Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (344)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Publicitate

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Seară duhovnicească la Parohia „Sfinții Împărați” Dorohoi

Publicat

Publicitate

Sfinții Cuvioși Paisie Olaru și Cleopa Ilie- Duhovnici și Învățători

Marți, 2 decembrie, în Parohia „Sfinții Împărați” din Dorohoi a avut loc o seară duhovnicească deosebită, dedicată Sfinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie, doi mari povățuitori ai Ortodoxiei românești, prăznuiți în această zi în calendarul Bisericii.

Evenimentul l-a avut ca invitat pe Părintele arhimandrit Ambrozie Ghinescu, însoțit de Părintele Onufrie de la Schitul Pocrov, situat în apropierea orașului Târgu Neamț. Cei doi invitați au adus cu ei nu doar binecuvântarea locurilor în care au viețuit Sfinții Paisie și Cleopa, ci și mărturii vii despre viața și învățăturile acestor mari duhovnici.

Conferința a fost moderată de părintele protopop Ionuț-Ștefan Apetrei și de părintele paroh Elidor-Tudor Pintili, care au introdus tema și au subliniat importanța modelelor de sfințenie pentru credincioșii de astăzi.

În cadrul cuvântului său, Părintele Ambrozie Ghinescu a conturat chipul spiritual al Sfinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie, evocând smerenia, blândețea și darul povățuirii pe care aceștia l-au pus în slujba miilor de suflete. Au fost amintite episoade din viața lor, sfaturi pentru întărirea credinței, precum și rolul esențial pe care l-au avut în transmiterea tradiției și vieții duhovnicești.

Pe parcursul întâlnirii, credincioșii prezenți, veniți din mai multe parohii ale orașului, au adresat întrebări și au primit îndrumări pe teme precum: importanța duhovnicului în viața creștinului, sensul și valoarea Tainei Sfintei Spovedanii, răspunsuri la frământări și provocări ale vieții de zi cu zi, păstrarea credinței și trăirea autentică a SfinteiEvangheliei.

Publicitate

Atmosfera a fost una caldă, de comuniune și dorință de cunoaștere duhovnicească, iar dialogul sincer dintre părinți și participanți a evidențiat nevoia tot mai mare de repere spirituale solide.

Seara s-a încheiat cu un cuvânt de mulțumire adresat invitaților, precum și cu îndemnul de a urma exemplul Sfinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie: trăirea în smerenie, rugăciune și iubire creștină.

Prof Otilia-Mariana Puiu

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Publicat

Publicitate

Acest sfânt s-a născut în anul 1730, într-o familie de români credincioşi şi cu frica de Dumnezeu. La 19 ani părăseşte casa părintească şi pleacă la Bucureşti. Aici cunoaşte un ierarh grec cu care în 1750, pleacă la Constantinopol. După puţin timp, merge la Muntele Athos şi intră în mănăstirea Vatoped. În această vatră monahală a fost hirotonit ierodiacon. Murind părintele său duhovnicesc şi auzind de vieţuirea sfântă a stareţului Paisie, în anul 1752, a cerut binecuvântarea acestuia să intre în obştea cârmuită de el. La numai doi ani a fost hirotonit ieroschimonah pe seama schitului Sfântul Ilie, întemeiat de Paisie şi de fraţi. La vârsta de 51 de ani, cuviosul părinte Gheorghe a fost numit să refacă schitul părăsit al mănăstirii Cernica. După ce i-a fost încredinţat, împreună cu doi ucenici, Atanasie şi Gherasim, au început reamenajarea locului. Auzind din predicile arhimandritului Macarie, pe care mitropolitul îl pusese să cuvânteze, pe la biserici în duminici şi sărbători, că mănăstirea Cernica a fost redeschisă, au început să vină credincioşi pentru a primi binecuvântare şi a asculta cuvintele de învăţătură ale Cuviosului Gheorghe. Mulţi dintre ei au rămas aici, astfel încât, după 4 ani numărul călugărilor din obşte crescuse la 54. Pentru că în anii următori numărul vieţuitorilor a crescut la 103 (călugări şi fraţi), au fost hirotoniţi trei preoţi şi trei diaconi şi s-a început săvârşirea continuă a sfintelor slujbe după modelul atonit. Vestea despre nevoinţele lor a ajuns şi la domnul Nicolae Mavrogheni (1789-1791), care i-a cercetat şi le-a dăruit 103 galbeni, pentru a-i ajuta la refacerea sfântului aşezământ, iar pe Cuviosul Gheorghe l-a numit „frate de cruce întru Hristos”. Acelaşi domnitor, care venea deseori la Cernica pentru a-i care sfat, îi încredinţează şi conducerea mănăstirii Curtea de Argeş, recunoscându-l arhimandrit în 1788. În anul 1806, după ce s-a rugat împreună cu fraţii de la Căldăruşani, în plânsul tuturor a plecat la Cernica. Aici, la scurt timp s-a mutat la Domnul, în ziua de 6 decembrie 1806. A fost înmormântat în cimitirul făcut de el lângă biserica Sfântul Lazăr, în cadrul unei slujbe impresionante, la care au participat numeroşi clerici, monahi şi credincioşi. A fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2006 cu ziua de prăznuire 3 decembrie

Citeste mai mult

Administratie

Comuna Avrămeni încheie un an plin de investiții: Asfaltări pe 10,7 km, centru de zi, sistem de supraveghere și un nou parc fotovoltaic

Publicat

Publicitate

Comuna Avrămeni încheie un an cu investiții importante, în ciuda începutului marcat de dispariția fostului primar, Ioan Bucatariu. Actualul edil, George Telișcă, ales în luna mai după ce anterior a ocupat funcția de viceprimar, transmite că 2025 a devenit un an al continuității și al proiectelor duse până la capăt.

„Chiar dacă anul a început trist pentru întreaga comunitate, am decis să continui toate proiectele începute de domnul Bucatariu și să aduc noi investiții care să ajute comuna să se dezvolte”, a declarat primarul Telișcă.

Cel mai mare proiect aflat în lucru – asfaltarea drumurilor din toate satele – este realizat în proporție de 85%. Lucrările acoperă 10,7 kilometri de drumuri comunale, o modernizare așteptată de localnici de foarte mulți ani.

Un alt proiect major finalizat în 2025 este centrul de zi pentru copiii expuși riscului de separare, spațiu care urmează să fie pus în funcțiune anul viitor și care va oferi sprijin real familiilor vulnerabile din Avrămeni.

În paralel, administrația locală continuă instalarea sistemului de supraveghere cu 65 de camere, amplasate în toate satele comunei, pentru creșterea siguranței publice. „Este un pas important pentru liniștea oamenilor”, spune edilul.

Publicitate

În domeniul educației, toate școlile din comună au fost modernizate complet: mobilier nou, echipamente electronice și dotări care asigură condiții moderne pentru desfășurarea orelor.

Tot în acest an, comuna se pregătește pentru demararea lucrărilor la un parc fotovoltaic de 250 kW, proiect ce va reduce semnificativ costurile administrației cu energia electrică. Lucrările sunt programate să înceapă în luna decembrie.

„Dacă anul 2025 a început prost, noi l-am continuat cu proiecte bune pentru comunitate, și așa vom merge înainte. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru sprijin și vă doresc sărbători fericite!”, a transmis primarul George Telișcă.

Citeste mai mult

Eveniment

Creștere cu 36% a înmatriculărilor de autoturisme noi, în noiembrie; mașinile electrice, salt de 114%

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi se află pe un trend crescător în România la nivelul lunii noiembrie, fiind înregistrat un salt de 36% față de aceeași perioadă din 2024, arată datele preliminare ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Potrivit sursei citate, în intervalul analizat a fost consemnat un volum de 13.817 de autoturisme noi înmatriculate.

În același timp, categoria autoturismelor pur electrice înregistrează o creștere de 114%, în noiembrie 2025 vs noiembrie 2024, până la 1.052 de exemplare înmatriculate.

Însă, la nivelul primelor 11 luni din acest an, înmatriculările de autoturisme noi au fost în scădere cu 0,6% față de perioada similară a anului trecut, atingând 134.653 de unități.

APIA este o organizație non-profit, înființată în anul 1994, iar din 1996 membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending