Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

acum 9 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bărbat din Botoșani, dispărut după plecarea la muncă în Spania

Publicat

acum 48 de minute

sâmbătă, 10.01.2026

de

Publicitate

Iulian Ciobanu, un bărbat în vârstă de 39 de ani, originar din județul Botoșani, este dat dispărut după ce a plecat la muncă în Spania. Acesta s-a născut la data de 14 aprilie 1986 și avea domiciliul în localitatea Durnești.

Potrivit informațiilor disponibile, în cursul anului 2020, Iulian Ciobanu a părăsit România pentru a lucra în Spania. De la momentul plecării, acesta nu a mai revenit acasă și nu a mai luat legătura cu familia sa. Lipsa oricărui semn de viață a stârnit îngrijorarea apropiaților, care nu cunosc motivele dispariției sale.

Familia speră ca Iulian Ciobanu să fie în siguranță și face apel la orice persoană care deține informații despre acesta să le comunice autorităților sau să ajute la clarificarea situației.

Orice detaliu, oricât de mic, poate fi important pentru a-l găsi.

 

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu în Cătămărești Vale. O casă a luat foc de la un coș de fum neprotejat termic. Proprietarul a primit îngrijiri

Publicat

acum 53 de minute

sâmbătă, 10.01.2026

de

Publicitate

Casa unei familii din localitatea Cătămărești Vale a fost în pericol, astăzi, din cauza unui incendiu izbucnit în jurul coșului de fum.

Din fericire, flăcările au fost observate la timp, iar pompierii au reușit să salveze locuința.

La fața locului a intervenit un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere, precum și un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani.

Proprietarul a primit îngrijiri medicale la fața locului, deoarece a inhalat fum, însă a refuzat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a fost provocat de un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

Publicitate

✔️ verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

✔️ păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

✔️ îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

✔️ tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

✔️ curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

Citeste mai mult

Cultura

Zilele Eminescu: Ateliere pentru elevi și vizite la scriitori acasă, la Memorialul Ipotești

Publicat

acum o oră

sâmbătă, 10.01.2026

de

Publicitate

Ateliere. Elevi din școli și licee botoșănene, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, pasionați de scrierea creativă și de poveștile vizuale, vor participa la atelierele Povești din Ipotești, în cadrul cărora, alături de scriitoarea Adina Popescu și de editorul și regizorul de film Iulian Manuel Ghervas, vor avea posibilitatea să învețe cum să „recicleze” creativ povești și să le transforme în povești vizuale.

Atelierele se vor defășura în cadrul evenimentului Zilele Eminescu, în zilele de 13, 14 și 15 ianuarie 2026, în fiecare zi de la 16.00 la 18.00, în Sala de Marmură, la Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, și sunt organizate de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, fiind coordonate de prof. Loredana Carcea.

Atelierele de scriere creativă și de educație vizuală vor reprezenta o continuare a atelierelor de film care au avut loc la Ipotești în perioada 27 oct. – 2 nov. 2025, în cadrul cărora 16 elevi de la școli și licee din Botoșani au trecut împreună prin toate etapele realizării unui film scurt, familiarizându-se cu termenii limbajului cinematografic, trecând în revistă diferite maniere de a face film, participând la jocuri creative de dramatizare, scriind în echipă scenarii, filmând, montând și editând. „Produsele” realizate de participanți, filme scurte cu titlul Povești din Ipotești, au valorificat teme și motive ale creației eminesciene strecurate în structura unor povești inedite.

Vizite la scriitori acasă. În continuarea experienței de la ediția 2025 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Române”, și anul acesta scriitorii își vor deschide ușile pentru cei care sunt interesați să afle cum se scrie un text în proză, o poezie sau un eseu, cum arată un manuscris, ce îi inspiră pe poeți și cum arată spațiul în care creează, în intimitate, un creator.

Doritorii pot merge la Darabani, Dorohoi sau Botoșani, fiind așteptați de Victor Teișanu (Darabani), Stelorian Moroșanu (Dorohoi), Dan Sociu (Botoșani).

O solicitare, de a vizita scriitorii la ei acasă, trimisă pe m.ipotești@gmail.com până la data de 14 ianuarie, ne va ajuta să ne organizăm cât mai bine.

Publicitate

Vizitele vor fi organizate în data de 15 ianuarie, începând cu ora 14:00 (în limita locurilor disponibile).

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Șeful Poliției Dolj, Marius-Daniel Mîrzacu, a murit subit la locul de muncă, la vârsta de 51 de ani

Publicat

acum 4 ore

sâmbătă, 10.01.2026

de

Publicitate

Inspectorul-șef al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu, în vârstă de 51 de ani, a murit, a anunțat biroul de presă al IPJ Dolj.

Tragicul eveniment s-a produs sâmbătă, iar colegii susțin că acesta ar fi decedat în urma unui infarct.

‘Inspectoratul de Poliție Județean Dolj informează cu profund regret că, în cursul zilei de astăzi, 10 ianuarie, a încetat din viață inspectorul-șef al IPJ Dolj, domnul comisar-șef Marius-Daniel Mîrzacu. Vestea dispariției sale reprezintă o pierdere grea pentru instituția noastră. De-a lungul carierei sale, domnul Marius-Daniel Mîrzacu a dat dovadă de profesionalism, responsabilitate și devotament față de misiunea Poliției Române, contribuind semnificativ la îndeplinirea obiectivelor instituționale și la menținerea siguranței publice. Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, împreună cu întregul colectiv, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat. În aceste momente de profundă tristețe, suntem alături de familia îndurerată și ne exprimăm întreaga compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis IPJ Dolj.

Și Ministerul de Interne a transmis un mesaj de condoleanțe pe pagina de Facebook.

‘Suntem alături de colegii din Poliția Română, în aceste momente de profundă durere. Comisarul-șef de poliție Marius-Daniel Mîrzacu va rămâne în memoria noastră ca un profesionist dedicat, care și-a îndeplinit misiunea cu responsabilitate, demnitate și devotament față de cetățeni. Sincere condoleanțe, familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!’, a transmis Ministerul de Interne.

Publicitate

Născut pe 26 octombrie 1974, în județul Argeș, Marius-Daniel Mîrzacu, absolvent al Academiei de Poliție ‘A.I. Cuza’ București – Facultatea de Drept, a lucrat ca ofițer operativ în cadrul Direcției Generală de Poliție a Municipiului București, ca ofițer specialist în cadrul Poliției Judiciare – investigarea infracțiunilor de mare violență și șef serviciu în cadrul Serviciul Județean Anticorupție Argeș.

Din 14 noiembrie 2025 era inspector-șef al IPJ Dolj. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending