Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

acum 7 luni

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Ajutorul de deces: Care este suma maximă acordată

Publicat

acum 3 minute

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Ajutorul de deces este o indemnizație unică acordată prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) pentru a sprijini acoperirea parțială a cheltuielilor legate de înmormântare. Acesta poate fi solicitat atât în cazul decesului unei persoane asigurate sau pensionare, cât și în situația în care a decedat un membru de familie neasigurat. În anul 2025, suma maximă acordată poate ajunge la 8.620 de lei.

Valoarea ajutorului de deces este stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mică decât câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea acestui buget.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Acesta nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2025 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2025, cuantumul ajutorului de deces este:

  • în cazul decesului pensionarului sau asiguratului – 8.620 lei;
  • în cazul decesului unui membru de familie neasigurat – 4.310 lei;

Ajutorul de deces în 2025. În ce situație se acordă ajutorul de înmormântare?

Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), ajutorul de deces se acordă în cazul decesului:

  • asiguratului;
  • pensionarului;
  • persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în     sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă;
  • persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu;
  • unui membru de familie al asiguratului, pensionarului sau al persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului,  care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și  care poate fi, după caz:

Publicitate
  • soţul supravieţuitor;
  • copilul;
  • părintele;
  • oricare persoană fizică/juridică.

Ajutorul de deces se acordă asiguratului, pensionarului sau persoanei aflate în timpul concediului pentru creşterea copilului, al cărui membru de familie a decedat. În acest caz, membru de familie, în sensul legii, poate fi:

  • soţul/soţia;
  • copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani sau copiii indiferent de vârstă dacă și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia;
  • în situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii;
  • în cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor;
  • părinţii (socrii) şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat de 54 de ani din Albești, căutat de polițiști după ce a dispărut de la domiciliu

Publicat

acum 3 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Polițiștii din Botoșani desfășoară verificări pentru localizarea unui bărbat de 54 de ani, din comuna Albești, care a dispărut de la domiciliu în cursul zilei de 21 noiembrie a.c. Membrii familiei au sesizat autoritățile după ce acesta nu s-a mai întors acasă și nu au mai reușit să ia legătura cu el.

Bărbatul dispărut se numește Savin Dumitru și are următoarele semnalmente: aproximativ 90 de kilograme, 1,77 metri înălțime, ochi negri și față ovală.

Polițiștii fac apel la cetățeni pentru sprijin în găsirea acestuia. Oricine poate oferi informații care ar putea conduce la identificarea și localizarea bărbatului este rugat să sune de urgență la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Autoritățile continuă căutările și verificările specifice în zonă pentru a stabili împrejurările dispariției.

Citeste mai mult

Eveniment

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie. Cum sunt afectați fermierii, de pachetul 2 de măsuri

Publicat

acum 3 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie: Fermierii vor fi afectați semnificativ de noile măsuri din al doilea pachet de redresare fiscală, care introduc taxe suplimentare și elimină scutiri existente, scrie alba24.ro.

Impozitele pentru terenurile agricole extravilane vor crește cu aproximativ 135%, iar spațiile de producție și depozitare, precum serele, solariile și silozurile, vor fi impozitate în proporție de 50%, după ce până acum erau scutite integral.

Dar, pe lângă aceasta, Articolul 26 din legea privind modificarea Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), anulează unele scutiri de impozite, scrie G4Food.

Conform celui de-al doilea pachet de măsuri pentru redresarea fiscală, o mare parte dintre fermierii români vor plăti noi impozite, ceea ce va duce la creșterea costurilor de producție și la presiuni suplimentare asupra sectorului agricol.

 

Baza de calcul a impozitului pentru terenurile agricole situate în extravilan a fost modificată, ceea ce va genera majorări de plată de aproximativ 135%.

Publicitate

Serele, solariile și silozurile intră la impozitare de la 1 ianuarie

Totodată, Articolul 26 din legea de modificare a Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) elimină anumite scutiri de impozite acordate până în prezent.

Astfel, clădirile utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje ori spații de depozitare și conservare a cerealelor vor fi impozitate cu 50%, cu condiția respectării legislației privind ajutorul de stat. Până acum, aceste construcții erau complet scutite de impozite locale.

Măsura survine în contextul în care taxele locale vor fi deja majorate semnificativ de la 1 ianuarie 2026. În ultimii ani, mulți fermieri au investit în silozuri, magazii și alte spații de depozitare pentru a-și proteja producția și a reduce pierderile cauzate de volatilitatea pieței.

De asemenea, programele MADR și APIA au încurajat extinderea suprafețelor cultivate în spații protejate.

Noile prevederi riscă să compromită aceste investiții, generând costuri suplimentare importante pentru fermieri.

Ca efect direct, se anticipează creșterea prețurilor produselor agricole românești, ceea ce poate duce la scăderea cererii interne și la o creștere a importurilor.

Nici producția animală nu este exclusă, întrucât sunt incluse în impozitare și silozurile pentru furaje.

Rămâne neclar dacă spațiile de depozitare pentru legume și fructe vor fi afectate, deoarece textul legislativ se referă explicit doar la „silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor”.

Totuși, legea acordă autorităților locale autonomie în stabilirea clădirilor scutite sau impozitate, ceea ce ar putea genera interpretări diferite la nivel local.

Citeste mai mult

Eveniment

Elevii botoșăneni au obținut rezultate remarcabile la concursul „Prin labirintul matematicii”, desfășurat la Baia Mare

Publicat

acum 4 ore

luni, 24.11.2025

de

Publicitate

Sfârșitul săptămânii trecute (21–22 noiembrie) a adus în prim-plan performanța în educație la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, gazda celei de-a XVIII-a ediții a concursului regional de matematică „Prin labirintul matematicii”.

Evenimentul a reunit sute de elevi din opt județe: Bihor, Botoșani, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Mureș, Satu Mare și Sălaj, confirmând reputația competiției drept una dintre cele mai importante din zona de nord-vest a țării.

Faptul că această frumoasă competiție a devenit un eveniment major pentru elevii pasionați de matematică din opt județe ale țării este confirmat de numărul competitorilor. Anul acesta, 533 de elevi de la clasa a IV-a până la clasa a XII-a s-au străduit să găsească ieșiri triumfale din… „Labirint”.

Județul Botoșani a fost reprezentat cu succes, elevii obținând rezultate deosebite la această ediție a concursului:

  • Andronachi Tudor Ciprian, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul I

  • Țibichi Alexandru, clasa a VIII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Premiul II

    Publicitate

  • Baltă Ianis, clasa a VI-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniela Cohal – Premiul II

  • Grădinariu Petru Mihai, clasa a VII-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Ionela Ciudin – Mențiunea I

  • Munteanu Anastasia, clasa a VII-a, Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani, prof. Ioan Ciobănașu – Mențiune

  • Crețu Adelin Gabriel, clasa a V-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani, prof. Daniel Poroșniuc – Mențiune

  • Porof Flavia, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Botoșani, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

  • Mancaș Emilian, clasa a V-a, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi, prof. Daniel Șalabina – Mențiune

Rezultatele obținute de elevii botoșăneni evidențiază nivelul ridicat de pregătire și dedicarea cu care profesorii îi ghidează în studiul matematicii. Prezența lor în topurile competiției confirmă prestigiul școlilor din județ și contribuie la promovarea performanței în educație la nivel regional.

„Rezultatele obținute de elevii județului nostru ne onorează și confirmă valoarea actului educațional desfășurat în școlile botoșănene, precum și dedicarea cadrelor didactice care îi îndrumă”, a transmis șeful Inspectoratului Școlar Botoșani, prof. Bogdan Suruciuc.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending