O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Polițiștii din județul Botoșani desfășoară verificări pentru găsirea unui bărbat din comuna Răuseni, care a fost dat dispărut de familie în cursul zilei de vineri, 23 mai 2025.
Potrivit informațiilor furnizate de autorități, Cîslariu Marcel a părăsit în mod voluntar domiciliul din satul și comuna Răuseni în jurul orei 03:00 dimineața, fără a oferi vreo explicație soției sau altor membri ai familiei. De atunci, nu a mai putut fi contactat, iar destinația sa este necunoscută.
La momentul dispariției, bărbatul era îmbrăcat cu o bluză verde, pantaloni gri cu dungi negre și cizme de cauciuc verzi. Nu avea asupra sa nici bani, nici telefon mobil.
Poliția face apel către populație: oricine deține informații care pot ajuta la localizarea lui Cîslariu Marcel este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.
Luni, 26 mai 2025, în cadrul Protopopiatului Dorohoi, se vor desfășura mai multe întâlniri ale Cercurilor pastoral-misionare, reunind preoți din parohii pentru rugăciune, reflecție și activități misionare.
– Parohia „Sfântul Nicolae” – Leorda va găzdui întâlnirea Cercului pastoral-misionar nr. 2 – „Sfântul Spiridon”, în cadrul căreia părintele Ștefan Ciobanu va susține conferința cu tema: „Comuniunea dintre preoți – izvor de inspirație și putere în lucrarea Bisericii”.
– Parohia „Înălțarea Domnului” – Ibănești va găzdui întâlnirea Cercului pastoral-misionar nr. 4 – „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, în cadrul căreia părintele Mihai Claudiu Foca va susține conferința cu tema: „Pastorația tinerilor – prioritate și oportunitate pentru parohie”.
Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată și cantități însemnate cantitativ pentru județul Botoșani valabil de astăzi, de la ora 12:00, până mâine, la aceeași oră.
În intervalul menționat, vor fi averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și vijeli ( rafale de 40…60 km/h) și, pe alocuri, grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 15…25 l/mp și pe arii restrânse de 30 – 40 l/mp.
Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:
✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;
✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;
✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.
Publicitate
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.
Peste 930 de kilograme de droguri au fost capturate de polițiști, în colaborare cu DIICOT, la nivel național, în perioada 1 ianuarie – 23 mai, informează Poliția Română.
Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă, peste 330 de kilograme din drogurile capturate au fost de mare risc, iar aproximativ 600 de kilograme au fost droguri de risc, peste 550 de kilograme dintre acestea fiind canabis.
În cadrul operațiunilor, au fost descoperite aproximativ 33.000 de comprimate, dintre care peste 28.000 fiind comprimate de droguri de mare risc și peste 4.200 – de droguri de risc.
Autoritățile au mai identificat aproximativ 150 de kilograme de masă vegetală verde, alcătuită din masa plantelor și masa fragmentelor vegetale care conțin THC (peste 44 de kilograme de masă vegetală uscată), precum și aproximativ 400 de plante de canabis.
De asemenea, în 2025 au fost desfășurate 348 de acțiuni operative pe linia combaterii traficului de droguri, precizează Poliția Română. Acestea au constat în punerea în executare a 1.133 de mandate de percheziție domiciliară, cercetarea a 1.249 de persoane, reținerea a 616 persoane, arestarea preventivă și la domiciliu a 427 de persoane, precum și plasarea sub control judiciar a 86 de persoane.
De menționat că polițiștii și procurorii DIICOT au desfășurat la nivel național, în perioada 29 aprilie – 16 mai 2025, operațiunea ‘BLIZZARD 5’ pentru identificarea și confiscarea unor cantități semnificative de droguri, introduse în România prin intermediul firmelor de curierat. Au fost descoperite astfel și capturate peste 150 de kilograme de canabis, peste 5 kilograme de cocaină, 300 de grame 3-MMC, mai multe comprimate, o doză de heroină, precum și sume de bani.
Publicitate
Până în prezent, în cadrul acestei operațiuni, au fost reținute și arestate peste 30 de persoane.
Activitățile au fost desfășurate de către structurile antidrog împreună cu parteneri instituționali din cadrul Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră Române, inclusiv cu echipe canine. AGERPRES