O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI
Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”:„În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin:1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;
Publicitate
Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019, publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate. Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;
Regizorul Aureliu Manea definind poetul:„…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;
Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;
Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut:Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;
Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019:„Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;
Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);
Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi:1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;
Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801:“Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;
Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
În perioada 15–21 ianuarie 2026, Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești a devenit, pentru câteva zile, un loc în care poezia s-a simțit altfel: mai aproape, mai vie, mai caldă. Elevii din ciclul gimnazial au participat la proiectul de activitate extrașcolară „Numai poetul”, un demers dedicat memoriei și operei lui Mihai Eminescu, dar și bucuriei de a crea, de a recita și de a înțelege frumusețea cuvântului.
Proiectul a fost derulat la nivel gimnazial și coordonat de director prof. Chitic Mihaela, alături de prof. Herghiligiu Simona și prof. Zănoagă Loredana, în colaborare cu prof. înv. primar Maicariu Dana și prof. înv. preșcolar Ghileschi Gabriela. Timp de o săptămână, școala a trecut prin mai multe etape, de la pregătirea și promovarea proiectului, până la diseminarea lui în unitatea școlară și în comunitatea locală, dar mai ales la pregătirea elevilor pentru concursul ce urma să încununeze această inițiativă.
Punctul culminant a fost atins pe 21 ianuarie 2026, când a avut loc prima etapă a concursului local „Numai poetul”, desfășurat pe mai multe secțiuni, la care au participat elevii din clasele V–VIII.
Concursul a cuprins patru secțiuni, fiecare cu provocările și emoțiile ei:
Viața și opera lui Eminescu, cu trei probe: întrebări despre universul eminescian, recunoașterea poeziilor și realizarea unei poezii „în spirit eminescian”, în care elevii au încercat să prindă, în cuvinte, aceeași profunzime și sensibilitate.
Recitare de poezie eminesciană, unde glasurile tremurate la început au devenit, treptat, sigure și pline de expresivitate.
Publicitate
Opera lui Eminescu în creion, prin desene inspirate din poeziile lui, realizate cu migală și atenție la detalii.
Opera lui Eminescu în culoare, în care acuarela a dat viață imaginilor și sentimentelor din versuri, fiecare lucrare fiind o interpretare personală, sinceră și curajoasă.
Dincolo de probe și de punctaje, proiectul a avut un scop limpede și frumos: cunoașterea vieții și operei lui Mihai Eminescu, dezvoltarea capacităților de recitare, a potențialului creativ, dar și întărirea competențelor de comunicare orală și scrisă. A fost o săptămână în care elevii au descoperit că poezia nu este doar o lecție din manual, ci un mod de a simți, de a gândi și de a spune lumii ceea ce nu încape mereu în vorbe simple.
La finalul tuturor probelor, munca și implicarea fiecărui elev au fost răsplătite: participanții au primit diplome, cupe și medalii, ca semn de apreciere pentru efortul depus și pentru curajul de a urca pe scenă, de a crea, de a se exprima și de a intra, fie și pentru o clipă, în universul „poetului nepereche”.
Concursul „Numai poetul” a fost, pentru Școala Gimnazială Nr. 2 Tudor Vladimirescu – Albești, mai mult decât un eveniment: a fost o întâlnire cu frumosul, o lecție de sensibilitate și o dovadă că, atunci când elevii sunt încurajați și sprijiniți, pot transforma o săptămână obișnuită într-o sărbătoare a spiritului.
Iată și câteva imagini de la această frumoasă acțiune:
Este foarte greu este să faci față frigului din această perioadă, însă siguranța și viața sunt mai importante decât orice. Nu adormiți cu focul aprins în sobă, un moment de neatenție poate avea urmări grave.
Riscurile sunt reale și periculoase: Intoxicația cu monoxid de carbon, un gaz invizibil și fără miros, care poate provoca amețeli, pierderea cunoștinței și chiar deces în timpul somnului. Incendiile, declanșate de scântei sau jar ieșit din sobă, mai ales dacă în apropiere se află materiale care se pot aprinde ușor (covor, perdele, hârtii). Degajarea de fum în interior, care reduce oxigenul din cameră și afectează grav respirația. Supraîncălzirea și deteriorarea sobei, ce pot duce la fisuri și scurgeri de gaze toxice.
Recomandarea pompierilor este ca focul din sobă să fie lăsat să se stingă complet înainte de culcare, pentru a preveni aceste pericole și a vă proteja viața, locuința și pe cei dragi.
Bagaj de mână gratuit, locuri gratis lângă copii și compensații pentru zboruri întârziate: Parlamentul European a votat miercuri o actualizare a drepturilor pasagerilor aerieni care se confruntă cu perturbări ale zborurilor, pentru a asigura compensații după o întârziere de trei ore, informează alba24.ro.
Pe scurt, principalele măsuri adoptate:
Menținerea la trei ore a pragului de întârziere a unui zbor și a compensației aferente la nivelul actual.
Un formular precompletat pentru compensare și rambursare din partea companiilor aeriene.
Pasagerilor ar trebui să li se permită gratuit un obiect personal plus un mic bagaj de mână.
Adulților care însoțesc copii sub 14 ani și călătorilor care însoțesc persoane cu mobilitate redusă ar trebui să li se permită să stea lângă aceștia fără costuri suplimentare.
Înaintea votului, plenul a discutat modificările propuse de Consiliu la normele existente privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian.
Miercuri, Parlamentul European și-a adoptat poziția (652 de voturi pentru, 15 împotrivă și nouă abțineri) asupra revizuirii normelor UE privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian propusă de statele membre ale UE în iunie 2025.
Deputații au votat împotriva intenției miniștrilor UE de a diminua drepturile pasagerilor aerieni, care sunt în vigoare din 2004 și al căror scop este de a se asigura că pasagerii sunt suficient de bine protejați împotriva perturbărilor apărute în timpul călătoriilor.
Consiliul a propus inițial ca pasagerii să fie despăgubiți numai după o întârziere de patru până la șase ore, în funcție de distanța de zbor.
Proiectul de text al Parlamentului oferă o listă cuprinzătoare a circumstanțelor extraordinare, cum ar fi dezastrele naturale, condițiile meteorologice sau conflictele de muncă neprevăzute, care ar scuti companiile aeriene de responsabilitatea lor de a plăti compensații.
Publicitate
Plenul a apărat și dreptul de a transporta la bord, fără costuri suplimentare, un articol personal, cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop, plus un mic bagaj de mână cu dimensiuni maxime de 100 cm (lungime, lățime și înălțime combinate) și care nu cântărește mai mult de 7 kg.
Context
În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor aerieni, propunând ca pasagerii aerieni întârziați sau blocați să beneficieze de un acces mai bun la compensații, cu norme mai clare cu privire la modul în care companiile aeriene ar trebui să trateze plângerile pasagerilor.
Pozițiile diferite ale țărilor UE au blocat acest dosar timp de 11 ani. Cu toate acestea, în iunie 2025, miniștrii UE au ajuns la un acord politic.
Un autotren a rămas imobilizat transversal pe carosabil, blocând complet circulația în ambele direcții pe DN 17, între localitățile Mestecăniș și Iacobeni, județul Suceava. Incidentul s-a produs în jurul orei 17:30-17:45, în dreptul localității Iacobeni, și a implicat doar conducătoarea autotrenului (femeie, fără încărcătură în remorcă).
Conform informațiilor transmise de Centrul INFOTRAFIC al Inspectoratului General al Poliției Române, șoferița a suferit leziuni și necesită îngrijiri medicale. Ea a refuzat transportul la o unitate spitalicească.
Potrivit slt. Radu Gabriel din cadrul ISU Suceava, echipajele de intervenție au ajuns rapid la fața locului: pompierii militari cu o autospecială de stingere dotată cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD B2. Conducătoarea autotrenului este monitorizată medical de către echipajul SMURD și nu au fost raportate alte victime.
Traficul rutier este complet blocat pe ambele sensuri, cu valori în creștere în zonă. Șoferii sunt sfătuiți să evite sectorul și să folosească rute alternative (dacă este posibil, prin alte drumuri județene sau naționale).
Centrul Infotrafic estimează reluarea circulației după ora 20:30, în funcție de operațiunile de ridicare a autovehiculului și de curățarea carosabilului.