Connect with us

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (342)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

Cristina Ştefan, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică un interviu cu regizorul Nadav Lapid, proaspăt laureat al premiului „Ursul de Aur”  cu filmul „Sinonime”. Reţin:

  1. a) „Cred că atunci când vezi diavolul nu doar afară, ci şi înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi”;
  2. b) „…scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenţei”;
  3. c) „Eu nu sunt interesat să lupt pentru soluţii, pentru că nu ştiu care sunt acelea. După cum ştim, soluţiile nasc noi probleme”;
  4. d) „Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică”;
  5. e) „…oamenii simt politic – atunci când sunt cel mai personali, sunt şicel mai politici, iar când sunt politici, sunt şi cel mai personali, lucrurile se amestecă aici”;

 Reţin, din „România literară nr. 27-28 din 2019, un poem semnat de Andrei Mocuţa intitulat „Pis, pis, pis”:

gândul pur e ca argintul viu

mi-a zis tata

Publicitate

îţi scapă chiar şi atunci

când crezi că l-ai luat în stăpânire

câte versuri am ratat

din cauza lenei sau nepăsării

Queneau a surprins perfect

acest moment –

îl aseamănă cu un pisoi străin

pe care încearcă să-l ademenească:

„Pis, pis, pis”

se adresează el inspiraţiei

apoi adaugă cu umor:

„Hmm, porcul, a şters-o!” 

Ion Simuţ, în “Observator cultural”  nr. 975 din 2019, despre revistele literare de azi (continuare):

  1. d) “Revistele noastre de cultură sunt făcute, în marea lor majoritate, de pensionari, ca şi cum ar juca şah sau table în parc, fără să fie conectaţi la marea cultură şi la tendinţele europene sau universale”;
  2. e) “De aici derivă şi al cincilea viciu major – provincialismul: facem revista noastră pentru noi şi ai nostril sau o facem cu plecăciuni faţă de centru, faţă de Uniune, ca să se vadă că avem busolă”;

Andrei Pleşu, în „Dilema veche” nr. 800 din 2019, publică articolul „Înzestrări (ideale) ale omului politic”. În fapt, Pleşu preia atributele unui bun om politic de la Lee Hamilton, jurist american: 1. „să fie un bun comunicator”; 2. „să aibă conştiinţa că u este instalat pe viaţă în postul cu pricina”; 3. „să renunţe, măcar strategic, dar dacă se poate şi sincer, la ideea că are întotdeauna dreptate”; 4. „să-şi cunoască limitele proprii”; 5. „să aibă ca virtuţi obligatorii onestitatea, credibilitatea, motivaţia profesională autentică”; 6. „când intră în politică, să aibă deja în spate un inventar de isprăvi durabile”; 7. „să aibă înclinaţia de a face bine altora”; 8. „să pornească la drum cu o viziune”; 

Alexandru Ojică, în „Ziarul Lumina” din 21 iunie 2019, publică articolul „Cioran şi dorul de Răşinari”. Bine garnisit cu citate din Emil Cioran, reţin câteva: 1. „sunt scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof”; 2. „când ai trăit la munte, restul îţi seamănă o mediocritate fără nume”; 3. „aş da toate peisajele din lume pentru cel al copilăriei mele”; 4. „prin orice lacrimă ne priveşte Dumnezeu”; 4. „la urma urmei, nu mi-am irosit timpul, şi eu am tresăltat, ca oricine altcineva, în acest univers aberant”;

Cristian Pătrăşconiu, în „Orizont” nr. 5 din 2019, publică un interviu cu Gabriela Adameşteanu. Întrebată care este personajul din romanele sale care îi place cel mai mult, răspunde: „Personajul în care am pus cel mai mult din mine nu este o femeie, aşa cum probabil vă aşteptaţi, ci un bărbat: profesorul Mironescu. Preocuparea pentru destinele României, pentru apropierea de Europa, obser4vaţiile despre relele  acestei ţări, pe care le deplângem, dar le trecem, identice, de la o generaţie la alta, profeţia  că acest popor, neobişnuit cu democraţia, poate fi subjugat de o dictatură, implicarea idealistă în politică etc., – pe scurt. Discursurile sale, neadecvate într-un salon, sunt ale mele.  Şi neadecvarea lui este tot a mea:felul în care este privit şi neînţeles de către ceilalţi, generozitatea faţă de cei apropiaţi, care îl împinge să nu vadă trădarea Sophiei şi a lui Titi Ialomiţeanu, modul în care îşi cenzurează gelozia etc. sunt ale mele din acel moment al vieţii mele. Nu doar ideile, ci şi sentimentele lui Ştefan Mironescu (de exemplu, suferinţa adolescentului la moartea unui părinte), ori de caracter (perseverenţa profesională „într-o lume care arde”) sunt ale mele. Boala, aspectul fizic, sexul au fost măştile cu care am încercat (şi am reuşit să ascund) faptul că „Profesorul Mironescu c`est moi”;

Călin-Andrei Mihăilescu: „…poeţii citesc cu o clipă mai repede decât ceilalţi” (vezi „Orizont” nr. 5 din 2019);

Ultimul număr, 800, al revistei „Dilema veche”, are un dosar / supliment cu titlul „Negoţ şi negustori”. Reţin din citatele  la temă, extrase de redacţie: Octavian Goga: „Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeţi”; George Herbert: „Cumpărătorului îi trebuie o sută de ochi, vânzătorului nici unul”; Gustave Flaubert: „Concurenţa e sufletul comerţului”; Alex Zanottelli: „Votezi de fiecare dată când faci cumpărături”; Bertolt Brecht: „Fără cultură, cum să înflorească comerţul”;Teodor Mazilu: „Germania nu este o ţară, e un magazin”; Vauvenargues: „Negoţul este şcoala înşelătoriei”; Balzac: „negustorul care nu se gândeşte la faliment e ca un general care crede că nu va fi niciodată înfrânt; e numai pe jumătate negustor”; proverb armenesc: „Cine nu face negoţ, nici nu pierde, nici nu câştigă”; Gustave Flaubert: „Importul e viermele care roade comerţul”; 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Sărbătoarea Botezului Domnului, cinstită cu evlavie de sute de credincioși la Biserica „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal

Publicat

Publicitate

Românii creștin-ortodocși prăznuiesc în fiecare an, la 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, sărbătoare care amintește de botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în ziua praznicului, în toate bisericile ortodoxe are loc sfințirea apelor.

La Biserica „Sfântul Ștefan cel Mare” din Cătămărăști Deal, Botoșani, sute de credincioși au participat la slujbele dedicate Bobotezei. Sfânta Liturghie a fost urmată de Slujba Sfințirii Mari a Apei, cunoscută de credincioși drept Aghiasma Mare. În predica sa, părintele paroh Emanoil-Vasile Crețu a vorbit despre momentul în care Hristos S-a arătat lumii, subliniind semnificația profundă a acestei sărbători pentru viața creștină.

Aghiasma Mare este considerată deosebită prin puterea ei de binecuvântare, lucru arătat chiar în rugăciunile rostite la sfințire, care vorbesc despre curățirea sufletului și a trupului, despre vindecare, ocrotire și sfințirea caselor. Tradiția Bisericii arată că agheasma mare se consumă dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură, timp de opt zile, începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. După această perioadă, apa sfințită se poate lua doar cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Biserica și curtea lăcașului de cult au fost neîncăpătoare. Credincioșii s-au rugat pentru sănătate și protecție divină, iar momentul sfințirii apei a fost unul deosebit de emoționant. Din biserică, preotul și credincioșii au ieșit în curte, unde fusese pregătită o cruce de gheață, decorată cu tricolorul. Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul bisericii, contribuind la atmosfera de solemnitate.

În timpul slujbei, momentul evocării Botezului Domnului când, potrivit Scripturii, cerurile s-au deschis și Duhul Sfânt S-a coborât în chip de porumbel, a fost marcat simbolic prin eliberarea mai multor porumbei albi, spre emoția celor prezenți, care au rostit din inimă „Chiraleisa”.

După sfințirea apei, a avut loc o procesiune în jurul bisericii, timp în care a fost cântat troparul sărbătorii. La final, părintele Vasile Crețu a oferit credincioșilor îndrumări legate de folosirea cu respectul cuvenit a Aghiasmei Mari. Oamenii au așteptat în ordine pentru a lua apa sfințită și a o duce la casele lor.

Publicitate

Boboteaza, numită în greacă Teofanie sau Epifanie, înseamnă „Arătarea Domnului” și este sărbătorită la 6 ianuarie atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică. Sărbătoarea încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Sărbătoarea Botezului Domnului, trăită cu evlavie în Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Bașeu-Hudești

Publicat

Publicitate

În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, comunitatea Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bașeu-Hudești a fost implicată într-o serie de activități religioase, marcate de participarea activă a credincioșilor și de respectarea tradițiilor bisericești.

Potrivit părintelui paroh  Ioan Pușcașu, enoriașii au primit cu deschidere vizita pastorală pentru sfințirea caselor și a gospodăriilor cu Agheasma Mare, obicei păstrat cu rigoare în viața comunității. Totodată, credincioșii au participat la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, momente  prin care au fost chemați să se împărtășească de semnificația duhovnicească a Botezului Mântuitorului în apele Iordanului.

Un moment aparte al manifestărilor l-a constituit ridicarea Crucii de gheață, tăiată din apele râului Bașeu, conform tradiției locale. Gestul simbolic reprezintă o mărturie a continuității credinței creștine și un semn al binecuvântării divine, fiind păstrat din generație în generație în această zonă.

„În zilele premergătoare marelui praznic al Botezului Domnului, viața duhovnicească a parohiei noastre s-a arătat bogată și binecuvântată. Credincioșii au primit cu dragoste și cu frică de Dumnezeu pe părintele paroh, pentru a sfinți casele și gospodăriile cu Agheasma Mare. De asemenea, cu multă râvnă au luat parte la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, precum și la Slujba Aghesmei Mari, împărtășindu-se de harul arătat la Iordan.
Cu acest prilej, potrivit tradiției strămoșești, a fost ridicată și o Cruce de gheață, tăiată din apele Bașeului, ca semn văzut al binecuvântării Dumnezeiești și al statorniciei credinței bimilenare”, a declarat părintele Ioan Pușcașu.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

„Tipografic Majuscul”, premieră la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani: Un spectacol-document despre curajul de a spune adevărul

Publicat

Publicitate

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită publicul, în acest sfârșit de săptămână, la premiera spectacolului „Tipografic Majuscul”, o producție de teatru documentar cu o puternică încărcătură emoțională și civică. Premiera are loc sâmbătă, 10 ianuarie, și duminică, 11 ianuarie, de la ora 18:00.

Spectacolul, realizat de Teatrul Mihai Eminescu, este o adaptare după un text semnat de Gianina Cărbunariu, cu regia și scenografia semnate de Ella Nistor. Videografia este realizată de Ionuț Crețu, iar coregrafia de Victoria Bucun.

Distribuția îi reunește pe actorii Ionuț Crețu, Lidia Uja, Sorin Ciofu, Silvia Răileanu, Cezar Amitroaei, Răzvan Amitroaei, Ioan Crețescu și Alexandra Acalfoae.

„Tipografic Majuscul” este primul spectacol de teatru documentar propus de Teatrul „Mihai Eminescu” și are ca punct de plecare un material cutremurător: Dosarul nr. 738 al Securității, cunoscut sub numele de cod „Elevul”, care îl vizează pe Mugur Călinescu, un adolescent de doar 16 ani.

Dosarul, alcătuit din aproape 200 de pagini, conține documente oficiale ale aparatului represiv comunist – note informative, rapoarte și declarații – care dezvăluie mecanismele fricii, presiunii și manipulării. În contrapunct, spectacolul aduce în prim-plan vocea unui adolescent care refuză să tacă și să se supună.

Mesajele scrise cu cretă pe zidurile din Botoșani devin, în acest context, acte de curaj și asumare, simboluri ale gândirii libere într-o epocă în care conformismul era o formă de supraviețuire. Spectacolul vorbește despre libertate, responsabilitate și puterea gesturilor aparent mărunte de a produce schimbare.

Publicitate

Cu o durată de o oră și 30 de minute, „Tipografic Majuscul” se adresează în special publicului tânăr, deschizând o dezbatere necesară despre modele autentice, curaj civic și importanța gândirii critice într-o societate democratică.

Biletele pentru premieră pot fi achiziționate de la Agenția teatrală a Teatrului „Mihai Eminescu”, intrarea din strada Cuza Vodă, la prețul de 60 de lei, sau online.

Citeste mai mult

Eveniment

Lângă noi: Mașină răsturnată în albia râului Bistrița, la Suceava. Șase persoane, între care patru copii, duse la spital

Publicat

Publicitate

Un accident rutier grav s-a produs marți, 6 ianuarie 2026, în prima zi de Bobodează, în municipiul Vatra Dornei, unde un autoturism a ieșit în afara părții carosabile și s-a răsturnat în albia râului Bistrița. În mașină se aflau șase persoane – doi adulți și patru copii.

Potrivit informațiilor transmise de purtătorul de cuvânt al Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava, locotenent-colonel Alin Găleată, la fața locului au intervenit de urgență două autospeciale de pompieri dotate cu accesorii pentru descarcerare, precum și un echipaj al Serviciul de Ambulanță Județean.

Având în vedere numărul mare de persoane implicate, resursele medicale au fost suplimentate cu alte cinci echipaje SMURD și SAJ. În sprijinul pompierilor au intervenit și două echipaje de jandarmi, cu autospeciale.

Pompierii militari, sprijiniți de jandarmi, au reușit să evacueze în siguranță toate persoanele din autoturism. Toate victimele erau conștiente și cooperante în momentul preluării, însă au fost transportate la spital pentru investigații suplimentare și îngrijiri medicale.

Accidentul s-a produs în condiții dificile de trafic, pe fondul vremii nefavorabile, în contextul ninsorilor anunțate în zonă de Administrația Națională de Meteorologie. Polițiștii au deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă și circumstanțele producerii evenimentului rutier.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending