și reținerea certificatului de înmatriculare.

Polițiștii spun că ornamentele sunt permise dacă nu obstrucționează vizibilitatea sau nu afectează funcționarea autovehiculului. Potrivit reprezentanților MAI, utilizarea unui sistem de iluminare auto neomologat este interzisă, ceea ce înseamnă că montarea unor decorațiuni iluminate este considerată ilegală.

Astfel, sunt permise decorațiunile care nu luminează, cum ar fi coarnele de ren, nasul roșu, stickerele tematice, jucăriile de pluș sau panglicile, cu condiția ca acestea să nu modifice structura mașinii, să nu interfereze cu sistemele tehnice (de exemplu farurile sau frânele) și să nu obstrucționeze câmpul vizual al șoferului.

Ce ornamente de Crăciun sunt interzise pe mașini. Ce prevede Codul rutier

Potrivit polițiștilor, majoritatea decorațiunilor sunt complet legale, însă există și câteva excepții. De exemplu, în cazul în care sunt depistați cu luminițe pe mașini, aceștia riscă amenzi usturătoare și pot rămâne fără talon.

Publicitate

Potrivit art. 102, alin (1) lit. 36 din OUG 195/2002 – Codul rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a: aplicarea de afișe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

Contravențiile încadrate în clasa a IV-a de sancțiuni prevăd între 9 și 20 puncte-amendă. Astfel, având în vedere că punctul amendă are o valoare de 202,5 lei, cei care încalcă regulile riscă amenzi cuprinse între 1.822,5 și 4.050 lei.

De asemenea, potrivit Codului Rutier, constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni – montarea la autovehicul a luminilor de altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau accesorii ori modificări neomologate.

Contravențiile încadrate în clasa a III-a de sancțiuni prevăd între 6-8 puncte de amendă, respectiv amenzi cuprinse între 1.215 și 1.620 lei.

Potrivit art. 112, alin (1) din Codul Rutier, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia se reține de către poliția rutieră în cazul în care autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afișe sau reclame publicitare, folii neomologate și/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât și din exterior.

Totodată, certificatul de înmatriculare se reține și dacă autovehiculul are aplicat pe partea frontală și/sau posterioară a acestuia afișe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare și semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare.

În aceste cazuri, poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

foto: Imagine generată cu ajutorul AI Sora

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani, învinsă surprinzător de FC Hermannstadt în Cupa României

Publicat

Publicitate

FC Hermannstadt, fără antrenorul Marius Măldărășanu, a învins-o neașteptat pe FC Botoșani, cu scorul de 3-1 (1-1), miercuri seara, în deplasare, într-un meci din Grupa D a Cupei României la fotbal.

Gazdele au deschis scorul prin atacantul argentinian Enzo Lopez (10), dar apoi sibienii au punctat de trei ori.

Alexandru Oroian l-a surprins pe portarul Luka Kukic (24) cu un șut de la distanță, apoi Marko Gjorgijevski (53) a profitat de o respingere greșită a fundașului spaniol Miguelito, iar Sergiu Buș (77) a închis tabela cu o lovitură de cap din plonjon la centrarea lui Ciprian Biceanu.

FC Botoșani nu a pierdut niciun meci acasă în acest sezon în campionat.

FC Hermannstadt, condusă la Botoșani de Valentin Negru de pe bancă, a obținut doar două puncte în ultimele opt etape din Superligă.

Pentru sibieni acesta este a doua victorie în grupă, în timp ce FC Botoșani este practic eliminată, având un singur punct.

Publicitate

În primul meci al etapei, Concordia Chiajna a învins-o pe CS Dinamo București cu 3-0, la Buftea. Ultimul meci din grupă se joacă, miercuri seara, între Farul Constanța și FC Dinamo București.

AFC Botoșani – AFC Hermannstadt 1-3 (1-1), Stadion Municipal – Botoșani
Au marcat: Enzo Lopez (10), respectiv Alexandru Oroian (24), Marko Gjorgijevski (53), Sergiu Buș (77).
Arbitru: Andrei Moroiță (Ploiești); arbitri asistenți: Mircea Orbuleț (București), Alexandru Vodă (Alba Iulia); al patrulea oficial: Lucian Rusandu (Sfântu Gheorghe)
Observatori: Ioan Onicaș (Zalău) – CCA, Dragoș Ionescu (București) – FRF
AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending