Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (344)

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Publicitate

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Marți 13, zi cu ghinion. Care sunt explicațiile acestei superstiții care durează de secole

Publicat

acum 20 de minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Marți 13 este considerată o zi cu ghinion mai atât în cultura românească cât și în alte spații influențate de tradiția latină și mediteraneană. Superstiția nu are o singură origine, ci este rezultatul îmbinării mai multor credințe vechi, religioase, istorice și populare, transmise din generație în generație, scrie alba24.ro.

În primul rând, ziua de marți are o conotație negativă încă din Antichitate. În tradiția romană, marți era dedicată zeului Marte, zeul războiului, al violenței și al distrugerii.

Prin asociere, ziua de marți a ajuns să fie legată de conflicte, pierderi și evenimente nefericite.

Această percepție s-a păstrat în timp, mai ales în cultura populară, unde marțea este adesea evitată pentru începuturi importante.

Numărul 13, la rândul său, este considerat ghinionist în multe culturi.

Marți 13, zi cu ghinion. De unde vine această credință?

Una dintre cele mai cunoscute explicații vine din tradiția creștină: la Cina cea de Taină au fost 13 persoane, iar al 13-lea participant a fost Iuda, cel care l-a trădat pe Iisus.

Publicitate

De atunci, numărul 13 a fost asociat cu trădarea, dezordinea și ruperea echilibrului.

Ziua de 13 este legată, în tradiția catolică și de anul 1307, atunci când pe 3 octombrie, regele Filip al IV-lea al Franței a ordonat arestarea Cavalerilor Templieri, iar majoritatea cavalerilor au fost torturați și uciși.

În simbolistica numerologică, 12 este considerat un număr al completului (12 luni, 12 apostoli, 12 semne zodiacale), iar 13 ar depăși această armonie.

În cultura românească și balcanică, există și o legătură istorică importantă. Căderea Constantinopolului, unul dintre cele mai dramatice evenimente ale lumii creștine, a avut loc într-o zi de marți, la 29 mai 1453.

Acest fapt a întărit ideea că marțea este o zi „rea”, mai ales în spațiul ortodox.

Astfel, combinarea unei zile percepute negativ cu un număr considerat ghinionist a dus la nașterea superstiției legate de marți 13.

În aceste zile, unii oameni evită să călătorească, să semneze contracte, să înceapă proiecte sau să ia decizii importante, de teamă că lucrurile ar putea merge prost.

Cu toate acestea, nu există nicio bază științifică pentru ideea că marți 13 ar fi o zi mai periculoasă decât oricare alta.

Superstiția persistă mai ales din cauza tradiției și a tendinței oamenilor de a reține evenimentele negative care par să confirme credința deja existentă.

În esență, marți 13 este o zi „cu ghinion” mai degrabă prin puterea simbolurilor și a credințelor colective decât prin realitatea faptelor.

Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Matei Vișniec, printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”

Publicat

acum 58 de minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Poetul și dramaturgul Matei Vișniec se află printre nominalizații ediției din acest an a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia, informează Primăria municipiului Botoșani.

Alături de Vișniec, pentru cel mai mare premiu de poezie au mai fost nominalizați poeții Nichita Danilov, Marian Drăghici, Arcadie Suceveanu, Doina Uricariu, Călin Vlasie și George Vulturescu.

Premiul, care este acordat de Primăria Botoșani și Consiliul Local al municipiului Botoșani, va fi decernat pe 15 ianuarie, în cadrul unei gale speciale care va avea loc la Teatrul ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani.

Nominalizările au fost efectuate în urma unui sondaj din perioada septembrie – noiembrie 2025, de către Fundația Culturală ‘Hyperion-Caiete Botoșănene’.

Laureatul Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ Opera Omnia va primi și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani, dar și un premiu în valoare de 40.000 de lei.

AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Piața auto din România accelerează în 2025: Peste 182.000 de mașini noi, electrificarea devine dominantă

Publicat

acum 59 de minute

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut în 2025 cu 1,6% față de anul 2024, până la 182.518 de unități. Autoturismele electrificate au avut o pondere de 55,2% din total, arată datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), scrie alba24.ro.

„Datele finale pentru anul 2025 indică o piață auto relativ stabilă, cu 182.518 de autovehicule înmatriculate, în creștere cu 1,6% față de 2024, un rezultat foarte apropiat de prognoza APIA de 179.000 de unități, formulată la începutul anului.

Performanță cu atât mai relevantă cu cât această estimare a fost realizată într-un context marcat de un grad ridicat de impredictibilitate, volatilitate a deciziilor publice și multiple ajustări de natură politică, care au influențat semnificativ comportamentul pieței pe parcursul anului.

Autoturismele au generat această evoluție, cu 155.855 unități, marcând o creștere de 4,7% față de anul anterior, peste nivelul prognozat (…)

În ceea ce privește electromobilitatea, anul 2025 confirmă avansul accelerat al motorizărilor electrificate, care au ajuns la 55,2% din totalul înmatriculărilor de autoturisme, devenind segmentul dominant al pieței. Totodată, autoturismele full electrice au înregistrat un recul, atât ca volum, cât și ca pondere, cu o scădere de 9%.

Această dinamică evidențiază impactul major al disfuncționalităților programului Rabla, marcată de întârzieri, amânări succesive și reduceri impredictibile decise la nivel guvernamental, care nu a reușit să susțin coerent tranziția către vehiculele 100% electrice, în contrast cu evoluția pozitivă a segmentelor hibride”, a declarat, într-un comunicat de presă, președintele APIA, Dan Vardie, potrivit Agerpres.

Câte mașini s-au vândut în decembre 2025

Conform statisticii oficiale, la nivelul lunii decembrie din anul anterior, autoturismele (care reprezintă aproximativ 88% din total piață) au raportat un volum de 21.203 de unități.

Publicitate

Este cu 58,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.

Segmentul SUV pe prima poziție

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 51,7% (+88,7%), urmat de Clasa C – cu o cotă de 25% (+35,8%) și Clasa B – cu o cotă de 16,7% (+62.5%).

Totodată, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în luna decembrie din 2025, motorizările pe benzină au înregistrat un salt de 48,5% față de decembrie, anul anterior, până la o pondere de 38,9%, în timp ce motorizările pe motorină s-au majorat cu 1%, la o pondere în total piață de 4,6%.

Autoturismele electrice

Pe de altă parte, autoturismele ”electrificate”, respectiv cele electrice (care pot fi încărcate din sursă externă de electricitate – BEV și PHEV), precum și cele mild-hibrid și full hibrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă de electricitate) dețineau, în luna decembrie a anului 2025, o cotă de piață de 56,5%. Este peste ponderea deținută de motorizările pe benzină și motorină.

Potrivit sursei citate, autoturismele full electrice aveau o cotă de 6,4% din piață, iar cele plug-in hibrid, de 8,2%.

Cele mai vândute mașini electrice

În anul 2025, primele trei cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt: Dacia Spring – cu 1.596 de unități (scădere de 51% față de anul precedent), Hyundai Kona (618 unități) și Tesla Model 3 – cu 604 unități.

Pe segmentul autoturismelor Plug-In, pe primele trei locuri se clasează, în ordine: Ford Kuga – cu 845 de unități (+42,5%, de la un an la altul), Volkswagen Tiguan (769 de exemplare) și Hyundai Tucson (719).

Cele mai vândute autoturisme hibride

De asemenea, autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc Toyota Corolla – cu 4.442 de unități și o creștere de 35,4% față de anul precedent, urmat de Dacia Duster, cu 4.097 de unități și Toyota Yaris Cross (2.866).

În același timp, la categoria autoturismelor mild hybrid, prima poziție este ocupată de Dacia Duster, cu 6.823 de unități, urmată de Ford Puma (1.691) și Skoda Octavia (1.519).

Vehicule comerciale

Datele citate arată că vehiculele comerciale ușoare au înregistrat, în decembrie 2025, o scădere de 32,9% față de decembrie 2024, din care vehiculele comerciale ușoare fără minibus o diminuare de 28,2%. Pe întreg anul trecut, vehiculele comerciale ușoare electrice au atins un volum de 651 de unități, în comparație cu 552 de unități, cu un an în urmă.

În schimb, înmatriculările de vehicule comerciale grele și autobuze au crescut, în ultima lună a anului precedent, cu 96,8% față decembrie 2024, din care cele de vehicule comerciale grele de peste 16 tone plus autotractoarele s-au majorat cu 106%.

Citeste mai mult

Eveniment

Aeroportul Suceava a atins 769.608 pasageri în 2025 și se pregătește al treilea terminal de 11.000 mp

Publicat

acum o oră

marți, 13.01.2026

de

Publicitate

Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava a încheiat anul 2025 cu un trafic total de 769.608 pasageri, în creștere cu 3,06% față de anul precedent, și cu 7.070 de mișcări de aeronave (+2,37% față de 2024), anunță Consiliul Județean Suceava.

Din totalul pasagerilor, Wizz Air a transportat 646.018 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 84% din traficul întregului aeroport. Gradul mediu de ocupare al aeronavelor a fost de circa 90%, un indicator clar că rutele operate de pe Suceava rămân extrem de solicitate de călători.

Anul 2025 a adus și o decizie importantă din partea Wizz Air: redeschiderea bazei operaționale de la Suceava (închisă în 2023), decizie luată în luna decembrie 2025, imediat după instalarea noului sistem de aterizare instrumental (ILS), care va deveni operațional în următoarele săptămâni, după publicarea datelor în AIP.

Tot în decembrie au fost introduse noi rute către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru, multe dintre acestea înregistrând, chiar din prima lună, grade de încărcare între 70% și peste 90%.

„Aceste cifre demonstrează că există o cerere reală și consistentă pentru zboruri noi de pe Aeroportul Suceava”, subliniază reprezentanții Consiliului Județean.

Cel mai mare terminal din istoria aeroportului – licitație lansată în ianuarie 2026

Publicitate

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat că în luna ianuarie 2026 va fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția celui de-al treilea terminal al aeroportului, cu o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați – de trei ori mai mare decât terminalele existente în prezent.

„Astăzi avem un aeroport aglomerat și limitat ca spațiu, dar important este că am început, încă din primul an de mandat, cea mai mare modernizare din istoria aeroportului nostru. Odată cu investițiile demarate, sperăm să convingem companiile aeriene să deschidă noi zboruri de la Suceava către destinații europene dorite de suceveni”, a declarat Gheorghe Șoldan.

Reamintim că proiectele majore aflate în derulare la Aeroportul Suceava vizează construirea noului terminal de 11.000 mp, extinderea parcării, modernizarea platformei de îmbarcare/debarcare, instalarea și operaționalizarea sistemului ILS, dar și un nou drum județean care să facă legătura între municipiul Suceava și aeroport.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending