Connect with us

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (343)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

PREȚUINDU-L PE EMINESCU

 

Facem ce facem și simțim o nevoie acută de întoarcere la Poetul Național. Din această perspectivă, încă un volum bibliofil dedicat lui Eminescu, având un caracter minion (13 / 9), ne propun remarcabilii cercetători Nicolae Iosub și Mihai C. V. Cornaci. Dedicat împlinirii, la 15 ianuarie 2025, a 175 de ani de la nașterea Poetului, volumul se intitulează „Mihai Eminescu în viziunea celor ce l-au cercetat și cunoscut (Editura „Axa”, Botoșani, 2025, 90 de pagini). Cei doi cercetători propun un volum ca un drum pietruit prin viața lui Eminescu, pe care cine îl parcurge găsește răspunsuri la întrebări pe care încă nu și le-a pus. „Arzând de zel”(Goethe), cei doi asigură un caracter dens al informațiilor, transformând volumul într-un poem strălucitor închinat conjudețeanului lor, Eminescu. Autorii pun pe 24 de pagini, sub titlul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești”, o parte din biografia și preocupările poetului: Eminescu poet, Eminescu prozator, Eminescu dramaturg,  Eminescu publicist, Eminescu traducător și o altă secvență  care vizează activitățile diverse ale poetului. Pentru că, bănuiesc eu, primele preocupări sunt mai cunoscute, rețin din  activitățile diverse: 1) bibliotecar: „… la biblioteca lui Aron Pumnul de la Cernăuți, la Societatea „România Jună” din Viena, la Biblioteca Centrală Universitară din Iași. Poetul era atras de manuscrisele vechi pe care le achiziționa în fondul de carte al  bibliotecii, cărțile rare, pe care dădea și ultimii bani”; 2) gustul pentru lectură: „… rapiditatea cu care lectura o carte, memoria sa excepțională, l-au ajutat să acumuleze cunoștințe importante, care i-au folosit în viață și în creația sa literară și publicistică”;         3) revizor școlar pe județele Iași și Vaslui: „… activitate care l-a pus în contact cu realitățile satului românesc, modul de organizare, dotarea și valoarea învățământului la sate.  A efectuat peste 250 de inspecții, întocmind rapoarte pentru minister, în care arăta neajunsurile învățământului de la sate și măsurile ce ar fi trebuit luate. El a organizat cursuri de pregătire a învățătorilor, a promovat metodele modern de predare în școli, a promovat manualele școlare cele mai bune și mai utile pentru elevi, cum a fost manualul întocmit de Creangă”.

Deși Eminescu, prin firea sa închisă, nu prea vorbea despre sine, cei doi autori, au citit atent opera eminesciană și au putut pune pe 15 pagini  referiri ale poetului despre el însuși: 1) „Am răsărit din fundul Mării-Negre, / Ca un luceafăr am trecut prin lume, / În ceruri am privit și pe pământ” („Odin și Poetul”); 2) „La facerea lumii, la adițiunea ei, Dumnezeu a greșit cu unul. Acesta am fost eu Dar este o minune că nu există în realitate, ci este doar umbra unei greșeli”; 3) „Ca artist sau ca om de litere e bine ca persoana ta să rămână necunoscută cititorilor săi și cu cât vei fi mai cu talent cu atât aceasta-i mai necesar”; 4) „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”; 5) „Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte / C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte, / Astfel încăput pe mâna a oricui, te va drege, / Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege” („Scrisoare I”); 6) „Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni de citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise în mine, care, vai, era sâ-mi devie fatală”; 7) „Dar tu știi c-am fost totdeauna caracter melancholic și n-am avut niciodată destul curagiu de viață; prin urmare tot ce gândesc sau fac e azi mai ticăit decât înainte. N-am inimă în mine nici cât e într-o mămăligă, nu gândesc nici la tine, nici la lume, nici la mine însumi”(din scrisoarea către Slavici);   8) „Am trait ca un pustnic, ca un săhastru… Știam prea bine că fondul sufletului meu e desgustul, apatia, mizeria. Eu nu sunt făcut pentru nici o femeie, nici o femeie nu e făcută pentru mine…” (dintr-o scrisoare către Veronica Micle);

Publicitate

Alte pagini sunt dedicate „amintirilor și aprecierilor unor scriitori și oameni ai culturii”. Sunt reținute puncte de vedere ale lui Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Titu Maiorescu, George Călinescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, C. Dobrogeanu Gherea, B. P. Hașdeu, Nicolae Iorga, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Nichita Stănescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Elena Văcărescu, Roza Del Conte, Mite Kremnitz, A. D. Xenopol, Constantin Chiriță, Ioan Slavici, Radu Economu, Alain Guillermou, Nicolae Constantinescu, C. Rădulescu-Motru, Constantin Galeriu, Antonie Plămădeală, Marin Sorescu și Victor Eftimiu.

Din florilegiul expus de autori,  alegem spusele lui Nichita Stănescu: „Mulți, foarte mulți, ar dori să scrie măcar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni n-ar accepta să trăiască măcar o singură clipă din viața Domniei Sale. România are 100 de poeți buni, 50 de poeți foarte buni,  10 poeți de geniu și un singur Eminescu”.

Ultimul capitol, „Mihai Eminescu în viziunea celor care l-au cunoscut”, prezintă caracterizări ale lui George Murnu, Matei Eminescu, Ion Luca Caragiale, Regina Carmen Sylva, Mite Kremnitz, Nicolae Petrașcu, Titu Maiorescu, Alexandru Paleologu, Grigore Păucescu și N. Păunescu-Ulmu. Rețin spusele Reginei Carmen Sylva, care l-a cunoscut pe Eminescu în annul 1882, când acesta, însoțit de Titu Maiorescu, face o vizită Reginei: „Eminescu ne părea neliniștit și răvășit, ca venind ndintr-o altă lume, tenebrous, el îmi amintea de Manfred și de Faust, de chipurile palide și răvășite aale marilor romantici. Degetele-I erau lungi și înghețate, obrajii brăzdați de riduri albăstrui, gura foarte expresivă, cu buze fine, îi traducea toate emoțiile. (…) Avea vocea răgușită dar duioasă, ca a turturelelor spre toamnă. Când i-am lăudat versurile, a înălțat din umeri: „Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci” – a suspinat el readus o clipă la realitate. Mi-am dat foarte bine seama că din tot ce i-am oferit în timpul vizitei, ceașca de ceai pe care i-am servit-o a fost singurul lucru care i-a făcut plăcere, ceva ce semăna cu sentimental unui zeu servit de-o muritoare”.

Această minunăție bibliofilă se închide cu două poeme dedicate lui Eminescu de Maria Cunțan și Mirela Butacu. Volumul este presărat cu o multitudine de imagini  cu Eminescu, toate aflate în vasta colecție a autorilor.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Matei Vișniec, Ion Pop și Marin Cazacu, printre laureați

Publicat

Publicitate

Ziua de 13 ianuarie s-a încheiat la Botoșani într-o notă elegantă, la Teatrul „Mihai Eminescu”, unde a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, un moment dedicat celebrării excelenței culturale românești și valorilor care definesc identitatea națională.

Evenimentul a reunit public iubitor de artă și cultură, într-o atmosferă solemnă, marcată de recunoașterea unor nume importante din spațiul cultural românesc. În cadrul galei au fost acordate trei distincții naționale, fiecare subliniind contribuția deosebită a laureaților în domeniile lor de activitate.

Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural i-a revenit dramaturgului și scriitorului Matei Vișniec, unul dintre cei mai apreciați autori români contemporani, cu o carieră recunoscută atât în țară, cât și în afara granițelor.

Premiul Național pentru excelență în cultură a fost acordat lui Ion Pop, personalitate marcantă a vieții culturale românești, apreciat pentru contribuțiile sale constante în domeniul literaturii și al criticii.

De asemenea, Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale a ajuns la Marin Cazacu, un nume de referință în lumea muzicii, cunoscut pentru activitatea sa de promovare a valorilor artistice și a performanței muzicale.

Seara a fost completată de un moment artistic special, un recital susținut de Andrei Ioniță (violoncel) și Cătălin Șerban (pian), care a adus publicului o experiență muzicală rafinată, potrivită spiritului unei gale dedicate Culturii Naționale.

Publicitate

Organizatorii au transmis mulțumiri publicului, sponsorilor și tuturor participanților pentru sprijinul și implicarea oferite, subliniind că evenimentul a fost un final deosebit pentru o zi întreagă dedicată Culturii Naționale.

Citeste mai mult

Economie

Transgaz a depus cererea pentru noi conducte de gaz spre Săveni, Darabani și Dorohoi. Anunțul senatorului Ovidiu Jitaru

Publicat

Publicitate

Senatorul PNL Botoșani, Ovidiu Jitaru, anunță „vești bune la început de an” pentru locuitorii din județ, după ce Transgaz, prin directorul tehnic Ciprian Oniga, a depus la Consiliul Județean Botoșani cererea pentru emiterea certificatului de urbanism necesar construirii unor noi rețele de gaz metan.

Potrivit senatorului, documentația depusă vizează mai multe investiții importante în infrastructura de transport a gazului, printre care conducta Coșula – Săveni – Darabani, o lucrare pe ruta Stăuceni – Durnești, dar și o conductă care ar urma să lege municipiul Dorohoi de Darabani.

Ovidiu Jitaru susține că proiectele reprezintă exact ceea ce își doresc oamenii din centrul și nordul județului și că extinderea rețelelor de gaz înseamnă, în primul rând, „civilizație”, dar și un pas concret spre dezvoltare.

„Odată depusă această cerere de certificat de urbanism, practic procesul de implementare a acestei investiții în noi rețele de gaz în județ este ireversibil”, a transmis senatorul PNL, subliniind că mii de familii, agenți economici și potențiali investitori aveau nevoie de această infrastructură.

În viziunea parlamentarului, finalizarea noilor conducte va avea un impact direct asupra atractivității județului Botoșani pentru investiții, oferind condiții mai bune atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru creșterea calității vieții în comunitățile din zonă.

Senatorul afirmă că acest demers este rezultatul muncii și asumării atât la nivel de Consiliu Județean, cât și la nivelul parlamentarilor liberali din Botoșani, iar începutul de an aduce „primul pas important” pe drumul dezvoltării.

Publicitate

„Este o veste bună, care arată că nu am făcut promisiuni ca să ne aflăm în treabă și că rolul nostru este același pe care l-am declarat la început de drum: să fim de folos oamenilor”, a mai transmis Ovidiu Jitaru pe pagina sa de socializare.

Citeste mai mult

Educație

Adelina Airinei, în top la Transylvania Winter Cup: De la „Cea mai bună extremă stânga”, la trofeul de „Cel mai bun marcator”

Publicat

Publicitate

Performanță remarcabilă pentru handbalul din județul Botoșani. Adelina Airinei, sportivă legitimată la C.S. Unirea Săveni, a fost din nou în centrul atenției la Transylvania Winter Cup, unul dintre turneele importante pentru handbalul juvenil.

După ce anul trecut Adelina a fost desemnată „Cea mai bună extremă stânga” la categoria junioare III, deși era atunci junioară IV, anul acesta tânăra handbalistă de la Săveni a reușit o nouă performanță deosebită. La aceeași competiție, Adelina a primit trofeul pentru „Cel mai bun marcator”, confirmând încă o dată progresul rapid și determinarea de care dă dovadă.

Antrenorul Gabriela Răducanu a transmis un mesaj plin de emoție și mândrie după reușita sportivei, subliniind atât evoluția individuală a Adelinei, cât și efortul întregii echipe. „Mândră de Adelina și de toată echipa C.S. Unirea Săveni!”, a transmis antrenoarea.

De altfel, Adelina Airinei a fost și desemnată în trecut cea mai bună extremă stânga la categoria junioare III, fiind aleasă în echipa ideală a turneului, un rezultat cu atât mai important cu cât a concurat din nou la o categorie superioară vârstei sale.

Povestea ei este cu atât mai impresionantă cu cât practică handbalul de doar doi ani. Totuși, încă de la primele competiții a reușit să iasă în evidență, fiind remarcată încă de la debut, la Olimpiada Națională a Sportului Școlar, la minihandbal mixt, faza județeană.

În afara terenului, Adelina este descrisă ca un copil deosebit: inteligentă, pasionată de matematică, modestă, muncitoare și cu un talent evident. Reușitele ei vin ca o confirmare că rezultatele mari se construiesc prin ambiție, disciplină și multă muncă. Cu alte cuvinte, putem spune că C.S. Unirea Săveni demonstrează încă o dată că munca din sportul juvenil poate aduce rezultate importante, iar Adelina Airinei este unul dintre exemplele frumoase ale generației tinere care vine puternic din urmă.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Aurul atinge un nou record, iar leul se depreciază: La ce preț a ajuns să fie cotat de BNR gramul de aur

Publicat

Publicitate

Aurul a ajuns la un nou preț record, pe fondul unei perioade marcate de volatilitate și incertitudini în piețele financiare. Evoluția metalului prețios vine în același timp cu o slăbire a monedei naționale, leul depreciindu-se în raport cu euro. Potrivit cursului oficial anunțat de Banca Națională a României, moneda europeană a fost calculată la 5,896 lei, un nivel care reflectă presiunea crescută asupra cursului de schimb, relatează alba24.ro.

Gramul de aur s-a scumpit cu 15 lei, până la valoare acord de 643 de lei, potrivit Băncii Naționale a României.

Cotația aurului a atins un nou nivel record pe piețele internaționale. În Europa s-a registrat o creștere de 1,5%, la 4.578 $ pe uncie.

Pe parcursul anului trecut, prețul metalului galben a crescut cu 65%, cea mai mare creștere anuală de după 1979, avansul din acest an fiind de aproape 6%.

Aurul a ajuns la un preț record: De ce este important

Prețul aurului este important deoarece reflectă nu doar valoarea unui metal prețios, ci și starea economiei globale, nivelul de încredere în monede și percepția asupra riscului. De mii de ani, aurul a fost considerat un simbol al bogăției și stabilității, iar rolul său a evoluat, rămânând esențial în sistemul financiar modern.

În primul rând, aurul este văzut ca un refugiu sigur în perioade de incertitudine economică sau geopolitică. Atunci când apar crize financiare, inflație ridicată, conflicte sau instabilitate politică, investitorii se îndreaptă către aur pentru a-și proteja capitalul. Creșterea prețului aurului semnalează adesea scăderea încrederii în piețele financiare sau în monedele naționale.

Publicitate

De asemenea, prețul aurului este strâns legat de inflație și de valoarea banilor. Aurul își păstrează valoarea în timp, spre deosebire de monedele care pot fi afectate de devalorizare. Când inflația crește sau puterea de cumpărare a banilor scade, aurul devine o alternativă de economisire și investiție, iar cererea sa influențează direct prețul.

Pentru băncile centrale, aurul reprezintă o componentă importantă a rezervelor naționale. Nivelul și valoarea rezervelor de aur contribuie la credibilitatea financiară a unui stat și la stabilitatea sistemului monetar. Modificările în strategia de cumpărare sau vânzare a aurului de către marile bănci centrale pot avea un impact semnificativ asupra pieței globale.

Prețul aurului este relevant și pentru industrie și bijuterii. Aurul este utilizat în electronică, medicină și alte domenii tehnologice, iar costul său influențează prețurile produselor finite. În același timp, industria bijuteriilor, unul dintre cei mai mari consumatori de aur, este direct afectată de fluctuațiile de preț.

Nu în ultimul rând, prețul aurului funcționează ca un indicator economic. Evoluția sa oferă semnale despre direcția dobânzilor, a dolarului american și a economiei globale în ansamblu. De multe ori, când dobânzile sunt scăzute, aurul devine mai atractiv, deoarece nu generează costuri de oportunitate ridicate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending