O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
VIDEO: Sfânta Cuvioasă Teodora va avea casă la Botoșani. PS Nichifor Botoșăneanul a pus piatra de temelie a noii biserici. Pr. Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor
De Ziua Națională a României, credincioșii din Botoșani au avut parte de un eveniment rar, cu mare încărcătură duhovnicească, slujba de sfințire a locului pe care se va construi biserica închinată Sfintei Teodora de la Sihla, împreună cu punerea pietrei de temelie și frumoasei sfințirea troițe amplasate în interior, închinată Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria. Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor în fruntea unui sobor de preoți, din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Sute de credincioși au luat parte la acest moment în care s-a scris o filă sfântă în istoria acestei comunități.
Slujba a fost oficiată de Preasfințitul Nichifor, care a condus un sobor de preoți din care a făcut parte și protopopul Petru Fercal. Credincioșii au asistat cu emoție la acest moment considerat o filă importantă în istoria spirituală a comunității, începutul unui proiect de anvergură ce va marca zona pentru generațiile următoare.
Pentru organizarea acestui eveniment s-a muncit intens în ultimele săptămâni. Terenul a fost din nou curățat, au fost trasate contururile viitoarei biserici și ale paraclisului, iar în paralel s-a trecut la achiziționarea materialelor necesare: placa de marmură pentru piatra de temelie, crucea, balastru, ciment și alte elemente liturgice și tehnice rânduite pentru ceremonia de sfințire. Totodată, zona a fost branșată la rețeaua electrică, iar la troiță a fost montat un proiector care o luminează noaptea, subliniind frumusețea și importanța lucrării abia începute.
Părintele Cătălin Ailenei, un temerar în adevăratul sens al cuvântului, a pornit pe un drum dificil, asumându-și lucrări grele, dar necesare, cu dorința curajoasă de a ridica o biserică în vremuri pline de provocări. Noua biserică dedicată Sfintei Teodora de la Sihla se dorește a fi nu doar un loc de rugăciune, ci și un reper al credinței și unității pentru credincioșii botoșăneni, un proiect care, odată finalizat, va îmbogăți viața spirituală a întregii comunități.
Pentru râvna sa, părintele Cătălin Ailenei a fost hirotesit iconom stavrofor.
La final, PS Nichifor a rostit un frumos cuvânt de învățătură.
Un element de muniție rămas neexplodat din timpul conflictelor armate, a fost descoperit, astăzi, într-o pădure din localitatea Drislea, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Realizând pericolul, acesta a chemat în sprijin echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga” al Judeţului Botoșani.
Pirotehnicienii au constatat faptul că este vorba de o grenadă de mână ofensivă model RG -42, în perfectă stare de funcționare și care putea exploda la orice atingere mecanică. În urma asanării terenului, echipa pirotehnică a ISU Botoșani au descoperit și un cartuș calibru 7,65 mm. Elementele de muniție au fost ridicate și transportate în poligonul militar de la Copălău, în vederea distrugerii la o dată ulterioară.
Informare preventivă
Publicitate
Dacă se întâmplă să găsiți obiecte metalice cilindrice sau de altă formă ce seamănă cu elemente de muniţie neexplodată trebuie să respectați următoarele reguli:
✅ să nu le mișcați de pe locurile pe care se află;
✅ să nu le desfaceți şi să nu le predați operatorilor economici;
✅ să nu le introduceți în clădiri, încăperi sau locuinţe;
✅ să nu le folosiți pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;
✅ să nu le loviți, să nu le tăiați şi să nu le demontați;
✅ să nu folosiți focul deschis în apropierea acestora.
Ziua Națională a României a fost sărbătorită astăzi cu emoție și mândrie de elevii Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni și ai Școlii Gimnaziale Nr.2 Negreni, reuniți în Ansamblul folcloric „Valea Bașeului”. Copiii au ales să marcheze 1 Decembrie alături de comunitatea locală, transformând satul într-o adevărată scenă de tradiții și patriotism.
Evenimentul a început în fața Primăriei Comunei Știubieni, unde elevii, îmbrăcați în costume populare, au cântat primele cântece dedicate României. Însoțiți de dascăli și părinți, au pornit apoi într-o defilare pe străzile localității, purtând drapele tricolore și aducând, prin fiecare pas, un omagiu identității naționale.
Localnicii au ieșit la porți, i-au aplaudat și i-au încurajat, bucuroși să vadă cum tradițiile sunt duse mai departe de cei mici. Momentul central al manifestării a avut loc la Monumentul Eroilor, acolo unde a fost depusă o coroană de flori în memoria celor care au luptat pentru libertatea și unitatea României.
La ceremonie au participat primarul comunei, Ștefanache Pavel, viceprimarul Boghițoi Petrișor, reprezentanți ai Consiliului Local, precum și conducerea Școlii Gimnaziale Nr.1 Știubieni, prin directorul Rusu Petronela Laura. Alături le-au fost profesorul Nechita Costel, cadre didactice, părinți și numeroși membri ai comunității.
Atmosfera a fost una caldă, sinceră, cu emoții împărtășite deopotrivă de copii și adulți. Organizatorii transmit că vor continua să promoveze tradițiile și cultura locală în rândul elevilor, considerând aceste momente esențiale pentru formarea identității copiilor.
La finalul manifestării, întregul ansamblu a intonat „La mulți ani, România!”, un mesaj simplu, dar puternic, care a răsunat în inimile tuturor participanților.
Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.Sub culorile tricolorului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au adus la viață spiritul Zilei Naționale, în cadrul activității „Orice ar fi, Românie te iubim!” realizată în armonie cu Primăria Trușești, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Ionășeni, Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni și Școala Gimnazială Nr. 1 Durnești. Într-o atmosferă caldă, încărcată de respect și recunoștință față de istoria și valorile poporului român, elevii liceului au oferit comunității un moment artistic de excepție. Cu tricolorul în suflet și lumină în priviri, aceștia au interpretat cântece patriotice care au răsunat în inimile celor prezenți, readucând în prim-plan spiritul unității naționale. Recitările de poezii dedicate Zilei Naționale au completat armonios programul, fiecare vers fiind rostit cu emoție și mândrie. Elevii au demonstrat nu doar talent, ci și o profundă înțelegere a semnificației acestei zile, arătând că generațiile tinere duc mai departe flacăra identității și culturii românești. Un element aparte al evenimentului l-a constituit împodobirea bradului în biserică, gest simbolic ce a unit tradiția sărbătorilor de iarnă cu spiritul de recunoștință față de eroii și valorile neamului românesc. Participarea elevilor și colaborarea dintre instituții arată că, atunci când ne unim forțele, putem crea momente de neuitat pentru comunitate. A fost o sărbătoare plină de lumină și speranță, care a reafirmat importanța cultivării respectului pentru istorie, pentru simbolurile naționale și pentru valorile care ne aduc împreună, indiferent de vârstă sau rol în comunitate. Emoţia bucuriei sărbătoririi sufletului românesc, trebuie să ne adune pe toţi, oriunde ne-am afla pe acest pământ, pentru că suntem ROMÂNI. Ziua Națională a României este un moment de readucere în memoria colectivă a luptei de veacuri a românilor pentru unitatea și integritatea națională. În Unire există o forță spirituală care străbate peste veacuri, mărturisind ceea ce are mai de preț neamul românesc: credința, tradiția și verticalitatea înaintașilor noștri.