Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Patru familii din județul Botoșani au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului după incendii generate de coșurile de fum necurățate

Publicat

Publicitate

Curățați și izolați coșurile de fum: pericol de incendiu

 

În ultimele ore, patru familii din localitățile Bălușeni, Dămileni (comuna Cristinești), Drislea (comuna Trușești) și Cotu (comuna Copălău) au fost la un pas să rămână fără acoperiș deasupra capului din cauza unor incendii generate de coșurile de fum necurățate de funingine sau neizolate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor.

 

Pompierii militari din Dorohoi, Trușești, Flămânzi și Botoșani și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din Cristinești, Bălușeni, Copălău și Trușești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

 

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor necurățate de funingine. Aceste incidente pun în pericol atât viețile oamenilor, cât și bunurile acestora, fiind una dintre principalele cauze ale incendiilor în sezonul rece.

 

Atragem, din nou, atenția asupra necesității curățării periodice a coșurilor de fum, o măsură esențială pentru prevenirea incendiilor. Depunerile de funingine și gudron se pot aprinde, iar focul se poate extinde rapid la structura acoperișului și la întreaga locuință.

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile a

le acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Întâmpinarea Domnului

Publicat

Publicitate

La 40 de zile după Naşterea Domnului, cinstim ziua aducerii Pruncului Iisus la templul din Ierusalim, de Preasfânta Lui Maică şi de Dreptul Iosif, care ascultau și împlineau porunca Legii vechi. În această zi bătrânul Simeon, mişcat de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit, înainte de moarte, aşteptarea de a-L vedea pe Mesia, precum i se făgăduise.

El a văzut, în Pruncul adus la templu, mântuirea pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, mai presus decât toată puterea Legii vechi. Bucuros de această descoperire, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea Pruncului Iisus şi, luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, a înălțat minunata lui cântare: „Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne…” Pentru el, Hristos este mântuirea trimisă de Dumnezeu în lume, Hristos este Lumina tuturor popoarelor, Hristos este slava vechiului Israel, dar mai ales a noului Israel, poporul creştinilor. Simeon propovăduieşte şi despre pătimirea pe care o va avea Maica lui Dumnezeu la vremea Răstignirii Domnului, zicând: „Încă şi prin sufletul tău va trece sabie” (Luca 2, 35), adică atunci când Îl va vedea pe Iisus răstignit, sufletul ei va fi cuprins de o durere cumplită şi de o mare întristare, fiind străpuns ca şi cu o sabie. La Întâmpinarea Domnului a fost de față și Prorocița Ana, fiica lui Fanuel, înaintată în vârstă, care ziua și noaptea stăruia în templu, în rugăciune și post.

Ea a mulţumit lui Dumnezeu, văzându-L îmbrăcat în trup omenesc pe Mesia Cel așteptat, spre mântuirea lumii. Astfel, astăzi, prin glasul Dreptului Simeon şi prin smerita prezenţă a bătrânei Ana, alături de Hristos Prunc, se întâlnesc, în templu, Legea veche a literei, cu Legea cea nouă a Duhului Sfânt. Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de Legea veche, dar totodată ne cheamă şi să primim Legea cea nouă, puterea de mântuire a credinţei în El, mai tare decât Legea veche, puterea de mântuire a tuturor popoarelor lumii.

Această veste bună este darul cel mai de preţ al întâmpinării Domnului de astăzi, de Dreptul Simeon la templu.

Citeste mai mult

Eveniment

Dosarul celui mai temut interlop român din Europa, botoșăneanul Ioan Clămparu, „plimbat” între instanțele din Alba și Cluj

Publicat

Publicitate

Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.

Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.

Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.

Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.

Alba neagra între Alba și Cluj

Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.

Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.

Publicitate

Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.

Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa

Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.

Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.

Lipsa de toleranță la medicament

Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.

După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.

Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate

Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.

Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.

Medicul s-a apărat

Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.

Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”,  a mai notat medicul.

Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.

Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Cap de porc” spaima Europei

Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.

Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.

A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.

Citeste mai mult

Eveniment

PSD pune presiune în forță pe Bolojan: Ajutoare pentru români, înainte de orice negociere! Limita de suportabilitate a fost depășită

Publicat

Publicitate

Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.

Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.

Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.

Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.

Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.

Sprijin financiar pentru pensionari

În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.

Publicitate

De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.

Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending