Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Teologul Petru Purice, hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Zosin de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.

Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.

Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.

La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.

FOTO: Ștefan Achițenei

Publicitate

Citeste mai mult

Cultura

Lectură, caligrafie și întâlniri cu scriitorii, la Botoșani. Zi plină de evenimente culturale de Ziua Culturii Naționale

Publicat

Publicitate

Botoșaniul devine, joi, 15 ianuarie 2026, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirilor cu literatura, prin două evenimente dedicate lecturii, desfășurate în cadrul „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”.

Prima întâlnire a Cercului de lectură are loc începând cu ora 15.30, la Casa Memorială Nicolae Iorga, unde participanții vor discuta romanul Ferenike, semnat de Doina Ruști. Pornind de la structura narativă a volumului, cei prezenți vor reconstitui arborele genealogic al familiei din care face parte și naratoarea, „circulând” pe străzile satului Comoșteni, intrând simbolic în casele personajelor și analizând chipuri, caractere și destine. Discuțiile vor gravita în jurul întrebării centrale a romanului: „Cine este Ferenike?”.

Întâlnirea va include și exerciții de caligrafiere, coordonate de muzeograful George Arhip, inspirate de evocarea „tocului alb”, descris în roman ca instrument al adevărului, al poveștilor și al primelor încercări literare. Participanții vor transcrie fragmente din roman sau din poeziile lui Mihai Eminescu, autor de care naratoarea afirmă că i-a devenit refugiu și spațiu de regăsire interioară.

Cercul de lectură este organizat de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, iar moderarea întâlnirii este asigurată de Loredana Carcea.

Tot joi, 15 ianuarie 2026, membrii Cercului de lectură „Unde fugim de-acasă?” se vor întâlni, la Școala Gimnazială Nr. 7 Botoșani, cu scriitoarea Adina Rosetti. Discuțiile vor porni de la romanele Domnișoara Poimâine și joaca de-a timpul, Povestea kendamei pierdute și Ultima provocare, volume care explorează teme precum copilăria, adolescența, prietenia, familia și viața de școală, într-o cheie realistă și accesibilă tinerilor cititori.

Participanții vor avea ocazia unui dialog deschis cu autoarea, atât despre personajele și întâmplările din cărți, cât și despre realitatea care le-a inspirat. Adina Rosetti se definește drept „inventatoare de povești”, jurnalist cu experiență și membră a Asociației „De Basm”, iar întâlnirea promite să aducă în prim-plan nu doar cărțile, ci și omul din spatele lor.

Publicitate

Și acest eveniment face parte din programul „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale” și este moderat de prof. Loredana Carcea, continuând tradiția întâlnirilor care aduc literatura mai aproape de cititori, într-un cadru deschis și interactiv.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânăr prins la volan cu permisul suspendat, pe o stradă din municipiul Botoșani

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 36 de ani din municipiul Botoșani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiști în timp ce conducea un autoturism, deși avea dreptul de a conduce suspendat.

Incidentul a avut loc vineri, 9 ianuarie 2026, când polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au oprit pentru control un autoturism care circula pe strada Ion Pillat, din municipiul Botoșani.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date, oamenii legii au constatat că șoferul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Pe numele acestuia au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută și pedepsită de Codul Penal.

Cercetările sunt continuate de polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, urmând ca la finalizarea dosarului să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Dosar penal pentru tăiere ilegală de arbori: Tânăr prins în flagrant cu lemne încărcate într-un atelaj, la Pomârla

Publicat

Publicitate

Un tânăr de 19 ani, din comuna Pomârla, s-a ales cu dosar penal după ce a fost prins în flagrant delict de polițiști, în timp ce tăia ilegal arbori din fondul forestier. Fapta a fost descoperită vineri, 10 ianuarie 2026, de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla.

Potrivit oamenilor legii, tânărul ar fi tăiat fără drept mai mulți arbori de diferite esențe, pe care i-ar fi secționat și încărcat într-un atelaj hipo personal, pregătindu-i pentru transport.

În urma verificărilor efectuate la fața locului, polițiștii au stabilit că materialul lemnos provenea din tăieri ilegale. Cantitatea de aproximativ 3,5 metri cubi de lemn a fost confiscată și predată reprezentanților silvici, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat.

Pe numele tânărului a fost întocmit dosar penal pentru tăiere de arbori fără drept și tentativă la furt de arbori, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta.

Acțiunea a fost desfășurată sub coordonarea Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani, autoritățile reamintind că tăierile ilegale de arbori reprezintă infracțiuni grave și sunt sancționate conform legislației în vigoare.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending