Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Meteorologii au emis un nou COD GALBEN de precipitații mixte care, local, vor favoriza depunerea poleiului

Publicat

Publicitate

Acesta este valabil până la ora 20:00 în localitățile Dorohoi, Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Trușești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vlădeni, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești,
Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa,
Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți,
Mileanca, Dângeni, Pomârla, Roma, Unțeni,
Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Durnești,
Nicșeni, Dobârceni, Corlăteni, Leorda, Mihălășeni,
Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești,
Săveni, Ripiceni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc,
Dimăcheni, Adășeni și Bucecea.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

* evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare
* reducă mult viteza
* păstreze o distanță mare față de alte vehicule
* nu frâneze și să nu vireze brusc
* evite depășirile

Pe pietoni îi sfătuim:

* să meargă cu grijă;
* să folosească încălțăminte antiderapantă.

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

Publicitate

Curățarea gheții, a țurturilor și a zăpezii de pe clădiri, precum și de pe trotuarele aferente acestora, revine proprietarilor și administratorilor de imobile.

În situația în care îndepărtarea gheții și a țurturilor nu este posibilă imediat, zona trebuie obligatoriu semnalizată și delimitată corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța pietonilor.

Facem apel la responsabilitate și implicare pentru prevenirea accidentelor și pentru siguranța tuturor cetățenilor.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (427)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

 

PARADOXUL INTERNETULUI; A fost enunţat de Robert Kraut, profesor de psihologie la Carnegie Mellon University şi l-am găsit explicat de Stela Giurgeanu în eseul „Balanţa plictiselii” din „Dilema veche” nr. 1028 din decembrie 2023: „Potrivit acestuia, deşi Internetul creşte semnificativ nivelul de conexiune, scade capacitatea de a avea conversaţii reale, profunde şi semnificative. Consecinţele: oamenii au ajuns din ce în ce mai izolaţi şi mai neadaptaţi unei vieţi sociale reale, deşi au impresia că sunt extrem de activi social”.

 

Publicitate

EINSTEIN ŞI DUMNEZEU: Este vorba despre un banc faimos care circula în Statele Unite în anul 1990, pe care l-am găsit reluat de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa din „Dilema veche” nr. 1029 – 1030 din 2023: „Ajuns în faţa lui Dumnezeu, Einstein şi-ar fi manifestat curiozitatea pentru formula matematică a Facerii. Creatorul îşi zice: „Hm, e Einstein mintea cea mai bună a umanităţii din toate timpurile. Hai să-i fac hatârul!”. Ca atare, îi dă marelui fizician un teanc imens de hârtii. Petrece savantul câteva săptămâni, încercând să desluşească ecuaţiile complexe şi, la un moment dat, se loveşte speriat cu palma peste frunte. Aleargă într-un suflet la Demiurg, strigând melodramatic: „Doamne, Doamne, formula aceasta este greşită!”. La care Dumnezeu răspunde imperturbabil: „Mie îmi spui!”.

 

DUALITATEA INTERIOARĂ A SCRIITORULUI: Concept care aparţine scriitorului Nicolae Balotă şi l-am întâlnit explicat într-un interviu acordat lui Ion Zubaşcu şi publicat în „România liberă” din 6 februarie 1999: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

 

 

METAFORA SCĂRII: Metafora scării aparţine lui Marian Moiceanu, profesor, decan şi rector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Am întâlnit-o definită în „Dilema veche” nr. 1031 din 11-17 ianuarie 2024 în articolul „Devenirea prin arhitectură” semnat de Lorin Niculae, cronică la volumul „Din spatele cinematografului spre sala frescelor”, autor Marian Moiceanu. Explică universitarul amintit: „Cred că atunci când ne naştem, primim fiecare în dar o scară generică, neîncepută, fără trepte, dimensiuni şi direcţie. O scară pe care, fiecare în parte, suntem liberi să decidem cum să o edificăm, devenind fără voia noastră arhitectul constructor”.

 

ŢOAPA DE TIP NOU: Am găsit-o descrisă de Andrei Pleşu în „Dilema veche” nr. 1032 din 18-24 ianuarie 2024: „Ţoapa e eternă şi ubicuă. La noi ea are însă o consistenţă aparte, ceva între exasperant şi pitoresc, un amestec de candoare zoologică şi obrăznicie veselă, de agresivitate fudulă şi nesimţire colocvială. Ţoapa de tip vechi nu avea încă mijloacele de care dispune ţoapa de tip nou. Nu se simţea neapărat bine în localurile „fine”, nu conducea jeep-uri năprasnice, nu avea smartphone ultimul răcnet. Acum, noile ţoape au intrat în expansiune. Pe stradă, la restaurant, la televiziune, ele sunt de neocolit. Ne populează viaţa de fiecare zi, ne invadează intimitatea, ne impun codul lor de comportament. Suntem prizonieri. Şi dacă protestăm, facem figură de boşorogi „elitişti”, incapabili să se „branşeze” la exigenţele vremurilor noi. Să ne înţelegem. „Ţoapa” la care mă refer nu este o categorie socială sau simptomul unei denivelări culturale. O poţi identifica în toate straturile societăţii, dar, mai ales în noua nomenclatură, între proaspeţii îmbogăţiţi, în „noua burghezie” cu venituri şi cariere confortabile”.

 

CIOCANUL LUI MASLOW: Concept definit de psihologul american Abraham Maslow (1908 – 1970): „CÂND TOT CE AI ESTE UN CIOCAN, TOATE OBIECTELE DIN JUR ÎŢI PAR CUIE”. Explică Adrian Manea în eseul său „Fericirea între matematică şi ficţiune” din „Dilema veche” nr. 1033 din 25 – 31 ianuarie 2024: „Ciocanul lui Maslow, cum a ajuns să fie denumită o astfel de situaţie, nu se referă la oamenii descurcăreţi, ci la aceia a căror concentrare şi dedicare pentru un subiect îi fac să-l regăsească îmbrăcând diverse alte haine sau infiltrându-se în alte domenii. Acest principiu al instrumentului este cunoscut astăzi drept o prejudecată (cognitive bias, în termeni de specialitate), întrucât înseamnă o dependenţă de familiar, obişnuinţa devenită mai mult decât a doua natură”.

 

 CENTRUL DE AUTORITATE: Concept introdus de conservatorul american Richard Weaver, care consideră că în miezul fiecărei culturi se află un „centru de autoritate”, o cheie de boltă semantică. Mircea Platon, în eseul său „Prin fereastra temniţei” din „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1 (862) din 2024, explică: „Centrul de autoritate al vechii culturi europene e HRISTOS. Centrul de autoritate al noii culturi europene e CULTURA. Refuzând împărtăşania, cultura europeană se autocanibalizează în speranţa nemuririi. Pe care o obţine nu cu viaţa veşnică, ci cu gloria postumă. Refuzând să moară pentru vreun adevăr, oamenii de cultură nici nu pot să învie cu adevărat.”

 

LIMBA TALAŞ: Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un interesant concept, o sintagmă nouă: LIMBA TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea DE LEMN prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate. Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Frauda romantică, una dintre metodele folosite de atacatorii cibernetici. Avertisment DNSC

Publicat

Publicitate

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra fraudelor romantice, o metodă prin care atacatorii cibernetici încearcă să păcălească victimele.

„În mediul digital, încrederea poate fi ușor exploatată. Atacatorii creează profiluri false, construiesc o relație aparent autentică și, în timp, cer bani „pentru o urgență”, „o problemă medicală” sau „bilete de avion” care nu există.

Totul pornește de la o poveste emoționantă și se termină cu pierderi financiare și personale semnificative”, a scris DNSC într-o postare pe pagina de Facebook.

Cum te poți proteja:

  • Verifică identitatea persoanei cu care comunici online.
  • Evită să trimiți bani sau date personale unor persoane necunoscute, indiferent cât de „apropiate” par.
  • Fii atent la semnele de urgență emoțională sau presiune de timp, deoarece acestea sunt adesea semnale de alarmă.
  • Nu partaja imagini, videoclipuri sau informații sensibile.
  • Încrederea se construiește în timp și în realitate.

Află mai multe despre cum funcționează fraudele romantice și cum te poți proteja, urmărind videoclipul realizat de DNSC:

YouTube video

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Atenție! Două persoane din Botoșani, victime ale înșelăciunilor prin conturi WhatsApp compromise

Publicat

Publicitate

Luni, două persoane din municipiul Botoșani au fost victimele infracțiunilor de înșelăciune, comise prin intermediul unei aplicații de mesagerie .

 Persoanele vătămate au primit mesaje, aparent, transmise de persoane cunoscute, prin care li se solicita transferarea a 2.500 de lei, în diferite conturi bancare, sub formă de împrumut.. Având în vedere faptul că mesajele proveneau de la persoane de încredere, victimele au efectuat transferurile solicitate, fără a verifica dacă informațiile sunt reale.

 Ulterior, acestea au constatat că mesajele respective au fost transmise ca urmare a compromiterii conturilor de mesagerie ale persoanelor respective și că este vorba despre o înșelăciune.

 Au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, în vederea identificării persoanelor responsabile și dispunerii măsurilor legale care se impun

 

Dacă ajungeți în astfel de situație, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să contactați unitatea bancară pentru a vă bloca imediat suma transferată, dacă nu aveți posibilitatea să faceți asta din aplicațiile de pe dispozitivul mobil.

Publicitate

Dacă nu puteți contacta unitatea bancară, sesizați imediat poliția, pentru a efectua demersurile necesare blocării sumelor transferate.

 

***

Vă recomandăm să verificați orice solicităre de bani primită prin aplicații de mesagerie, chiar dacă aceasta pare a proveni de la o persoană cunoscută;

Evitați să efectuați transferuri bancare în baza unor mesaje urgente sau neconfirmate;

Nu comunicați codurile de verificare, parolele sau alte date cu caracter personal;

Activați opțiuni de securitate suplimentare (verificare în doi pași) pentru conturile de mesagerie;

Sesizați imediat poliția în cazul în care există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending