Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (344)

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

 

Emil Cioran, în „Caiete I”, despre „a nega”: „În ochii mei negaţia se bucură de un asemenea prestigiu, încât, separându-mă de restul lucrurilor, ea a făcut din mine o fiinţă mărginită, încăpăţânată, infirmă. La fel cum unii trăiesc sub vraja „progresului”, eu trăiesc sub vraja lui NU. Şi totuşi înţeleg că se poate spune DA, consimţi la orice, deşi o asemenea ispravă, pe care o admit la ceilalţi, cere din parte-mi un elan de care nu mă simt capabil acum. Căci NU mi-a intrat în sânge, după ce mi-a pervertit spiritul” (citat preluat de  Adrian Agachi în „Ziarul Lumina” din 26 iunie 2019);

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Reţin: 1. „Cartea creşte în tine ca o plantă (citat din memorie), a spus Culianu în interviul pe care i l-am luat în decembrie 1990. O definiţie plastică şi exactă”; 2. „Dacă nu este o plăcere, o „nevoie firească”, scrierea literaturii trebuie abandonată, cât mai repede, în favoarea altor opţiuni, cu adevărat profitabile”; 3. „Scrisul literaturii n-are nici o legătură cu regimul politic (dacă nu eşti cumva în închisoare)”; 4. „Comunismul nu trebuie imaginat ca o perioadă compactă, sunt mari diferenţe între deceniile lui. În anii `5o, publicarea cărţilor nealiniate era exclusă. În `75, când am debutat eu, cenzurarea unei cărţi ţinea de normalitate”; 5. „În comunism, scriitorul avea o anume influenţă, dar şi-o putea pierde în orice clipă”;

Publicitate

Adrian Popescu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019,  publică eseul „Blaga şi Clujul”. Reţin: „Aurel Rău a avut privilegiul de a citi primul multe manuscrise ale lui Blaga şi, mai mult, şansa să le discute cu ilustrul lor autor, să aleagă din ele, înainte de a fi publicate.  Aurel Rău îmi povestea starea sa de încântare estetică atunci când a citit excepţionalul poem blagian „Mirabila sămânţă”, în prezenţa lui Blaga, la cofetăria „Pescăruş” („Melody”), conştientizarea valorii literare a textului încredinţat „Stelei” şi, mai mult, generozitatea cu care interlocutorul său îi dăruise manuscrisul”;

Regizorul Aureliu Manea definind poetul: „…loveşte cuvintele cu biciul, de parcă fiecare ar fi o fiară ce trebuie să execute salturi spectaculoase într-un circ uriaş, sub lumina orbitoare a unui far, transcendent, fără odihnă, fără somn”;

Cosmin Ciotloş despre postmodernism: „…astăzi, şi-a pierdut, în presa culturală de la noi, strălucirea de acum un deceniu”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică rezultatele unei anchete cu titlul „Care este cea mai gravă „boală” a cărţilor?” Merită reţinut: Teodor Baconschi: „…creează adicţie, subjugă, farmecă şi ne înalţă adesea mai sus decât am dori, sau decât ne ţin balamalele”; Ana Barton: „Singurătatea. Faptul că nu sunt citite. Stau unele lângă altele, cum stau şi oamenii în metrou, şi sunt singure ca pietrele. Le vezi cu ochii minţii şi-ai inimii. Le vezi singure în depozite neluminate sau în rafturile din spate ale librăriilor, le simţi răsuflările discrete şi amare, te trezeşte strigătul lor mut”; Simona Constantinovici: „Boala cea mai gravă a cărţilor este nebunia. Ies pe neaşteptate din starea de latenţă, părăsesc praful şi răceala bibliotecilor şi se aruncă în mâinile primului venit, ca Ana Karenina în faţa trenului”; Ovidiu Forai: „Nu ştiu dacă este neapărat cea mai gravă, dar sunt sigur că una dintre „bolile” cronice ale cărţilor este aceea că dau dependenţă”; Dan Negrescu: „…cartea este suportul cugetării scriitorului, a autorului ei, deci şi purtătoarea bolii aceluia, devenită cea mai gravă ca inevitabil definitorie”; Marius Vasileanu: „Cea mai gravă boală a cărţilor este aceea că nu sunt citite”; Tudor Călin Zorojanu: „…Marea Maladie  a Cărţilor, gravă, cronică, aproape fatală – aceea de a fi necitite… Nu lăsaţi să se întâmple asta, căci ele suferă cumplit!”;

Nicolae Prelipceanu, în „Ramuri” nr. 6 din 2019: „Nu mai e un secret pentru nimeni că egalitatea, mai precis egalizarea, înlătură posibilitatea libertăţii. Nu poţi fi liber când trebuie să fii egal cu indiferent cine şi, mai ales, indiferent de criterii. Corectitudinea politică, al cărei ton este dat demult, de „peste ocean”, cum se spunea într-o limbă de lemn  apusă, ne-a invadat şi pe noi, încât mă mir şi mă tot mir că încă se mai pun note la şcoli, că se mai lasă corigenţi, repetenţi nu, probabil ca să se edifice pentru a ne conduce patria „spre noi culmi”, evident „de progres”;

Sintagme, termeni, concepte…: „splendidă bâlbâială”(Gilles Delenze); „spiritul din literă” (Gherasim Luca); „dorinţa de a dori” (Sarane Alexandrian); „vânturare fantomatică” (Gabriel Liiceanu); „competenţa sensului” (Gabriel Liiceanu); „statuificarea scriitorului” (Cristian Pătrăşconiu);

Dan Cristea, în “Suplimentul revistei “Romînia literară” nr 5 din 21 iunie 2019, acordă un interviu lui Cristian Pătrăşconiu. Reţinem câteva idei despre poezia de azi: 1. “legat în mod aparte de relaţia democraţie-poezie: democraţia – nu am spus numai eu aceasta – care se traduce printr-o libertate a presei este, într-un fel, o duşmană a poeziei. Oamenii nu mai citesc poezie, citesc presă”; 2. “poezia, cred eu, se simte perturbată de zgomotul infernal pe care îl poate face uneori presa, mai cu seamă presa televizată”; 3. Poezia este pretutindeni, nu numai la noi, o chestiune de nişă”;

Sever Voinescu, în “Dilema veche” nr. 801: “Nu-l mai citeşte multă lume pe Caragiale., poate, dar el are un personaj cu adevărat nemuritor: Coriolan Drăgănescu. Îl văd peste tot locul, îl laud în cafenele, îl citesc peste tot. Armate de Coriolani Drăgăneşti se agită în apărarea libertăţii…”;

Un mic poem scris de Andrei Mocuţa şi intitulat “Poem corect politic”:

“am zărit doi barbaţi

îmbrăcaţi identic

şi i-am

întrebat dacă

sunt cuplu

m-au arestat”;

 

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Administratie

Investiție majoră la Călinești: Peste 6,2 milioane de lei pentru rețea de gaze naturale

Publicat

acum 24 de minute

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Vești importante pentru locuitorii din Călinești, orașul Bucecea. Primarul Angel Gheorghiu a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru realizarea obiectivului „Înființare sistem de distribuție gaze naturale în localitatea Călinești”, un proiect așteptat de mult timp de comunitatea locală.

Investiția este finanțată prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny și are o valoare totală de 6.262.317,64 lei, TVA inclus, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat.

Primarul orașului Bucecea subliniază că semnarea contractului a fost posibilă în ciuda blocajelor apărute anul trecut, când noile contracte de finanțare au fost sistate. Situația a fost deblocată în urma demersurilor legislative susținute de Doina Elena Federovici, fapt care a permis reluarea proiectelor de investiții esențiale pentru comunitățile locale.

Totodată, edilul a adresat mulțumiri ministrului Cseke Attila și secretarului de stat Alexandru Stoica, pentru sprijinul constant acordat și pentru deschiderea față de nevoile comunității din Călinești.

În perioada următoare urmează demararea procedurilor de achiziție publică, respectiv lansarea licitației și desemnarea firmei care va executa lucrările de înființare a rețelei de gaze naturale.

Autoritățile locale consideră că proiectul reprezintă un pas major pentru creșterea confortului locuitorilor, dar și pentru dezvoltarea economică a zonei, modernizarea infrastructurii și atragerea de noi investiții.

Publicitate

„Continuăm să construim, cu seriozitate și responsabilitate, viitorul comunității noastre”, a transmis primarul Angel Gheorghiu, subliniind că administrația locală rămâne concentrată pe proiecte concrete și durabile pentru Călinești.

Citeste mai mult

Eveniment

Circulați cu atenție. DN 29B: Utilajele de deszăpezire acționează între Leorda și Brăiești

Publicat

acum 51 de minute

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Ninsorile căzute în ultimele ore au impus intervenția echipelor de la Secția Drumuri Naționale Botoșani, care acționează în teren pentru menținerea circulației pe DN 29B, pe sectorul Leorda – Brăiești.

Utilajele de deszăpezire se află pe traseu și intervin pentru curățarea carosabilului și prevenirea formării poleiului, în condițiile în care precipitațiile sub formă de ninsoare continuă să afecteze traficul rutier.

Reprezentanții drumurilor naționale recomandă șoferilor să circule cu prudență, să adapteze viteza la condițiile de drum și să păstreze o distanță corespunzătoare față de celelalte autovehicule.

Autoritățile atrag atenția că, în lipsa unei conduite preventive, riscul producerii accidentelor crește semnificativ, mai ales pe tronsoanele unde vizibilitatea este redusă sau unde carosabilul poate deveni alunecos.

Echipele de intervenție rămân mobilizate și vor acționa ori de câte ori situația o va impune, astfel încât traficul să se desfășoare în condiții de siguranță.

Șoferii sunt sfătuiți să se informeze înainte de plecare, să aibă autovehiculele echipate corespunzător sezonului rece și să evite deplasările care nu sunt strict necesare pe durata fenomenelor meteo nefavorabile.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșănenii preferă mașinile second-hand: Volkswagen Golf, lider detașat al înmatriculărilor în județ

Publicat

acum o oră

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Botoșaniul se aliniază tendinței naționale în ceea ce privește piața auto: mașinile second-hand domină clar preferințele șoferilor, iar Volkswagen, în special modelul Golf, este cea mai înmatriculată marcă din județ.

Datele oficiale ale Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), analizate de platforma Plus-Auto.ro, arată că, la nivel național, 71,47% dintre autoturismele înmatriculate în 2025 au fost second-hand. Dintr-un total de 548.612 autovehicule, doar 28,53% au fost mașini noi.

Județul Botoșani se regăsește pe lista celor 30 de județe din România în care Volkswagen este marca preferată, cu Golf în fruntea clasamentului. Specialiștii explică această orientare prin raportul avantajos calitate–preț, costurile rezonabile de întreținere și fiabilitatea dovedită în timp a modelului.

Contextul economic joacă un rol decisiv. Bugetele limitate, inflația, creșterea costurilor de exploatare și incertitudinile financiare îi determină pe mulți botoșăneni să aleagă autoturisme deja depreciate, dar încă fiabile, cu istoric verificabil și dotări superioare față de o mașină nouă din aceeași categorie de preț.

La nivel național, Volkswagen conduce detașat, cu 27% din totalul înmatriculărilor, adică peste 148.000 de autoturisme. Pe segmentul mașinilor noi, Dacia este lider, cu aproape 30% din total, în timp ce BMW se menține în topul preferințelor în anumite județe.

În privința motorizării, dieselul rămâne dominant și în 2025, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor. Mașinile pe benzină și cele hibride câștigă teren, însă electricele rămân încă o opțiune de nișă, inclusiv în județele din nord-estul țării.

Publicitate

Analiza arată că piața auto din România, inclusiv cea din Botoșani, este una pragmatică: românii caută soluții de mobilitate sigure, accesibile și adaptate nevoilor zilnice – navetă, oraș, familie – cu costuri ținute sub control.

Citeste mai mult

Eveniment

Mii de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Rusia au rămas fără cărțile de identitate emise la Botoșani

Publicat

acum 2 ore

joi, 29.01.2026

de

Publicitate

Peste 8.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, stabiliți fictiv în localități din județul Botoșani, și-au pierdut valabilitatea domiciliului, iar cărțile de identitate ale acestora vor fi anulate, a declarat, pentru AGERPRES, șeful Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor al județului Botoșani, Ady Petrușcă.

Potrivit acestuia, în anii 2024 și 2025, după ancheta declanșată de Parchetul General, au fost efectuate, la solicitarea Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, mențiuni cu privire la încetarea valabilității domiciliului pentru un număr de 5.839 acte de identitate.

De asemenea, în luna ianuarie a acestui an, au fost demarate aceleași proceduri în cazul a 2.179 de persoane originare din cele trei state.

Vârfu Câmpului este comuna în care, în ultimii zece ani, și-au stabilit domiciliile, în mod fictiv, aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni, din Republica Moldova ori Federația Rusă.

Primarul localității, Dumitru Ovidiu Domunco, susține că, pe fondul anchetei derulate de autoritățile române, este pentru prima dată când populația a scăzut, iar numărul celor care și-au pierdut cărțile de identitate s-a redus cu aproximativ 500.

‘Tot timpul se anulează actele de identitate. În fiecare zi primim astfel de adrese. Câți sunt, nu vă pot spune, că nu am acces la baza de date. Ultima dată când am avut acces a fost la alegeri, atunci am știut că numărul de locuitori scăzuse cu aproximativ 500. Autoritățile își fac treaba și îndreaptă tot ce a fost greșit’, a afirmat primarul Domunco.

Publicitate

Procurori din cadrul Parchetului General, împreună cu polițiștii de frontieră ai Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, au efectuat, săptămâna trecută, 73 de percheziții la locuințele unor persoane din județul Botoșani, într-un dosar vizând obținerea de acte de identitate românești false.

Conform unui comunicat al Parchetului General, operațiunea a avut loc în continuarea activităților derulate pentru destructurarea unei rețele care furniza documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Concomitent cu perchezițiile din Botoșani, polițiștii de frontieră desfășoară o acțiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente.

Adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție au fost stabilite în mod fictiv ca domicilii ale unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate.

Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceștia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permițându-le astfel reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverși cetățeni fără consimțământul proprietarilor.

În scopul obținerii de cărți de identitate emise de autoritățile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state.

Anterior, la data de 20 noiembrie 2024, au fost puse în executare 90 de mandate de percheziții domiciliare la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din județele Botoșani, Suceava și municipiul București, iar în urma administrării probatoriului a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 94 de suspecți sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending