Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (343)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

 

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Publicitate

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 130 de polițiști la datorie de Crăciun în Botoșani: 243 de intervenții, 300 de amenzi și zeci de permise reținute în județ

Publicat

Publicitate

În perioada 24–27 decembrie 2025, aproximativ 130 de polițiști din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră și acțiuni speciale au fost zilnic la datorie, pentru ca sărbătorile de iarnă să se desfășoare în siguranță, fără incidente majore, pe raza județului Botoșani.

Oamenii legii au fost prezenți atât în mediul urban, cât și în mediul rural, acționând pentru prevenirea faptelor antisociale, menținerea ordinii publice și asigurarea siguranței rutiere.

În intervalul menționat, polițiștii au intervenit la nu mai puțin de 243 de evenimente, majoritatea sesizate prin apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a activităților desfășurate, au fost aplicate aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind 160.000 de lei.

Totodată, la nivelul județului au fost organizate 14 acțiuni punctuale, având ca scop prevenirea faptelor antisociale și menținerea unui climat de siguranță publică.

Pe linie rutieră, polițiștii au reținut 36 de permise de conducere, în principal pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice, depășirea limitei legale de viteză și alte abateri grave de la regimul circulației.

Publicitate

De asemenea, 12 autovehicule au fost oprite din a circula pe drumurile publice, după ce s-a constatat că nu prezentau siguranță, certificatele de înmatriculare fiind retrase până la remedierea deficiențelor.

În contextul prevenirii și combaterii violenței domestice, polițiștii au întocmit 86 de formulare de evaluare a riscului iminent, fiind emise 13 ordine de protecție provizorii pentru protejarea persoanelor aflate în pericol.

În urma intervențiilor, au fost constatate 99 de infracțiuni, dintre care 8 la regimul rutier și 4 la regimul armelor și munițiilor.

Reprezentanții Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani dau asigurări că polițiștii vor rămâne în continuare la datorie, pentru a asigura un climat corespunzător de ordine și siguranță publică pentru toți cetățenii județului.

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza, rovinieta și documentele auto, verificate de 400 de radare inteligente pe drumurile din România din 2026

Publicat

Publicitate

România va avea, începând cu anii 2026–2027, un sistem extins de supraveghere rutieră bazat pe tehnologie inteligentă. Nu mai puțin de 400 de radare moderne vor fi amplasate pe drumurile naționale și pe autostrăzi, în cadrul unui proiect derulat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează alba24.ro.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că procedurile pentru instalarea noilor sisteme de monitorizare a traficului au fost deja demarate.

În acest sens, CNAIR a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR. Proiectul prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului rutier.

După validarea documentației de către ANAP, urmează lansarea procedurii de achiziție publică. Implementarea sistemului este estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

În prima etapă, radarele inteligente vor putea monitoriza viteza de deplasare a autovehiculelor și vor verifica automat existența rovinietei. Ulterior, sistemul va fi extins, urmând să permită verificarea valabilității inspecției tehnice periodice (ITP) și a asigurării obligatorii RCA.

Pe termen lung, noua infrastructură va contribui și la analiza fluxurilor de trafic, la procesarea automată a abaterilor de la regulile de circulație, dar și la alertarea rapidă a echipajelor de urgență în cazul producerii unor incidente rutiere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea pensiilor magistraților, în fața CCR: Verdictul asupra legii pensiilor speciale ale magistraților va fi anunțat astăzi

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind al doilea proiect de lege referitor la reforma pensiilor magistraților.

Actul normativ prevede creșterea treptată, pe parcursul următorilor 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la pragul standard de 65 de ani. Totodată, legea stabilește că pensia nu poate depăși 70% din salariul net aferent ultimei luni de activitate.

Înalta Curte susține însă că noile prevederi ar aduce atingere principiului independenței justiției și ar crea o discriminare între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, potrivit RADOR.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele de echitate socială, contextul economic actual impune revizuirea condițiilor și a vârstei de pensionare pentru toate domeniile în care se acordă așa-numitele pensii speciale.

Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sesizarea depusă de ÎCCJ vizează neconstituționalitatea unor articole din lege, considerate de unii judecători ca fiind retroactive și inechitabile. Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii în acest dosar.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții douăzeci de mii de mucenici din Nicomidia

Publicat

Publicitate

Pe când se afla în cetatea Nicomidiei, spun istoricii, împăratul păgân Maximian a aflat despre mulţimea creştinilor şi a pus la cale uciderea lor, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos. Ştiind că toţi creştinii se vor aduna în marea biserică a Nicomidiei, împăratul a poruncit ca aceasta să fie înconjurată din timp cu lemne uscate, cărora mai apoi soldaţii să le dea foc.

La acea vreme, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat în biserică tot poporul creştin, s-a rugat împreună cu iubitorii de Hristos şi i-a învăţat adevărata credinţă, aducându-i laudă Atotputernicului. În acel moment, soldaţii împăratului au înconjurat biserica şi nu au mai permis nimănui să iasă afară. Imediat după aceea, trimisul împăratului a intrat în sfântul lăcaş şi le-a spus creştinilor că însuşi împăratul îi sfătuieşte să jertfească zeilor, în caz contrar vor fi arşi de vii. Arhidiaconul bisericii, aprins de focul râvnei dumnezeieşti, a întărit mulţimea şi i-a pus înainte slava muceniciei la care îi cheamă Dumnezeu.

El le-a amintit creştinilor de pilda celor trei tineri din cuptorul de foc. Toţi cei prezenţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au voit cu râvnă să răspundă dumnezeieştii chemări. Când episcopul a aflat aceasta, s-a grăbit şi i-a botezat pe catehumeni, apoi i-a împărtăşit pe creştini cu dumnezeieştile Taine. Soldaţii au aprins lemnele aşezate din timp. Potrivit tradiţiei, 20.000 de oameni au dobândit atunci cununa muceniciei, înălţând cântări de laudă Lui Dumnezeu pe când erau arşi de vii, la anul 302 d.H.

Prin mila Lui Dumnezeu, Sfântul Antim a scăpat nevătămat, ca să fie de folos şi altora. Episcopul Nicomidiei i-a adus şi pe alţii la Hristos şi, după ce a fost torturat fără milă de păgâni, s-a mutat şi el la Domnul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending