Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (344)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Publicitate

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

„Ivan Turbincă” vine la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani vă invită în acest sfârșit de săptămână, la spectacolele „Caragiale e de vină” de Matei Vișniec și „Ivan Turbincă” după Ion Creangă.

Iubitorii de teatru sunt invitați sâmbătă, 31 ianuarie, de la ora 1900 la Teatrul „Mihai Eminescu” la spectacolul Caragiale e de vină” de Matei Vișniec, regizat de Vlad Trifaș. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia, Victoria Bucun, iar muzica originală și light-design-ul sunt create de Vlad Trifaș. Din distribuția spectacolului fac parte actorii: Dana Bucătaru, Lorena-Petronela Chiribuță, Sorin Ciofu, Volin Costin, Alexandru Dobynciuc, Gheorghe Frunză, Oana-Maria Tudoran, Bogdan Horga, Silvia Luca, Lenuș Moraru, Crenola Muncaciu, Gina Patrașcu-Zamfirache, Valentin Popa.

„În primul rând, cred ca este un exercițiu de redescoperire a poporului român. O observație fină a lui Neagu Djuvara este aceea că suntem probabil cel mai interesant și important amestec cultural, cel puțin din zona balcanică, amestec care nu a putut fi descoperit niciodată până în profunzime.

Spectacolul se numește „Caragiale e de vină”, dar nu știu dacă noi căutăm o vină neapărat. Bineînțeles că este în obiceiul nostru de a căuta o vină, de a da vina pe altcineva, dar nu știu dacă reușim să o și găsim. Cred că toți suntem de vină, așa cum o replică absolut superbă din textul domnului Matei Vișniec spune: „ne-am identificat cu personajele pe care le-am îndrăgit cel mai mult”. Caragiale a fost doar un fin observator al societății, deci e posibil ca această oglindă să funcționeze de minune în cazul nostru. Spectacolul își propune să ne facă să ne punem întrebarea reală „de ce suntem noi așa ca națiune”? Nu știu dacă este bine, nu știu dacă este rău, dar cu siguranță merită căutat de ce poporul român „este așa cum este”. (Vlad Trifaș)

Durata spectacolului: 1h 40′

 

Publicitate

Duminică, 1 februarie, de la ora 1900, vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Alexandra Acalfoae, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Biletele se găsesc la Agenția teatrală din Teatrul „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă.

Preț bilet : 50 lei– stal; 60 lei – lojă;

Preț bilet elevi – 20 lei ; pensionari – 25 lei

Tel. 0735.779.821 ▪marți-vineri: 10°°-18°° ▪ sâmbătă, duminică: 13°°-19°°

 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Vă așteptăm cu drag

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (425)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

CELE 28 DE INTEMPESTIVE ALE LUI TRAIAN CALANCIA

Toate cărțile au o poveste a lor pe care nu o cunosc decât autorii acestora. Numai ei știu ce impulsuri i-au determinat să concretizeze apariția unei cărți. Unii explică geneza lor în interviuri sau în jurnale care apar sau nu mai apar vreodată. Recentul volum semnat de Traian Calancia, („Finaluri neașteptate”, Editura „Cervantes”, București, 2024), este unul care a obținut Premiul al III-lea la concursul organizat de editură. Nu știu ce l-a determinat să-și trimită manuscrisul la acest concurs, însă eu consider că bine a făcut. Rețin câteva aspecte menționate de juriu și care l-au determinat să ia această hotărâre: 1) „un fel de Sorescu de stil Traian Calancia”; 2) „Traian Calancia vede ce alții nu văd, și aude ce nu auzim”; 3) „umorul e peste tot, râsul purificator”; 4) „se aseamănă cu maestrul Cornel Udrea”.

Citind cu atenție acest volum, eu l-aș asemăna cu „Ludice” al lui Gabriel Liiceanu. Spun aceasta fiindcă și textele lui Traian Calancia sunt „ocazionale, scrise pe un ton glumeț”. Dacă Liiceanu s-a urcat pe „acoperișul lumii” ca să râdă de el și de alții, Traian Calancia s-a urcat pe „Turnul Effel” al Săveniuluiu de unde a scanat cu cel de-al treilea ochi, cel al soacrei, întâmplări a căror „final neașteptat”, îți provoacă râsul. M-am oprit la Liiceanu fiindcă cele 28 de proze umoristice ale lui Traian Calancia sunt niște „intempestive”, un concept ludic creat ad-hoc de filozof și explicat astfel: „Pur și simplu autorul intempestivei nu se poate abține să nu dea curs inspirației care vine peste el”.

Din altă perspectivă, Borges ne explică în unul din excepționalele sale eseuri că există o carte semnată de contele Korzybsky cu titlul „Viața adultă a oamenilor”. Arhitectura cărții este explicată astfel: „Viața are trei dimensiuni: lungime, lățime și adâncime. Prima dimensiune corespunde vieții vegetale. Cea de-a doua dimensiune aparține vieții animale. Cea de-a treia dimensiune echivalează cu viața omenească. Viața plantelor este o viață în lungime. Viața animalelor este o viață în lățime. Viața oamenilor este o viață în profunzime”. Volumul lui Traian Calancia este rezultatul unor investigații în cea de-a treia dimensiune, cea a profunzimii. Un primar se retrage în întunericul camerei pentru a-și linge rănile produse de faptul că nu a mai fost ales a doua oară, sau mirarea babelor din satul Părpălacul din Vale când, mergând cu vacile la montă, veterinarul avea alte metode încât o babă a exclamat: „n-am văzut încă buhai pe motoretă și cu scula în servietă”. Un dialog spumos cu Dracu, Moartea care alunecând pe gheață își rupe un picior și apelează la serviciul de urgență, sau scandalul creat de doctorița Sucitu când constată că îi lipsește un cercel. Finalul e unul neașteptat, cercelul fiind găsit în patul directorului spitalului. Texte precum „Constatare” sau „E ziua mea” abundă în dialoguri cu replici scurte și absurde ce ne amintesc de Caragiale. Cineva, poreclit Bursucul, s-a făcut inginer agronom, constatând până la urmă că nu se putea îmbogăți de la pământ decât făcând o „învârteală”, o „șolticărie”. Personajele scanate de Traian Calancia sunt reale, pe unele le-am recunoscut și eu, mai ales pe cele din schița „Inventarul” a cărei acțiune se petrece la școala din saul Burăcești (în realitate Vlăsinești), sau cele din „Cămașa”, a cărei acțiune se petrece în comuna Coțofleanca (în realitate Coțușca).

Traian Calancia și-a pus personajele sub acoperire, numele lor având o corelare cu unele caracteristici reale: directorul Palici, inspectorul Cotnariu, secretara Dilaila, administratorul Fofârlici, concurentul Jamaican, un oarecare Smeurică, directorul economic Palinciuc, directorul spitalului Cruntu, doctorița Sucitu, inginerul agronom Bursucul, o damă cu numele de Calicia, viceprimarul Plesneală, parlamentarul Turbatu, un alt vice Apucatu, un președinte de partid Diliu, o prostituată Gina Ginuța etc. Și toponimica urmează aceleași căi: satul Coțofleanca, un alt sat Broscăreni, Fântănele, Învârtita etc.

Publicitate

Schițele lui Traian Calancia se citesc cu interes, nu sunt obositoare fiindcă faptele sunt luate dintr-o realitate care încă e prezentă. Lumile acestui autor nu sunt create plecând de la nimic. Cu toate acestea se observă preocupare ca fiecare text să conducă spre un final neașteptat și cu încărcătură umoristică. Mie mi-a plăcut în mod special schița „Nedumerire”. Chiar dacă personajele sunt diferite rase de câini, autorul nu face o analiză pe lăține, ci tot în profunzime, în fiecare câine cititorul recunoscând un politician. Și aceste proze, ca și cele din celelalte volume, ne relevează un autor adept al culturii statice, în sensul că pune accent pe prezent sau trecut, pentru avansare importante sunt relațiile și familia sau faptul că e vizibilă labilitatea codului etic. (VA URMA)

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Fetiță de nici doi ani și mama ei, salvate din foc la Cordăreni. Un bărbat a murit

Publicat

Publicitate

Pompierii din Dorohoi au intervenit astăzi, în jurul prânzului, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Cordăreni.

La sosirea forțelor de intervenție, casa ardea generalizat. În momentul izbucnirii incendiului, în locuință se aflau o tânără de 22 de ani și copiii acesteia, în vârstă de 1 an și 11 luni, respectiv 5 ani, care au reușit să iasă din interior și s-au refugiat la vecini.

Proprietarul locuinței a fost găsit în curtea casei, fiind resuscitat de o asistenta comunitară. Ulterior, echipajul Serviciului de Ambulanță Județean sosit la fața locului a continuat manevrele de resuscitare, însă, în ciuda eforturilor depuse, bărbatul, în vârstă de 55 de ani, a fost declarat decedat. Potrivit medicilor, acesta prezenta un traumatism frontal.

Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la o altă locuință din aceeași gospodărie.

Spre finalul intervenției, tânăra și fetița de un an și 11 luni s-au prezentat la ambulanță, acuzând arsuri la picioare, fiind transportate la spital pentru îngrijiri de specialitate.

La intervenție au participat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SAJ, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cordăreni.

Publicitate

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

– nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu lăsați ușa sobei deschisă;

– nu supraîncălziți soba;

-montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;

– nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;

– stingeți focul pe timpul nopții;

– nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Citeste mai mult

Eveniment

Conduceți prudent! Până la ora 20:00, județul Botoșani se află sub incidența unui COD GALBEN de ceață

Publicat

Publicitate

Din această cauză, pe drumurile din județ se va reduce vizibilitatea sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri.

În funcție de condițiile locale, se poate forma polei.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, conduceți prudent, reduceți viteza, folosiți sistemul de iluminare, măriți distanța dintre autovehicule, evitați orice manevră riscantă, iar dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending