Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (343)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

 

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Publicitate

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026: Patru adversare puternice așteaptă tragerea la sorți

Publicat

Publicitate

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026: Naționala României mai are o șansă de a se califica la Cupa Mondială de anul viitor prin intermediul meciurilor de baraj. Pentru a ajunge la turneul final, tricolorii trebuie să câștige două meciuri, semifinală și finală, ambele disputate într-o singură manșă, informează alba24.ro.

Tragerea la sorți a play-off-ului are loc joi, 20 noiembrie, începând cu ora 14:00, la sediul FIFA din Zurich.

Urnele pentru tragerea la sorți vor fi următoarele (urnele 1-3 sunt stabilite în funcție de clasamentul FIFA, în timp ce în urna 4 sunt câștigătoarele de grupă din Liga Națiunilor care nu s-au clasat pe locurile 1-2 în preliminarii):

Urna 1: Italia, Danemarca, Turcia, Ucraina

Urna 2: Polonia, Țara Galilor, Cehia, Slovacia

Urna 3: Irlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo

Publicitate

Urna 4: Suedia, ROMÂNIA, Macedonia de Nord, Irlanda de Nord

Cu cine va juca România barajul pentru Cupa Mondială 2026

În semifinală, România va întâlni una dintre echipele din urna 1 (Italia/Danemarca/Ucraina/Turcia) în deplasare.

Aparent, cel mai facil adversar ar fi Ucraina, o echipă pe care România a mai învins-o recent.

Dacă va învinge, naționala noastră va juca finala împotriva câștigătoarei dintr-un duel între o echipă din urna 2 și alta din urna 3, duel stabilit prin tragere la sorți.

De asemenea, gazda finalei va fi stabilită tot prin tragere la sorți.

Ediția din 2026 a Cupei Mondiale va fi găzduită de trei țări: Statele Unite ale Americii, Mexic și Canada.

Până în acest moment sunt cunoscute 42 din cele 48 de participante, ultimele 6 urmând a fi stabilite în urma barajelor europene și intercontinentale.

Tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale 2026 este programată în 5 decembrie, la Washington, de la ora 19:00, anunță FRF.

În semifinalele programate pe 26 martie, se împerechează echipele din urna 1 cu cele din urna 4, iar cele din urna 2 cu cele din urna 3. Formațiile din urnele 1 și 2 vor fi gazde.

Tot la tragerea de joi se vor stabili și potențialele finale, programate pe 31 martie 2026. Gazdele se vor stabili prin tragere la sorți.

Citeste mai mult

Educație

FOTO: ,,La sfat cu drepturile noastre”, acțiune a elevilor Liceului „Demostene Botez” Trușești, cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului

Publicat

Publicitate

Cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului, elevii Liceului „Demostene Botez” Trușești au participat la o activitate educativă și interactivă intitulată „La sfat cu drepturile noastre” dedicată cunoașterii și înțelegerii drepturilor pe care le au ca membri ai comunității școlare și ai societății.

Activitatea a fost coordonată de profesorii Anca Duduc, Ana Ionescu, Anișoara Tudose și Cătălina Gania, care au pregătit un program variat și adaptat tuturor vârstelor.

Elevii au realizat:

• prezentări tematice, în care au explorat principalele drepturi ale copilului, exemple practice și situații reale;

• desene și afișe creative, prin care au ilustrat dreptul la educație, la protecție, la opinie și la sănătate, punând în valoare sensibilitatea și imaginația lor;

• exerciții interactive și jocuri de rol, menite să îi ajute să identifice situațiile în care drepturile lor pot fi afectate și modalități de a solicita ajutor.

Publicitate

Activitatea a avut drept scop conștientizarea importanței respectării drepturilor copilului, promovarea dialogului și încurajarea elevilor să devină cetățeni activi, responsabili și informați. Într-o atmosferă caldă și colaborativă, copiii au învățat că vocea lor contează și că fiecare dintre ei are puterea de a contribui la o lume mai dreaptă și mai sigură.

Prin aceste inițiative, Liceul „Demostene Botez” își reafirmă angajamentul de a sprijini dezvoltarea armonioasă a elevilor și de a promova valori fundamentale precum respectul, solidaritatea și responsabilitatea.

Citeste mai mult

Educație

Criza de profesori de științe în școli: Unele ore sunt ținute de pensionari sau studenți. Ce soluții propune ministrul Educației

Publicat

Publicitate

Criza de profesori de științe în școli. Ministrul Educației, Daniel David, explică de ce nu mai vin tinerii în sistem și identifică și unele soluții. Acestea se referă la un statut mai bun, salarii atractive și dublă specializare.

Lipsa profesorilor de științe, mai ales a celor de fizică, se resimte tot mai puternic în școli. Daniel David a explicat miercuri că, deși orele sunt acoperite, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna cu titulari, notează Mediafax.

„Sigur că orele sunt acoperite, dar este drept: nu întotdeauna cu titulari sau cu suplinitori. Uneori avem la plata cu ora. Sunt ținute de pensionari… sunt ținute de studenți în domeniu”, a precizat ministrul.

Lipsa dascălilor calificați nu este o problemă izolată a României, consideră David: „Avem un număr mai mic de studenți în zona științelor față de acum 15-20 de ani. Dar acest lucru nu se întâmplă doar în România”.

Cariera didactică, mai puțin atractivă. Soluții

Oficialul a subliniat și că opțiunile profesionale pentru absolvenții de științe s-au diversificat în ultimii ani, ceea ce face mai puțin atractivă cariera didactică: „Astăzi sunt mult mai multe opțiuni decât acum 20 de ani, oferite de diverse companii și firme din țară”.

Ca soluție, ministrul consideră esențială repoziționarea profesiei didactice. „Statutul cadrului didactic trebuie să crească. Elementul este salariul mediu brut pe economie pentru debutant”, a explicat el, sugerând că salariile mai mari ar putea atrage tinerii către învățământ.

Publicitate

Ministrul a amintit și că schimbările din sistem trebuie să meargă dincolo de aspectele salariale: „Alături de alte reforme pe care trebuie să le facem”, a adăugat el, fără să detalieze ce măsuri suplimentare sunt avute în vedere.

Dubla specializare

Una dintre direcțiile concrete anunțate de David este introducerea dublei specializări didactice. Soluția este folosită deja în alte sisteme educaționale europene.

„Este foarte important în zona științelor să intrăm în modelul care există și în alte țări la care noi ne raportăm, și anume să învățăm să predăm pe arii curriculare mai largi. Iar acest lucru îl putem face inclusiv cu dublă specializare didactică”, a explicat ministrul.

El a menționat că va încuraja universitățile să dezvolte programe de formare în acest sens: „Voi încuraja universitățile să dezvolte astfel de programe”.

Daniel David a precizat că direcțiile de schimbare pentru perioada următoare sunt deja stabilite. „Reformele sunt cele care sunt descrise în raportul QX. Multe lucruri care s-au întâmplat până acum au fost mai degrabă măsuri fiscal-bugetare, dar sigur au fost și reforme”, a spus ministrul.

Citeste mai mult

Eveniment

Bătaie în plină stradă la Botoșani: Patru agresori, reținuți de polițiști

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele a patru tineri, cu vârstele cuprinse între 31 și 19 ani, din județul Botoșani, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice și furt.

 

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că aceștia, la data de 9 noiembrie, în timp ce se aflau pe o stradă din municipiul Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, ar fi provocat scandal și ar fi lovit victimele, doi bărbați, de 54 și 40 de ani, din comuna Curtești, provocându-le leziuni fizice.

 

Totodată, persoanele bănuite de comiterea faptelor ar fi agresat și un tânăr, de 24 de ani, care ar fi încercat să intervină pentru aplanarea conflictului și care a sesizat forțele de ordine.

 

Publicitate

Cei patru tineri au fost introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentați în fața instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending