O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Duminică, 11 mai 2025, creștinii din DOrohoi vor avea parte de aleasă trăire duhovnicească, sub binecuvântarea și căldura rugăciunii aduse de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În mijlocul credincioșilor din Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ierarhul va oficia Sfânta Liturghie, învăluind sufletele celor prezenți cu liniștea și har.
După cuvântul de învățătură, în care va așeza semințele credinței și iubirii creștine, Preasfințitul Nichifor va înălța o rugăciune specială pentru doi tineri care își vor uni destinele în fața altarului, în Sfânta Taină a Cununiei. Comunitatea va fi astfel martora unui început de drum, pecetluit de rugăciune și binecuvântare arhierească.
Parohia care îi va găzdui pe credincioși în această zi de sărbătoare are o poveste tăcută, dar vie. Înființată în 1997, prin grija și binecuvântarea de atunci a Preafericitului Părinte Daniel, parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a crescut în credință și jertfelnicie. Prima capelă, o construcție provizorie dar plină de suflet, a fost sfințită în 1998 de Înaltpreasfințitul Calinic, oferind oamenilor un loc de rugăciune în vremuri de început. Cu inimă plină de râvnă, părintele Constantin Ceobanu a fost cel care a pus temelia visului unei biserici mari, cu proiecte, fonduri și o comunitate unită în jurul altarului.
Spre seară, pașii Preasfințitului Nichifor se vor îndrepta către comuna Vorniceni, acolo unde, în Parohia „Sfântul Ilie” – Dealu Crucii, va avea loc sfințirea casei praznicale. O clădire nu doar de piatră, ci de nădejde și comuniune, loc al întâlnirilor sufletești după fiecare Sfântă Liturghie, loc în care bucuriile și durerile credincioșilor se vor împărtăși sub semnul dragostei frățești.
Ziua de 11 mai se anunță a fi una a bucuriei, a binecuvântării și a prezenței vii a credinței, în care oamenii se vor simți mai aproape de cer, prin păstorul lor, Preasfințitul Nichifor.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Slovacă asupra faptului că, în contextul focarelor de febră aftoasă, autoritățile slovace au decis prelungirea controalelor la frontierele cu Ungaria și Austria, până la data de 7 iulie, la miezul nopții.
De asemenea, autoritățile slovace au decis închiderea temporară, în aceeași perioadă de timp, a următoarelor puncte de trecere a frontierei:
Autoritățile din Republica Slovacă atenționează că pe durata controalelor ministerul slovac de interne poate stabili ca unele puncte de frontieră să fie închise traficului rutier.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Bratislava: + 421 2 207 27 447, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.
Publicitate
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României la Bratislava: +421 902 411 268.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet bratislava.mae.ro și www.mae.ro. AGERPRES
Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că vineri începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale și îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei ‘campanii corecte, integre și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor’.
Potrivit unui comunicat al AEP, de la începerea campaniei electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, respectiv 9 mai – data validării și aducerii la cunoștință publică a rezultatului primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a României – și până la încheierea acesteia, în data de 17 mai, ora 7:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare.
AEP precizează că în această perioadă sunt permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.
‘Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare’, mai transmite AEP.
De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Publicitate
Totodată, pe durata campaniei, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):
a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform Autorității Electorale Permanente, regulile de etichetare a acestor materiale publicitare politice au fost stabilite prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, care clarifică modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
AEP mai precizează că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC).
Modelul orientativ al plângerii, lista platformelor online foarte mari conform prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900, precum și lista birourilor electorale competente să soluționeze plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele care vizează platformele online foarte mari, pot fi regăsite în Anexele Deciziei BEC nr. 54D/26.03.2025, disponibile la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/decizii-in-aplicarea-unitara-a-prevederilor-legii/.AGERPRES
„Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” este genericul ediției 2025 a Nopții Muzeelor, organizate de Rețeaua Națională a Muzeelor, cu sprijinul Ministerului Culturii. Memorialul Ipotești și-a asumat același generic, propunând anul acesta o serie de a activități care presupun o deschidere spre comunitatea largă.
Memorialul Ipotești invită elevii să petreacă o zi sau câteva ore alături de muzeografi, custozi, conservatori și restauratori, să se implice în activitatea lor, altfel spus să fie muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi. Înscrierea pentru aceasta activitate se face prin trimiterea unui mesaj pe m.ipotești@gmail.com. Prin acțiunea „Muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi”, Memorialul Ipotești oferă posibilitatea de a înțelege cum funcționează un muzeu, cu ce se ocupă personalul de specialitate, cum decurge o zi în culisele unui muzeu.
O vânătoare de carte va avea loc în aceeași zi. Copiii, dar și adulții sunt invitați să identifice semne și să găsească cărțile pe care Memorialul le oferă în dar.
Obișnuita colaborare a Memorialului Ipotești cu cafenelele și pub-urile din oraș va continua și în acest proiect: vor fi expuse 30 de copii din grafica lui Spiru Vergulescu în diferite locuri din Botoșani, creionând un traseu, care se finalizează la Ipotești. Copiile sunt însoțite de coduri QR, iar la accesarea acestora derulează un film despre un moment din viața lui Mihai Eminescu. Amintim, în acest context, că în 2024, Memorialul Ipotești a obținut finanțare externă, prin AFCN, pentru derularea proiectului „Tabloul povestește”. A fost organizată o tabăra de pictură în care elevii de la liceele de artă din țară au lucrat la detalierea unui tablou de Spiru Vergulescu, deținut de Memorialul Ipotești. Desenele elevilor, fotografii de epocă, fotografii actuale au fost folosite pentru digitalizarea, augmentarea a 101 desene de Spiru Vergulescu – Pe urmele lui Eminescu, acestea fiind însoțite de un text sonorizat. În prezent tablourile au un cod QR, care permite animarea, deschizându-se o povestire despre o etapă sau alta din viața lui Mihai Eminescu.
Publicitate
O altă expoziție – Patrimoniul Memorialului Ipotești – se va regăsi în spațiile de la Cornișa, cu care Memorialul Ipotești începe un parteneriat în vederea organizării în comun a unor activități culturale.
Spațiile de vizitare ale Memorialului Ipotești vor fi deschise pentru public în data de 17 mai în intervalul orar 9:00 – 22:00.