Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (343)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

 

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Publicitate

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Moș Crăciun a ajuns și în școlile din Bălușeni: Copiii au primit cadouri și mesaje de suflet din partea primarului

Publicat

Publicitate

Bucurie mare, emoție și zâmbete sincere în școlile din Bălușeni, unde Moș Crăciun a poposit, în prag de sărbători, cu brațele pline de daruri pentru cei mici. Copiii au primit cadouri și urări calde, într-un gest menit să aducă un strop de magie și speranță în comunitate.

Alături de Moș Crăciun s-a aflat și Claudiu Doroftei, primarul comunei, care a transmis un mesaj emoționant elevilor, subliniind importanța bucuriei simple și a spiritului sărbătorilor de iarnă.

Sărbătorile de iarnă sunt despre bucurie, lumină și speranță, iar zâmbetele voastre sunt cel mai frumos dar pentru întreaga noastră comunitate. Cu mult drag, alături de Moș Crăciun, am reușit să aducem un strop de magie în sufletele voastre, oferindu-vă mici daruri din inimă”, a transmis primarul comunei Bălușeni.

Edilul le-a urat copiilor sănătate, împliniri, jocuri frumoase și momente fericite alături de cei dragi, exprimându-și totodată speranța ca noul an să le aducă rezultate bune la școală și vise împlinite.

Atmosfera din școli a fost una de sărbătoare, iar întâlnirea cu Moș Crăciun a transformat această zi într-un moment special, care va rămâne mult timp în amintirea copiilor din Bălușeni.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Botoșani: Expoziția de arte vizuale „Sărbătorile de iarnă, între imagine și narațiune”

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie organizează și prezintă publicului, în perioada 19 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026, expoziția de arte vizuale intitulată „Sărbătorile de iarnă, între imagine și narațiune”.

Într-o perioadă a anului în care tradiția și spiritualitatea își fac loc în inimile tuturor, acest proiect expozițional, aflat la a doua ediție, aduce în fața publicului lucrări din patrimoniul Muzeului Județean Botoșani semnate de artiștii plastici botoșăneni Ion Murariu și Teodor Valenciuc, alături de cele realizate de elevi ai Liceului de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, coordonați de profesorii Genoveva Dolhescu, Adina Strugariu și Ciprian Andrușcă.

Programul de vizitare: zilnic (cu excepția zilei de luni și a sărbătorilor legale), în intervalul orar 9.00-16.30.

Citeste mai mult

Eveniment

Meci mare astăzi la Botoșani: FC Botoșani – CFR Cluj. Măsuri speciale de ordine și controale stricte impuse de jandarmi

Publicat

Publicitate

Botoșaniul este, astăzi, centrul atenției fotbalistice din România. Stadionul Municipal găzduiește, vineri seară, de la ora 20:00, confruntarea dintre F.C. Botoșani și CFR Cluj, meci contând pentru etapa a 21-a a sezonului regulat din Superliga României.

Pentru ca evenimentul sportiv să se desfășoare în condiții de siguranță, autoritățile au anunțat un dispozitiv extins de ordine publică. Gruparea de Jandarmi Mobilă Alexandru cel Bun și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

Accesul suporterilor în stadion va fi permis începând cu ora 18:00, iar jandarmii recomandă sosirea din timp pentru a evita aglomerația la porțile de intrare. Toți spectatorii vor fi supuși controlului corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta arenei vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.

Autoritățile transmit o serie de recomandări clare pentru spectatori: respectarea indicațiilor forțelor de ordine și ale organizatorilor, evitarea oricăror incidente, neblocarea scărilor de acces sau a coronamentului stadionului și respectarea regulilor de comportament. Este strict interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă, afișe cu mesaje discriminatorii sau instigatoare la violență, precum și pătrunderea pe terenul de joc.

Totodată, jandarmii reamintesc faptul că, potrivit Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 150 și 400 de lei sau cu prestarea muncii în folosul comunității. În cazul amenințărilor la adresa forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 de lei amendă, 150 de ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competiții sportive pentru o perioadă de șase luni.

Jandarmeria subliniază că siguranța tuturor participanților este prioritară și face apel la suporteri să se bucure de spectacolul sportiv într-un climat civilizat, fără incidente.

Publicitate

Sursa foto: Arhiva

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Bonifatie, grabnic ajutător celor care luptă cu patima beției. Sfânta Cuvioasă Aglaia din Roma

Publicat

Publicitate

Aglaia, o aristocrată bogată din Roma, era fiica proconsulului Acachius și a trăit spre sfârșitul secolului al III-lea, pe când împărat era Dioclețiean (284-305). Tânără și necăsătorită fiind, viețuia în păcate cu sclavul Bonifatie, administratorul proprietăților ei. Totuși, în ciuda vieții lor ușoare și fără griji, amândoi erau cu lărgime de inimă față de săraci și de străini.

Auzind de la unii creștini despre persecuția care avea loc în părțile răsăritene ale imperiului și despre pătimirile și minunile mucenicilor, Aglaia își dorea să dobândească și să găzduiască în casa ei sfinte moaște, drept pentru care l-a trimis pe Bonifatie în expediție în Asia Mică, cu sarcina de a se întoarce de acolo aducând sfinte moaște de mucenici. La plecare, Bonifatie i-a spus Aglaiei, mai în glumă, mai în serios: Doamna mea, dacă nu voi găsi rămășițe de martiri și mă voi da pe mine însumi spre pătimire, îmi vei primi înapoi trupul cu cinste? Aglaia însă l-a luat în râs, ca pe unul pe care îl știa că nu era bărbat virtuos.

Bonifatie, însă, avea și el un mare respect față de martiri și nu se considera vrednic să atingă sfintele lor moaște. Plecând Bonifatie însoțit de câțiva tovarăși, după o lungă călătorie, au ajuns cu corabia în Tarsul Ciliciei. Lăsându-și însoțitorii la han, Bonifatie s-a dus țintă în piața cetății unde, sub privirile mulțimii, erau judecați și torturați câțiva creștini. Văzând chinurile teribile ale celor ce pătimeau, dar și fețele lor luminoase, Bonifatie s-a străpuns la inimă și s-a apropiat de ei plângând și le-a îmbrățișat și sărutat picioarele. Chinuitorii l-au întrebat cine este, iar Bonifatie a răspuns că e un creștin, iar apoi refuzat să jertfească zeilor. Chinuitorii l-au dezbrăcat și l-au atârnat cu capul în jos și l-au bătut de cădea carnea de pe el. L-au dat apoi jos din atârnătoare și i-au turnat plumb topit pe gât, dar Hristos i-a primit jertfa și l-a făcut de priveliște și de minune înaintea mulțimii adunate, căci nu a murit, ci era viu și sănătos.

Văzând aceasta, mulțimea de cetățeni adunați a prins să strige „Mare este Dumnezeul creștinilor!”, au început să arunce cu pietre în judecător, apoi au intrat în templu și au dărâmat statuile. A doua zi, liniștindu-se revolta din oraș, judecătorul a hotărât ca Sfântului Bonifatie să i se taie capul și așa s-a săvârșit. Mai mult de 500 de cetățeni din Tars au crezut în Hristos și s-au adăugat Bisericii în urma minunilor întâmplate cu ocazia torturării și execuției Sfântului Bonifatie și a celorlalți creștini.

Tovarășii lui Bonifatie, neștiind de pătimirea și moartea lui, îl căutau prin taverne, crezând că s-a îmbătat peste noapte și zace pe undeva. În cele din urmă au dat peste un om care asistase la martiriul și moartea lui și care i-a dus la locul unde se afla trupul mucenicului. Îndurerați, prietenii lui l-au răscumpărat și l-au dus la Roma. Înainte să ajungă aceștia în cetate, Aglaia a fost înștiințată de un înger de sosirea fostului sclav și iubit, acum Mucenicul Bonifatie, așa că s-a dus și a înștiințat preoții locului, primind sfintele moaște cu bună rânduială.

Pe mormântul Sfântului Bonifatie, loc unde se săvârșeau multe minuni, Aglaia a zidit un paraclis, iar astăzi acolo se află Basilica dei Santi Bonifacio e(d) Alessio, pe dealul Aventin din Roma. Aglaia și-a împărțit averea săracilor și s-a retras la o mănăstire unde a petrecut 15 ani întru pocăință, apoi s-a mutat la Domnul. Dacă Bonifatie și-a spălat păcatele prin vărsarea sângelui său, Aglaia s-a curățit pe sine prin vărsarea de lacrimi și asceză, fiind primiți înaintea Domnului întru bucurie, căci El nu dorește moartea păcătoșilor, ci să se întoarcă și să fie vii. Bonifatie este considerat grabnic ajutător celor care luptă cu patima beției și voiesc să se izbăvească de tirania ei.

Publicitate

Semnificația numelui Aglaia:

– din limba greacă: strălucitor, sclipitor, minunat, numele acesta ne amintește că viața omului trebuie să fie strălucitoare și minunată și că doar un suflet curat poate da strălucire vieții.

„Când veți curăța sufletele voastre, atunci vor străluci și se vor împărtăși de prezența lui Dumnezeu și de dumnezeiasca și cereasca Sa strălucire. Atunci, sufletele vor fi ca niște oglinzi curate ce vor putea primi și ele strălucire”

Sfântul Dionisie Areopagitul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending