O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu se apropie de ultimele ore de vot cu o prezență semnificativ crescută. Potrivit datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, până la ora 16:42 au votat 2.601 de persoane, ceea ce înseamnă 35,17% din totalul alegătorilor înscriși în cele șapte secții din comună.
Dintre votanți, 2.597 sunt înscriși pe listele permanente, în timp ce doar trei persoane au votat pe liste suplimentare. Nu a fost depusă nicio solicitare pentru urna mobilă. Ritmul de vot este considerabil mai ridicat față de prima parte a zilei, iar prezența de peste 35% indică un interes consistent din partea locuitorilor comunei.
În total, comuna Mihai Eminescu are 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă la o creștere a prezenței în intervalul 17:00–20:00, când tradițional mulți alegători ies la urne înainte de închiderea secțiilor.
Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate până la această oră. Secțiile de votare rămân deschise până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la 23:59 pentru alegătorii care se află în interiorul sau în fața secției la momentul limită.
Botoșani24.ro va continua să actualizeze prezența și rezultatele pe măsură ce AEP publică noile date.
Polițiștii din Ștefănești au descoperit țigarete, alcool și articole pirotehnice în timpul unei acțiuni desfășurate pentru probarea activității infracționale într-un dosar penal privind deținerea și comercializarea de produse accizabile nemarcate.
Verificările au avut loc pe 7 decembrie 2025, la locuințele a două persoane din orașul Ștefănești și din comuna Durnești, vizate în anchetă.
În urma controalelor, polițiștii au găsit 600 de țigarete de diferite mărci, provenite din Republica Moldova, 76 de litri de alcool și mai multe articole pirotehnice. Toate bunurile au fost ridicate în vederea confiscării, iar materialele identificate vor fi folosite pentru continuarea cercetărilor.
Anchetatorii verifică acum activitatea celor două persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de contrabandă și deținere, transmitere, depozitare, distrugere sau comercializare de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, P1 și P2 fără drept. Polițiștii subliniază că astfel de acțiuni au ca scop prevenirea introducerii în circuitul comercial a produselor accizabile nemarcate și limitarea riscurilor asociate manipulării ilegale a materialelor pirotehnice.
Cercetările sunt în derulare, iar dosarul penal rămâne deschis pentru stabilirea întregii activități infracționale.
Datele oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice arată încă o realitate dură pentru Botoșani: județul rămâne printre cele mai afectate zone din țară în ceea ce privește numărul pensionarilor cu venituri insuficiente pentru traiul de zi cu zi.
În luna octombrie 2025, peste 2.650 de botoșăneni proveniți din fostul sistem al agricultorilor au depins de indemnizația socială pentru a-și completa pensia, Botoșaniul situându-se pe locul al doilea la nivel național, imediat după Iași, relatează agerpres.ro.
La nivelul întregii țări, numărul beneficiarilor de indemnizație socială a ajuns la 883.017 persoane, o scădere ușoară față de luna anterioară, dar cifrele rămân îngrijorătoare pentru zonele rurale. În timp ce în marile orașe nivelul veniturilor este ceva mai ridicat, în județe precum Botoșani, Suceava sau Olt, mii de vârstnici continuă să depindă lunar de sprijinul financiar acordat de stat, în lipsa unor pensii suficiente.
Indemnizația medie pentru pensionarii din sistemul public a fost în octombrie de 536 de lei, însă în cazul pensionarilor agricultori – categoria unde Botoșaniul stă cel mai prost – media a fost chiar mai redusă, de aproximativ 365 de lei. Pentru mulți dintre acești oameni, suma reprezintă diferența între a-și putea cumpăra medicamentele sau a renunța la ele.
În zona Moldovei, cifrele conturează aceeași imagine: venituri mici, dependență mare de sprijinul de stat și o populație îmbătrânită, cu resurse limitate. Botoșaniul se află constant între județele cu cei mai mulți beneficiari, un indicator direct al dificultăților economice din mediul rural și al lipsei alternativei la veniturile din agricultură.
Conform legislației în vigoare, indemnizația socială se acordă pensionarilor ale căror venituri cumulate se situează sub 1.281 de lei. Iar la Botoșani, acest prag este depășit doar de o minoritate a beneficiarilor, ceea ce explică poziția fruntașă a județului în statisticile CNPP.
Alegerile locale parțiale din comuna Mihai Eminescu au intrat în a doua parte a zilei cu o prezență semnificativ mai ridicată decât în cursul dimineții. Potrivit datelor actualizate ale Autorității Electorale Permanente, până la ora 12:16, în cele șapte secții din comună și-au exercitat dreptul de vot 1.322 de persoane, ceea ce reprezintă 17,87% din totalul alegătorilor înscriși.
Dintre aceștia, 1.319 alegători au votat pe listele permanente, iar alți trei pe liste suplimentare. Nu a fost înregistrată nicio solicitare pentru urna mobilă până la acest moment. Tendința este vizibil ascendentă comparativ cu primele ore ale dimineții, când prezența se menținea sub 4%.
În comuna Mihai Eminescu sunt înscriși 7.383 de alegători pe listele permanente și 13 pe listele complementare. Autoritățile se așteaptă ca prezența să continue să crească în orele următoare, având în vedere apetitul mai ridicat pentru vot la prânz și în a doua parte a zilei.
Procesul electoral se desfășoară în condiții normale, fără incidente raportate de autorități. Secțiile de votare au fost deschise la ora 7:00, iar cetățenii pot vota până la ora 22:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cei aflați la rând.
Botoșani24.ro va actualiza prezența din comuna Mihai Eminescu pe parcursul zilei, pe măsură ce AEP publică noi date.