O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.
Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.
În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.
Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.
La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.
Botoșaniul devine, joi, 15 ianuarie 2026, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirilor cu literatura, prin două evenimente dedicate lecturii, desfășurate în cadrul „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.
Prima întâlnire a Cercului de lectură are loc începând cu ora 15.30, la Casa Memorială Nicolae Iorga, unde participanții vor discuta romanul Ferenike, semnat de Doina Ruști. Pornind de la structura narativă a volumului, cei prezenți vor reconstitui arborele genealogic al familiei din care face parte și naratoarea, „circulând” pe străzile satului Comoșteni, intrând simbolic în casele personajelor și analizând chipuri, caractere și destine. Discuțiile vor gravita în jurul întrebării centrale a romanului: „Cine este Ferenike?”.
Întâlnirea va include și exerciții de caligrafiere, coordonate de muzeograful George Arhip, inspirate de evocarea „tocului alb”, descris în roman ca instrument al adevărului, al poveștilor și al primelor încercări literare. Participanții vor transcrie fragmente din roman sau din poeziile lui Mihai Eminescu, autor de care naratoarea afirmă că i-a devenit refugiu și spațiu de regăsire interioară.
Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, iar moderarea întâlnirii este asigurată de Loredana Carcea.
Tot joi, 15 ianuarie 2026, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de-acasă?” se vor întâlni, la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, cu scriitoarea Adina Rosetti. Discuțiile vor porni de la romanele Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul, Povestea kendamei pierdute și Ultima provocare, volume care explorează teme precum copilăria, adolescența, prietenia, familia și viața de școală, într-o cheie realistă și accesibilă tinerilor cititori.
Participanții vor avea ocazia unui dialog deschis cu autoarea, atât despre personajele și întâmplările din cărți, cât și despre realitatea care le-a inspirat. Adina Rosetti se definește drept „inventatoare de povești”, jurnalist cu experiență și membră a Asociației „De Basm”, iar întâlnirea promite să aducă în prim-plan nu doar cărțile, ci și omul din spatele lor.
Publicitate
Și acest eveniment face parte din programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale” și este moderat de prof. Loredana Carcea, continuând tradiția întâlnirilor care aduc literatura mai aproape de cititori, într-un cadru deschis și interactiv.
Un tânăr de 36 de ani din municipiul Botoșani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat.
Incidentul a avut loc vineri, 9 ianuarie 2026, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Ion Pillat, din municipiul Botoșani.
În urma verificărilor efectuate în bazele de date, oamenii legii au constatat că șoferul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
Pe numele acestuia au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal.
Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, urmând ca la finalizarea dosarului să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Un tânăr de 19 ani, din comuna Pomârla, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins în flagrant delict de polițiști, în timp ce tăia ilegal arbori din fondul forestier. Fapta a fost descoperită vineri, 10 ianuarie 2026, de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla.
Potrivit oamenilor legii, tânărul ar fi tăiat fără drept mai mulți arbori de diferite esențe, pe care i-ar fi secționat și încărcat într-un atelaj hipo personal, pregătindu-i pentru transport.
În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că materialul lemnos provenea din tăieri ilegale. Cantitatea de aproximativ 3,5 metri cubi de lemn a fost confiscată și predată reprezentanților silvici, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat.
Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal pentru tăiere de arbori fără drept și tentativă la furt de arbori, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta.
Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, autoritățile reamintind că tăierile ilegale de arbori reprezintă infracțiuni grave și sunt sancționate conform legislației în vigoare.